Norme metodologice din 19 octombrie 2011

Articolul 1

Evaluarea şi clasificarea în vederea certificării sunt principalele instrumente prin care autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, denumită în continuare ANCS, îşi îndeplineşte atribuţiile de monitorizare, evaluare şi implementare a politicii de dezvoltare instituţională în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării experimentale şi inovării.

Articolul 2

Evaluarea şi clasificarea unităţilor şi instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

Articolul 3

Procedura de evaluare şi clasificare este coordonată de Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, denumit în continuare CCCDI.

Articolul 4

(1)În conformitate cu prevederile art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, evaluarea şi clasificarea unităţilor şi instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare se face obligatoriu pentru unităţile şi instituţiile prevăzute la art. 33 alin. (8) din aceeaşi ordonanţă sau la cerere pentru unităţile şi instituţiile prevăzute la art. 33 alin. (9) din aceeaşi ordonanţă.

(2)Nu se evaluează şi clasifică la cerere unităţi care sunt părţi componente ale unităţilor şi instituţiilor prevăzute la art. 33 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 5

(1)Unităţilor şi instituţiilor care sunt evaluate la cerere li se aplică prevederile prezentului articol.

(2)Cuantumul taxei de evaluare se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANCS, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Evaluarea şi clasificarea unei instituţii conduce la retragerea evaluării şi clasificării unităţilor fără personalitate juridică din cadrul instituţiei.

(4)Sunt evaluate şi clasificate la cerere unităţi sau instituţii care îndeplinesc următoarele condiţii:

a)instituţiile, respectiv instituţiile cu personalitate juridică din care fac parte unităţile fără personalitate juridică sunt înscrise în registrul central al potenţialilor contractori, administrat de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, potrivit art. 18 din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b)au activitatea de cercetare-dezvoltare ca obiect principal de activitate;

c)îndeplinesc cel puţin una din următoarele condiţii:

(i)au avut venituri din activitatea de cercetare-dezvoltare de cel puţin 2.000.000 lei în fiecare dintre ultimii 3 ani pentru care situaţia financiară anuală este disponibilă;

(îi) au avut venituri din activitatea de cercetare-dezvoltare de cel puţin 2.000.000 lei în ultimul an în care situaţia financiară anuală este disponibilă şi scorul relativ de influenţă cumulat al tuturor membrilor unităţii în ultimul an calendaristic, calculat pe baza datelor puse la dispoziţie pe site-ul Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, este cel puţin egal cu 10 sau, numai în cazul unităţilor sau instituţiilor din domeniile socioumaniste, au publicat ca autor sau coautor în ultimul an calendaristic cel puţin 5 cărţi, disponibile fiecare în cel puţin 5 biblioteci din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, identificabile prin cataloage online;

d)au achitat taxa de evaluare.

(5)Cererea de evaluare şi clasificare se face prin completarea formularului de solicitare a evaluării şi de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (4) şi trimiterea acestuia, semnat de către conducătorul unităţii sau instituţiei şi ştampilat, conducerii ANCS. Modelul formularului va fi publicat pe site-ul ANCS.

(6)Procedura de evaluare şi clasificare prevăzută la art. 10 poate începe numai după verificarea de către ANCS a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (4).

(7)ANCS verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4) în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii.

(8)În cazul în care condiţiile nu sunt îndeplinite, ANCS comunică acest lucru unităţii sau instituţiei solicitante, în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea verificării.

(9)În cazul în care condiţiile sunt îndeplinite, ANCS comunică acest lucru unităţii sau instituţiei solicitante şi transmite cererea unităţii ori instituţiei solicitante către CCCDI, în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea verificării.

(10)CCCDI declanşează procedura de evaluare în termen de cel mult 3 luni de la transmiterea de către ANCS a cererii.

Articolul 6

Perioadele pentru care se acordă certificarea sau recertificarea variază în funcţie de nivelul clasificării acordate după cum urmează:

a)pentru unităţi sau instituţii clasificate la nivelul A+ : 5 ani;

b)pentru unităţi sau instituţii clasificate la nivelul A : 4 ani;

c)pentru unităţi sau instituţii clasificate la nivelul A- : 2 sau 3 ani, conform recomandării prezentate şi argumentate în raportul final de evaluare.

Articolul 7

Documentele elaborate în cursul procesului de evaluare şi clasificare sunt următoarele:

a)raportul de autoevaluare şi planul de dezvoltare elaborate de către instituţia sau unitatea evaluată conform modelului-cadru din anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice; acesta include un tabel sintetic de date şi caracteristici, a cărui structură se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANCS;

b)raportul de evaluare elaborat de către echipa de experţi evaluatori conform prevederilor art. 16 şi 17.

Articolul 8

(1)Pentru fiecare unitate sau instituţie, procedura este iniţiată prin publicarea de către CCCDI, pe site-ul propriu şi pe site-ul ANCS, a anunţului privind începerea procedurii de evaluare şi clasificare.

