Strategia din 8 august 2019

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 703 bis din 27 august 2019

Notă Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 571 din 8 august 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 703 din 27 august 2019

Anexă

!image

STRATEGIA PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI BALNEAR

!image

CUPRINS

I. Introducere

II. Informaţii generale relevante

1.Descrierea resurselor balneoturistice din România

2.Formarea profesională a personalului medical şi hotelier

III. Situația actuală a turismului balnear

1.Analiza națională, regională şi focus pe staţiuni balneare

A. Regiunea de Vest

B. Regiunea de Nord-Vest

C. Regiunea Centru

D. Regiunea de Sud-Vest

E. Regiunea Sud-Muntenia

F. Regiunea Nord-Est

G. Regiunea Sud-Est

IV. Actori ai sectorului balnear

V. Situaţia legislativă

VI. Turismul medical în contextul Directivei 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere

a. Ce prevede și care erau obiectivele inițiale

b. Implementarea: așteptări vs. rezultate

VII. Surse de finanţare pentru dezvoltarea sectorului balnear

1.Programul Operaţional Regional (POR)

2.Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020

3.Program Operațional Capital Uman

4.CBC Romania – Ungaria 2014 -2020

5.România-Serbia IPA CBC Programme 2014 - 2020

6.România-Bulgaria Cross Border Programme 2014-2020

VIII. Benchmark produse si amenajari pentru sectorul balnear

1.Poziționare

2.Polul termal de la Amnéville les Thermes – Franța

3.Thermes de Spa - Belgia

4.Naturresort Schindelbruch – Germania

5.Rogner Bad Blumau – Austria

IX. Analiza SWOT a sectorului balnear Turismul wellness la nivel mondial Evoluții, tendințe și segmente de clientelă

Câteva cifre cheie și prime piste pentru poziționarea stațiunilor balneare românești Focus asupra pieței europene

Care sunt oportunitățile pentru România

Un turism balnear verde în acord cu poziționarea generală a destinației România Focus asupra produselor balnear verde: “the forest bathing”

Focus asupra valorizării produselor homeopatice O ofertă proactivă: tratamentele anti-îmbătrânire

Benchmark, tratamentul anti-ageing în Franța și în Europa Crearea unui OMD al turismului de sănătate la nivel național Focus asupra inovației prin clustere

Direcții de acțiune

!image

1 obiectiv principal

Concretizate în 4 teme de lucru

Cele 9 acțiuni de implementat

Viziunea

!image

3.O poziționare inovantă pe un nou produs «turismul balnear verde»

!image

!image

Acțiunea 1: Dezvoltarea unui cluster balneo-turistic la nivel național

1.Implementarea unui demers inovant și a unui partenariat public-privat

!image

Ameliorarea si promovarea ofertei

!image

!image

2.Sprijinirea dezvoltării turismului de sănătate

Acțiunea 2: Crearea unui OMD pentru turismul de sănătate din România

!image

4.Dezvoltarea curelor în sectorul luptei împotriva îmbătrânirii

!image

Acțiunea 9: Crearea și implementarea unei carte anti-ageing comune

6

I. Introducere

În perioada 2010-2017 creșterea sectorului turismului balnear, care include o paleta largă de servicii de la turismul medical la cel de tip wellness spa, a devenit foarte rapidă, atât în Europa, cât și în lume, pe fondul unor fenomene profunde și de durată. Acestea sunt îmbătrânirea populațiilor din zonele dezvoltate și bogate ale planetei (Europa în special) și creșterea incidenței afecțiunilor legate de generalizarea stilului de viață urban, sedentar. Acestor tendințe li se adaugă, în Europa, un accent din ce în ce mai puternic pus de politicile publice în domeniul sănătății pe prevenție și îmbătrânirea activă. Conjugarea lor explică de ce în Europa și în lume asistăm la o diversificare foarte rapidă a produselor de turism balnear, la integrarea unor terapii și proceduri din alte culturi prin hibridizarea tradițiilor locale, la adoptarea de politici de marketing din ce în ce mai complexe în domeniu, toate cu scopul atragerii de clientele cât mai tinere și a atragerii turiștilor străini.

Prima parte a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear va realiza o analiză a evoluției concrete a turismului în sectorul balnear în perioada de referință, pe care apoi, o va pune în perspectiva evoluțiilor legislative din domeniu. Acestor două elemente esențiale care definesc sectorul balnear, li se vor adauga două elemente de context extern sectorului balnear, care însă stabilesc un cadru financiar și strategic pentru întrebarea „către ce poate merge sectorul balnear din România în viitor?”. Acestea sunt: analiza surselor de finanțare disponibile din fondurile structurale europene acordate României în perioada de programare 2014-2020 și analiza noului cadru strategic creat în Europa pentru turismul de sănătate de către Directiva 2011/24/UE.

Analiza evoluției și situației actuale a turismului balnear se va realiza la nivel național, regional și de stațiuni principale, avand în vedere perioada 2010-2017 și utilizând atât datele statistice disponibile pentru o analiză cantitativă a evoluției frecventării și a ocupării capacității de cazare, cât și informațiile cu privire la investițiile și noile infrastructuri și echipamente care au avut loc/au devenit disponibile în perioada de referință pentru a se întelege cum a răspuns sectorul provocărilor.

A doua parte stabileşte, în baza analizei, strategia de adoptat și acțiunile de întreprins pentru realizarea Strategiei pentru Dezvoltarea Turismului Balnear.

II. Informaţii generale relevante

1.Descrierea resurselor balneoturistice din România

Generozitatea resurselor naturale balneare cu care este înzestrată România au determinat ca marea majoritate a staţiunilor să poată oferi soluţii terapeutice pentru un spectru larg de afecţiuni. În acest sens, cele mai noi cercetări hidrologice consemnate au pus în evidenţă resurse hidro-minerale impresionante - peste 2.500 de izvoare şi de foraje. Acestea sunt studiate în funcţie de proprietăţile lor fizice, geo-chimice, fizico-chimice, microbiologice şi farmaco-dinamice.

● Apele minerale

Dacă ne referim la apele minerale reci, spectrul acestora este destul de larg şi comparabil cu ape minerale foarte faimoase în Europa. În grupa apelor oligominerale (cu o mineralizare totală sub 1 gram pe litru), se află în principal cele de la Călimăneşti-Căciulata, Olăneşti sau Slănic Moldova. Ele sunt utilizate atât în cură internă, cât şi externă, cu efecte terapeutice diverse: diuretice, anti- inflamatorii, anti-spastice, relaxante muscular.

Apele minerale alcaline şi alcalino-teroase (care conţin cel puţin 1 gram de săruri dizolvate pe litru) sunt valorificate, de pildă, la Bodoc, Malnaş, Slănic Moldova, Borsec, Covasna, Zizin, Sângeorgiu de Mureş, Vâlcele, Buziaş sau Lipova. Şi în cazul lor, gama de afecţiuni tratabile este foarte largă: gastro- duodenale, afecţiuni ale ficatului, ale vezicii biliare, în stări alergice, dermatoze, tulburări în metabolismul calciului.

Apele minerale cloruro-sodice sau sărate sunt caracterizate îndeosebi prin prezenţa ionilor de natriu şi clor, iar secundar şi de alte elemente chimice. Cele mai renumite staţiuni, unde sunt valorificate aceste ape rezultate prin spălarea masivelor de sare, sunt concentrate în jurul lacurilor sărate de la Sovata, Cacica, Praid, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Ocna Mureş, Ocna Şugatag. Între apele sărate, în afara celor cloro-magneziene sau cloro-calcice, trebuie inclusă şi apa Mării Negre, care deţine o mineralizare totală aproximativă de 15,5 grame/litru săruri. Şi în aceste cazuri, afecţiunile tratabile se referă în primul rând la cura internă prin inhalaţii, dar mai ales la cura externă dedicată terapiei afecţiunilor reumatismale, post-traumatice, neurologice, artrite, afecţiuni circulatorii, ginecologice.

În privinţa apelor minerale carbogazoase, care conţin cel puţin 1 gram de CO2/litru, acestea formează alveole mofetice, larg dezvoltate în formaţiunile geologice din vecinătatea unor foşti vulcani. În România, au fost înregistrate peste 1.500 de localizări de acest gen în zona Maramureş, a Munţilor Căliman-Gurghiu, precum şi în zona Vatra Dornei. Alte localizări sunt legate de Munţii Apuseni (cea mai celebră locaţie este la Geoagiu Băi) şi Câmpia de Vest (Tinca, Lipova, Buziaş etc.). Consecinţe benefice sunt consemnate în tratarea afecţiunilor digestive, urologice, circulatorii, prin cură internă sau externă.

Cu un conţinut de cel puţin un miligram de sulf titrabil/litru de apă, apele minerale sulfuroase sunt legate în principal de sulfaţii formaţiunilor de gips din Carpaţii Orientali şi Depresiunea Getică. În staţiuni precum Govora, Călimăneşti-Căciulata, Olăneşti, Herculane, Pucioasa, Mangalia sau Săcelu, aceste ape sunt valorificate împreună cu unele având caracter mixt, acestea din urmă conţinând şi componente clorurat-sodice, carbo-gazoase, alcalin-calcice, magneziene etc. Efectele binefăcătoare din punct de vedere curativ se manifestă în terapia unor afecţiuni digestive, hepato-biliare, ale căilor respiratorii sau ale circulaţiei cutanate.

În paleta diversă, ca şi compoziţie şi efecte terapeutice, se află şi apele minerale sulfatate, în general hipotone, remarcate pentru prezenţa anionului de sulfat. Acestea, la rândul lor, pot fi preponderent sodice sau magneziene. Exploatarea lor se face prin cura internă, graţie efectului coleretic, colecisto- kinetic şi purgativ, în numeroase baze de tratament balnear: Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vaţa de Jos, Amara, Ocna Şugatag, Bălţăteşti, Oglinzi, Govora, Călimăneşti.

O altă categorie specială o constituie apele minerale feruginoase, care conţin de regulă şi dioxid de carbon (CO2). Atunci când se doreşte utilizarea apelor feruginoase acestea sunt mai întâi epurate de fier sau sunt îmbogăţite artificial cu CO2, pentru asigurarea stabilităţii fierului ca element chimic în apa minerală.

Exemplele cele mai notorii de valorificare se află la Lipova, Buziaş, Valea Vinului, Tuşnad, Vâlcele, Homorod, Biborţeni etc. Apele feruginoase sunt utilizate în cura internă, prezentând efecte farmaco- dinamice pentru tratarea anemiilor secundare şi în diverse convalescenţe.

Apele minerale iodurate trebuie să conţină cel puţin 1 miligram de iod/litru de apă. Ele se găsesc în asociaţie cu apele clorurate-sodice, bicarbonate sau de tip sulfuros. Paleta curativă pe cale externă se referă la tratarea afecţiunilor reumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice. Apele iodurate de slabă concentraţie sunt utilizate şi în cura internă, cu acţiune asupra ţesutului limfatic, glandei tiroide, ficatului sau metabolismului. Cure de acest gen se pot face la Olăneşti, Călimăneşti, Bazna, Govora, Sărata Monteoru, Bălţăteşti. Importanţa lor este cu atât mai mare, cu cât în Europa există relativ puţine astfel de izvoare, în special în Germania, Polonia, Italia şi Slovacia.

Apele minerale arsenicale se caracterizează prin 0,7 miligrame ioni arsen/litru de apă minerală. Sunt folosite doar în cura internă, cu miza unei reduceri a proceselor metabolice oxidative din organism, iar valorificarea lor se face în principal la Şaru Dornei şi Covasna.

Apele minerale radioactive conţin cantităţi variabile de uraniu, actiniu sau thorium. Originea radioactivităţii apelor minerale şi a gazelor mofetice cu conţinut de radon este explicată prin interacţiunea apelor vadoase care se înfiltrează prin porii şi fisurile rocilor cu săruri radioactive solubile. Sunt indicate, în special, în tratarea afecţiunilor reumatice, neurologice periferice, dermatoze şi tulburări endocrine. Principalele izvoare şi sonde de exploatare se situează la Băile Herculane, Lipova, Felix, Sângeorz Băi, Borsec, Tuşnad, Balvanyos, Slănic Moldova.

Apele geotermale şi termominerale din România sunt clasificate sistematic ca: termal-bicarbonate, bicarbonatat-carbogazoase, bicarbonatat-sulfurose, clorurate, clorurat-sulfuroase, sulfatate, având utilizări în cura externă şi recomandări terapeutice numeroase. Exemple pe teritoriul României sunt: Băile Herculane, Felix, 1 Mai, Moneasa, Geoagiu Băi, Călan, Călimăneşti.

O categorie aparte o constituie numeroasele lacuri terapeutice din România care prezintă un interes terapeutic deosebit de important. Aceste lacuri sunt clasificate în: sărate, de liman sau de câmpie. Conform proprietăţilor terapeutice, cele mai importante din punct de vedere al eficacităţii şi numărului de afecţiuni tratate sunt: Techirghiol, Amara, Lacul Sărat, Balta Albă, Ursu şi complexul de lacuri de la Ocna Sibiului.

● Nămolurile terapeutice

În România există o îndelungată tradiţie a utilizării nămolurilor în scop curativ. În funcţie de conţinut, plasticitate şi consistenţă, acestea au fost clasificate în: sapropelice (Amara, Lacul Sărat, Balta Albă) – aflate pe fundul unor lacuri continentale, al limanurilor (Techirghiol) şi al lacurilor sărate (Sovata, Ocna Sibiului); minerale - formate prin sedimentarea sărurilor carbogazoase, calcice, feruginoase, sulfuroase, sărate (Govora, Geoagiu Băi, Turda, Sărata Monteoru, Săcelu, Bazna); de turbă - care reprezintă depozite organogene, formate prin descompunerea resturilor vegetale pe fundul unor mlaştini, sub acţiunea microorganismelor (Poiana Stampei, Mangalia, Imeni-Covasna). Utilizarea lor se face în cură externă, prin împachetări, băi de nămol, ungeri locale, cele mai solicitate staţiuni fiind: Techirghiol, Bazna, Sovata, Amara, Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Ocnele Mari, Govora.

● Gazele terapeutice

Emanaţiile de dioxid de carbon sunt cunoscute sub numele de „mofetă”, în compoziţia căreia se întâlneşte gazul radioactiv radon. Folosirea lor se face numai în cură externă, în tratarea afecţiunilor circulatorii periferice, hipertensiune arterială, afecţiuni ale sistemului nervos sau în afecţiuni

reumatice. În acest sens, România este printre puţinele ţări europene care deţine importante resurse de gaze terapeutice, valorificate în staţiunile din Carpaţii Orientali: Tuşnad, Covasna Balvanyos, Borsec sau în Banat, la Buziaş. Până în prezent, dacă avem în vedere estimarea rezervelor, cantitatea utilizată în cură balneară prin amenajări specifice este încă modestă.

A doua categorie de gaze terapeutice sunt „solfatarele”, adică emanaţiile naturale de hidroxid de sulf (H2S), în amestec cu gaz carbonic şi, uneori, cu radon, în grote speciale. Printre cele mai renumite sunt cele de la Turia - Peştera Pucioasa şi Harghita (Băile Harghita şi alte surse învecinate).

● Salinele terapeutice

În această privinţă, există în ţara noastră câteva spaţii subterane cu amenajări speciale renumite, unde climatul de salină este utilizat pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, mai ales în astmul bronşic. Tratamentul balnear denumit „speleoterapie” se practică preponderent în salinele de la Praid, Târgu Ocna, Ocnele Mari, Cacica, Slănic Prahova sau Turda.

● Litoralul Mării Negre

În cazul litoralului, există trei factori terapeutici naturali utilizaţi în scop terapeutic prin aşa-numita

„balneaţie liberă”: masajul valurilor (talasoterapie), nisipul, valorificat prin psano-terapie (împachetările cu nisip sau mersul prin nisipul fierbinte - termoterapie), aerosolii marini. Aceştia sunt formaţi prin spargerea valurilor şi evaporarea apei marine, iar tratamentul constă în inhalarea acestora pentru terapia afecţiunilor respiratorii.

La factorii naturali enumeraţi puteau contribui, de asemenea, prin varietatea lor, şi factorii bio- climatici, cu o incidenţă şi varietate deosebite. În mod practic, în diferite zone se regăsesc toate tipurile de factori bioclimatici principali din Europa: bio-climatul excitant de stepă şi litoral maritim (pentru cura helio-marină); bio-climatul sedativ-indiferent recomandat persoanelor cu stări de surmenaj şi pacienţilor care nu pot suporta stressul factorilor climatici; bio-climatul tonico-stimulent de munte (pentru îmbunătăţirea activităţii cardio-circulatorii, respiratorii, echilibrarea sistemului nervos central, a metabolismului şi pentru creşterea capacităţii imunologice); micro-climatul salinelor şi peşterilor, favorabil în afecţiunile respiratorii cronice, obstructive.

2.Formarea profesională a personalului medical şi hotelier

Potrivit Art. 12 din Normele tehnice pentru realizarea documentațiilor complexe de atestare a funcționării stațiunilor balneare, climatice și balșneoclimatice și de organizare a întregii activități de utilizare a factorilor naturali, aprobate prin H.G. nr. 1154/2004, în unităţile în care se asigură asistenţă medicală balneară şi de recuperare îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:

i. personal de specialitate medico-sanitar;

ii. personal de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare;

iii. personal auxiliar sanitar;

iv. personal TESA;

v. muncitori.

Aceste categorii enumerate sunt doar grupele mari legate de furnizarea serviciilor medicale. În mod evident, există ocupaţii specifice mult mai variate, necesare în cadrul sistemului respectiv:

● medici;

● cercetători;

● asistenţi medicali generalişti;

● asistenți medicali / tehnicieni, alții decât asistenţi medicali generalişti (igieniști; asistenți dieteticieni şi de nutriţie; asistenți de farmacie; tehnicieni)

● fizioterapeuţi şi cadre asimilate acestora;

● asistenţi laboranţi;

● surori medicale şi laborante;

● alți specialiști în domeniul sănătății.

Ca subspecializări principale ale domeniului balnear şi fiziokinetoterapie şi recuperare se numără evaluarea, aplicarea şi monitorizarea procedurilor şi tehnicilor de terapie fizică, asistenţă kinetică, profilactică şi de recuperare motorie, de electroterapie, hidroterapie, termoterapie şi masaj pentru pacienţii cu patologie locomotorie post-traumatică sau reumatismală, cardiovasculară şi respiratorie.

De asemenea, în cadrul complexelor balneare există o gamă mult mai largă de specializări profesionale conexe care sunt menite să asigure serviciile auxiliare conexe unei bune desfăşurări a activităţii:

● directori (conducători) în activitatea hotelieră şi de restauraţie;

● administratori şi alţi lucrători operativi în restaurante, cantine, pensiuni;

● intendenţi;

● bucătari;

● ospătari şi barmani;

● personal de îngrijire şi asimilat acestuia;

● infirmiere şi îngrijitoare în instituţii de ocrotire socială şi sanitară;

● cosmeticieni, coafori şi frizeri;

● cameriste, valeţi şi însoţitori;

● personal de pază şi ordine publică.

În Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) există o grupă specială ”Grupa 9 – Ocupații elementare” în oconformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.92/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupațiilor din România – nivel grupă de bază, conform Calsificării internaționale standard a ocupațiilor – ISCO 08, dar care sunt absolut necesari pentru buna fucţionare a unor complexe balneare moderne:

● spălătorese şi călcătorese;

● femei de serviciu;

● menajere;

● îngrijitori de clădiri;

● spălători de vitrine, geamuri, vehicule;

● personal de manipulare şi supraveghere bagaje, mesageri, portari, paznici

Cele mai multe probleme sunt legate de acoperirea cu personal calificat şi experimentat a celor mai multe dintre ocupaţiile necesare unui complex balnear. În unele cazuri fericite, prin utilizarea unor fonduri europene s-a reuşit în anumite staţiuni calificarea şi relativa stabilizare a personalului, de obicei în paralel cu procesul de renovare a patrimoniului de active ale acelor staţiuni.

Cele mai vizibile tipuri de personal utilizate in cadrul unei baze balneare sunt, însă, în mare măsură cele de tip hotelier: ospătari, bucătari, cameriste şi recepţioneri. În paralel cu calificarea sau recalificarea acestora, odată cu modernizarea bazei de tratament, apare necesitatea formării şi altor categorii de personal; de exemplu, pentru întreţinerea bazinelor de tip jacuzzi, pentru dezvoltarea zonei de spa (piscine acoperite şi descoperite), pentru întreţinerea echipamentelor de tip IT C şi saloanele de cosmetică.