(2)CCCDI numeşte şi face publică componenţa grupului de lucru de specialitate pe care l-a însărcinat cu coordonarea procesului de evaluare şi clasificare a unităţii sau instituţiei, denumit în continuare grup de lucru coordonator, precum şi o persoană, membru al CCCDI şi/ori al grupului de lucru, desemnată ca reprezentant al CCCDI în relaţia cu unitatea sau instituţia evaluată, pe perioada de desfăşurare a procedurii de evaluare şi clasificare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind evitarea conflictelor de interese.

(3)Acelaşi grup de lucru coordonator poate coordona evaluarea şi clasificarea mai multor unităţi sau instituţii.

Articolul 9

(1)Pentru fiecare unitate sau instituţie, selecţia echipei de experţi evaluatori şi a conducătorului acesteia se realizează în coordonarea grupului de lucru numit de CCCDI şi se aprobă prin decizie a preşedintelui ANCS, la propunerea CCCDI.

(2)Pentru selecţia membrilor echipelor de experţi evaluatori, grupul de lucru coordonator beneficiază de sprijinul tehnic al ANCS şi al Unităţii executive pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării.

(3)Echipele de evaluatori sunt compuse dintr-un număr impar de membri, mai mare sau egal cu 5, din care cel puţin 50% sunt experţi din străinătate, selectaţi din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

(4)Conducătorul echipei de experţi evaluatori este unul din membrii din străinătate ai echipei.

(5)Pot fi membri ai echipelor de experţi evaluatori numai persoanele care îndeplinesc simultan următoarele criterii:

a)deţin titlul de doctor în ştiinţe, recunoscut în România sau în ţara în care persoana respectivă îşi desfăşoară activitatea;

b)au publicat ca autor principal articole care au fiecare un scor relativ de influenţă cel puţin egal cu 1 şi al căror scor relativ de influenţă cumulat este cel puţin egal cu 10 sau deţin cel puţin două titluri de proprietate industrială protejate cel puţin pe teritoriul unui stat membru al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ori, numai pentru evaluarea unităţilor sau instituţiilor din domeniile socioumaniste, au publicat ca autor ori coautor cel puţin două cărţi, disponibile fiecare în cel puţin 30 de biblioteci din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, identificabile prin cataloage online;

c)nu se află în conflict de interese în cazul evaluării unităţii sau instituţiei.

(6)Pentru fiecare echipă de experţi evaluatori, cel puţin unul din membri are experienţă în conducerea unităţilor sau instituţiilor de cercetare-dezvoltare similare din ţări membre ale Uniunii Europene ori ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

(7)Echipele de experţi evaluatori nu au statutul de organe de lucru ale CCCDI.

(8)Pentru serviciile de evaluare prestate, ANCS încheie contracte de prestări de servicii în baza art. 58 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(9)În cursul vizitei, echipa de experţi evaluatori poate fi însoţită de un reprezentant numit de către organul sau instituţia de tutelă după cum urmează:

a)pentru institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, de către organul administraţiei publice centrale în a cărui coordonare sau subordine îşi desfăşoară activitatea;

b)pentru instituţii, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei Române sau a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, de către Academia Română sau Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, după caz;

c)pentru unităţi de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică, constituite, conform cartei universitare, în cadrul unei instituţii de învăţământ superior acreditate, de către instituţia de învăţământ superior;

d)pentru institute, centre, staţiuni de cercetare-dezvoltare, clinici sau spitale organizate ca instituţii publice ori de drept public şi alte instituţii publice ori de drept public care au ca obiect de activitate şi cercetarea, de către organul administraţiei publice centrale coordonator sau de către autoritatea publică locală coordonatoare, după caz;

e)pentru unităţi fără personalitate juridică organizate în cadrul unei instituţii prevăzute la lit. d), de către instituţia din care fac parte;

f)pentru entităţi de drept privat fără scop patrimonial, altele decât universităţile private acreditate, de către conducerile acestor entităţi;

g)pentru centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri internaţionale, de către conducerile acestor centre.

Articolul 10

(1)Procedura de evaluare conţine următoarele etape procedurale:

a)în cel mult 10 zile lucrătoare după data publicării anunţului privind începerea procedurii de evaluare şi clasificare, ANCS comunică unităţii sau instituţiei începerea procedurii de evaluare şi clasificare şi deschide accesul unităţii ori instituţiei la platforma online de depunere a datelor şi documentelor necesare;

b)unitatea sau instituţia are la dispoziţie 20 de zile lucrătoare de la data deschiderii accesului, pentru a încărca pe platformă datele necesare, raportul de autoevaluare şi planul de dezvoltare. Această perioadă încheiată, datele şi documentele încărcate pe platforma online nu mai pot fi modificate. Unitatea sau instituţia poate solicita şi înainte de încheierea perioadei finalizarea încărcării datelor şi închiderea accesului la platforma online. Raportul de autoevaluare şi planul de dezvoltare se fac publice pe site-ul web al ANCS după cel mult 3 zile lucrătoare de la data de închidere a accesului la platforma online;

c)după finalizarea încărcării datelor pe platforma online şi închiderea accesului la aceasta, componenţa nominală a echipei de experţi evaluatori, incluzând nominalizarea conducătorului acesteia, se face publică pe site-ul web al ANCS;