Din nefericire, tratarea educaţională şi metodologică a formării competenţelor şi abilităţilor în domeniul turismului, hotelăriei şi alimentaţiei este legată într-o prea mică măsură sau strict accidental de problematica turismului balnear, în componenta nemedicală de servicii furnizate. Avându-se în vedere problemele grave acumulate de-a lungul celor două decenii în sistemul balnear, se poate considera că s-ar fi impus o conectare mult mai consistentă şi mai frecventă a formării profesionale în raport cu nevoile şi oferta concretă a staţiunilor balneo-climaterice româneşti.

Pe de altă parte, multe zone în care sunt plasate staţiunile de interes local se confruntă cu handicapuri de ordin mai general, ca de exemplu:

i. depopularea zonei;

ii. număr mic de specialişti cu studii superioare;

iii. număr mic de muncitori calificaţi în domeniile de vârf;

iv. populaţie îmbătrânită.

De asemenea, administratorii acestor staţiuni se confruntă şi cu atracţia pe care o exercita localităţi mai îndepărtate, dar cu un potenţial economic mai mare, asupra personalului mai tânăr. În plus, faptul că sezonalitatea turistică în stațiunile balneare este puternic dezechilibrată (extrasezon îndelungat cu frecventare foarte scăzută) face dificilă retenția personalului format și performant într- un sector unde activitatea se limitează la câteva luni pe an.

O caracteristică principală a resursei umane angajate în sectorul balnear hotelier este cea a ponderii mari a femeilor. Dacă tradițional staţiunile balneare au fost mai puţin afectate de instabilitatea forţei de muncă, datorită faptului că diversele tipuri de structuri din sectorul balnear permiteau desfăşurarea unei activităţi turistice la parametri medii pe toată durata anului, în perioada 2010- 2017, mulți operatori balneari (hotelieri în special) care au implementat programe de formare profesională a personalului auxiliar declară că fluctuația personalului a fost în creștere. Aceasta se datorează în principal posibilității persoanelor formate de a-și utiliza noile abilități achiziționate pe piața muncii din Uniunea Europeană, în zonele cu niveluri salariale mai atractive. Aceasta evoluție contribuie la menținerea deficitului tradițional de personal auxialiar din sectorul balnear.

Aspectul cel mai critic este însă dat de nivelul scăzut de instruire al personalului angajat, doar o mică parte având diplome de tip post-liceal. În decursul ultimilor ani, această situaţie, din punct de vedere al calificării formale, s-a îmbunătăţit, însă doar parţial, dar este evident că, la nivelul experienţei şi abilităţilor accumulate din punctul de vedere al unei valorificări integrate şi superioare a potenţialului balnear, situaţia pregătirii forţei de muncă lasă încă mult de dorit. La o analiză mai atentă, reiese clar faptul că mai puţin de jumătate dintre angajaţii din sectorul balnear au o pregătire de specialitate în domeniul turismului. Această situaţie a început să se schimbe odată cu privatizarea şi modernizarea unor baze balneare/hoteliere din staţiunile de interes naţional; în special acolo au fost făcute investiţii mai semnificative şi au fost demarate programe de formare profesională, derulate deseori în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri europene. Astfel, un procent însemnat (probabil peste 50%) din personalul angajat au urmat sau urmează diverse forme de pregătire şi perfecţionare profesională. Conținutul acestor cursuri rămâne însă problematic, având în vedere nevoia de evaluare concretă şi la zi a stării curente a bazei de tratament şi a serviciilor prestate în cadrul aceasteia. De asemenea, nu s-a reuşit atragerea învăţământului preuniversitar şi universitar în domeniul industriei de ospitalitate într-un demers de actualizare a curriculei specifice, element foarte important in direcția asigurării unei formări profesionale adecvate unor servicii balneare moderne și competitive.

III. Situația actuală a turismului balnear

1.Analiza națională, regională şi focus pe staţiuni balneare

Diferențele și particularitățile regionale constatate în 2009 s-au pastrat în mare parte, regiunile de dezvoltare ale României prezentând o imagine destul de disparată în termeni de investitii care s-au realizat în perioada de referință (2010-2017).

Mai jos vom trece rapid în revistă principalele evoluții ale sectorului balnear, asa cum reies acestea din datele statistice colectate și puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică sau din cele elaborate prin compunerea datelor INS.

Vom analiza cele două categorii de date statistice cu privire la turism și anume cele care vizeaza evoluția capacității de cazare disponibile și cele care vizează fluxurile de turiști (sosiri și înnoptări).

Astfel, în ce privește evoluția capacității de cazare (în termeni de locuri-zile care reprezintă numărul agreat de locuri de cazare disponibile efectiv pentru turiști), în perioada de referință se constată că în perioada 2014-2017 a avut loc un reviriment al acesteia, tendința opusă celei de scădere înregistrată după 2000. Revirimentul capacității de cazare în stațiunile balneare din perioada de referință se explică atât prin apariția și dezvoltarea unor capacități de cazare noi de tip pensiune (multe construite prin utilizarea fondurilor structurale europene) în zonele balneare, cât și prin renovarea și reabilitarea unor hoteluri deja existente.

!image

Evoluția capacității de cazare la nivel național (în numar locuri- zile anual)

100000000

90000000

80000000

70000000

60000000

50000000

40000000

30000000

20000000

10000000

0

Numar locuri zile

Graficul de mai jos ilustreaza această evoluție.

Sursa: date INS

Fluxurile de turiști cazați în stațiunile balneare au înregistrat însă o creștere de 11,1% în 2017, depășind tendința generală de scădere din perioada 2011-2014.

Graficul de mai jos ilustrează evoluția sosirilor în stațiunile balneare în perioada de referință.

!image

1000000

Evoluția sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național

800000

600000

Sosiri turisti statiuni balneare nivel…

400000

200000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Evoluția volumului de bilete de tratament balnear decontate de stat, 2012-2017

250000

200000

150000

100000

50000

2012

2013

2014

2015

2016

2017

0

Bilete de tratament decontate de stat

Având în vedere că a fost constantă importanța fluxurilor de turiști generate în sectorul balnear de sistemul biletelor de tratament, mai jos e ilustrată grafic evoluția numărului de bilete de tratament, specific în stațiuni balneare sau balneoclimatice, care au fost decontate de Casa Națională de Pensii Publice în perioada 2012-2017. Fiind vorba de bilete de tratament decontate efectiv, cifrele pot fi echivalate cu sosiri în stațiunile balneare.

Sursa: date CNPP

O observație imediată este legată de faptul că, deși foarte mare, ponderea biletelor de tratament în total sosiri în stațiunile balneare nu reprezintă, aparent, decât circa 20%-30% din total. Aceasta discrepanță între datele cantitative disponibile și percepția avută la nivelul teritoriului, unde turistul social subvenționat pare a rămâne segmentul majoritar de departe, se poate explica prin faptul că sistemul de colectare al datelor utilizat de Institutul Național de Statistică face posibilă introducerea în total a unor capacități de cazare care nu se află în stațiunile balneare și balneoclimatice recunoscute legal, incluzând și sosiri în localități cu baze de tratament care au fost istoric sau doresc să devină stațiuni balneare, fără să aibă acest statut. Trebuie de asemenea menționat faptul că, în

regula generală, durata de ședere a turistului cu bilet de tratament este mult mai mare decât a turistului mediu în cura liberă sau care vizitează cu alt scop o stațiune balneară. Este de aceea foarte probabil, ca ponderea în total înnoptări în stațiunile balneare a înnoptărilor pe baza biletelor de tratament să fie mult mai mare decat în cazul sosirilor, depășind 50%.

A doua concluzie este că volumul de bilete de tratament decontat de stat rămâne unul per total constant, chiar dacă există fluctuații câteodată importante, fără să înregistreze scăderi importante în perioada pentru care am avut date disponibile (2012-2017).

Faptul că există o scăderea a frecventării sociale, subvenționate, pe fondul unei tendințe de creștere a sosirilor totale, înseamnă că există o scădere a ponderii primei în total, cu efectele relative pozitive cunoscute legate de creșterea dependenței economiei balneare de acest sistem care nu permite investițiile în reabilitare, în formarea profesională, în dezvoltarea bazelor de tratament și în general a produselor competitive pe piața națională și europeană.

● Distribuția între turiștii români și cei străini

!image

Evoluția sosirilor turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național

1000000

900000

800000

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0

Romani

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

În urma distribuției între turiști români și străini a sosirilor, constatăm ca cei dintâi reprezintă peste 90% dintre sosirile în stațiunile balneare, o dominație care rămane constantă în ciuda evoluției pozitive – creștere accentuată – a numărului de sosiri de turiști straini. Cauzele acestei evoluții sunt multiple, însă având în vedere nivelul foarte scăzut al cifrelor absolute de turiști străini, aceste cauze sunt puțin pertinente strategic pentru dezvoltarea consistentă a competitivității la export a sectorului balnear român. În ce îi privește pe români, sosirile acestora în stațiunile balneare naționale au avut o tendință de scădere constantă (în perioada 2011-2014), urmată de o perioadă de creștere medie anuală de cca. 13% pentru intervalul 2015-2017, ilustrate mai jos de cifrele generale.

Sursa: date INS

Cum spuneam și mai sus, sosirile turiștilor străini în stațiunile balneare îngistrează creșteri solide, plecând însă de la niveluri foarte joase, reprezentând sub 10% din totalul fluxurilor turistice din stațiunile balneare.

!image

!image

Evoluția sosirilor turiștilor străini în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național

60000

50000

40000

30000 Straini

20000

10000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

5000000

Evoluția înnoptărilor turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național

4000000

3000000

2000000

Innoptari turisti statiuni balneare nivel national

1000000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

În ce privește înnoptările, acestea înregistrează o evoluție marginală chiar mai negativă decât cea a sosirilor, cu o creștere mai slabă în perioada 2010-2011, o scădere mai accentuată în 2014 urmată de o creștere ușoară în perioada 2015-2017. Aceasta evoluție indică faptul că pierderile de clientelă au loc în zona unor clientele care petreceau sejururi caracterizabile ca „lungi”, fără ca acestea să fie din zona turiștilor veniți cu bilete de tratament. Acest fenomen îngrijorator pentru competivititatea sectorului balnear poate indica că sectorul iși pierde clientela „plătitoare” clasic balneară (venită pentru cure lungi), din motive de atractivitate dar și de putere de cumpărare, fără să o înlocuiască cu alte clientele.

Sursa: date INS

În ce privește distribuția înnoptărilor între turiștii români și cei străini, ponderea străinilor în total este chiar mai mică decât în cazul sosirilor, situație care traduce atât lipsa de atractivitate a unor produse balneare, cât și preferința străinilor pentru sejururile scurte. Turiștii străini în general nu caută produsul balnear în stațiuni, vizitându-le fie pentru patrimoniul lor istoric și cultural, fie datorită funcției stațiunilor ca punct de plecare pentru vizitarea unor atracții aflate în afara lor (deseori atracții

!image

!image

Evoluția înnoptărilor turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național

5000000

4000000

3000000

2000000 Romani

1000000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

naturale ca munții) sau ca puncte de înnoptare pentru cei care întreprind tururi în România. Și în acest caz curba evoluției înnoptărilor turiștilor români e practic identică cu cea generală, înregistrând scăderi constante începând cu 2011, scădere care s-a accentuat în 2014 urmată de o creștere ușoară în perioada 2015 – 2017.

Sursa: date INS

!image

Evoluția înnoptărilor turiștilor străini în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național

200000

150000

100000

Straini

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Deși înnoptările străinilor cresc, într-un ritm totuși inferior sosirilor, ele au în continuare o pondere extrem de scăzută în total (sub 5%).

Sursa: date INS

Datele de mai jos se concretizează într-o scădere și a duratei medii a sejurului în stațiunile balneare, chiar dacă acesta rămâne sectorul turistic cu unul dintre cele mai lungi sejururi medii, datorită sistemului balnear social bazat pe tichete de tratament care impune cure de lungă durată. Este totuși îngrijorător faptul că scăderea sejurului mediu în stațiunile balneare este datorată unei scăderi generale de frecventare (sosiri mai puține) și nu migrării întregului sector către produse de tip wellness/sejur scurt. Graficul de mai jos ilustrează această apropiere îngrijorătoare a sejurului mediu din sectorul balnear de cel general de la nivel național.

!image

!image

!image

Evoluția comparativă a duratei medii a sejurului în stațiunile balneare față de durata medie a sejurului la nivelul întregului turism național

8

6

Durata medie a sejurului

4 statiuni balneare

Durata medie a sejurului la

2 nivel national

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare în stațiunile balneare la nivel național

50

40

30

Indicele de utilizare a

20 capacitatii de cazare

10

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Evoluția duratei medii a sejurului pusă în legatură cu evoluția capacității de cazare prezintă evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare: cât din capacitatea efectiv oferită turiștilor în stațiunile balneare (locuri-zile) a fost ocupată de turiști? Graficul de mai jos ilustrează evoluția acestui indice. Deși superior altor sectoare turistice din țară, el înregistrează fluctuații trecând de la 45% în 2011 la 40% în 2013. Aceste fluctuații au loc pe fondul creșterii capacității de cazare – așa cum am văzut mai sus – în perioada 2011-2013 într-un context în care frecventarea a înregistrat scăderi conținue chiar dacă slabe ca pondere. În contextul în care indicele are o valoare mare în peisajul economiei turistice românești, care se datorează în continuare turismului social subvenționat de stat prin tichetele de tratament, aceste fluctuații sunt îngrijoratoare și indică cât de necesară este implementarea unei strategii sectoriale pentru dezvoltarea competitivității sectorului, în special prin modernizarea bazelor de tratament și a structurilor de cazare și orientarea lor către produse de tip wellness. În lipsa acestora, sustenabilitatea economică a operatorilor din sectorul balnear este amenințată de dependența de clientelele tichetelor de tratament, care singure nu pot asigura ocuparea capacităților adiționale și deci veniturile pentru dezvoltarea sectorului.

Sursa: date INS

!image

!image

Tendinta de creștere a fluxurilor turistice

Rata de ocupare a capacitatii de cazare, in scadere

Scădere moderata a nr. biletelor de tratament

Tendința de evoluție pozitivă a capacității de cazare

Pondere foarte mica a

turistilor straini

Durata medie a sejurului in scadere

!image

Concluzii/ipoteze

Mai jos vor fi prezentate evoluțiile majore din sectorul balnear din perioada de referință (2010-2017) la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, cu un focus pe cele mai importante stațiuni balneare ale României din fiecare regiune. Ele vor fi puse în perspectiva evoluțiilor la nivel național în sectorul balnear.

A. Regiunea de Vest

!image

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Vest

200000

150000

100000 Sosiri

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

În Regiunea de Vest, fluxurile turistice în stațiunile balneare sunt influențate de evoluția stațiunii Băile Herculane care are o pondere importantă în total. Sosirile au reușit să crească în 2011 și apoi să rămână practic stabile până la nivelul anului 2014 după care au crescut ușor până în 2017. Înnoptările au înregistrat fluctuații care au putut depăși și 10% pe an până în 2014 după care au o creștere ușoară până în 2017. Astfel, Regiunea de Vest pare a evolua apropiat de tendințele nivelului național doar în ce privesc sosirile, înnoptările fluctuând deseori divergent la nivel național și regional.

Sursa: date INS

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Vest

1000000

800000

600000

400000

200000

0

Innoptari

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Înnoptările în stațiunile balneare din Regiunea de Vest au fluctuat în perioada de referință, însă par a se afla într-o tendința generală de creștere față de cifrele din 2010.

Sursa: date INS

Prin tradiția balneară și patrimoniul cultural-istoric și natural asociat acesteia, Regiunea de Vest deține un potențial important în dezvoltarea sectorului balnear. Deși confruntată cu multe dificultăți legate de renovarea unor stațiuni istorice de dimensiunea și importantă Băilor Herculane, Regiunea de Vest are atuul unei diversități a atracțiilor balneare și o circulație turistică în principalele sale centre urbane care pot fi utilizate pentru o creștere rapidă a frecventării turistice a sectorului balnear. Atât analiza sectorului turistic din cadrul Planului de Dezvoltare Regională 2014-2020 cât și cea din cadrul Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă identifică resursele balneare ca o resursă importantă pentru dezvoltarea socio-economică durabilă a Regiunii. Astfel, în Raportul de Studii de caz privind specializarea inteligentă, la capitolul care vizeaza turismul, se menționează urmatoarele: „Regiunea (de) Vest are mai multe staţiuni balneare importante, cum ar fi:

i)Buziaș și Băile Călacea din judeţul Timiș; ii) Moneasa și Lipova Băi din judeţul Arad; iii) Băile Herculane din judeţul Caraș Severin și iv) Geoagiu Băi și Băile Călan din Judeţul Hunedoara. Aceste staţiuni sunt elemente cheie pentru turismul din Regiunea (de) Vest datorită calităţii izvoarelor termale, datorită amplasării lor, patrimoniului istoric, obiceiul naţional de a merge în concediu în staţiuni și noua tendinţă internaţională de turism balnear și medical”1. O caracterizare similară a resurselor balneare cu o precizare mai corectă a stațiunilor balneare și balneoclimatice din Regiune este prezentă în analiza sectorului turistic din PDR 2014-20202. Sectorul balnear este subliniat la capitolul Oportunități în analiza SWOT pe capitolul sănătate: „Valorificarea potențialului balnear”.

Având în vedere aceste elemente, Axa prioritară nr: 7 a PDR 2014-2020 – Dezvoltarea durabilă a turismului – include 3 priorități de investiții :

1.Valorificarea patrimoniului natural și antropic

2.Dezvoltarea capacității de cazare și îmbunătățirea serviciilor

3.Dezvoltarea unor nișe turistice cu potențial ridicat.

Dezvoltarea turismului balnear și wellness, ca un sector cu avantaj comparativ important în Regiunea de Vest, este considerat ca un obiectiv general al acestei axe și a fiecarui proiect prevazut de ea, prioritatea de investiții 3.3 Dezvoltarea unor nișe turistice cu potențial ridicat, urmarește să sprijine două direcții de acțiune în domeniul balnear:

1.Crearea unei regiuni pilot anti-îmbătrânire în Regiunea de Vest

2.Poziționarea Regiunii de Vest ca destinație turistică medicală transfrontalieră în legatură cu Directiva UE/24/2011.

Printre operațiunile, acțiunile de tip hard sau soft prevazute în acest cadru menționăm:

 Modernizarea bazelor de tratament din stațiunile balneare

 Crearea de facilități turistice și de agrement care să reducă sezonalitatea, de exemplu ștranduri termale acoperite

 Reabilitarea sau introducerea utilităților în stațiunile balneare

 Dezvoltarea peisajului comun pentru stațiunile montane și balneare din Regiunea de Vest.

!image

1 ROMÂNIA (REGIUNEA VEST CREȘTEREA COMPETITIVITĂŢII" si " SPECIALIZAREA INTELIGENTĂ. Raport de Studii de caz

privind Specializarea Inteligentă, raport intermediar iunie 2013, pagina 121.

2 http://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea/Vest/Turism/versiunea/2014.pdf, pag. 38-39

a)Băile Herculane

În iulie 2012 a fost finalizat și publicat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) al orașului Băile Herculane. PIDU a fost adoptat ca strategie de dezvoltare de către autoritățile publice locale. Viziunea de dezvoltare urbană generală pe care o propune documentul este urmatoarea „Băile Herculane parte a familiei Europene de staţiuni balneare, prin oferta de facilităţi de tratament de sănătate şi frumuseţe într-un cadru natural şi un patrimoniu cultural unic.” Se poate astfel observa că sectorul socio-economic balnear și produsele sale reprezintă principalul domeniu de activitate și principala zonă de resurse pentru dezvoltarea orașului și a zonei sale de influență.

La nivel operațional PIDU Băile Herculane propune o serie de 6 programe sectoriale de dezvoltare, împărțite în sub-programe, care la rândul lor sunt declinate în proiecte. Deși toate programele au un anumit impact asupra dezvoltării turismului balnear, inclusiv cele care vizează strict creșterea calității vieții locuitorilor prin creșterea calității serviciilor publice de sănătate și educație și reabilitarea spațiului public urban, două dintre acestea vizează direct și explicit turismul balnear și dezvoltarea sa. Mai jos sunt menționate aceste programe și acele sub-programe cu o importanță majoră pentru turism în general și pentru cel balnear, ca principală formă de turism practicată în Băile Herculane și centru al poziționarii viitoare a orașului propuse de PIDU:

PS 2. Dezvoltarea oraşului inclusiv al locuitorilor şi staţiunii turiştilor prin conservarea ţesutului urban specific şi îmbunătăţirea echipării şi servicii edilitare în acord cu mediul

2.1.Program de informare - marketing pentru turism şi antreprenoriat local aplicat

2.2.Program de stimulare a industriei turismului balnear

2.3.Program de dezvoltare a produselor turistice şi a serviciilor conexe

2.5.Program de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru servicii comerciale şi turistice

PS 4. Recuperarea atractivităţii şi recunoaşterii istorice prin valorificarea patrimoniului natural şi construit de excepţie şi integrarea în reţelele staţiunilor europene de elită.

4.1.Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu

4.2.Program de reabilitare şi recuperare a spaţiilor publice cu valoare de patrimoniu

4.3.Program de evenimente culturale

4.4.Program de protecţie a patrimoniului natural ca suport pentru turism

Astfel, dacă programul sectorial 2 include aspecte care pot fi considerate ca măsuri necesare în majoritatea stațiunilor balneare din România, programul sectorial 4 vizează un subiect extrem de problematic și specific Băilor Herculane: gestiunea patrimoniului cultural și natural. Având unul dintre cele mai bogate și vechi patrimonii istoric-balneare din România, amplasată într-un cadru natural considerat unic, stațiunea nu reușește să găsească metodele și mijloacele pentru a asigura restaurarea, conservarea și utilizarea durabilă a patrimoniului său, în special a celui arhitectural- istoric. PIDU ar trebui să reprezinte o bază strategică care să sprijine găsirea unor soluții optime pentru a ieși din acest impas. Din păcate, cauzele acestui impas sunt reprezentate de dificultățile pe care le întâmpină emergența unui model de gestiune urbană și balneară bazat pe parteneriatul public- privat. Regimul administrării apelor termale, un cadru legal al PPP greu de pus în aplicare și dificil de acceptat pentru operatorii economici strategici, precum nivelul redus al resurselor bugetare ale autoritatilor publice locale și nu în ultimul rând capacitatea administrativă redusă, au condus la imposibilitatea identificării unei soluții pentru implementarea unor programe de investiții de tipul celor sugerate de PIDU care să asigure restaurarea stațiunii.

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Băile Herculane

120000

100000

80000

60000 Sosiri

40000

20000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Datele statistice cu privire la fluxurile turistice înregistrate la nivelul stațiunii Băile Herculane indică o evoluție care poate fi caracterizată ca general pozitivă. Astfel, sosirile au înregistrat în perioada de referință creșteri solide și constante pe fondul unui volum de înnoptări care, deși fluctuant, a rămas gross-modo constant.

Sursa: date INS

!image

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Băile Herculane

600000

500000

400000

300000 Innoptari

200000

100000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Dată fiind evoluția sosirilor și înnoptărilor, durata medie a sejurului la Băile Herculane a scăzut puternic de la 8 la 5 înnoptari pe parcurul intervalului analizat. Aceasta indică faptul că turiștii cu bilete de tratament subvenționate de stat scad în total, ceea ce obligă stațiunea să dezvolte produse care să reușească să o repoziționeze în pe piața de wellness.

Sursa: date INS

Marea problemă a Băilor Herculane rămane sezonalitatea extrem de dezechilibrată cu un sezon estival care înregistrează în medie până la de șapte ori mai multe înnoptări pe lună, decât cel de iarnă și perioade de început de primavară și sfârșit de toamnă cu valori de asemenea scăzute ale frecventării. Echilibrarea acestei sezonalități deja clasice pentru stațiunile balneare tradiționale bazate pe sistemul tichetelor de tratament rămâne deci o miza cheie pentru Băile Herculane, una dintre stațiunile puternic dependente de clientelele sociale.

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Băile Herculane

18000

16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0

Innoptari pe luna

Luna ianuarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014

Luna septembrie 2014

Luna noiembrie 2014

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015

Luna septembrie 2015

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016

Luna septembrie 2016

Luna noiembrie 2016

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017

Luna septembrie 2017

Luna noiembrie 2017

Sursa: date INS

!image

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Băile Herculane

60

50

40

30 Indicele de utilizare a

20 capacitatii de cazare

10

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare a capacității de cazare (vezi graficul de mai jos) pare a ilustra, în perioada de referință, prin scăderile înregistrate (scădere de 10% în 2012 versus 2011 care se menține în 2013, se accentuează în 2014, urmată de o creștere ușoară în perioada 2015 – 2017), dificultățile modelului de funcționare puternic dependent de clientelele sociale și tichetele de tratament. Valoarea lui nu este mult diferită și variază în perioada de referință similar cu cea de la nivel național (40%).

Sursa: date INS În ce privește frecventarea pe baza biletelor de tratament, datele disponibile (care vizează doar biletele decontate) permit doar o analiză a sosirilor turiștilor deținători de asemenea bilete. Astfel, graficul de mai jos prezintă evoluția biletelor de tratament decontate, deci sosiri efective, în perioada 2012-2017. Se poate observa că numărul nu a fluctuat decât foarte puțin, el menținându-se constant. El reprezintă circa 1/6 din totalul sosirilor, însă reprezintă probabil mult mai mult din totalul înnoptărilor.

!image

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Băile Herculane

14000

12000

10000

8000

6000 Bilete de tratament

decontate

4000

2000

0

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa date: CNPP

În perioada de referință la Băile Herculane au avut loc unele intervenții și dezvoltări finanțate fie din fonduri publice de la bugetul de stat, fie din fonduri structurale europene prin intermediul programelor operaționale naționale, în special Programul Operațional Regional. Aceste investiții au fost întreprinse fie de autoritățile publice locale, fie de actorii privați, operatori economici. Mai jos sunt listate în principal acele proiecte care s-au încheiat sau desfășurat în perioada de referință și vizează în primul rând sectorul turistic în general și sectorul balnear în special. Proiectele și investițiile cu caracter eminamente de gestiune urbană a infrastructurilor de transport și utilități care nu vizau și un aspect cheie pentru sectorul balnear nu au fost evocate.

 A fost finanțat de la bugetul de stat cu suma de 373.000 lei proiectul „Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, staţiunea Băile Herculane”

 O serie de proiecte finanțate din POR 2007-2013 cu beneficiari actori privați care vizau renovarea sau dezvoltarea unor capacități de cazare și a echipamentelor de spa și agrement în stațiune:

o Înfiinţarea unui centru SPA în Băile Herculane – finalizat (DMI 4.3. « Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” – 1,3 milioane de lei) - finalizat

o Modernizarea și dotarea Pensiunii Jojo din staţiunea Băile Herculane - (DMI 4.3.

« Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” – 1,37 milioane de lei) – finalizat

o Extinderea, modernizarea şi dotarea pensiunii turistice Floare de Colt din staţiunea balneara Băile Herculane - (DMI 4.3. « Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” – 1,06 milioane de lei) – finalizat

o Extinderea, modernizarea și dotarea pensiunii turistice "El Plazza" din stațiunea balneară Băile Herculane - (DMI 4.3. « Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” – 1,06 milioane de lei) – finalizat

o Dezvoltarea activității SC M M Casiana Com SRL prin modernizarea spațiilor de prestare a serviciilor de cazare - (DMI 4.3. « Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor” – 0,5 milioane de lei) – finalizat

 „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de turism din stațiunea balneara Băile Herculane”

–un proiect de 21 milioane lei al Consiliului Local Băile Herculane, finalizat și finanțat din POR DMI 5.2. „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice”. Proiectul

include reabilitarea străzilor din zona istorică, construirea unui nou pod peste Cerna în centrul stațiunii și reabilitarea rețelei de canalizare.

b)Geoagiu-Băi

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu

funcțiuni de cazare turistică - Geoagiu-Băi

50000

45000

40000

35000

30000

25000 Sosiri

20000

15000

10000

5000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Frecventarea turistică a stațiunii Geoagiu Băi pare să fi beneficiat de investițiile care au avut loc în perioada de referință. Cu toate acestea, deși în prima parte a intervalului au fost înregistrate creșteri solide atât ale sosirilor cât și ale înnoptărilor, în a doua parte a intervalului sosirile s-au oprit din creștere, iar înnoptările au înregistrat o scădere în 2014. În intervalul 2015-2017 sunt înregistrate creșteri accentuate ale sosirilor turiștilor în structurile de cazare (creștere medie anuală de 14,2% ).

Sursa: date INS

!image

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Geoagiu-Băi

160000

140000

120000

100000

80000 Innoptari

60000

40000

20000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Durata medie de sejur a scăzut puternic în perioada de referință, de la 7 nopți la sub 4,5. Aceasta scădere pe fond de creștere a frecventării și de investiții în modernizarea unor capacități de cazare și a serviciilor asociate, indică o creștere a proporției turiștilor care nu vin pe baza biletului de tratament, ci accesează pachete de servicii turistice care pot include sau nu tratamentul balnear sau, mai probabil, cel de tip wellness. Cu toate acestea, durata medie de ședere nu este mult mai mică decât cea de la nivel național în stațiunile balneare.

Sursa: date INS

!image

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Geoagiu-Băi

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0 Innoptari pe luna

Sezonalitatea de la Geoagiu-Băi pare a nu avea o structură clară în perioada analizată. Cu toate acestea se poate afirma că asemeni altor stațiuni balneare din România și Geoagiu Băi afișează un vârf de sezon în perioada de vară și o scădere puternică a frecventării în perioada de iarnă. Trebuie totuși observat că în 2014 stațiunea a reușit să înregistreze o sezonalitate mult mai echilibrată decât multe alte stațiuni balneare cu tradiție din România, luni ca mai, octombrie și noiembrie înregistrând cifre ale frecventării similare cu cele din luna august. Lunile de iarnă înregistrează și ele înnoptări, chiar dacă rămân la un nivel jos, caracteristică care se explică prin menținerea capacității de cazare deschisă în perioada de iarnă, trasătură caracteristică stațiunilor unde au avut loc investiții în modernizarea infrastructurii de cazare și tratament.

nuarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015 Luna septembrie…

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Sursa: date INS

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare -

Geoagiu-Băi

56

54

52

50 Indicele de utilizare a

48 capacitatii de cazare

46

44

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare a capacității de cazare a înregistrat scăderi consistente (circa 6%) în perioada de referință, însa se menține în valori absolute mari, superioare nivelului național. Scăderile acestui indice pot fi puse atât pe seama creșterii capacității de cazare (hoteluri modernizate deschise, noi pensiuni, etc.), cât și pe seama măsurilor luate de managementul hotelurilor și structurilor de cazare (menținerea unei capacitații de cazare mai mari deschise în extra-sezon) în siajul investițiilor de renovare urbană și a politicii de a ținti o clientela nesocială, mai tânară, în căutare de produse de tip wellness.

Sursa: date INS

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Geoagiu-Băi

8000

7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0

Bilete de tratament decontate

2012 2013 2014 2015 2016 2017

La Geoagiu sosirile turiștilor cu bilete de tratament au fost în creștere până în 2016, aflandu-se însă sub 20% din total, urmată apoi de o scădere cu cca. 45% în 2017. Și aici probabil că ponderea în înnoptări este mai mare, însă creșterea rapidă indică un interes crescut nu doar al turiștilor sociali pentru stațiune, ci probabil și un interes al hotelierilor și furnizorilor de servicii balneare de a miza pe segmentul social. Deși nu reprezintă un element în sine negativ, o pondere în creștere a turismului social, poate reprezenta un pericol pe termen mediu și lung având în vedere poziționarea de marketing pe care o presupune și riscul de dependență pe care îl presupune.

Sursa date: CNPP

În stațiunea Geoagiu Băi au fost implementate și finalizate în perioada de referință două proiecte finanțate din Programul Operațional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice, cu relevanță pentru dezvoltarea turismului balnear:

 Reabilitarea infrastructurii Stațiunii Geoagiu Băi, cu un buget de peste 23 milioane de lei, implementat de Primăria Geoagiu. Proiectul a vizat îmbunătățirea infrastructurii generale a stațiunii Geoagiu-Băi și a inclus :

o Reabilitarea și extinderea infrastructurii rutiere, incluzând și parcările publice

o Reabilitarea rețelei de apa și canalizare. S-a realizat montarea unei stații de clorinare a apei și a unei stații de pompare, precum și reabilitarea rezervorului de înmagazinare a apei potabile

o Reabilitarea și modernizarea rețelei de canalizare menajera

o Reabilitarea rețelei de iluminat public3.

 Proiect de modernizare a spațiilor unui vile pentru transformarea acesteia în hotel de 3 stele: “Extindere imobil existent: alimentaţie publică, sală de conferinţe, hol - recepţie, spaţii cazare pentru dezvoltarea serviciilor turistice», proiect implementat de un operator turistic privat, buget 9,7 milioane lei. Proiectul a inclus pe lângă modernizarea și creșterea capacității de

!image

3 http://www.ziare.com/deva/stiri-business/infrastructura-de-apa-si-canal-din-geoagiu-bai-a-fost-reabilitata-3222957

cazare și achiziționarea unei părți a echipamentelor pentru baza de tratament a hotelului și construirea unei săli de conferințe cu 120 de locuri.

B. Regiunea de Nord-Vest

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Nord-Vest

300000

250000

200000

150000 Sosiri

100000

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Și în Regiunea Nord-Vest, pe fondul existenței unei stațiuni balneare (Băile Felix – 1 Mai) cu capacitate de cazare mare și cu pondere importantă în sectorul balnear regional, statistica turistică balneară la nivel regional urmează evoluția uneia dintre stațiuni. Astfel, în Regiunea de Nord-Vest se înregistrează o divergență între evoluția sosirilor, care cresc constant în perioada de referință și înnoptările care după o creștere inițială în 2011, înregistrează o scădere constantă care le duce sub nivelul din 2010 urmată apoi de o revenire în 2016.

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Nord-Vest

1200000

1000000

800000

600000 Innoptari

400000

200000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

Sursa: date INS

Planul de dezvoltare al regiunii Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 identifică turismul balnear și stațiunile turistice balneare sau cu potențial balnear ca atuuri importante pentru dezvoltarea circulației turistice. Astfel, PDR 2014-2020 menționează :

Dintre cele 14 stațiuni turistice atestate, 8 pot fi considerate cu specific balnear: Băile Felix (Bihor), Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud), 1 Mai (Bihor), Băile Turda (Cluj), Băile Băiţa (Cluj), Ocna Şugatag (Maramureş), Tăşnad (Satu Mare), Tinca (Bihor). Doar arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor este declarată staţiune balneo-climaterică în Regiunea Nord-Vest. Trebuie subliniat aici că potenţialul apelor termale, sărate şi minerale din regiune este departe de a fi valorificat neexistând resurse financiare pentru explorarea şi studiul efectelor curative ale acestora în condiţiile în care specialiştii apreciază ca regiunea Transilvania Nord este una dintre cele mai bogate în astfel de resurse din Europa. Mai mult există şi tradiţie şi branduri cu notorietate internaţională (ex. Gerovital sau Aslavital produse de Farmec S.A Cluj) care exploatează proprietăţile curative ale apei, nămolurilor, argilei, etc. dintre resursele regiunii.

La nivel operațional PDR NV prevede în cadrul Prioritatii nr. 1 „Creşterea competitivităţii economice a regiunii şi stimularea cercetării şi inovării”, prioritatea de investitii nr.1.4 „Dezvoltarea şi valorificarea potenţialului turistic”, cu obiectivul specific „Creşterea performanţei sectorului turistic în economia regională”, următoarele acțiuni orientative:

1.4.1.Acţiuni de valorificare a potenţialului natural, antropic şi a unor nişe turistice cu potenţial ridicat

1.4.2.Dezvoltarea infrastructurii de turism, agrement şi a serviciilor turistice şi conexe

1.4.3.Activităţi de marketing şi promovare turistică, inclusiv internaţionalizarea serviciilor turistice.

Aceste activități, deși generale, pot justifica implementarea de proiecte pentru dezvoltarea și promovarea produselor de turism balnear în regiune.

a)Sângeorz-Băi

Stațiunea Sângeorz-Băi înregistrează un număr de sosiri care în cifre absolute este destul de scăzut, având în vedere capacitatea de cazare totală. Dacă în perioada 2010-2012 acesta înregistra creșteri, el a început să scadă puternic începând din 2013, urmată de o perioadă de creștere ușoară in perioada 2016-2017 care nu a atins nivelul înregistrat in 2012.

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Sângeorz-Băi

7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0

Sosiri

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Sângeorz-Băi

70000

60000

50000

40000

30000

20000

10000

0

Innoptari

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Numărul de înnoptări înregistrate este mult mai important decât cel al sosirilor, ilustrând caracterul de destinație socială a stațiunii balneare, unde persoane cu tichete de tratament petrec perioade foarte lungi de timp, neuzuale în sectorul de wellness spa. Cu toate acestea și aceste cifre au înregistrat scăderi îngrijorător de accentuate în anii 2013 și 2014, aproape înjumătățindu-se față de maximul din 2012.

Sursa: date INS

Sezonalitatea la Sângeorz-Băi rămâne extrem de dezechilibrată, capacitatea de cazare fiind chiar închisă în perioada de iarnă, iar vârfurile de frecventare înregistrându-se în lunile iulie și august, cu margini de sezon înregistrând cifre ale înnoptărilor mai mici cu cel puțin 30% față de vârfurile din lunile menționate. În 2017 scăderea foarte rapidă a frecventării în lunile de toamnă a tradus scăderile de frecventare evidențiate mai jos.

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Sângeorz-Băi

1400

1200

1000

800

600

400

200

0 Innoptari pe luna

nuarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014

Luna septembrie 2014

Luna noiembrie 2014

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015

Luna septembrie 2015

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016

Luna septembrie 2016

Luna noiembrie 2016

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017

Luna septembrie 2017

Luna decembrie 2017

Sursa: date INS

!image

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare

–Sângeorz-Băi

35

30

25

20

Indicele de utilizare a

15 capacitatii de cazare

10

5

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare al capacității de cazare la Sângeorz-Băi este la jumatate față de valoarea națională din stațiunile balneare și are o valoarea absolută scazută (20%). Evoluția lui a urmat fluctuațiile sosirilor din stațiune, el înregistrând scăderi îngrijorătoare în perioada 2013-2014, urmată de o creștere ușoară în perioada 2015-2017. Aceste date sunt îngrijorătoare având în vedere nevoia de investiții și de dezvoltare a capacităților de cazare și tratament.

Sursa: date INS

Sosirile finanțate prin bilete de tratament – turismul social – a înregistrat și el scăderi puternice în ultimii ani. Având în vedere faptul că ele reprezintă peste două treimi din sosirile înregistrate în stațiune, o pondere extrem de mare chiar și printre stațiunile balneare, aceasta scădere este un semn al problemelor structurale profunde ale stațiunii și a pericolului major ca aceasta să își piardă clientela.

!image

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Sângeorz-Băi

3500

3000

2500

2000 Bilete de tratament

1500 decontate

1000

500

0

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa date: CNPP

În perioada de referință la Sângeorz-Băi a fost finalizat un singur proiect major, finanțat din fonduri europene. Este vorba despre proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivității Regiunii Nord-Vest (Turda-Sângeorz Băi)” al Consiliului Local Sângeorz-Băi, finanțat din Programul Operațional Regional DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice. Proiectul, care s-a desfășurat între 2010 și 2012 a avut un buget total de 50 de milioane de lei și a vizat în principal reabilitarea rutieră a 10 străzi, amenajarea tuturor aleilor din parcul staţiunii şi a parcările aferente.

Consiliul Local Sângeorz-Băi și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud au ca proiect amenajarea unui domeniu schiabil la cota 1857 altitudine în proximitatea stațiunii (în zona numită Nedeia Ţăranului), în limitele Parcului Național Munții Rodnei. Deși anunțat de mai multe ori, stadiul acestui proiect nu este clar.

b)Băile Felix- Băile 1 Mai

Băile Felix – 1 Mai înregistrează o evoluție problematică a fluxurilor turistice. Dacă sosirile au reușit în perioada de referință să înregistreze creșteri constante (cu excepția unei scăderi în 2013), înnoptările au scăzut în perioada 2013-2015 urmată de o revenire ușoară în 2016.

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Băile Felix- Băile 1 Mai

250000

200000

150000

100000

Sosiri

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Băile Felix- Băile 1 Mai

900000

800000

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0

Innoptari

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Durata medie de ședere este scădere (de la 6 spre 3,5), coborând sub valoarea acesteia la nivel național în stațiunile balneare, ceea ce indică măsura în care stațiunea este o tinde să nu mai fie o destinație pentru turismul social al biletelor de tratament subvenționate de stat, ceea ce este un indicator al faptului că stațiunea reușește să rămână atractivă șim pentru alte segmente de turiști segment.