d)fiecare membru al echipei de evaluatori semnează declaraţia de imparţialitate, confidenţialitate şi competenţă în domeniul de activitate al unităţii sau instituţiei şi se angajează ca, în orice moment, pe parcursul procesului de evaluare, dacă constată că una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită ori că se găseşte în conflict de interese, să semnaleze de îndată acest fapt către CCCDI, în scris, caz în care acesta se înlocuieşte cu un alt expert, cu respectarea prevederilor art. 9;

e)ANCS transmite membrilor echipei de evaluatori datele necesare pentru accesul la datele şi documentele depuse de unitate sau instituţie;

f)membrii echipei de evaluatori au la dispoziţie minimum 15 zile calendaristice pentru a analiza datele şi documentele depuse de unitate sau instituţie şi pentru a stabili programul vizitei. Conducătorul echipei de evaluatori poate solicita unora dintre membrii echipei examinarea unor aspecte specifice legate de activitatea sau proiectul de dezvoltare al unităţii ori instituţiei, în vederea elaborării raportului de evaluare;

g)echipa de experţi evaluatori poate cere unităţii sau instituţiei date suplimentare, înaintea vizitei, o singură dată; unitatea ori instituţia are la dispoziţie 5 zile lucrătoare pentru a pune la dispoziţia echipei datele cerute;

h)intervalul de timp al vizitei, stabilit de grupul de lucru coordonator de comun acord cu conducerea unităţii sau instituţiei şi cu membrii echipei de experţi evaluatori, se comunică acestora şi se face public pe site-ul web al ANCS; vizita nu poate depăşi 3 zile lucrătoare, pentru unităţile ori instituţiile cu o singură sucursală, sau două zile lucrătoare per sucursală, pentru unităţile ori instituţiile cu mai multe sucursale, şi se desfăşoară conform art. 11-14;

i)la finalizarea vizitei, echipa de experţi evaluatori stabileşte clasificarea acordată unităţii sau instituţiei, consemnată în procesul-verbal stabilit conform art. 14 alin. (1) lit. g) şi care nu poate fi modificată ulterior semnării acestui proces-verbal;

j)după finalizarea vizitei, echipa de experţi evaluatori are la dispoziţie 15 zile lucrătoare pentru a elabora un raport preliminar, conform modelului-cadru de raport de evaluare şi conform procesului-verbal stabilit conform art. 14 alin. (1) lit. g), care include clasificarea acordată unităţii sau instituţiei;

k)conducătorul echipei de experţi evaluatori transmite raportul preliminar de evaluare grupului de lucru coordonator, conducerii unităţii sau instituţiei evaluate şi organului sau instituţiei de tutelă, determinată conform art. 9 alin. (9), care au la dispoziţie 10 zile lucrătoare pentru a trimite echipei de experţi evaluatori sugestiile şi observaţiile lor; sugestiile grupului de lucru coordonator au în vedere în special conformitatea raportului preliminar cu modelul-cadru;

l)luând în considerare sugestiile şi observaţiile primite, echipa de experţi evaluatori elaborează raportul final de evaluare şi îl transmite CCCDI în vederea aprobării; raportul final de evaluare include clasificarea acordată unităţii sau instituţiei;

m)CCCDI aprobă sau respinge raportul final de evaluare, prin decizie a CCCDI luată cu votul membrilor CCCDI, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia; în cazul respingerii raportului final de evaluare de către CCCDI, procedura se reia începând cu lit. c) a prezentului alineat;

n)raportul final de evaluare aprobat de către CCCDI se publică pe site-ul web al ANCS nu mai târziu de 40 de zile lucrătoare de la data de începere a vizitei;

o)pentru unităţile şi instituţiile prevăzute la art. 33 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în baza raportului final şi a clasificării acordate, CCCDI propune ANCS certificarea, recertificarea, neacordarea certificării sau retragerea certificării unităţii ori instituţiei.

(2)Procedura se încheie la data publicării, pe site-ul ANCS, a deciziei ANCS de clasificare, certificare, recertificare, neacordare a certificării sau retragere a certificării unităţii ori instituţiei evaluate.

(3)De regulă, pentru fiecare unitate sau instituţie evaluată, perioada de la data publicării anunţului privitor la începerea procedurii de evaluare şi clasificare şi până la data publicării deciziei de clasificare, certificare, recertificare, neacordare a certificării ori retragere a certificării, însoţite de raportul de evaluare, nu va depăşi 4 luni.

Articolul 11

Prezenţa experţilor membri ai echipei de experţi evaluatori este obligatorie pe toată perioada vizitei unităţii sau instituţiei. Dacă unul din experţi nu poate fi prezent sau poate fi prezent numai pentru o parte din perioada alocată vizitei, atunci vizita se anulează şi se reorganizează la o altă dată ori expertul respectiv se înlocuieşte cu respectarea prevederilor art. 9.

Articolul 12

(1)Vizita unităţii este precedată de o întâlnire a membrilor echipei de experţi pentru a stabili detaliile vizitei şi sarcinile fiecăruia.