Sursa: date INS

Una dintre cele mai cunoscute zone și statiune turistică balneară cu tradiție din România, zona Băile Felix – Băile 1 Mai, înregistrează o sezonalitate clasică pentru sectorul balnear din România cu vârfuri de frecventare în sezonul estival și cu o frecventare foarte scazută în timpul iernii, al toamnei târzii și al primăverii timpurii. Existența apei termale cu temperaturi ridicate permite dezvoltarea unor

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Băile Felix- Băile 1 Mai

35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0 Innoptari pe luna

produse turistice-balneare care să extindă sezonul sau să crească frecventarea și în perioada care actualmente este una de extra-sezon.

uarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014

Luna septembrie 2014

Luna noiembrie 2014

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015

Luna septembrie 2015

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016

Luna septembrie 2016

Luna noiembrie 2016

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017

Luna septembrie 2017

Luna noiembrie 2017

Sursa: date INS

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Băile Felix- Băile 1 Mai

54

52

50

48 Indicele de utilizare a

capacitatii de cazare

46

44

42

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare a capacității de cazare a fluctuat mult, el înregistrând o creștere spectaculoasă în 2016 față de 2015, urmată de o scădere accentuată în 2017, depășind în ultimul an al perioadei de referință cu peste 10% nivelul național din stațiunile balneare. Aceasta este încă o indicație a dominanței turismului social în stațiune, fiind însă o indicație a atractivității superioare a Băilor Felix – 1 Mai în acest sector. Aceasta poate indica că in cazul acestei stațiuni dezvoltarea de noi produse care să asigure o echilibrare a sezonalității trebuie să țină cont de importanța sectorului social.

Sursa: date INS

Volumul de turiști cu bilete de tratament rămâne relativ constant, înregistrând chiar creșteri în 2014, urmată de o perioadă de scădere în intervalul 2015-2017. Faptul că sosirile cu bilete de tratament reprezintă sub 20% din totalul sosirilor (o valoare mai mică ca multe alte stațiuni balneare) și că deși

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate -

Băile Felix- Băile 1 Mai

30000

25000

20000

15000 Bilete de tratament

10000 decontate

5000

0

2012 2013 2014 2015 2016 2017

biletele de tratament sunt în creștere, se înregistrează o scădere a numărului de înnoptări, sunt tot atâtea argumente a atractivității generale a stațiunii și a unui grad de dependență mai scăzut față de sistemul biletelor de tratament.

Sursa date: CNPP

Proiectele și dezvoltările care au fost identificate în perioada de referință au fost realizate atât din fonduri structurale nerambursabile, cât și din fonduri private.

 Prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice a fost finanțat proiectul “Balneo-turism de 4 stele în stațiunea Băile Felix prin extinderea hotelului President”. „Valoarea totală a proiectului este de 16.839.361,61 lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă este de 9.045.149,09 lei. Hotelul President s-a extins cu 120 spaţii noi de cazare, cu noi servicii de tratament pentru folosirea apei termale. Hotelul este extrem de ef icient energetic, pentru că încălzirea hotelului este asigurată prin apă termală reziduală şi prin pompe de căldură. Un efect imediat al investiţiei REGIO a fost crearea a 29 locuri de muncă. Un alt efect a fost dezvoltarea unui parc acvatic de către beneficiar, din fonduri proprii. ”4.

 Singurul complex balnear de 5* de la Băile Felix s-a deschis în octombrie 2015 în urma unei investiții de circa 30 de milioane de euro a SIF Transilvania. Complexul balnear se întinde pe mai bine de trei hectare. Administratorii complexului il descriu astfel5 : "Sunt 14 bazine; zona de agrement este, practic, un aqua parc din care o treime din bazine vor fi în aer liber și două treimi vor fi acoperite. Complexul ofera urmatoarele servicii și facilități: electroterapie, toată gama de aparatură de electroterapie de ultimă generație, pe lângă care va exista și o terapie specială – tecarterapia, o gamă largă de proceduri, dușurile subacvale, dușurile Vichy, dușurile Caracala. Baza de tratament este dotată cu saune, zone pentru împachetări cu nămol ori cu plante aromatice ecologice. Baza de tratament este completată de o zonă de relaxare. ”

!image

4http://www.bursa.ro/finantarea-europeana-2007-2013-proiecte-de-succes-in-infrastructura-turism-si-pentru-

dezvoltarea-... s=print sr=articol id_articol=272232.html

5http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Complex+balnear+de+5+stele+in+Baile+Felix+Investitia+se+ri

dica+l

C. Regiunea Centru

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Centru

350000

300000

250000

200000

150000

100000

50000

0

Sosiri

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sectorul balnear din Regiunea Centru este unul dintre cele care reușesc performanța de a înregistra creșteri generale și constante ale frecventării în perioada de referință. Astfel, nu numai că sosirile și înnoptările înregistrează creșteri de la an la an, însă evoluțiile sunt solide (+50% în termeni de sosiri și +15% în termeni de înnoptări în perioada analizată).

!image

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Centru

1200000

1000000

800000

600000 Innoptari

400000

200000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

Sursa: date INS

Regiunea Centru rămâne și la finalul perioadei de referință, zona cea mai performantă a turismului balnear românesc, locația unde au loc cele mai multe investiții în modernizarea infrastructurilor balneare, acolo unde dezvoltarea competitivității este un obiectiv de cooperare instituționalizată a profesioniștilor din domeniu (ex.: crearea primului cluster din sectorul balnear), acolo unde stațiunile par să reușească cel mai bine dezvoltarea produselor de tip wellness și alierea lor cu servicii balneare modernizate. Această realitate se traduce prin locul extrem de important pe care îl deține sectorul balnear în Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 și în consecință în Planul de Dezvoltare Regională pe perioada 2014-2020.

Astfel, în Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, din întregul sector turistic, doar cel balnear e selectat pentru o analiză amănunțită. După o trecere în revista exhaustivă a impresionantelor resurse naturale balneare ale regiunii, analiza concluzionează în felul următor: „Aşa cum am precizat anterior, Regiunea Centru deţine un potenţial balnear valoros, dar produsul balnear înseamnă în același timp un know-how, o resursă naturală, o bază de tratament, locuri de cazare, un mediu care să permită petrecerea a 10 până la 18 zile fără să ne plictisim. Cu toate că judeţele Regiunii Centru stau foarte bine din punctul de vedere al resursei naturale, atractivitatea turistică este influenţată negativ de celelalte componente ale ofertei turistice, cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scăzut de cunoaştere al resurselor naturale, valoarea estetică redusă a cadrului natural, gradul ridicat de uzură fizică şi morală al bazelor de cazare şi tratament, diversitatea redusă a structurilor de alimentaţie publică, densitatea mare a construcţiilor în spaţii publice locuibile, numărul redus, calitatea şi diversitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement din majoritatea staţiunilor, comerţul general şi specific necorespunzător, calitatea improprie a dotărilor de infrastructură.6” Analiza de mai sus subliniează elemente problematice ale ofertei balneare, cu valabilitatea în întreaga țară. Inserarea turismului balnear în cadrul general (peisaj, natura, servicii conexe, structuri de agrement conexe, infrastructura de acces) și acuitatea acestei percepții traduce însă importanța sectorului balnear în economia turistică a regiunii și experiența relativ mai mare în domeniu a Regiunii Centru.

În planul operațional de implementare al PDR 2014-2020 al Regiunii Centru, turismul face obiectul domeniului strategic de intervenție numarul 6 „Dezvoltarea turismului și sprijinirea activităţilor culturale şi recreative”. În urma consultării parteneriale regionale din toate domeniile, cu mai multe ocazii începând din 2011, au fost colectate ideile de proiecte dintre care cele în domeniul turismului reprezintă cel de-al treilea buget ca mărime după cel dedicat infrastructurii și cel pentru protecția mediului și eficienței energetice. În acest cadru al domeniului de interventie nr. 6, turismul balnear este primul dintre cele 3 sub-sectoarele turistice vizate de proiectele prevazute pentru perioada 2014-2020. Astfel, se menționează:

”Valorificarea resurselor termale și minerale existente la nivel regional. În cadrul acestui domeniu de investiții vor fi vizate dezvoltarea și punerea în valoare a resurselor termale și balneare existente la nivelul tuturor stațiunilor turistice balneare și balneo-climaterice existente la nivel regional. Investiții în cadrul acestor stațiuni se vor axa atât pe dezvoltarea zonelor respective prin modernizarea infrastructurii din cadrul acestor stațiuni, dar și a dezvoltării zonei de agrement, a băilor de tratament și dezvoltării altor activități care să ducă la valorificarea potențialului acestor zone, dar și la dezvoltarea acestora. Pe lângă valorificarea potențialului balnear din stațiunile turistice la nivel regional se va acorda prioritate la investiții și proiectelor care vizează valorificarea și punerea în valoare a potențialului balnear din alte localități care nu sunt stațiuni turistice, dar au resurse de ape termale și care prin valorificarea acestora ar putea deschide calea dezvoltării economice și sociale a localităților respective.”

a)Sovata

Una dintre stațiunile balneare cu tradiție similară Băilor Felix – 1 Mai și Herculane, Sovata se deosebește de acestea prin evoluția general pozitivă pe care o prezintă: atât sosirile, cât și înnoptările înregistrează creșteri constante și robuste în perioada de referință.

!image

6 Analiza turismului balnear, Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Sovata

140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0

Sosiri

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Sovata

450000

400000

350000

300000

250000

200000

150000

100000

50000

0

Innoptari

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Durata medie de ședere a înregistrat însă scăderi importante (de la 4,5 la 3,4 înnoptări), fiind situată sub media națională în stațiunile balneare. Aceasta evoluție indică atragerea turiștilor în sejururi scurte care nu sunt neaparat legate de tratamentele balneare subvenționate, a celor interesați de produse turistice de tip wellness.

Sursa: date INS

Deși urmând în linii mari pattern-ul stațiunilor balneare de la nivel național cu frecventări mari în perioada estivală și cu scăderi puternice în sezonul rece, sezonalitatea la Sovata prezintă totuși specificitatea unei frecventări și în timpul iernii (luna ianuarie depășind în general chiar și luna aprilie) la un nivel non-neglijabil. Este de altfel o destinație cunoscută și atractivă pentru petrecerea sărbătorilor de sfârșit de an, reușind să atragă un flux important de turiști din spațiul ex-sovietic (în special Rusia, Republica Moldova, Ucraina) care vin să sărbătorească Crăciunul și Revelionul conform calendarului iulian, decalat față de sărbătorile din România care urmează calendarul gregorian.

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Sovata

80000

70000

60000

50000

40000

30000

20000

10000

0

Innoptari pe luna

uarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Sursa: date INS

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Sovata

50

40

30

Indicele de utilizare a

20 capacitatii de cazare

10

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare al capacității de cazare la Sovata fluctuează peste nivelul național (46%), el înregistrând o scădere în 2011 din care și-a revenit doar în 2015. În termeni absoluți valoarea indicelui de utilizare a capacității de cazare este una rezonabilă, în special având în vedere profilul de stațiune care reușește să atragă și alte clientele decât cele sociale.

Sursa: date INS Numărul de bilete de tratament subvenționate de stat reprezintă sub 10% din totalul sosirilor la Sovata. Această pondere, una dintre cele mai scăzute din țară, este un atuu pentru dezvoltarea viitoare a stațiunii. Subliniind competitivitatea crescută a ofertei turistice a stațiunii, numărul de bilete de tratament înregistrează creșteri.

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Sovata

7000

6000

5000

4000

3000 Bilete de tratament

decontate

2000

1000

0

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa date: CNPP

Danubius Hotels Group a continuat în perioada de referință (2010-2017) investițiile în modernizarea și dezvoltarea capacităților de cazare și de tratament/wellness din stațiune, prin :

 în 2011 a fost lărgit centrul spa al hotelului Danubius Health Spa Resort Sovata, valoarea investiției fiind de peste 2,5 milioane euro: au fost construite 4 piscine, 4 saune și o noua sală de fitness.

 în perioada 2013 – 2014 s-a renovat complet hotelul Bradet, acum Danubius Health Spa Resort Brădet (4*), cu o investiție de 7 milioane euro7.

La Sovata sunt două proiecte finalizate în anul 2012 și finanțate din Programul Operational Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice:

 Drumul Sării Sovata – beneficiar UAT Sovata, buget total de 7,3 milioane lei

 Construire ștrand și bază de tratament – Lacul Negru – Sovata – beneficiar privat, 6,7 milioane de lei.

Din bugetul național au fost finanțate activități legate de amenajarea infrastructurii de agrement în zona lacurilor Tineretului şi Ursului cu o valoare de peste 9,5 milioane lei. Beneficiarul fondurilor a fost Consiliul Local Sovata.

b)Borsec

În iulie 2012 a fost adoptat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – Borsec, elaborat cu asistenta UNDP și MDRAT. Ca și în cazul Băilor Herculane aceasta strategie integrată de dezvoltare a orașului pune în centrul dezvoltării viitoare statutul de stațiune turistică balneară a Borsecului.

Astfel, viziunea pentru viitor a orașului este formulată în felul urmator : ”Borsec - Statiune balneară montană deschisă familiilor, oferind o infrastructură adecvată practicării sporturilor și activităților de petrecere a timpului liber în toate anotimpurile anului. Un punct nodal pentru vizitarea atracțiilor

!image

7 http://www.wall-street.ro/articol/Turism/180648/hotelierii-unguri-de-la-danubius-fac-7-mil-euro-in-romania-si- pariaza-pe-namolul-din-marea-moarta-a-transilvaniei.html#ixzz3o57z3eAH

turistice din zonă și împrejurimi”. Se observă accentul pus atât pe resursele balneare locale, cât și pe inserarea orașului și a ofertei sale turistice în zona sa de iradiere din zona montana transilvană.

Pentru ca Borsecul să corespundă viziunii de mai sus PIDU stabilește 3 obiective strategice. Obiectivul strategic nr. 2 vizează direct turismul: „Natura și turismul: Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului.” Acest obiectiv traduce nu doar viziunea de dezvoltare axată în jurul elementelor naturale sanogene și a patrimoniului cultural remarcabil (și el o expresie eminentă a utilizării factorilor naturali de cură în secolul 19), ci și nevoia stringentă a acestora de restaurare și refuncționalizare. De aceea, în structura operațională a PIDU care include 6 Programe strategice de dezvoltare, turismul și patrimoniul cultural și natural au un loc central, fiind în fapt principala resursă pentru dezvoltarea orașului. În lista programelor, prezentată mai jos, 5 din 6 programe vizează turismul.

PS 1. Creșterea accesibilității oraşului în context regional şi internaţional

1.1.Program de creștere a accesibilității și mobilității pentru dezvoltarea socio-economică

1.2.Program Transport integrat

1.3.Program de dezvoltarea infrastructurii IT

PS 2. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii turistice directe și conexe

2.1.Program de susținere și stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii

2.2.Program de dezvoltare a produselor turistice și a serviciilor conexe

2.3.Program de dezvoltare a produselor de turism cultural-ştiintific

PS 3. Dezvoltarea oraşului productiv bazat pe produse şi servicii turistice directe și conexe

3.1.Program de energie regenerabilă

3.2.Program de management al deșeurilor

3.3.Program de amenajare și reabilitare a domeniului public

3.4.Program de asigurare a serviciilor de sănătate și educație

3.5.Program de locuire

3.6.Program de asistenţa socială

PS 4. Creșterea atractivității oraşului prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural

4.1.Program de reabilitare a fondului construit cu valoare de patrimoniu

4.2.Program de evenimente cultural

4.3.Program de protecția mediului

PS 5. Creșterea capacității operaționale în management public și turistic

5.1.Program de întărire a capacității administrației publice locale

5.2.Program de îmbunătățire a managementului turistic

PS 6. Realizarea unei cooperări cu orașele stațiuni din zonă

Datorită valorii patromoniului construit local și a valorii sale excepționale din puncte de vedere turistic (vila de lemn din secolul 19) - care atesta structurarea orașului în jurul atracției pe care a exercitat-o Borsecul ca loc de vilegiatură pentru clima și apele sale minerale încă de timpuriu – reabilitarea fondului construit cu valoare de patrimoniu figurează ca unul dintre sub-programele strategice. Din păcate, în ciuda asumării acestui obiectiv și a unor eforturi punctuale, potențialul turistic al Borsecului este afectat de starea precară a fondului construit.

Deși fluxurile turistice au crescut la Borsec în perioada de referință, acestea rămân foarte scazute în termeni absoluți. De asemenea, durata medie a șederii este foarte mică (în jur de 2 nopți), mult sub media națională în stațiunile balneare. Aceasta traduce lipsa infrastructurii de tratament moderne și lipsa produselor de wellness din zonă.

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Borsec

10000

8000

6000

4000

2000

0

Sosiri

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Borsec

25000

20000

15000

10000

5000

0

Innoptari

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

Sursa: date INS

Pe fondul general al unei slabe frecventări în termeni de retenție a clientelelor în structurile de cazare, Borsec prezintă vârfuri de sezon vara și iarna legate de perioadele de vacanță estivală și de sezonul de schi din timpul iernii. Acest pattern al sezonalității, coroborat cu slaba prezența a infrastructurilor care să ofere servicii balneare moderne, indică faptul că Borsec nu reprezintă o destinație balneară, ci mai degrabă una montană-agrement în natură și una de schi.

!image

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Borsec

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0 Innoptari pe luna

uarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014

Luna septembrie… Luna noiembrie 2014

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015 Luna septembrie…

Luna noiembrie 2015

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016 Luna septembrie…

Luna noiembrie 2016

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017 Luna septembrie…

Luna noiembrie 2017

Sursa: date INS

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Borsec

18

16

14

12

10 Indicele de utilizare a

8 capacitatii de cazare

6

4

2

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare a capacității de cazare este extrem de scăzut, el punând problema viabilității sau durabilității economiei turistice din zonă în condițiile inexistenței unor produse moderne care să utilizeze atractiv resursele locale și să asigure retenția turiștilor pentru sejururi care să includă înnoptări la Borsec. Urgența unor intervenții care să asigure dezvoltarea acestei zone este ilustrată de tendința de scădere de la niveluri deja joase ale indicelui de utilizare a capacității de cazare.

Sursa: date INS

În perioada 2012-2017, la Borsec, nu au fost acordate bilete de tratament subvenționate de către stat, fapt care traduce lipsa infrastucturilor de tratament balnear din stațiune.

La Borsec au fost derulate mai multe investiții în perioada de referință, în special in infrastructura rutieră/de acces și cea de agrement, cu precădere din fonduri structurale europene, dar și din fondurile publice naționale:

 În 2010 a fost înaugurată pârtia de schi de la Borsec. Ea are trei piste amenajate, deservite de un teleschi monopost care poate susține un trafic de peste 700 de persoane pe oră. Pista e dotată și cu echipamente pentru producerea artificială a zăpezii și pentru bătătorirea ei.

 Stațiunea Borsec a fost inclusă în programul derulat de Consiliul Județean Harghita de reabilitare a băilor tradiționale (pe lângă Tuşnad, Tomeşti, Ciumani, Lăzăreşti, comuna Cozmeni, comuna Racu, comuna Siculeni, comuna Frumoasa, comuna Sâncrăieni, comuna Sântimbru) derulat cu fonduri bugetare naționale (buget de peste 3 milioane de lei).

 Consiliul Local Borsec a beneficiat și de o finantare de 14,7 milioane de lei pentru „Dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement, staţiunea Borsec”.

 Două proiecte de reabilitare și modernizare a infrastructurii rutiere au fost contractate de administratia publică a orașului Borsec pentru finanțare din Programul Operațional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice:

o Modernizare rețea străzi în stațiunea turistică Borsec, cu o valoare totală de 11.045.669 lei – finalizat în anul 2010

o Imbunatățirea accesibilității în stațiunea turistică Borsec, cu o valoare totală de

11.491.542 lei – finalizat în anul 2010.

În perioada vizată au avut loc și investiții private în stațiune, majoritatea având ca obiectiv renovarea sau modernizarea capacităților de cazare. A exista și un proiect de 1 milion de lei finanțat din POR DMI 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, al unui operator turistic privat care a renovat o vilă tradițională pentru a o introduce în circuitul turistic.

c)Covasna

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Covasna

60000

50000

40000

30000 Sosiri

20000

10000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

O stațiune balneară printre cele mai mari din țară, Covasna prezintă în perioada de referință o evoluție semi-stabilă, cu fluctuații ale sosirilor și înnoptărilor.

Sursa: date INS

Durata medie de ședere este mare (în jur de 9,5 zile), superioară nivelului național din stațiunile balneare și traducând dominanta turismului social cu bilete de tratament.