(2)Reprezentantul CCCDI şi reprezentantul organului sau instituţiei de tutelă pun la dispoziţia membrilor echipei de experţi informaţii de ordin general referitoare la intensitatea activităţii de cercetare în România în domeniile relevante pentru unitatea ori instituţia care este evaluată, istoria recentă a nivelului de finanţare, politica sectorială în domeniul unităţii sau instituţiei şi alte informaţii privind contextul legislativ, economic şi al pieţei muncii în domeniul unităţii ori instituţiei.

Articolul 13

(1)Reprezentantul CCCDI şi reprezentantul organului sau instituţiei de tutelă participă împreună cu echipa de experţi la vizita unităţii ori instituţiei şi veghează la buna desfăşurare a vizitei şi la respectarea procedurilor.

(2)Reprezentantul CCCDI şi reprezentantul organului sau instituţiei de tutelă nu fac parte din echipa de experţi evaluatori.

Articolul 14

(1)Vizita cuprinde următoarele etape:

a)o şedinţă deschisă publicului cu directorul unităţii sau instituţiei şi cu echipa de conducere a acesteia; prezentările vor cuprinde aspecte generale legate de structura, resursele şi rezultatele unităţii sau instituţiei, dar cu o focalizare specială pe descrierea a cel puţin unui proiect major de cercetare reprezentativ realizat în cadrul unităţii ori instituţiei;

b)o discuţie cu membrii consiliului ştiinţific;

c)discuţii cu fiecare din echipele de cercetare prezentate în lista de personal, conform anexei nr. 1 din secţiunea 1.2, şi vizite ale spaţiilor, echipamentelor, instalaţiilor sau terenurilor agricole aferente echipelor, dacă este cazul;

d)dacă se consideră util şi/sau necesar, discuţii cu echipele de suport tehnic şi administrativ;

e)o discuţie cu reprezentanţi ai studenţilor-doctoranzi, în cazul în care există studenţi-doctoranzi în cadrul unităţii;

f)în cazuri excepţionale echipa de experţi poate audia individual orice persoană a cărei contribuţie poate fi considerată utilă; astfel de audieri vor fi limitate la cel mult 20 de minute pe persoană;

g)o şedinţă a membrilor echipei de experţi evaluatori, în cadrul căreia membrii stabilesc notele informale prevăzute în fişa evaluatorului menţionată în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, notele formale acordate pe fiecare din criteriile de evaluare prevăzute la art. 15 alin. (1), precum şi clasificarea ce rezultă; notele acordate, clasificarea, precum şi comentariile sumative sunt consemnate, la finalul şedinţei, în procesul-verbal semnat de toţi membrii echipei de experţi evaluatori; membrii echipei de experţi evaluatori schiţează o sinteză a concluziilor vizitei, care va constitui cadrul pe baza căruia se va elabora raportul preliminar de evaluare.

(2)Reprezentantul CCCDI şi cel al organului sau instituţiei de tutelă însoţesc echipa de experţi evaluatori şi participă, în calitate de observatori, la etapele prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).

(3)Reprezentantul CCCDI şi cel al organului sau instituţiei de tutelă pot participa, în calitate de observatori, la etapele prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) numai cu acordul echipei de experţi evaluatori, acordat prin votul membrilor echipei.

(4)În cazul în care există acordul prevăzut la alin. (3), reprezentantul CCCDI şi cel al organului sau instituţiei de tutelă pot interveni în cadrul discuţiilor din etapa prevăzută la alin. (1) lit. f) şi g) numai în scopul de a clarifica aspecte administrative, legale ori procedurale relevante pentru funcţionarea unităţii sau instituţiei, a sistemului naţional de cercetare, a CCCDI sau a procedurii de evaluare şi clasificare şi numai cu acordul conducătorului echipei de experţi evaluatori.

Articolul 15

(1)În vederea clasificării, echipa de experţi evaluatori va acorda pe bază de consens câte o notă, număr întreg între 1 şi 5 inclusiv, pentru fiecare din următoarele criterii de evaluare:

a)calitatea activităţii de cercetare-dezvoltare şi a rezultatelor acestei activităţi;

b)calitatea resursei umane;

c)calitatea infrastructurii şi gradul de exploatare al acesteia;

d)eficienţa managementului şi calitatea mediului de cercetare;

e)calitatea şi credibilitatea planului de dezvoltare instituţională;

f)realizarea obiectivelor multianuale stabilite în precedentul raport de evaluare, numai pentru unităţile sau instituţiile ce se evaluează şi se clasifică în vederea recertificării.

(2)Pentru unităţile sau instituţiile care au fost evaluate, clasificate şi certificate la nivelul A- şi care sunt evaluate în vederea recertificării, acordarea notelor va lua în considerare în principal atingerea obiectivelor stabilite în precedentul raport de evaluare, conform art. 16 alin. (7).

(3)În mod excepţional, în situaţii în care echipa de experţi nu poate atinge consensul pentru acordarea unei note pe unul dintre criteriile de evaluare prevăzute la alin. (1), nota este media aritmetică a notelor acordate de fiecare din membrii echipei pe criteriul respectiv.