!image

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Covasna

450000

400000

350000

300000

250000

200000 Innoptari

150000

100000

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Covasna

70000

60000

50000

40000

30000

20000

10000

0 Innoptari pe luna

Sezonalitatea stațiunii trădează și ea caracterul de stațiune balneară clasică, cu un dezechilibru puternic în favoarea sezonului estival și cu o frecventare extrem de scăzută iarna, când poziționarea geografică și factorii de cură ar permite dezvoltarea unor produse atractive. Trebuie totuși menționat că sezonul centrat pe perioada estivală este mai îndelungat ca în alte stațiuni de dimensiuni mari care beneficiază de sistemul social al tichetelor de tratament. Astfel, la Covasna și marginile de sezon beneficiază de o frecventare similară cu cea a verii (lunile mai, iunie, septembrie, octombrie și noiembrie). Această structură a sezonalității s-ar putea explica printr-o mai bună menținere a infrastructurii pentru turismul social și a preferinței acestui tip de turiști pentru Covasna în detrimentul altor stațiuni similare.

arie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Sursa: date INS

Sprijinând constatarea de mai sus cu privire la atractivitatea Covasnei pentru turiști și în marginile sezonului estival, indicele de utilizare a capacității de cazare prezintă constant valori crescute, peste valorile din sectorul balnear de la nivel național.

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Covasna

70

60

50

40

30 Indicele de utilizare a

capacitatii de cazare

20

10

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Covasna

25000

20000

15000

Bilete de tratament

10000 decontate

5000

0

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Și Covasna este o destinație atractivă pentru turiștii sociali. Ei reprezintă aproape 50% din sosirile în stațiune, o pondere mare care indică un grad de dependență crescut de sistemul biletelor de tratament. Cu toate acestea creșterea numărului de bilete, cuplat cu un trend de creștere general, arată că stațiunea, chiar dacă socială, își menține atractivitatea și ar putea să capitalizeze această situatie și să-și diversifice oferta.

Sursa date: CNPP

În stațiunea Covasna au avut loc o serie de investiții și dezvoltări care o plasează printre stațiunile balneare în care au fost întreprinse eforturi serioase pentru a asigura o creștere durabilă a atractivității ofertei turistice. În perioada de referință au fost finalizate sau au început următoarele proiecte de investiții cu incidență asupra turismului balnear:

 Un proiect major de modernizare al infrastructurilor de transport și de utilități în zona stațiunii, cu un buget de peste 29 milioane de lei, finanțat din Programul Operațional Regional, DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice. Proiectul, denumit „Reabilitarea infrastructurii în Stațiunea Covasna”, finalizat în anul 2010, menționează însă explicit importanța unei gestiuni corecte a apelor meteorice și a celor uzate,

dar și a traficului pentru a asigura protejarea activelor principale al turismului balnear local care sunt elementele naturale de cură, faimoasele ape minerale de la Covasna.

 A avut loc renovarea Cinematografului orășenesc, lucrare care include o sală multifuncțională, cu cinematograf (filme 3D), sala de spectacole cu 300 de locuri.

 Parcurile din stațiune au fost toate reabilitate, o parte din acest proces fiind finanțat prin cei

600.000 lei acordați de la bugetul național.

 Cei 600 000 de lei au permis și realizarea Centrului de informare turistică Covasna care este astăzi funcțional.

 A fost realizată o pistă de schi.

D. Regiunea de Sud-Vest

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud-Vest

250000

200000

150000

100000 Sosiri

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

În perioada de referință (2010-2017), fluxurile turistice din stațiunile balneare din Regiunea de Sud- Vest au înregistrat o evoluție mixtă: sosirile au înregistrat creșteri în 2011, scăderi în 2012 și 2013, creșteri în perioada 2014-2017 , pe când înnoptările au o tendință generală de creștere cu excepția cifrelor înregistrate în 2014.

Sursa: date INS

!image

1200000

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud-Vest

1000000

800000

600000

Innoptari

400000

200000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a realizat o serie de studii preliminare în vederea elaborării Planului de Dezvoltare Regională 2014-2020. Unul dintre aceste studii a vizat domeniul turistic. Deși analizează în detaliu întregul sector turistic cu atracțiile, frecventarea și infrastructura sa, studiul nu reușește cu adevarat să prioritizeze intervențiile strategice și propune un plan de acțiuni extrem de ambițios în toate sectoarele turistice. Cu toate că turismul balnear face obiectul unei atenții speciale, în special datorită faptului că este prin natura sa unul dintre cele mai bine organizate din regiune – are stațiuni importante în special în județul Vâlcea – și propune produsele turistice în mod real complete (spre deosebire de multe alte forme de turism descrise, care există doar virtual, prin existența atracțiilor, nefiind însă concret introduse pe piață prin produse turistice). Astfel, sectorul balnear reprezintă una dintre prioritățile de dezvoltare propuse prin studiu, atât pentru perioada 2014-2020, cât și într-un orizont de timp mai îndelungat care merge până în 2030. Prioritatea de dezvoltare „P4. Dezvoltarea potenţialului turistic balnear de relaxare, spa și medical” este declinată în acțiuni descrise în detaliu. Mai jos sunt preluate aceste descrieri:

În Oltenia există 3 zone bogate în ape minerale: în Mehedinți (Bala, Schela Cladovei, Gura Văii), în Gorj (Săcelu), în Vâlcea (Govora, Băile Olănești, Călimanești-Căciulata). Alte zone au potențial de a deveni puncte balneare. În oricare dintre situații, activele existente au nevoie de investiții consistente pentru a putea fi deplin valorificate. În prezent, din cele 6 localități termale din Oltenia, două necesită investiții atât în infrastructura de bază, cât și în capacitatea de cazare (Bala și Săcelu), celelalte patru necesitând investiții în capacitatea de cazare.

A.4.1. Investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea bazelor de tratament

Această acțiune se adresează infrastructurilor balneare pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea acestora. Linii prioritare de intervenţie: - refacerea instalaţiilor de forare, captare, transport a apelor minerale, izvoarelor, denisiparea şi curăţarea periodică a forajelor, realizarea de noi prospecţiuni geologice pentru găsirea de noi surse hidrominerale pentru păstrarea unui debit relativ constant;

A.4.2. Investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea structurilor de cazare, alimentaţie şi agrement în staţiunile şi localităţile cu potenţial	Capacitățile de cazare turistică în stațiunile balneare trebuie extinse și modernizate. Cu toate acestea, acest demers nu trebuie să afecteze gradul de atractivitate al stațiunii din punct de vedere arhitectural și urbanistic. Este importantă asigurarea unui grad bun de ocupare a structurilor de cazare şi limitarea de noi construcţii pentru a nu aglomera localitatea balneară din punct de vedere urbanistic şi a nu agresa ambiental spaţiile verzi şi peisajele naturale învecinate. Linii prioritare de intervenţie:
A.4.3. Investiţii publice locale pentru infrastructura de acces și servicii publice la staţiuni şi localităţile cu potenţial	Pentru a permite stațiunilor din regiune să fie pe deplin competitive pe piața turistică, dotarea lor în ceea ce privește infrastructura de transport, apă, energie și cea publică, ar trebui să fie completă și modernă. Această acțiune are drept scop crearea unei infrastructuri publice complete și moderne la nivel local, pentru stațiunile balneare. Linii prioritare de intervenţie:
A.4.4. Crearea şi actualizarea unui calendar de evenimente în staţiuni și suport acordat altor	Necesitatea de a integra "hardware-ul" atractivității teritoriului, cu o captivantă agendă "software" a evenimentelor din zonă este deosebit de importantă pentru zonele în care se presupune ca turistul să fie mai puțin mobil și mai mult static. Atractivitatea unei stațiuni balneare comparativă cu cea a altei stațiuni balneare este adesea evaluată, pe lângă calitatea apelor termale și a

–realizarea periodică de buletine de analiză fizico-chimice şi biologice pentru calitatea apelor minerale şi trecerea în conservare a celor care nu mai corespund din punct de vedere calitativ şi terapeutic;

–modernizarea reţelei tehnico-edilitare din toate staţiunile balneare cu asigurarea preluării apelor uzate şi epurarea acestora;

–extinderea posibilităţilor de tratament prin mijloace alternative şi neconvenţionale, naturiste, fitness;

–studii tehnice și economice privind deschiderea unor noi puncte balneare în regiune și atestarea acestora la nivel național. Localităţile cu potenţial de dezvoltare turistică care pot accede în ”Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local” sunt: Gighera, Urzicuţa, Bechet, Segarcea (judeţul Dolj); Rânca, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti Jiu (Judeţul Gorj); Dubova, Şimian, Obârşia Cloşani, Eşelniţa, Bala (judeţul Mehedinţi); Corabia, Scorniceşti (judeţul Olt); Ocnele Mari, Mălaia, Vidra, Obârşia Lotrului (Judeţul Vâlcea).

–reabilitarea structurilor de cazare şi alimentaţie care au statut de monumente istorice şi păstrează specificul arhitectural-urbanistic din staţiunea balneară;

–în condițiile în care măsura anterioară nu este suficientă pentru a acoperi cererea turistică: crearea de structuri de cazare noi, care respectă standardele locale arhitecturale existente;

–extinderea amenajărilor pentru activităţi sportive uşoare şi de agrement în aer liber, în spaţii închise pentru a acoperi cerinţele de recreere şi divertisment pe toată durata anului.

–Reabilitarea drumurilor și străzilor din localitățile cu potențial balnear;

–Crearea zonelor de parcare și a structurilor necesare pentru șederea de scurtă durată a turiștilor;

–Investițiile publice pentru furnizarea de apă potabilă și canalizare;

–Investițiile publice pentru colectarea și reciclarea deșeurilor.

–suport oferit în vederea intensificării activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice la nivelul staţiunilor prin calendarul de conferinţe tematice, dezbateri, spectacole de teatru, folclor, expoziţii de carte, pictură, desene, artizanat autentic;

–suport oferit altor inițiative de diversificare a ofertei de activități turistice.

–elaborarea unui studiu care să permită identificarea formelor și a măsurilor de integrare a tuturor zonelor cu potențial balnear din regiune într-un circuit, precum și a acțiunilor de promovare și sustenabilitate a unui astfel de circuit;

–sprijin acordat pentru implementarea măsurilor identificate la nivelul studiului.

–Integrarea deplină cu strategia regională marketing și adoptarea brand-ului și logo-urilor regionale prevăzute în cadrul acesteia;

–Proiectele sunt implementate la nivel de circuit sau cu un număr minim de atracții integrate la nivelul acestora, aspecte care vor fi specificate în cadrul ghidurilor de finanțare specifice. Inițiativele individuale de promovare turistică nu vor fi acceptate.

–sprijin pentru crearea de site-uri web pentru promovarea circuitelor sau grupurilor de atracții turistice;

–campanii de publicitate pentru circuite sau grupuri de atracții turistice;

–studii de marketing și strategii de marketing pentru destinațiile turistice locale;

–participarea la târguri naționale și internaționale și crearea de standuri provizorii promoționale în punctele de tranzit strategice.

–formarea profesională aprofundată şi în diverse domenii a personalului angajat în structurile de cazare şi alte tipuri de structuri;

–formarea medicilor generalişti care prescriu curele balneare;

–formarea medicilor specializaţi în staţiuni;

–rezolvarea problemei lipsei din ce în ce mai acute de medici specialişti în staţiunile balneare.

PRD 2014-2020 Sud-Vest Oltenia a luat în considerare aceste acțiuni detaliate și le-a introdus alături de celelalte sectoare turistice în „Prioritatea 3: Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii cultural-istorice” cu două domenii de intervenție, care includ ambele activități indicative cu incidență asupra sectorului balnear.

■ Domeniu de intervenție 3.1.: Conservarea, protecția si valorificarea patrimoniului natural și cultural al regiunii

Operațiuni/activități indicative

► Restaurarea, protecția şi valorificarea turistică a patrimoniului arhitectural şi cultural și dotarea acestora în mod corespunzător;

► Valorificarea economică a potențialului balnear, speologic, saline, arheologic și a resurselor naturale;

■ Domeniu de interventie 3.2: Crearea/modernizarea infrastructurii de turism în vederea creșterii atractivității regiunii

Operațiuni/activități indicative:

► Dezvoltarea potenţialului turistic balnear de relaxare, spa și medical;

► Investiţii pentru crearea, reabilitarea, extinderea şi modernizarea structurilor de cazare, alimentaţie şi agrement în staţiuni şi în localităţile cu potenţial turistic;

► Investiţii publice locale pentru infrastructura de acces și servicii publice la staţiuni şi localităţile cu potenţial;

a)Băile Govora

Evoluția statistică a fluxurilor turistice la Govora indică o scădere generală a frecventării în primii trei ani din perioada de referință urmată de o perioadă de creștere. Dacă în 2011 s-a înregistrat o creștere atât a sosirilor, cât și a înnoptărilor, în 2012 doar înnoptările au crescut. Scăderile din perioada 2012- 2014 se pot traduce în schimbarea tipului de clientelă al stațiunii, în urma renovării unora dintre principalele hoteluri (care a însemnat închiderea într-o prima fază a unei părți a capacității de cazare) și dezvoltarea unor produse de tip wellness. Cu toate acestea creșterea constantă a sosirilor din ultimii trei ani este un element îmbucurător care arată ca stațiunea a reușit să se repoziționeze, în timp ce clientelele sociale sunt în număr mai mic.

!image

25000

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Govora

20000

15000

10000

Sosiri

5000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Govora

140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0

Innoptari

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Durata medie de ședere la Govora rămane însă foarte mare (circa 10 nopți) pentru prima parte a intervalului analizat (2010 – 2014) cu valori care depășesc nivelul duratei medii de ședere în stațiunile balneare la nivel național. In ultima parte a intervalului analizat valoarea acestuia tinde să atingă valoarea de 6 nopți de cazare.

Sursa: date INS

Govora păstrează și în perioada de referință sezonalitatea puternic dezechilibrată în favoarea perioadei estivale a tuturor stațiunilor balneare de mari dimensiuni ale României. În continuare în perioada de iarnă stațiunea are o frecventare aproape de zero, cu excepția lunii decembrie când sărbătorile de iarnă aduc o clientelă care nu este direct legată de oferta de servicii balneare.

!image

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Govora

25000

20000

15000

10000

5000

0 Innoptari pe luna

una ianuarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Sursa: date INS

!image

60

50

40

30

20

10

0

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Govora

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare al capacității de cazare la Govora rămâne însă doar puțin inferior celui de la nivel național din stațiunile balneare, el variând între 40% și 50% pe an. Dacă această cifră nu ar ascunde închiderea unei parți a capacității de cazare pe perioada iernii, ar reprezenta un rezultat pozitiv.

Sursa: date INS

Numărul biletelor de tratament din stațiunea Govora a înregistrat o scădere începând cu 2014, pe fondul unei creșteri a frecventării generale. Având în vedere ponderea de circa trei pătrimi a sosirilor de turiști cu bilete de tratament, pare că stațiunea își pierde clientela care nu este subvenționată de stat. Această evoluție îngrijoratoare ar putea fi semnul inițial al procesului de repoziționare și reorientare al unor hotelieri către clientele mai tinere și către sectorul wellness. Având în vedere însă ponderea importantă a biletelor de tratament, această conversie este mai riscantă la Govora decât în alte stațiuni balneare.

!image

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Govora

7000

6000

5000

4000

3000 Bilete de tratament

decontate

2000

1000

0

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa date: CNPP

În perioada de referință la Govora au fost implementate mai multe proiecte cu finanțare publică sau din fonduri europene care au vizat dezvoltarea capacității de cazare și a infrastructurii turistice în stațiune. Beneficiarii acestor proiecte au fost fie Consiliu Local, fie operatorii turistici din stațiune. Putem astfel menționa:

 Două proiecte finanțate de la bugetul național cu suma de 7 milioane de lei:

o Reabilitarea casei de cultură în vederea amenajării muzeului balnear

o Construcţie centru de informare turistică şi bază de kinetoterapie

 Două proiecte finanțate din Programul Operational Regional DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice:

o Proiectul „Reabilitarea infrastructurii turistice a stațiunii balneare Băile Govora”, beneficiar Consiliului Local Govora, buget 27 milioane lei - finalizat

o Proiectul de renovare, modernizare și creștere a gradului de confort al hotelului istoric Palace: „Palace Govora SPA - Servicii cazare 4 stele, promovare și dezvoltare turism balnear, agrement turistic”, beneficiar privat, buget de 17 milioane de lei. Lucrările de renovare s-au încheiat și hotelul este deschis pentru clienți.

b)Băile Olăneşti

Situația frecventării la Olănești este îmbucurătoare, ea înregistrând creșteri constante după scăderea importantă înregistrată în anul 2013. În aceeași notă este și situația înnoptărilor.

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Olănești

50000

40000

30000

20000

Sosiri

10000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Olănești

350000

340000

330000

320000

310000 Innoptari

300000

290000

280000

270000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Durata medie de ședere este de circa 7 nopți, peste media națională din stațiunile balneare, aflându- se în perioada de referință într-o tendință de creștere. Această creștere a duratei medii de ședere pe fondul creșterii frecventării generale poate fi semnul unui reveniri în ultima parte a perioadei analizate: creșterea nivelului de frecventare are loc mai ales prin menținerea clientelei de wellness care preferă sejururi scurte. În acest fel dependența stațiunii de clientela socială a biletelor de tratament rămâne constantă cu efectele relativ negative legate de scăderea capacității de modernizare și atragere de clientele diverse, în special a celor în cautare de produse de tip spa.

Sursa: date INS

Și la Olănești, ca și în alte stațiuni balneare de mari dimensiuni din țară, sezonul este reprezentat de perioada estivală, cu o scădere puternică în perioada de iarnă-primăvară. Ca și la Covasna însă, Olăneștiul pare a reuși să-și mențină atractivitatea și în perioada marginilor de sezon, clientela fiind însă în principal cea socială.

!image

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Olănești

60000

50000

40000

30000

20000

10000

0 Innoptari pe luna

uarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017 Luna septembrie… Luna noiembrie…

Sursa: date INS

!image

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Olănești

50

40

30

Indicele de utilizare a

20 capacitatii de cazare

10

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare a capacității de cazare este apropiat mediei naționale din stațiunile balneare, însă pare a avea o tendință descrescătoare. Având însă în vedere faptul că Olăneștiul este o stațiune care își asigură o mare parte a clientelei prin sistemul tichetelor de tratament, un nivel de ocupare a capacității de cazare care a atins 35% în 2013 ridică unele semne de întrebare cu privire la atractivitatea stațiunii pe termen mediu.

Sursa: date INS

Turismul biletelor de tratament reprezintă în jur de 40% din totalul sosirilor (2014) și probabil mult mai mult din înnoptări. Numărul de bilete de tratament este aproape constant pe fondul unor tendințe de scădere a frecventării generale. Această combinație de fenomene care indică creșterea ponderii turismului social, deja aflat la niveluri mari, arată că stațiunea rămâne atractivă pentru segmentul social însă riscă să devină complet dependentă de acesta.

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Olănești

16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0

Bilete de tratament decontate

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa date: CNPP

Stațiunea Băile Olănești este una dintre principalele stațiuni balneare în care au fost realizate investiții în infrastructura balneară și de agrement în perioada de referință 2010-2017. Aceste investiții au fost, în principal, rezultatul implementării unor proiecte finanțate din fondurile europene puse la dispoziția României atât prin Programul PHARE (pre-aderare), cât și prin programele operaționale românești ale perioadei de programare 2007-2013. Între acestea trebuie menționate:

 „Dezvoltarea integrată a stațiunii Băile Olănești”, proiect finanțat prin PHARE, cu o valoarea de 3,3 milioane EUR, finalizat în 2010, a inclus realizarea următoarelor infrastructuri balneare:

o baza de tratament modernă în Parcul CENTRAL cu bazin apa sulfuroasă și cabinete medicale

o piscina acoperită cu apă sulfuroasa - lângă Parcul Central

În afara de aceste obiective au fost realizate și investiții în reabilitatea și modernizarea infrastructurii rutiere, construirea de parcări, infrastructura de apă-canal.

 Proiecte ale unor operatori privați turistici finanțate prin POR 2007-2013 DMI 5.2. „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice”, care vizează în primul rând modernizarea capacității de cazare deja existente sau construirea de pensiuni turistice:

o Modernizare Hotel Select – Băile Olăneşti, în vederea diversificării şi creşterii calităţii serviciilor de turism - finalizat

o Extindere complex hotelier Tisa, construire piscină şi amenajare teren – finalizat

o Tisa Spa Resort – finalizat

o Centru Turistic President – finalizat

o Creare spații de tratament balneoclimateric – finalizat.

 Proiecte ale unor operatori privați turistici finanțate prin POR pe Axa 4 – „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local” care vizează dezvoltarea capacității de cazare și a echipamentelor de agrement ale pensiunilor din stațiune.

 Proiecte ale autorităților publice locale de reabilitare a infrastructurii rutiere și a celei conexe de apă-canal finanțate fie din POR 5.2., fie de la bugetul național

 Proiecte de reabilitare a spațiilor verzi din stațiune.

Trebuie menționată și implementarea proiectului de promovare a stațiunii „Izvoarele de aur de la Băile Olănești”, proiect finantat din POR Axa 5.3. pentru suma de 250 000 EUR. Proiectul a inclus realizare website de prezentare a stațiunii, realizarea de pliante, ghiduri de prezentare, DVD, film de prezentare, panouri publicitare stradale pe Autostrada Soarelui și Autostrada București-Pitești, participarea la târguri de turism.

c)Călimăneşti-Căciulata

Interesul pentru construcţia de pensiuni şi hoteluri private în zonă pare a se fi menținut în perioada de referință.

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Călimănești - Căciulata

180000

160000

140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0

Sosiri

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sosirile de turiști în stațiunea Călimanești – Căciulata au scăzut în 2012, revenind pe creștere în perioada 2013 – 2017. Înnoptările au avut însă o evoluție mai pozitivă înregistrând o creștere constantă către jumătate de milion de înnoptări anuale. În 2014 s-a înregistrat însă o mică scădere a înnoptărilor. Ca valoare absolută cifrele indică însă că este vorba de una dintre cele mai frecventate stațiuni balneare din România.

Sursa: date INS

Durata medie de ședere variază în jurul a 4 înnoptări per sejur apropiată celei de la nivel național.

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Călimănești - Căciulata

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0

Innoptari

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Călimănești - Căciulata

100000

90000

80000

70000

60000

50000

40000

30000

20000

10000

0

Innoptari pe luna

Frecventarea este foarte mare în perioada estivală, în timp ce în perioada de iarnă frecventarea scade puternic, chiar dacă nu este nulă. Ca și în cazul altor stațiuni balneare, luna decembrie înregistrează regulat frecventări superioare altor luni de iarnă, hotelurile din stațiune beneficiind de perioada sărbătorilor de iarnă pentru a oferi sejururi scurte.

Sursa: date INS

Indicele de utilizare a capacității de cazare, a înregistrat în 2013 o scădere impresionantă de la 50% la 40%, ceea ce reprezintă o scădere cu aproape 20% a ocupării. Această valoare s-a menținut în 2014. Deși se afla astfel la același nivel cu indicele de ocupare al capacității de cazare din stațiunile balneare de la nivel național, rata de ocupare a stațiunii Călimanești – Căciulata este scăzută pentru profilul său de stațiune preponderent socială, inferior altor stațiuni de același tip.

!image

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Călimănești - Căciulata

60

50

40

30 Indicele de utilizare a

capacitatii de cazare

20

10

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Călimănești - Căciulata

20000

15000

10000 Bilete de tratament

decontate

5000

0

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Numărul de bilete acordate de sistemul public la Călimănești – Căciulata a crescut puternic în perioada 2012-2014. Ele reprezintă sub 20% din totalul sosirilor și probabil mult mai mult din totalul înnoptărilor. Creșterea biletelor de tratament combinată cu evoluția fluctuantă generală a sosirilor este o indicație a atractivității stațiunii pentru clientelele sociale. Dezvoltând produse de tip wellness complete și continuând să își dezvolte oferta de agrement coerentă cu statutul de stațiune balneară, Călimanești-Căciulata ar putea să-și diversifice clientela.

Sursa date: CNPP

În stațiunea Călimănești-Căciulata au avut loc o serie de investiții în perioada de referință:

 Societatea comercială Călimăneşti-Căciulata SA a construit cu fonduri proprii un parc cu 12 piscine

 Două proiecte finanțate de la bugetul de stat cu suma de 2.5 milioane lei în perioada de referință:

o Centre de informare turistică în localităţile Călimăneşti şi Căciulata

o Amenajare traseu pentru cură de teren

 Prin Programul Operațional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea

durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice, au fost realizate investiții în stațiune, astfel:

o „Modernizarea parcurilor balneare din stațiunea Călimănești – Căciulata”. Proiectul are o valoare de 2,5 milioane de euro. „Acest proiect vizează reabilitarea şi modernizarea celor două parcuri balneare, Parcul central şi Parcul Izvoare, precum şi realizarea unui traseu pietonal pentru promenadă, amenajat pe malul râului Olt”8.

E. Regiunea Sud-Muntenia

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud

45000

40000

35000

30000

25000

20000 Sosiri

15000

10000

5000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Dacă în 2011 dinamica generală a frecventării stațiunilor balneare în această regiune a fost pozitivă, începând din 2012 aceasta a intrat pe o pantă descendentă atât în ce privește sosirile, cât și în ce privește înnoptările. Situația își revine la normal începând cu 2015.

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud

400000

350000

300000

250000

200000 Innoptari

150000

100000

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

Sursa: date INS

!image

8 http://www.blog.impactreal.ro/a-inceput-modernizarea-parcurilor-balneare-din-calimanesti/

Regiunea Sud-Muntenia este regiunea care abordează cel mai puțin sectorul turistic balnear în strategia sa de dezvoltare propusă prin PDR pe perioada 2014-2020. O explicație posibilă este legată, în mod evident, de existența în teritoriu a mai puține stațiuni balneare sau balneoclimatice decât în alte regiuni, dar și stării problematice a celor existente din punctul de vedere al infrastructurilor și echipamentelor.

Astfel, la nivel de analiză a situației existente PDR 2014-2020, revine de mai multe ori cu următoarea constatare lapidară și general-negativă asupra situației turismului balnear din regiune: „Tratamentul balnear este asigurat în cadrul regiunii de către 3 staţiuni balneoclimatice (Slănic Prahova, Pucioasa şi Amara), condiţiile de cazare, dotarea bazelor de tratament şi calitatea serviciilor oferite de către acestea satisfăcând într-o mică măsură cerinţele turiştilor”.

Deși regiunea este bogată în resurse naturale excelente pentru dezvoltarea turismului balnear (menționăm doar zona sub-carpatică care este bogată în ape saline și minerale etc.) și în ultimii ani s- au dezvoltat anumite infrastructuri balneare în stațiuni ca Slănic Prahova, nici partea strategică și operațională a PDR nu abordează în mod direct sectorul turismului balnear. Turismul balnear e țintit astfel implicit prin măsurile care se adresează sectorului economic, în special IMM-uri și domeniului resurselor umane din sectoarele cu potențial competitiv ale României. Astfel, turismul este inclus în Prioritatea nr. 2 - Dezvoltarea afacerilor, sub obiectivul: Asigurarea unui climat favorabil îmbunătăţirii performanţelor economice ale regiunii, prin masura M2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism. Descrierea măsuri întărește constatarea că turismul balnear nu este perceput ca un sector de sine statator care să merite o atenție specifică, ci eventual ca parte a ofertei generale turistice a regiunii.

Descriere şi argumentare

Sector important al economiei regionale, turismul furnizează oportunităţi noi şi alternative pentru dezvoltarea şi creşterea competitivităţii regiunii.

Turismul are o contribuţie importantă în ceea ce priveşte regenerarea zonelor economice în declin, crearea de locuri de muncă şi susţinerea indirectă a altor sectoare.

Divers şi fragmentat, turismul este caracterizat în general de un număr mare de afaceri mici şi mijlocii şi de o adaptare relativ lentă a acestora la condiţiile schimbătoare ale pieţei, la noile tehnologii şi practicile managementului performant.

Creşterea competitivităţii regiunii şi a atractivităţii acesteia ca destinaţie turistică depinde de furnizarea unui turism calitativ, în termeni de acomodare şi servicii.

În contextul unor investiţii susţinute şi orientate spre dezvoltarea şi diversificarea produselor turistice şi a infrastructurii de susţinere, regiunea îşi poate îmbunătăţi semnificativ nivelul de atractivitate şi percepţie externă.

Măsura urmăreşte reducerea şi eventual eliminarea constrângerilor existente, pe baza unei abordări care are drept scop creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea economică durabilă a regiunii într- o manieră care să răspundă cerinţelor turiştilor şi de protejare a condiţiilor de mediu.

Dezvoltarea turismului pe baza unei abordări integrate implică o calitate ridicată a: serviciilor, condiţiilor de cazare, forţei de muncă, transportului, mediului şi ambianţei generale.

Totodată măsura urmăreşte să asigure că turismul prin dezvoltarea sa contribuie la bunăstarea economică, socială şi de mediu a regiunii.

Obiective

 îmbunătăţirea atractivităţii regiunii şi a produselor turistice

 diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice

 dezvoltarea infrastructurii de susţinere a activităţilor turistice

 dezvoltarea oportunităţilor de marketing pentru produsele turistice

 dezvoltarea IMM-urilor în domeniul turismului, concomitent cu creşterea copetitivităţii acestora

 protejarea moştenerii istorice şi culturale

Activităţi indicative

 dezvoltarea de noi atracţii şi facilităţi turistice

 îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi a serviciilor turistice

 activităţi de marketing şi dezvoltare a produselor şi infrastructurii turistice

 activităţi de promovare şi de cercetare a pieţei

 activităţi privind accesul la oportunităţi şi pieţe noi

 activităţi privind înfiinţarea şi dezvoltarea de IMM-uri în domeniul turismului

 dezvoltarea sistemului de informaţii turistice

 reabilitarea siturilor arheologice, a monumentelor istorice, culturale şi religioase

 activităţi de reabilitare turistică a staţiunilor de interes regional şi naţional

 activităţi de protejare şi reabilitare a parcurilor şi rezervaţiilor naturale

Impact

 dezvoltarea şi creşterea competitivităţii mediului de afaceri

 crearea de noi locuri de muncă

 creşterea valorii adăugate la economiile locale”.

a)Amara

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni

de cazare turistică - Amara

25000

20000

15000

10000

5000

0

Sosiri

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Stațiunea Amara rămâne una dintre principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud Muntenia. Ea deține o capacitate de cazare importantă. Sosirile de turiști au înregistrat în perioada de referință o fluctuație importantă, urcând puternic în 2011 pentru ca apoi să înregistreze scăderi puternice sub nivelul anterior înregistrat în 2010.

Sursa: date INS

Înnoptările turiștilor în stațiunea Amara au înregistrat o evoluție mai puțin negativă decât cea a sosirilor, fiind totuși afectate începând din 2011 de scăderi anuale constante. Această tendință trădează faptul că stațiunea rămâne în mare parte o destinație socială pentru turismul de sănătate cu bilete de tratament subvenționate de stat și este, ca atare, afectată de scăderea numărului de bilete de tratament acordate și de slaba atractivitate pentru alt tip de clientele datorată asocierii prea

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Amara

200000

150000

100000 Innoptari

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

puternice cu turismul social. Pe fondul scăderii frecventării generale, durata medie a sejurului rămâne foarte mare (peste 8 nopți per sejur) mult superioară valorii înregistrate la nivel național în stațiunile balneare. Cu toate acestea trebuie spus că și acest indicator înregistrează o ușoară tendință de scădere.

Sursa: date INS

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Amara

35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0

Innoptari pe luna

Sezonalitatea de la Amara rămâne una problematică, fiind similară celei înregistate în mai toate stațiunile balneare clasice din România. Există un singur sezon în perioada verii, perioadele de iarnă și primavară înregistrând frecventări foarte scăzute, dacă nu nule. Îngrijorător este faptul că în 2014 frecventarea a scăzut mult mai rapid în perioada de toamnă (cu luna octombrie cu o frecventare mult mai slabă decât de obicei) deși în lunile de vară înregistrase cifre mai mari ca în anii anteriori.

Luna ianuarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014

Luna septembrie 2014

Luna noiembrie 2014

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015

Luna septembrie 2015

Luna noiembrie 2015

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016

Luna septembrie 2016

Luna noiembrie 2016

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017

Luna septembrie 2017

Luna noiembrie 2017

Sursa: date INS

Indicele de utilizare al capacității de cazare a fluctuat, înregistrând o scădere importantă în 2014 (5 puncte procentuale), aflându-se însă în limitele mediei naționale în stațiunile balneare.

!image

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Amara

50

40

30

Indicele de utilizare a

20 capacitatii de cazare

10

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Amara

10000

8000

6000

4000 Bilete de tratament

decontate

2000

0

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Biletele de tratament au înregistrat o evoluție mult mai pozitivă decât cifrele frecventării generale. Ele au înregistrat chiar creșteri în 2014, în contradicție cu evoluția sosirilor generale. Sosirile cu bilete de tratament reprezintă circa 50% din total. Aceste fenomene indică faptul că Amara își consolidează dependența de sistemul biletelor sociale și pierde clientela de sejur scurt care profită de infrastructura stațiunii pentru agrement.

Sursa date: CNPP În perioada de referință în orașul Amara au fost implementate mai multe proiecte finanțate în special din fonduri structurale europene care au vizat diferite intervenții edilitare, refacerea drumurilor, a utilităților. Dintre acestea, putem menționa un singur proiect finanțat din Programul Operațional Regional, DMI 5.2. Este vorba despre proiectul de reabilitare a parcului balnear din stațiune, proiect al primăriei Amara, cu un buget de 17,5 milioane de lei care a fost finalizat în 2013.

De asemenea, în Amara, ca și în alte stațiuni balneare, operatorii privați au încercat să acceseze fondurile structurale europene pentru a dezvolta sau moderniza capacități de cazare. A fost aprobat pentru finanțare din POR Axa 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local, un proiect de construire a unui nou hotel, având un buget de 1,7 milioane de lei.

F. Regiunea Nord-Est

!image

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Nord-Est

120000

100000

80000

60000 Sosiri

40000

20000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Frecventarea stațiunilor balneare din Regiunea Nord-Est a avut o tendință generală de creștere contrazisă însă în 2014 când s-a înregistrat o scădere atât a sosirilor ca și a înnoptărilor în stațiunile balneare din această regiune.

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Nord-Est

500000

400000

300000

200000

100000

0

Innoptari

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

Sursa: date INS

În cadrul procesului de elaborare a PDR Nord-Est 2014-2020, a fost organizat un grup de lucru pentru sectorul turistic însă acesta nu a făcut obiectul unui studiu dedicat preliminar scrierii PDR. Sectorul balnear este descris în detaliu în cadrul analizei situației existente la nivelul regiunii, în prima parte a PDR NE 2014-2020. Aici sunt practic identificate și premisele de dezvoltare viitoare ale sectorului.

Se constată astfel: ”Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând constitui o importantă destinație turistică, dat fiind fondul de resurse disponibile. Climatul este adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzand arii cu un bio-climat tonic, sedativ și de salină.

Potențialul de dezvoltare al turismului balneo-terapeutic este evidențiat de bogația de izvoare minerale, cu ajutorul cărora s-ar putea dezvolta turismul de tip wellness și spa, integrat însă în teritoriu

printr-o gama diversă de activități specifice fiecărei zone, ținând cont de valoarea ridicată a duratei medii de ședere turistică în aceste stațiuni.

Deși Regiunea Nord-Est oferă posibilități largi pentru dezvoltarea turismului balnear, doar o mică parte din potențialul curativ natural este valorificat la un nivel satisfacator. Astfel, conform Hotărârii 1072/2013 care modifică HG privind acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură, localitatile regiunii Nord-Est cărora le-a fost acordat statutul de stațiune balneoclimatică sunt:

–Arealul corespunzator zonei de agrement-tratament Nicolina din municipiul Iași, județul Iași

–Municipiul Vatra Dornei, județul Suceava

–Orașul Slănic Moldova, județul Bacău

–Orașul Târgu Ocna, județul Bacău.

O componentă deosebit de importantă a structurilor de tratament constituie aparatura medicală, care, după cum se cunoaște, influentează în bună măsură aprecierea turiștilor asupra serviciilor medicale prestate în stațiunile balneoclimatice. Nefuncționarea multor aparate din cauza pieselor defecte, a lipsei personalului calificat pentru repararea și întreținerea aparaturii conduce la aglomerarea și degradarea calitativă a tratamentelor, precum și la uzura permanentă a aparatelor în funcțiune, suprasolicitate de nevoia de a face față cerințelor de moment.

Pe lângă aceste stațiuni turistice, există și alte localități care au beneficiat în trecut de statutul de stațiune, precum Sărata Băi și Moinești din judetul Bacău, Băile Strunga din judetul Iași, Negulești din județul Neamț, Ghermănești-Drănceni din județul Vaslui, sau Cacica și Solca din județul Suceava.

Comuna Cacica din județul Suceava ar putea avansa la rangul de stațiune turistică în viitorul apropiat, având în vedere prezența în zonă a salinei, a Basilicii Minor – important centru de pelerinaj catolic și a centrului cultural polonez – Dom Polski.

Singura localitate care prezintă o continuitate a numărului de structuri de primire turistică (o pensiune turistică), precum și un număr de turiști variind de la 64 la 94 de turiști între 2006 și 2013, este orașul Solca. Celelalte localități (Moinești, Sărata, Piatra Șoimului (incluzând stațiunea Negulești și Cacica), încep să pună în funcțiune structuri de primire turistică începând cu 2011 (în Cacica chiar din 2012). Astfel, la nivelul anului 2013, numărul de sosiri turistice înregistrează valori de 830 la Sărata, 2.633 la Cacica, 1.563 la Moinești, 173 la Poiana Șoimului (Negulești) și doar 94 la Solca.

Băile Strunga nu mai au structuri de primire turistică din 2009 și nici sosiri de mai mult de 10 ani, Băile Drănceni nu dețin o infrastructură de primire turistică. În cazul Băilor Nicolina, acestea fiind incluse în intravilanul municipiului Iași, nu se pot afla date exacte cu privire la numărul de turiști veniți doar pentru componenta balneară.

Având în vedere aceste resurse balneoclimatice, precum și istoricul acestor localități, ar trebui depuse eforturi pentru dezvoltarea infrastructurii turistice în aceste areale și implicit pentru declararea ulterioară a acestor localități ca stațiuni turistice, balneare sau balneoclimatice.

Multe dintre structurile de cazare ale acestor stațiuni necesită reparații majore sau chiar capitale, iar între acestea se află și stațiuni balneare cu un mare potențial turistic, în cazul că ar funcționa la standardele cerute de un turism modern. Ele au suferit de pe urma lipsei de investiții din ultimii 15 ani, fapt evidențiat și în evoluția circulației turistice. Astfel, dacă circulația turistică în stațiunile balneare a cunoscut o evoluție ascendentă, îndeosebi în perioada anilor ’80, ea a înregistrat o scădere drastică în perioada anilor 1990 - 1995, continuând apoi cu o ușoară redresare.

Stațiunile necesită modernizarea și dezvoltarea rețelei de apă și canlizare, îmbunătățirea rețelei de drumuri, implicit a drumurilor de acces, precum și alte investiții.”

În cadrul strategic-operațional al PDR, turismul balnear este însă inclus în sectorul turistic în general, acesta din urma însuși făcând obiectul unei singure măsuri în cadrul Priorității 3 Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale, la obiectivul 3.7 Sprijinirea valorificării potențialului turistic existent. Este vorba despre măsura 3.7.1. Dezvoltarea infrastructurii de turism și agrement (inclusiv diversificarea) aferentă, promovarea potențialului turistic. Se menționează în cadrul descrierii măsurii:

Regiunea Nord-Est detine un potențial turistic relativ ridicat, elementele de referință fiind cadrul natural de excepție din zonele montane din județele Bacău, Neamț și Suceava, potențialul balnear, monumentele istorice și edificiile culturale, inestimabilul patrimoniu religios, arta și tradiția populară existentă, gastronomia moldovenească. În plus, în anii 2000 a avut loc o creștere importantă atât a numărului de unități și capacității de cazare existente, cât și a infrastructurii de sprijin a turismului centre expoziționale și de evenimente, infrastructura de agrement (pârtii de schi, zone și complexe de agrement) etc.

Practic, există premizele necesare pentru practicarea unor forme variate de turism: balnear- terapeutic, ecumenic-cultural, agroturism, ecoturism, afaceri și evenimente, activ.

În ciuda elementelor prezentate, datele și informațiile statistice existente indică pentru perioada de analiza un regres al activităților desfașurate în acest domeniu:

 Nivelul foarte scăzut al indicelui de utilizare a capacității de cazare în funcțiune – 21,5%

 Durata medie de ședere redusă, inferioară nivelului național – 2,21 nopți/turist

 Ponderea scăzută a numărului de turiști străini din numarul total de sosiri – 12%

În parte, nivelurile înregistrate pot fi puse pe seama efectelor negative ale crizei economice și financiare, scăderea veniturilor populației determinând o contracție a cererii pentru servicii turistice. Cu toate acestea, și în perioada anterioară crizei se constată că nivelul indicatorilor menționați se află sub media înregistrată la nivel național.