(4)Pentru fiecare unitate sau instituţie, nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele corespunzătoare celor 5 sau 6 criterii de evaluare, după caz.

(5)Clasificarea se acordă după cum urmează:

a)pentru o notă finală mai mare sau egală cu 4,5 se acordă nivelul A+;

b)pentru o notă finală mai mare sau egală cu 3,5 şi mai mică decât 4,5 se acordă nivelul A;

c)pentru o notă finală mai mare ori egală cu 2,5 şi mai mică decât 3,5 se acordă nivelul A- sau B, conform alin. (6);

d)pentru o notă finală mai mare sau egală cu 1,5 şi mai mică decât 2,5 se acordă nivelul B;

e)pentru o notă finală mai mică decât 1,5 se acordă nivelul C;

f)de asemenea, pentru unităţi sau instituţii care au obţinut nota 1 la cel puţin 2 dintre criteriile prevăzute la alin. (1) se acordă nivelul C, prin excepţie de la prevederile lit. a)-e).

(6)O unitate sau instituţie certificată cu clasificarea A- la data iniţierii procedurii de evaluare nu poate fi recertificată cu aceeaşi clasificare; în cazul în care evaluarea nu permite acordarea clasificării A sau A+, unitatea sau instituţia se clasifică la nivelul B.

Articolul 16

(1)Raportul de evaluare este elaborat în coordonarea conducătorului echipei de experţi evaluatori şi se aprobă prin votul membrilor echipei de experţi evaluatori.

(2)Raportul de evaluare este elaborat în limba engleză, cu excepţia unităţilor sau instituţiilor din domeniul limbii şi literaturii române, pentru care raportul poate fi elaborat şi în limba română. Rapoartele elaborate în limba engleză sunt traduse în limba română de către grupul de lucru coordonator, iar traducerea constituie raportul de evaluare oficial.

(3)În situaţia în care se propune clasificarea la nivelul A-, lungimea raportului de evaluare este limitată la un număr de pagini cu 5 mai mare decât numărul de echipe de cercetare care compun unitatea sau instituţia, stabilit conform anexei nr. 1 din secţiunea 1.2. (4) În alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (3) lungimea raportului de evaluare este limitată la un număr de pagini cu 3 mai mare decât numărul de echipe de cercetare care compun unitatea sau instituţia.

(5)O pagină a raportului va prezenta un rezumat sintetic al evaluării instituţionale şi al principalelor concluzii ale acesteia.

(6)Cel puţin două pagini ale raportului vor fi consacrate argumentării clasificării propuse, în care se vor sublinia în mod obligatoriu punctele forte şi punctele slabe ale unităţii sau instituţiei pe fiecare dintre criteriile de evaluare prevăzute la art. 15 şi pe subpunctele detaliate în anexa nr. 2. (7) În cazurile în care se propune clasificarea la nivelul A- raportul va prezenta un set de obiective şi măsuri de ameliorare a punctelor slabe identificate, care pot fi atinse sau realizate în următorii 2 ori 3 ani; prezentarea obiectivelor nu poate ocupa mai mult de două pagini.

(8)În situaţiile prevăzute la alin. (7), certificarea se acordă pentru o perioadă de timp egală cu cea planificată pentru implementarea obiectivelor şi măsurilor de ameliorare, cu respectarea prevederilor art. 6 lit. c).

Articolul 17

Raportul de evaluare va evita:

a)o prezentare descriptivă a unităţii sau instituţiei, fără o analiză reală a punctelor forte şi a punctelor slabe;

b)formulări ambigue sau generale care ar putea crea o imagine neclară a situaţiei din unitate ori instituţie;

c)o argumentaţie prea atenuată şi care să fie în dezacord cu clasificarea propusă.Anexa 1

la normele metodologice

RAPORT DE AUTOEVALUARE ŞI PLAN DE DEZVOLTARE

Structura-cadru

1.Date şi caracteristici (a se completa prin intermediul unei platforme online)

1.1.Tabelul sintetic (model-cadru stabilit prin decizie a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, denumită în continuare ANCS)

1.2.Lista de personal pe echipe (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)

Gruparea cercetătorilor dintr-o unitate sau instituţie în echipe rămâne la latitudinea unităţii ori a instituţiei şi trebuie să urmeze liniile de demarcaţie ştiinţifice, indiferent dacă acestea coincid sau nu cu liniile de demarcaţie administrative; o echipă grupează, de regulă, între 2 şi 10 persoane.

1.3.Lista de publicaţii şi brevete (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)

1.4.Lista de proiecte în derulare (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)

1.5.Lista de infrastructuri (model-cadru stabilit prin decizie ANCS)

2.Raport de autoevaluare pentru ultimii 4 ani

2.1.Organigrama funcţională a unităţii sau a instituţiei

Se va prezenta organigrama instituţiei cuprinzând conducerea, compartimentele administrative, consiliul ştiinţific, compartimentele, departamentele şi echipele de cercetare, precum şi echipele tehnice şi/sau auxiliare.