În aceste condiții, putem aprecia că există cauze sistematice care conduc situația prezentată: accesibilitatea redusă spre zonele turistice, calitatea slabă a serviciilor oferite în anumite zone turistice, gradul inegal de modernizare a infrastructurii existente, slabă promovare a potențialului turistic existent.

Ținte 2022:

(1)Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune – 50%

(2)Durata medie de ședere – 3 nopți/turist

(3)Număr total de sosiri (turiști) - 900.000

Acțiunile indicative prevăzute în cadrul acestei măsuri vor viza:

■ Reabilitarea, renovarea obiectivelor turistice ce aparțin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic, inclusiv a infrastructurii conexe (parcari, alei, puncte de informare etc.)

■ Reabilitarea, modernizarea, extinderea spațiilor de cazare, inclusiv a infrastructurii de agrement conexe

■ Modernizarea, extinderea infrastructurii de turism balnear, a unităților de tratare

■ Dezvoltarea, extinderea sistemului existent de semnalizare a atractiilor turistice: panouri, hărți turistice pe drumurile naționale și județene, gări, autogări, aerogări

■ Dezvoltarea de aplicații tip e-turism: promovarea produsului turistic și tradițiilor

■ Dezvoltarea infrastructurii de agrement asociate sporturilor de iarnă

■ Realizarea/modernizarea traseelor montane, a rețelei de cabane și refugii montane

■ Dezvoltarea și diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesară petrecerii timpului liber (hipism, „hiking”, „rafting”, parasutism, sporturi extreme etc.)

■ Crearea, modernizarea centrelor și oficiilor de informare și promovare turistică în zonele cu potențial turistic

■ Dezvoltarea de rețele de comunicare între centrele de informare și promovare turistică din regiune și cele naționale/internaționale, integrarea standardizată a acestora prin interconectare vizând dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de rezervări online

■ Sprijin pentru organizarea și derularea de târguri, expoziții, manifestări culturale, festivaluri

■ Sprijin pentru derularea de campanii de promovare integrată a produsului turistic local și regional la târguri de profil, interne și internaționale

■ Promovarea turismului ecologic

■ Dezvoltarea de observatoare pentru promovarea imaginii turistice a regiunii (sistem integrat de management și marketing al destinatiei) .

a)Vatra Dornei

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni

de cazare turistică - Vatra Dornei

60000

50000

40000

30000 Sosiri

20000

10000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Frecventarea stațiunii Vatra Dornei are o tendință generală de creștere în ciuda faptului că la începutul și la sfârșitul intervalului de referință s-au înregistrat tendințe diferite pentru sosiri și pentru înnoptări: dacă în 2011 sosirile au scăzut, iar înnoptările au crescut, în 2014 s-a produs un fenomen invers. Cu toate acestea atât sosirile, cât și înnoptările din 2014 sunt superioare celor din 2010.

Sursa: date INS

Durata medie a sejurului variază în jurul valorii de 4 nopți, doar marginal inferioară mediei naționale din 2014.

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Vatra Dornei

300000

250000

200000

150000

100000

50000

0

Innoptari

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

!image

40000

35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Vatra Dornei

Innoptari pe luna

Sursa: date INS Sezonalitatea turistică la Vatra Dornei este centrată în jurul sezonului estival chiar dacă este mai echilibrată decât cea din alte stațiuni balneare, pe fondul capacității stațiunii de a oferi alte produse turistice complementare de tip turism în natură, montan (care include schiul), rural etc. Această diversitate mai mare a ofertei stațiunii explică, de altfel, existența unei frecventări non-neglijabile, chiar dacă mai mici în perioada de iarnă dincolo de perioada sărbătorilor de iarnă.

uarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014

Luna septembrie… Luna noiembrie 2014

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015 Luna septembrie…

Luna noiembrie 2015

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016 Luna septembrie…

Luna noiembrie 2016

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017 Luna septembrie…

Luna noiembrie 2017

Sursa: date INS

În 2013 și 2014 rata de ocupare a capacității de cazare a scăzut până la 29%, o valoare mult mai mică decât cea de la nivel național din stațiunile balneare. Acest nivel se explică prin faptul că avem de-a face cu o stațiune cu profil montan tot atât de pronunțat pe cât este cel balnear. Turismul social cu tichete de tratament este doar o parte a turismului de la Vatra Dornei. Scăderea indicelui de utilizare a capacității de cazare are loc pe fondul creșterii capacității de cazare într-un ritm mai susținut decât cel al frecventării, dezechilibru specific în România altor sectoare turistice, nu atât celui balnear.

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Vatra Dornei

50

40

30

20

10

0

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Vatra Dornei

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0

Bilete de tratament decontate

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Vatra Dornei a înregistrat o scădere importantă a numărului de bilete de tratament decontate în 2017. Biletele de tratament reprezintă peste 20% din totalul sosirilor și un procent mai mare din cel al înnoptărilor. Aceasta creștere a sosirilor turiștilor subvenționați prin bilete de tratament, coroborată cu creșterea sosirilor în general și cu ponderea pe care o au biletele de tratament, indică faptul că stațiunea este una atractivă atât pentru clientelele sociale, cât și pentru restul clientelelor.

Sursa date: CNPP

În perioada de referință autoritățile locale din stațiune (municipiul Vatra Dornei) nu au accesat finanțări din fonduri structurale pentru proiecte sau investiții care să vizeze direct sectorul balnear. Singurul proiect al UAT Vatra Dornei care a putut fi identificat este cel legat de realizarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Vatra Dornei, finanțat din POR Axa 5, DMI 5.3., care s-a finalizat în septembrie 2015 și a avut un buget de 629 438,36 lei. Proiectul a inclus pe lângă amenajarea centrului în Casa de Cultură și participarea la târguri de turism, realizarea unui website și a unor materiale publicitare.

Au existat însă o serie de proiecte ale unor operatori privați care au accesat fondurile Programului Operational Regional DMI 5.2. pentru modernizarea și creșterea capacității de cazare, construirea unei baze de tratament asociată structurii de cazare, crearea infrastructurilor pentru schi și tubbing. Este vorba de două proiecte :

 2009: Parc montan de iarnă Dealu Negru, Vatra Dornei, buget total 3,5 milioane lei, finalizat. Proiectul a avut ca rezultate finale :

o Structuri de turism reabilitate/ modernizate și extinse: 1

o Instalații iluminat nocturn pârtie: 2 Buc.

o Pârtii tubing deservite de instalații de transport tip bandă transportoare: 1 Buc.

o Pârtii schi deservite de instalații de transport cu cablu tip miniteleschi: 1 Buc.

 2010: Modernizare, extindere Hotel Alpin – emblemă a eleganței și rafinamentului, buget total 4,975 milioane lei, finalizat. Proiectul a avut ca rezultate finale :

o Dublarea numărului de camere (40 de camere) la standardul de 4 stele.

În urma proiectului hotelul a fost redenumit Dorna și a devenit singurul hotel de 4 stele din stațiune.

b)Slănic Moldova

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Slănic Moldova

45000

40000

35000

30000

25000

20000 Sosiri

15000

10000

5000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Evoluția frecventării turistice la Slănic Moldova este similară cu cea de la Vatra Dornei. Dacă până în 2013 se poate vorbi despre o tendință generală de creștere a frecventării, în 2014 are loc o scădere puternică a acesteia urmată apoi de creștere puternică în 2017.

Sursa: date INS

Cum durata medie de ședere este și ea în scădere, este clar că înnoptările scad mai repede decât sosirile. În cifre absolute durata de ședere de circa 3 nopți în 2014 reprezintă o valoare extrem de scazută, ceea ce traduce trecerea stațiunii de la modelul strict social tradițional al curei subvenționate în structurile mari de cazare la sejururile mai scurte care includ o mare componență de agrement în structuri mai mici de cazare (pensiuni etc.).

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Slănic Moldova

160000

140000

120000

100000

80000 Innoptari

60000

40000

20000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Slănic Moldova

25000

20000

15000

10000

5000

Innoptari pe luna

0

Sezonalitatea turistică la Slănic Moldova rămâne însă una extrem de caracteristică stațiunilor balneare din România, cu o frecventare foarte puternică vara și una foarte slabă iarna. La Slănic Moldova sezonul este mai „îngust” ca în alte stațiuni, cu o începere târzie în iunie și o terminare timpurie în septembrie-octombrie.

na ianuarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014

Luna septembrie 2014

Luna noiembrie 2014

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015

Luna septembrie 2015

Luna noiembrie 2015

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016

Luna septembrie 2016

Luna noiembrie 2016

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017

Luna septembrie 2017

Luna noiembrie 2017

Sursa: date INS

Indicele de utilizare a capacității de cazare este în scădere, fiind însă în parametrii evoluției sectorului balnear la nivel național (35% în 2017).

!image

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare -

Slănic Moldova

45

40

35

30

25 Indicele de utilizare a

20 capacitatii de cazare

15

10

5

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Slănic Moldova

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

Bilete de tratament decontate

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sosirile cu bilete de tratament sunt în scădere în stațiune. Scăderea accentuată din 2013 a avut loc pe fondul unei creșteri a sosirilor totale, pe când scăderea mică din 2014 a avut loc pe fondul scăderii puternice a sosirilor și înnoptarilor totale. Aceasta diferență de ritm se explică și prin ponderea scăzută a biletelor de tratament în total (sub 15%). Cu toate acestea, îngrijorator este că există o evoluție negativă generală care nu poate fi compensată temporar prin atragerea unor clientele sociale.

Sursa date: CNPP

În stațiunea Slănic Moldova au fost implementate în perioada de referință mai multe proiecte cu finanțare din Programul Operațional Regional 2007-2013. Ca și în alte stațiuni balneare primaria a accesat fondurile structurale pentru a dezvolta infrastructuri de agrement de mari dimensiuni. În cazul Slănic Moldova a fost vorba despre construirea unei piste de schi cu grad de dificultate mediu, ea coborând de la altitudinea de 720 m la cea de 470 m, altitudini care pun problema rentabilității investiției. Proiectul a avut un buget de 24,7 milioane lei și a fost co-finanțat din fondurile publice ale Consiliului Județean Bacău și DMI 5.2. al POR.

Operatorii privați din stațiune au utilizat și ei fondurile structurale, în speță Axa 4 a Programului Operațional Regional, DMI 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, pentru a investi în dezvoltarea capacităților de cazare din stațiune și a ofertei de servicii de tip balnear pentru turiști

(achiziționarea de echipamente și mobilier specific, formarea personalului etc.). Au existat două astfel de proiecte, unul finalizat în 2012 și celalalt în 2014, cu bugete de 879 000 lei, respectiv 1,05 milioane lei. Primul proiect a vizat chiar crearea unei mini baze de tratament în cadrul unei pensiuni, cu poziționarea acesteia pe segmentul de turism medical și cu formarea unui personal specializat capabil să furnizeze servicii specifice.

G. Regiunea Sud-Est

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud-Est

700000

600000

500000

400000

300000 Sosiri

200000

100000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Frecventarea turistică din stațiunile balneare ale acestei regiuni includ și o parte importantă de turism de vară pe litoral. Aceasta se datorează dificultății de a separa statistic în cadrul datelor unui UAT cele aferente structurilor balneare și cele aferente hotelurilor de pe litoral. În lipsă de alte date suntem obligați să consideram că tendințele generale traduc și evoluția interesului pentru sectorul balnear. Putem spune astfel, că frecventarea a înregistrat creșteri solide în prima parte a intervalului, pentru ca apoi să înregistreze scăderi în 2013 și o revenire parțială în 2014. În finalul perioadei de referință frecventarea a înregistrat creșteri importante.

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud-Est

3000000

2500000

2000000

1500000 Innoptari

1000000

500000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

Sursa: date INS

La nivelul Planului de Dezvoltare Regională al Regiunii Sud-Est în perioada de programare 2014-2020, în cadrul primei parți dedicate analizei situației existente, resursele balneare atât de diverse (din zona litorală până în zona montană a Buzăului și Vrancei) ale regiunii sunt bine identificate și exhaustiv trecute în revistă.

Cu toate acestea la nivel operațional, ca și în cazul altor regiuni, nici Regiunea Sud-Est nu vizează specific sectorul balnear, chiar dacă îl menționează în cadrul mai larg al sectorului turistic. Astfel, Obiectivul specific 4 al PDR SE 2014-2020 este: „Creșterea atractivității regiunii ca destinație turistică prin promovarea turismului regional integrat, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice și creșterea calității serviciilor turistice oferite.” Acest obiectiv este operaționalizat prin Prioritatea 4 - Îmbunătățirea calității turismului la nivel regional, care este la rândul său declinată în două domenii de intervenție.

■ Domeniu de intervenție 1: Promovarea turismului regional integrat (turism de agreement, turism științific, educațional, turism pentru vânătoare și pescuit, turism balnear și de tratament, turism cultural, turism etnologic și gastronomic etc.)

Operațiuni orientative/Activități:

o Crearea şi promovarea brand-ului turistic regional;

o Crearea, dezvoltarea și promovarea centrelor de informare și promovare turistică;

o Promovarea pescuitului sportiv și a turismului bazat pe vânătoare și pescuit;

o Dezvoltarea turismului montan și a traseelor turistice;

o Dezvoltarea parteneriatului dintre furnizorii de servicii turistice, agenții de turism, furnizorii de servicii de transport etc., în scopul integrării serviciilor;

o Promovarea agroturismului, ecoturismului și a tradițiilor conservate, în mediul rural;

o Organizarea de festivaluri, concerte, târguri cu produse tradiționale etc.;

o Dezvoltarea turismului de croazieră;

o Crearea traseelor turistice: ”traseul vinului”, gastronomic etc., care să cuprindă județele regiunii.

■ Domeniu de intervenție 2: Înființarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice; Operațiuni orientative/Activități:

o Restaurarea, protejarea, promovarea și valorificarea monumentelor istorice incluse în patrimoniul național și local din urban și rural;

o Construirea, reabilitarea, modernizarea infrastructurii publice în stațiunile turistice;

o Înființarea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii turismului cultural și religios, științific;

o Înființare, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii specifice activităților de agrement acvatic la nivel maritim și fluvial;

o Înființarea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii turismului pentru vânătoare și pescuit;

o Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii montane;

o Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii balneare și de tratament regional/local;

o Crearea, extinderea, modernizarea de structuri agroturistice și pentru activități de turism rural;

o Înființarea, dezvoltarea porturilor turistice (pentru ambarcatiuni de agrement);

o Crearea de locuri de campare, locuri pentru picnic;

o Amenajarea sporturi acvatice (strandurilor artificiale și naturale etc.);

o Amenajarea pistelor pentru biciclete, trasee de ciclism și a infrastructurii conexe.

a)Techirghiol

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Techirghiol

18000

16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0

Sosiri

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Frecventarea turistică la Techirghiol are o tendință generală de creștere, chiar dacă în 2011 a avut loc o scădere puternică a sosirilor. Înnoptările au înregistrat în perioada de referință o creștere solidă.

Sursa: date INS

!image

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Techirghiol

160000

140000

120000

100000

80000 Innoptari

60000

40000

20000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Durata medie de sejur este una mare, aproape dublă decât cea care se înregistrează la nivel național în stațiunile balneare. Aceasta traduce atractivitatea stațiunii pentru turismului social cu bilete de tratament.

Sursa: date INS

Chiar dacă este o stațiune balneară doar parțial dependentă de oferta litorală, Techirghiol prezintă în perioada de referință o sezonalitate foarte dezechilibrată cu vârfuri puternice de frecventare în perioada estivală principală (iulie și august), o frecventare înjumătățită față de valorile maxime la marginile sezonului și o scădere puternică a frecventării în perioada de iarnă. Această sezonalitate

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Techirghiol

25000

20000

15000

10000

5000

0

Innoptari pe luna

trădează și ea dependență de turismul social și de lipsa de produse wellness și activități la mare care să atragă mai mulți turiști în extra-sezon.

nuarie 2014

Luna martie 2014

Luna mai 2014

Luna iulie 2014

Luna septembrie 2014

Luna noiembrie 2014

Luna ianuarie 2015

Luna martie 2015

Luna mai 2015

Luna iulie 2015

Luna septembrie 2015

Luna noiembrie 2015

Luna ianuarie 2016

Luna martie 2016

Luna mai 2016

Luna iulie 2016

Luna septembrie 2016

Luna noiembrie 2016

Luna ianuarie 2017

Luna martie 2017

Luna mai 2017

Luna iulie 2017

Luna septembrie 2017

Luna noiembrie 2017

Sursa: date INS

!image

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare -

Techirghiol

70

60

50

40

30 Indicele de utilizare a

capacitatii de cazare

20

10

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare a capacității de cazare are o evoluție impresionantă în perioada de referință la Techirghiol cu o creștere robustă care depășește cu mult nivelul național. Aceasta evoluție arată un grad crescut de inelasticitate a cererii pentru Techirghiol, o ilustrare a atractivității stațiunii și zonei în care este amplasată.

Sursa: date INS

Numărul de bilete de tratament de la Techirghiol a fost constant în perioada 2012-2016, el reprezentând o pătrime din totalul sosirilor în stațiune. Pentru o stațiune aflată în zona litorală această pondere indică faptul că este o stațiune cu un caracter balnear marcat. Evoluțiile sosirilor generale și ale celor cu bilete de tratament indică că stațiunea este atractivă și că reușește să rețină turiștii sociali sau nu pentru sejururi foarte lungi comparat chiar și cu media naționala (așa cum am văzut mai sus). O explicație importantă este amplasarea stațiunii pe malul mării și existența unei palete foarte variate de oferte de agrement și petrecere a timpului liber, în proximitate. Aceasta constituie o ilustrare perfectă a ceea ce lipsește la nivelul altor stațiuni la nivel național, care pentru a ajunge la o structura a frecventării similare Techirghiolului au nevoie să dezvolte oferta de agrement și să lărgească sezonul prin oferte de tip wellness de sejur scurt.

La Techirghiol au avut loc mai multe investitii în perioada de referință.

Sursa date: CNPP

Primăria a accesat fonduri structurale europene din Programul Operațional Regional pentru mai multe investiții atât în infrastructura urbană, în reabilitarea peisagistică a lacului din oraș, cât și pentru dezvoltarea infrastructurii de îngrijiri medicale. Proiectele finanțate din Programul Operațional Regional 2007-2013 implementate în perioada de referință de UAT Techirghiol sau CJ Constanța pe teritoriul UAT Techirghiol, cu relevanță pentru sectorul balnear (inclusiv cel medicalizat) sunt următoarele:

 Un proiect de 15,3 milioane lei pentru amenajarea turistică a malului lacului Techirghiol, finalizat în anul 2012, co-finantat din DMI 5.2. Conform Primăriei Techirghiol, beneficiarul fondurilor: „Investiţia propusă prin proiect va transforma malul Lacului Techirghiol într-o zonă de îmbăiere şi recreere la standarde tehnice şi estetice care îi vor asigura competitivitatea pe întreg litoralul românesc. Astfel, lucrările cuprind amenajarea malului lacului pe o suprafaţă de 7.000 mp, prin pereiere, a plajei în suprafaţă de 21.400 mp, prin aport de nisip, a unei grădini de recreere de 56.713 mp, precum şi a zonei de băi reci de 7.400 mp. Turiştii vor putea utiliza alei pietonale în lungime de 1708 m, piste pentru biciclete şi alei pentru persoane cu dizabilităţi... „Complementar acestor lucrări de valorificare turistică a malului lacului Techirghiol, străzile Ecaterina Teodoroiu, Muncii şi Dr. Ion Tătăranu vor fi reabilitate pentru a da acces facil turiştilor către malul lacului”9.

 Un proiect de peste 4 milioane de lei, co-finanțat din POR DMI 5.2. cu titlul „Dezvoltarea turismului de agrement în staţiunea Techirghiol”, în implementare. Proiectul a vizat realizarea unui complex turistic prin care „s-a urmărit extinderea conceptului de valorificare turistică a Lacului Techirghiol de la F la turism de odihnă şi wellness (...) şi stimularea odihnei active; sporirea vizibilităţii şi atractivităţii turistice a staţiunii”10. Prin acest complex „turiştii care vor ajunge în Techirghiol se vor bucura, de un miniparc acvatic în suprafaţă de 3.627 mp, 2 terenuri de sport în suprafaţă de 2.050 mp.”11.