2.2.Bilanţul general al unităţii sau instituţiei (maximum 5 pagini)

Se va prezenta situaţia generală a instituţiei şi evoluţia acesteia în ultimii 4 ani, din punct de vedere ştiinţific. Se vor sublinia realizări majore, investiţii semnificative, acţiuni de recrutare de resurse umane, acţiuni de transfer tehnologic, diseminare şi popularizare şi orice alte aspecte considerate semnificative pentru evoluţia şi dezvoltarea instituţională.

2.3.Bilanţ pe echipe (maximum 3 pagini pe echipă)

Pentru fiecare echipă se va prezenta succint, la nivel calitativ şi cantitativ, activitatea din ultimii 4 ani, în special realizările majore, dinamica direcţiilor de cercetare abordate, iniţiativele interdisciplinare sau antreprenoriale, dinamica resurselor umane şi orice alte aspecte considerate semnificative pentru evoluţia şi dezvoltarea ştiinţifică a echipei.

2.4.Proiect major reprezentativ (maximum 5 pagini)

Se va prezenta în detaliu un ciclu complet de concepţie, elaborare, execuţie, finalizare şi, dacă este cazul, valorificare a unui proiect major reprezentativ pentru nivelul de performanţă, vizibilitate şi impact economic şi social a activităţii unităţii sau instituţiei. Prin proiect se înţelege atingerea unor scopuri ale activităţii de cercetare-dezvoltare, care pot sau nu să se suprapună cu proiecte stabilite formal pentru obţinerea de finanţări.

3.Plan de dezvoltare instituţională pe 4 ani (maximum 15 pagini)

3.1.Analiza SWOT ştiinţifică

3.2.Obiective şi direcţii ştiinţifice prioritare şi strategice

3.3.Strategie de resurse umane

3.4.Mecanisme de stimulare a apariţiei de noi subiecte şi teme de cercetare

3.5.Analiza SWOT financiară

3.6.Infrastructura: plan de investiţii

3.7.Susţinerea transferului tehnologic şi atragerea de fonduri extrabugetare

3.8.Parteneriate strategice şi vizibilitate: evenimente, comunicări, colaborări

Anexa 2

la normele metodologice

FIŞA EVALUATORULUI

Procesul de evaluare şi clasificare are următoarele componente:

1.autoevaluarea unităţilor şi instituţiilor, precum şi obligaţia de a elabora un plan de dezvoltare, care vor determina unităţile şi instituţiile să adopte şi să utilizeze metode moderne de planificare strategică şi management orientat pe rezultate;

2.vizita experţilor internaţionali care va furniza informaţii, sugestii şi comentarii utile şi constructive, dintr-un punct de vedere obiectiv, extern, şi care prin discuţiile şi şedinţele cu conducerea unităţii sau instituţiei, precum şi cu membrii acesteia va genera oportunităţi de înnoire a abordărilor administrative şi manageriale la nivelul fiecărei unităţi şi instituţii;

3.raportul de evaluare, prin care echipa de experţi va înainta o analiză detaliată asupra direcţiilor optime de dezvoltare şi ameliorare continuă a fiecărei unităţi şi instituţii şi care va furniza o informaţie esenţială către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică sau organul ori instituţia de tutelă în vederea deciziilor referitoare la cel mai adecvat mod de a susţine şi ghida dezvoltarea fiecărei unităţi sau instituţii şi de a o acompania pe calea către excelenţă prin intermediul unei susţineri administrative şi financiare adecvate.

În cele ce urmează se detaliază criteriile de evaluare ce se vor avea în vedere la acordarea notelor. Pentru fiecare unitate sau instituţie, aceste criterii iau în considerare aspectele specifice fiecărui domeniu ştiinţific, în scopul de a furniza o analiză relevantă şi de a sprijini dezvoltarea optimală a unităţii sau instituţiei evaluate.

1.Calitatea activităţii de cercetare-dezvoltare şi a rezultatelor acestei activităţi

–Se vor lua în considerare numărul, şi în special calitatea publicaţiilor şi brevetelor realizate de personalul instituţiei în ultimii 4 ani, inclusiv cele prezentate la conferinţe sau la congrese internaţionale. Se poate folosi scorul relativ de influenţă sau analiza citărilor pentru a se estima nivelul de prestigiu al publicaţiilor. În instituţiile active în unele domenii ale ştiinţelor sociale şi umaniste, indicatori ai vizibilităţii şi prestigiului naţional şi internaţional sunt, pe lângă articolele ştiinţifice publicate în reviste internaţionale prestigioase, şi publicarea de cărţi de cercetare, editarea de volume colective şi publicarea de studii ştiinţifice în volume colective, precum şi publicarea de ediţii critice, dicţionare şi enciclopedii la edituri naţionale sau internaţionale de prestigiu, precum şi realizarea de studii prospective şi/sau strategice în domeniul ştiinţific corespunzător, în serviciul organului public central coordonator.

–În contextul strategiei europene pentru anul 2020, capacitatea de a atrage fonduri din surse private sau internaţionale, în special din programele de cercetare şi inovare ale Uniunii Europene, constituie un element esenţial al unei activităţi de anvergură şi vizibilitate naţională şi internaţională, în special în vederea angajamentului României de a atrage 1% din PIB din domeniul privat către activitatea de cercetare-dezvoltare până în anul 2020.

–Pentru domeniile aplicative, numărul de brevete internaţionale obţinute este un indicator cu dublă importanţă: pentru deschiderea şi relevanţa internaţională dar şi pentru vizibilitatea şi deschiderea către mediul industrial. Relevanţa brevetelor este dată de aplicarea acestora şi de veniturile generate din exploatarea acestora.

–În ţări cu o puternică tradiţie de cercetare aplicativă, în domeniile ştiinţelor vieţii şi ale naturii, în special cele inginereşti, principalul mijloc de transfer tehnologic către mediul economic este lansarea de societăţi comerciale (de tip "start-up" sau "spin-off") în vederea introducerii pe piaţă şi a valorificării unor tehnologii, metode, produse sau servicii inovatoare. Preocuparea şi implicarea activă a conducerii unităţii sau instituţiei pentru a încuraja şi susţine lansarea de societăţi comerciale inovatoare constituie indicatori esenţiali referitori la conectarea instituţiei la mediul economic. În cazul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare se vor lua în considerare în special furnizarea către administraţia publică centrală, regională sau locală a unor tehnologii, servicii ori studii strategice sau prospective în domeniile de răspundere strategică şi politică respective.

–Diseminarea şi popularizarea rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare sunt părţi componente din aceasta.

2.Calitatea resursei umane.

–Criteriul resursei umane este parţial corelat cu cel precedent, cu o distincţie esenţială: gradul de uniformitate sau neuniformitate al nivelului de vizibilitate şi performanţă între diferitele echipe conform criteriilor enumerate la pct. 1. O dezvoltare instituţională optimă trebuie să se asigure că fiecare echipă are o strategie şi o zonă de performanţă bine definită, în interiorul căreia este competitivă la nivel internaţional. Existenţa unor echipe cu o performanţă net inferioară este un indicator al unei viziuni şi culturi manageriale deficitare.

–Printre indicatorii utili în acest sens se regăsesc vârsta medie (sub 45 de ani) a personalului, capacitatea de a atrage tineri cu studii superioare (în principal doctorale) obţinute în alte instituţii decât cea evaluată, în special în străinătate, sau cu stagii de pregătire ori de cercetare efectuate în străinătate, în special în cadrul unor instituţii prestigioase pe plan mondial, precum şi mobilitatea personalului între mediul public şi cel privat.

–Experţii vor estima adecvarea raportului numeric între personalul de cercetare-dezvoltare şi personalul auxiliar şi administrativ; un raport disproporţionat, în special în favoarea personalului administrativ, este un indicator al unei politici de personal neadecvată obiectivelor statutare ale unităţii sau instituţiei.

3.Calitatea infrastructurii şi gradul de exploatare al acesteia

–Calitatea infrastructurii, în special a echipamentelor mari - în domeniile unde acestea sunt relevante - este un indicator extrem de util pentru evaluarea calităţii managementului instituţional deoarece necesită un efort coerent, un grad înalt de coeziune al colectivelor de cercetare la nivel instituţional şi o viziune strategică la nivelul conducerii unităţii sau instituţiei. Capacitatea de a atrage fonduri şi de a le canaliza în mod eficient pentru o dezvoltare strategică a unităţii sau instituţiei constituie un aspect esenţial al unui management de calitate.

–Gradul de exploatare al infrastructurilor furnizează de asemenea o informaţie esenţială, deşi indirectă: aceasta subliniază o convergenţă şi o sinergie extrem de preţioase ale capacităţii administrative cu o masă critică la nivel ştiinţific. Infrastructurile majore vor fi semnalate în raportul de evaluare pe 4 categorii, conform nivelului de utilizare/exploatare: sub 25%, între 25% şi 50%, între 50% şi 75%, sau peste 75%.

4.Eficienţa managementului şi calitatea mediului de cercetare

Birocraţia redusă şi preocuparea pentru creşterea eficienţei reprezintă principalele atracţii şi factori de motivare pentru creşterea performanţei resurselor umane. De aceea, printre sarcinile esenţiale ale expertului se numără evaluarea calităţii mediului de cercetare, care include aspecte cum ar fi:

–existenţa unor mecanisme transparente de evaluare a personalului şi de promovare şi stimulare financiară a personalului performant, focalizate pe merit şi pe performanţele profesionale reale;

–eficienţa procedurilor administrative implementate în cadrul instituţiei;

–gradul de satisfacţie a personalului de cercetare-dezvoltare referitoare la sprijinul oferit de aparatul administrativ, auxiliar şi tehnic;

–eficienţa administrativă a mediului de cercetare - în limita constrângerilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele de finanţare - inclusiv aspecte precum plata la timp a drepturilor salariale; achiziţia de materiale şi consumabile în termen rezonabil (de regulă sub 30 de zile) de la depunerea referatului de necesitate (în limitele fondurilor disponibile); decontarea cheltuielilor în interes de serviciu în termen rezonabil (de regulă sub 15 zile) de la depunerea documentelor justificative; angajarea de personal pe termen determinat, plătit din bugetul unui proiect, în termen rezonabil (de regulă sub 30 de zile) de la solicitarea directorului de proiect; asigurarea, pentru fiecare proiect contractat, a unei persoane de contact cu autorităţile contractante pentru realizarea sarcinilor administrative aferente proiectelor contractate; investiţia de timp, în medie, pentru a obţine aprobările necesare depunerii unei cereri de finanţare la competiţii naţionale sau internaţionale; eficienţa procedurilor necesare aprobării unor cheltuieli din fonduri din proiecte de cercetare sau din fonduri instituţionale; existenţa unui serviciu de documentare funcţional;

–gradul de transparenţă în luarea deciziilor şi alocarea fondurilor în interiorul instituţiei;

–nivelul de implicare a personalului unităţii sau instituţiei în procesul de luare a deciziilor;

–eventualele probleme sesizate în domeniul eticii şi a bunei conduite profesionale: plagiat, coautorat nejustificat, falsificare de date în publicaţii sau rapoarte, conflicte de interese ori nepotism în interiorul unităţii sau instituţiei;

–eficienţa şi disponibilitatea personalului auxiliar şi administrativ pentru a asista şi susţine personalul de cercetare-dezvoltare;

–aderarea la bunele practici în domeniul managementului instituţional în cercetare la nivel european şi internaţional, prin adoptarea şi implementarea la nivelul regulamentelor interne de funcţionare a unor practici precum cele recomandate în următoarele documente:

● Codul european al cercetătorilor şi Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor

http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/index

● Strategia resurselor umane pentru cercetători, C (2005)576 final, COM (2008)317 final

http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/strategy4Researcher

http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/strategy4ResearcherOrgs

● Ghidul Institutului de Tehnologie din Massachusetts de gestiune a datelor de cercetare.

http://libraries.mit.edu/guides/subjects/data-management/

● Manualul Oslo - Linii directoare în colectarea şi interpretarea datelor privind inovarea, ediţia a III-a, OECD, Paris

http://www.oecd.org/document/33/0,3343, en_2649_34273_35595607_1_1_1_37417,00.html

● Standardul de management al calităţii ISO 9001: 2008.

5.Calitatea şi credibilitatea planului de dezvoltare instituţională

Expertul va evalua adecvarea şi realismul planului de cercetare al unităţii ori instituţiei, în special în lumina performanţelor actuale ale unităţii sau instituţiei, a calităţii resurselor umane, a infrastructurii şi a capacităţii manageriale şi administrative demonstrate până la data evaluării. Raportul va comenta asupra următoarelor aspecte ale planului de dezvoltare:

–adecvarea principalelor direcţii de cercetare cu experienţa existentă;

–mecanismele de stimulare a apariţiei de noi idei, direcţii şi domenii;

–adecvarea politicii de recrutare prevăzute cu obiectivele propuse;

–stimularea şi susţinerea colaborărilor şi parteneriatelor cu alte instituţii de prestigiu, atât cu instituţii publice din ţară, dar în special din străinătate, cât şi din mediul privat;

–creşterea vizibilităţii prin implicarea în activităţi de comunicare ştiinţifică şi în proiecte majore la nivel naţional şi internaţional;

–susţinerea apariţiei masei critice în domeniile-cheie pentru dezvoltarea instituţiei.

6.Realizarea obiectivelor stabilite în precedentul raport de evaluare, numai pentru unităţile sau instituţiile ce se evaluează şi se clasifică în vederea recertificării

–realizarea obiectivelor de rezultate ale activităţii de cercetare-dezvoltare;

–realizarea obiectivelor de îmbunătăţire a resursei umane;

–realizarea obiectivelor de îmbunătăţire a infrastructurii;

–realizarea obiectivelor de îmbunătăţire a mediului de cercetare.

Raportul de evaluare va include note informale pe fiecare din indicatorii enumeraţi mai sus pentru fiecare din cele 5 sau 6 criterii, după caz. Criteriile vor fi notate în mod formal, conform prevederilor art. 15 din normele metodologice. Notarea pentru fiecare criteriu şi indicator se va face de la 1 la 5, după cum urmează:

1 - "Absent" sau "Neglijabil". Schimbări în profunzime sunt necesare în această zonă.

2 - "Marginal". Eforturi în această direcţie există, dar au produs rezultate nesatisfăcătoare până în prezent.

3 - "Mediocru". Calitatea există dar este departe de a fi atins un nivel satisfăcător la nivel de instituţie. Strategia nu este neapărat adecvată pentru ameliorarea situaţiei pe termen scurt şi o schimbare urgentă de direcţie este necesară.

4 - "Bine". Instituţia a dedicat eforturi semnificative în această direcţie, cu rezultate solide. Zone de îmbunătăţire semnificativă rămân, dar planul de dezvoltare le abordează în mod coerent şi plauzibil.

5 - "Excelent". Acest criteriu este compatibil cu o instituţie performantă la nivel mondial.