 Proiectul „Parc de recreere în orașul Techirghiol”, în implementare, cu un buget de 2,64 milioane de lei. Proiectul este co-finanțat FEDR prin POR, Axa prioritară 1 "Sprijinirea

!image

9 http://www.lac-techirghiol.ro/?p=68

10 http://www.replicaonline.ro/statiunea-techirghiol-are-miniparc-acvatic-si-terenuri-de-sport-168367/

11 Ibidem 6.

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Techirghiol

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

Bilete de tratament decontate

2012 2013 2014 2015 2016 2017

dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere", Domeniul major de intervenţie 1.1. "Planuri integrate de dezvoltare urbană", Sub-domeniul: Poli de creştere. « Suprafaţa terenului pe care urmează a se realiza proiectul "Parc de recreere în oraşul Techirghiol" este de 40.200 mp şi se structurează, astfel: Zona 1 cuprinsă între bulevardul Victor Climescu şi aleile pietonale din imediata apropiere a scărilor care permit accesul pe malul lacului este zona care va beneficia de următoarele lucrări: reabilitarea celor două alei de promenadă paralele, cea de sus paralelă cu bulevardul şi cea de jos care face legătura cu scările de acces pe malul lacului, precum şi reabilitarea scărilor de acces prin refacerea treptelor şi placarea acestora cu piatră de Techirghiol, amplasarea de jur împrejurul grupului statuar Techir şi măgarul său a unei fântâni arteziene de formă circulară, plantarea de arbori şi arbuşti atât în partea de sus, cât şi în zona aleilor din zona joasă a parcului, realizarea a două fântâni arteziene realizate în plan înclinat ce vor încadra scările de acces pe malul lacului, înlocuirea băncilor existente degradate, montarea unor coşuri de gunoi, realizarea unor gradene de lemn pe aleile din zona joasă. Zona 2 - zona parcului terapeutic este zona care se dezvoltă la sud de zona 1. Lucrările propuse pentru această zonă: realizarea a două spaţii de joacă pentru copii care vor fi dotate cu ansambluri de leagăne şi tobogane, zona fiind deja parţial amenajată şi având alei pietonale, realizarea a doua rampe de acces în parc destinate persoanelor cu handicap locomotor, reatizarea unei reţele de irigaţie a acestui spaţiu verde. »12.

 Proiect al CJ Constanța în parteneriat cu UAT Techirghiol, finanțat din POR Axa prioritara 2 - Imbunatățirea infrastructurii de transport regionale și locale, DMI 2.1. Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, strazi urbane – inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură, care a vizat refacerea și modernizarea drumurilor din stațiune. Proiectul a fost finalizat și a avut un buget de peste 10 milioane de lei.

 Două proiecte ale CJ Constanța co-finantate din POR, Axa prioritara 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale, DMI 3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale, care au vizat reabilitarea, modernizarea și dotarea a două corpuri ale Centrului de recuperare și reabilitare, neuropsihiatrică Techirghiol, fiecare cu un buget de circa 2,5 milioane lei. În corpul C al acestui centru s-a avut în vedere înființarea unui nou centru de îngrijire și asistență. Centrul reabilitat este însă în administrarea DGASPC Constanța și nu are în vedere oferirea unor servicii de tip turistic, ci doar găzduirea persoanelor cu dizabilități psihice din județul Constanța. Acest tip de intervenție ar fi putut însă lua în considerare cererea de servicii de reabilitare psihică, de terapie psihică în mediu sanogen, care există în România și căreia Techirghiol i-ar putea răspunde prin infrastructuri de tip balnear adaptate.

În stațiune au avut loc, în perioada de referință, numeroase investiții private care au vizat dezvoltarea capacității de cazare.

b)Mangalia

Frecventarea turistică a stațiunii Mangalia, care în mod evident include o mare parte de turiști de litoral pe lângă cei în căutarea ofertei balneare, a fluctuat puternic cu creștere până în 2012, scădere în 2013 și o revenire pe creștere în 2017.

!image

12 http://www.replicaonline.ro/orasul-techirghiol-va-avea-un-super-parc-de-recreere-pe-bani-europeni-93793/

!image

!image

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Mangalia

400000

350000

300000

250000

200000 Sosiri

150000

100000

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: date INS

!image

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Mangalia

1800000

1600000

1400000

1200000

1000000

800000 Innoptari

600000

400000

200000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Durata medie de ședere este de circa 4 nopți, cifra relativ egală cu cea înregistrată la nivel național în stațiunile balneare. Această cifră variază foarte puțin în perioada de referință indicînd că nu au existat schimbări majore în profilul produselor oferite și al clientelelor atrase.

Sursa: date INS

Sezonalitatea unei stațiuni, de dimensiunea și poziția pe litoral a Mangaliei, este ușor de definit ca una caracteristică stațiunilor de litoral ale României. Ca și în cazul unor stațiuni ca Mamaia, Mangalia este vizitată de turiști practic doar 4 luni pe an (iunie, iulie, august, septembrie). Restul anului multe din capacitățile de cazare sunt închise sau nu înregistrează decât un număr infim de sosiri. Aceasta traduce lipsa totală de produse alternative celor legate de mare și litoral și slaba dezvoltare a unor produse turistice specific balneare, cum ar fi talasoterapia.

!image

Sezonalitate (înnoptări pe lună) - Mangalia

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0

Innoptari pe luna

Sursa: date INS

!image

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare - Mangalia

60

50

40

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare

30

20

10

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indicele de utilizare a capacității de cazare la Mangalia este situat sub valoarea medie pe care acest indice o are la nivel național în stațiunile balneare, traducând includerea componentei litorale în calculul total. În perioada de referință valoarea indicelui de ocupare a reușit chiar să crească până la 35%. El ascunde însă faptul că mare parte din capacitatea de cazare este închisă în perioada iernii, ea adaptandu-se astfel lipsei de atractivitate a litoralului în sezonul rece în lipsa unor produse alternative bazate nu pe plajă și soare, ci pe mare și elementele naturale specifice zonei ca factori de cură.

Sursa: date INS

Numărul de turiști cu bilete de tratament reprezintă doar 2% din totalul sosirilor în Mangalia. Aceasta se datorează salbei de stațiuni litorale din cadrul UAT Mangalia, care sunt incluse în statisticile prezentate și care au o clientelă mult mai numeroasă pentru turismul de mare și soare din timpul verii. Cu toate acestea numarul de turiști cu bilete de tratament nu scade, atrași de o destinație cunoscută cu o ofertă de mare și soare în sezonul cald. Mangalia este una dintre destinațiile care ar putea beneficia de o lungire a sezonului și o creștere a sejurului mediu dacă ar oferi alternative de

!image

!image

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Mangalia

6000

5000

4000

3000 Bilete de tratament

2000 decontate

1000

0

2012 2013 2014 2015 2016 2017

agrement și în sezonul rece și ar dezvolta produse balneare de talasoterapie mai complete, care să fie disponibile o perioadă cât mai lungă pe parcursul anului.

Sursa date: CNPP

În Mangalia și salba de stațiuni litorale care se află pe teritoriul administrativ al municipiului, au fost finalizate în perioada de referință trei proiecte finanțate din Programul Operațional Regional DMI 5.2.

–Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice, domeniul major de intervenție specific turistic:

 Modernizare Hotel Capitol - Jupiter, un proiect de 3,3 milioane lei al cărui beneficiar a fost un operator turistic privat și care a avut ca obiectiv realizarea lucrărilor de reabilitare și dotare, astfel încât hotelul să treacă de la clasificare de 2 stele la cea de 3 stele.

 Reabilitare și ecologizare lacuri Neptun, proiect implementat de Primăria Mangalia, cu un buget de 15,7 milioane lei, care a vizat reabilitarea și ecologizarea lacurilor, amenajarea canalului de legătură între lacuri, amenajare alei pietonale, ambientare peisagistică etc.

 Dezvoltarea gamei de servicii turistice oferite de clubul de vacanță Mediterraneo, Neptun, un proiect de 9,4 milioane lei implementat de operatorul turistic privat al clubului de vacanță. Una dintre principalele elemente ale proiectului a fost construirea unui centru SPA. Au fost de asemenea realizate o piscină și un centru de conferințe multifuncțional.

Primăria Mangalia a semnat alte două contracte de finanțare pe Axa 5 a POR, DMI 5.2. pentru implementarea a două proiecte cu un buget cumulat de 34,5 milioane de lei:

 ”Înfiinţarea Parcului Evergreen”: un parc la standarde europene pe locul unei foste stații de betoane

 Proiect de modernizare și amenajare pietonală a vechii faleze a oraşului - Aleea Teilor – pe toată distanța de 9 kilometri până în stațiunea Olimp.

Ministerul Turismului a sprijinit financiar Consiliul Local Mangalia, judeţul Constanta în implementarea următoarelor proiecte:

–Reabilitare port turistic Mangalia, pentru care a decontat suma de 22.164 mii lei, proiect finalizat în anul 2011;

–Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică litoralului (tramă stradală staţiunea Neptun) pentru care a decontat suma de 11.724 mii lei, proiect finalizat în anul 2012.

IV. Actori ai sectorului balnear

1.Ministerul Sănătăţii

În cadrul sistemului curativ balneo-climateric, din punctul de vedere al asigurării serviciilor medicale de specialitate, legislaţia recunoaşte în mod explicit următoarele forme de organizare instituţională:

a. sanatoriul – unitate sanitară cu paturi care asigură asistență medicală utilizând factori curativi naturali, asociaţi cu alte procedee, tehnici şi mijloace terapeutice;

b. centrele de sănătate – unităţi sanitare cu paturi care asigură asistenţă medicală de specialitate pentru populaţia din mai multe localităţi apropiate, în cel puţin două specialităţi;

c. institutele şi centrele medicale clinice – unităţi de asistență medicală de specialitate în care se desfăşoară şi activitate de învăţământ şi cercetare ştiinţifică-medicală, de îndrumare şi coordonare metodologică, precum şi de educaţie medicală continuă; pentru asistența medicală de specialitate se pot organiza centre medicale în care nu se desfășoară activitate de învățământ medical și cercetare științifică;

d. spitalul de specialitate - spitalul care asigură asistenţă medicală într-o specialitate, în conexiune cu alte specialităţi complementare.

Activitatea medicală de recuperare se asigură prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridică, secţii, compartimente şi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum şi prin societăţi de turism balnear şi de recuperare, constituite conform legii. După cum se poate observa, din punct de vedere terminologic şi profesional-ştiinţific, persistă încă o anumită oscilaţie sau ambiguitate referitoare la definirea strictă a zonei de specializare pe care o pot acoperi în mod practice unităţile de servicii medicale din sistemul balneo-climateric. Accentul cade mai mult pe componenta de recuperare, în timp ce componenta de prevenţie, educaţie medicală sau de integrare a serviciilor medicale în

ansamblul ofertei turistice pe care o implică curele blaneare nu sunt suficient delimitate, aprofundate şi încurajate. Altfel spus, convergenţa demersului legislativ şi decizional între autorităţile responsabile de domeniul sănătăţii cu cel al turismului nu a fost până în prezent realizată.

În privinţa sistemului de finanţare al acestor centre sau unităţi de specialitate, legislaţia a inclus şi posibilitatea unor asocieri investiţionale în domenii medicale/cercetare medicală şi farmaceutică; închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală; contracte privind furnizarea de servicii medicale cu casele de asigurări private/agenţi economici; servicii medicale hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi. În sistemul balnear, contractele de servicii medicale cu case de asigurări private sau agenţi economici sunt încă preponderent cazuri izolate şi se referă îndeosebi la societăţi hoteliere mari care au reuşit să îşi creeze un sistem intregrat de asigurare a serviciilor complete pentru beneficiarii curelor balneare.

2.Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Activitatea şi rolul jucat de CNAS ca protagonist în cadrul acestui sistem este reglementată prin Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii - Titlul VIII ”Asigurările sociale de sănătate”, republicată, cu modificările şi complementările ulterioare, şi actele normative subsecvente, respectiv:

–hotărâre de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi

–ordin al ministrului sănătăţii şi preşedintelui CNAS pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor hotărârii de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a

medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Cu relevanţă asupra domeniului balneo-climateric, legea stipulează în mod expres la art. 230 (alin.2) că asiguraţii au dreptul să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare și să beneficieze de pachetul de servicii de bază în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii, cu mențiunea că, așa cum este prevăzut la art. 219 alin. (2) din același act normativ, unul dintre obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate este asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu, în condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Pe de altă parte, din punct de vedere al obligaţiilor impuse asiguraţilor, inclusiv atunci când beneficiază de o cură balneară, aceştia trebuie „să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului”. Aceste prevederi conduc în mod logic la concluzia că dacă un asigurat doreşte să beneficieze de orice servicii de cură balneară prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, acesta este obligat ca anterior să primească o recomandare în acest sens (bilet de trimitere – formular cu regim special utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate) de la un medic (medic de familie/medic specialist din ambulatoriul clinic/medic din spital) aflat în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, potrivit reglementărilor specifice sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

În cadrul art. 248 din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se evidenţiază, pe de altă parte, că există proceduri medicale de recuperare şi de fizio-terapie care nu pot fi decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În aplicarea Legii 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actele normative subsecvente reglementează conţinutul pachetului de servicii medicale de bază acordate pe diferitele paliere de asistenţă medicală, precum şi condiţiile de acordare a serviciilor.

Conform prevederilor art. 258 alin.(1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, casele de asigurări de sănătate încheie cu furnizorii de servicii medicale autorizaţi şi evaluaţi conform prevederilor legale în vigoare contracte pentru furnizarea de servicii și pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar.

Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare stipulează la art. 31, faptul că activitatea medicală de recuperare se asigură prin unităţi medicale de specialitate cu personalitate juridică, secţii, compartimente şi laboratoare de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum şi prin societăţi de turism balnear şi de recuperare, constituite conform legii. În mod specific, de pildă, prin Legea 143/2003, au fost introduce prevederi speciale legate de autorizarea şi evaluarea periodică a societăţilor de turism balnear şi de recuperare, ceea ce, în sine, a ridicat, în mod potenţial, standardele de calitate ale serviciilor furnizate.

Din punctul de vedere al modalităţilor de decontare a serviciilor de medicină fizică şi de reabilitare în asistenţa medicală ambulatorie, art. 44 litera m) din H.G. nr.140/2018, cu modificările şi completările ulterioare, prevede pentru casele de asigurări de sănătate, obligaţia decontării serviciilor medicale de recuperare-reabilitare numai pe baza biletelor de trimitere care sunt formulare cu regim special unice pe ţară utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate eliberate de medicii de familie / medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate / medicii de specialitate din spital, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, cu excepţia situaţiilor în care asiguratul se poate prezenta direct la medicul de specialitate medicină fizică şi de reabilitare (situații prevăzute în normele metodologice de aplicare a HG 140/2018). Serviciile se efectuează pentru perioade şi potrivit unui ritm stabilite de medicul de specialitate clinică medicină fizică şi de reabilitare.

Decontarea serviciilor medicale de medicină fizică şi de reabilitare şi recuperare medicală, efectuate în sanatorii balneare/secţiile sanatoriale balneare din spitale pentru adulţi şi copii se face de către casele de asigurări de sănătate în raport cu numărul de zile de spitalizare efectiv realizat şi cu tariful pe zi de spitalizare, cu încadrarea în valoarea contractului, diminuat cu contribuţia asiguratului, care a prezentat la internarea conform programării, bilet de internare folosit în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Contribuţia personală a asiguraţilor pentru asistenţă balneară în sanatorii balneare/secţii sanatoriale balneare din spitale reprezintă 35% din tariful/zi de spitalizare negociat, tarif care nu poate fi mai mare decât tariful maximal pe zi de spitalizare. Serviciile se acordă în baza biletelor de trimitere pentru tratament de medicină fizică şi de reabilitare în sanatorii balneare, eliberate de către medicii de familie, de către medicii de specialitate din ambulatoriu şi medicii din spital, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Criteriile de eliberare a biletelor de trimitere pentru tratament de medicină fizică şi de reabilitare au în vedere patologia specifică şi afecţiunile asociate ale asiguratului cu specificul de tratament balnear.

Conform H.G. nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019, cu modificările şi completările ulterioare, asistenţa medicală desemnată drept „recuperare-reabilitare” se poate asigura doar în unităţi medicale autorizate şi evaluate: respective:

A. - Asistenţa medicală ambulatorie pentru specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare

–se asigură de medici de specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, împreună cu alt personal de specialitate medico-sanitar şi alte categorii de personal, şi se acordă prin:

a)cabinete medicale organizate conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, autorizate şi evaluate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

b)unităţi sanitare ambulatorii de medicină fizică şi de reabilitare, inclusiv cele aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie;

c)societăţi de turism balnear şi de medicină fizică şi de reabilitare, constituite conform Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale de turism balnear şi de recuperare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/2003, autorizate şi evaluate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

d)ambulatoriul de specialitate, ambulatoriul integrat, inclusiv centrul de sănătate multifuncţional fără personalitate juridică din structura spitalului, inclusiv al spitalului din reţeaua ministerelor şi instituţiilor centrale din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

B. - Asistenţa medicală de recuperare medicală şi medicină fizică şi de reabilitare în sanatorii şi preventorii - se asigură în sanatorii/secţii sanatoriale pentru adulţi şi copii, preventorii, cu sau fără personalitate juridică, inclusiv furnizori constituiţi conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt avizate de Ministerul Sănătăţii ca sanatorii balneare ori au în structura avizată de Ministerul Sănătăţii secţii sanatoriale balneare.

Totodată, în Anexa 1 la Normele metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, aprobate

prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 397/836/2018, cu modificările și completările ulterioare, se stipulează faptul că Pachetul de servicii medicale de bază în asistenţa medicală primară cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale - Servicii medicale curative: Consultaţia în caz de boală pentru afecţiuni acute, subacute şi acutizări ale unor afecţiuni cronice,

cuprinde recomandarea pentru tratament de medicină fizică şi de reabilitare în ambulatoriu sau în sanatorii balneare, după caz.

Reglementările actelor normative mai sus menţionate se aplică unitar tuturor categoriilor de furnizori de servicii medicale, indiferent de forma de organizare – public sau privat.

În acelaşi timp, este de menţionat că legislația specifică care reglementează concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, respectiv OUG nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare şi Normele metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/2018/1311/2017, prevede:

1.La art. 18 lit. c) și respectiv la art. 21 din OUG nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, se prevede faptul că în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare (prevedere cuprinsă și la art. 35 lit. c) din Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/2018/1311/2017), iar asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă, pe baza biletului de trimitere, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Tratamentul balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă se desfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape.

În funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15 - 21 de zile şi se stabileşte de medicul curant.

Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează în unităţi sanitare specializate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare, asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia, medicul expert al asigurărilor sociale poate propune medicului curant actualizarea programului individual de recuperare sau, după caz, recomandă reluarea activităţii profesionale ori propune pensionarea de invaliditate.

2.La art. 38 din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/2018/1311/2017, se prevede tototdată faptul că: Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare medicală, pe baza prescripţiilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru privind

condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Tratamentul balnear şi de recuperare medicală se desfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul curant, cu avizul obligatoriu al medicului expert al asigurărilor sociale, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape. În funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15 - 21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale, la propunerea medicului curant.

Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează în unităţi sanitare specializate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare, asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia, medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomandă reluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.

Plata indemnizaţiilor nu se cuvine pe perioadele în care asiguratul, din motive imputabile lui, nu îşi îndeplineşte obligaţia de a urma şi de a respecta programul individual de recuperare.

Tratamentul balnear şi de recuperare medicală a capacităţii de muncă se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia.

Beneficiază concomitent de prestaţii pentru acelaşi risc asigurat numai asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o durată mai mare de 90 de zile, care urmează tratament balnear.

Din aceste precizări legale, rezultă în mod logic faptul că persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate au acces la servicii medicale pe diferite paliere de asistenţă medicală, în funcţie de necesităţi, cu respectarea condiţiilor de acordare ale acestora, reglementate prin actele normative aplicabile acestui sistem. Totodată, pentru a beneficia de servicii medicale decontate din Fond, este necesar ca asiguratul să se adreseze furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate şi să urmeze parcursul reglementat prin actele normative anterior menţionate. În sistemul asigurărilor sociale de sănătate serviciile medicale de medicină fizică şi de reabilitare acordate în sanatorii balneare se acordă pentru perioade şi potrivit unui ritm stabilite de medicii de specialitate de medicină fizică şi de reabilitare, pentru o durată de maxim 14-21 zile/an/asigurat acordate într-un singur episod. Serviciile medicale acordate peste durata de spitalizare de 21 de zile se suportă în întregime de către asiguraţi. Serviciile medicale se pot acorda şi pentru durate mai mici de 14 zile.

Evident, rămâne deschisă posibilitatea ca o societate comercială să-şi organizeze servicii medicale proprii pentru cura balneară, dar în acel caz, este obligată să treacă prin aceeaşi procedură de acreditare şi evaluare periodică de tip profesional.

3.Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Conform art. 41 alin.(2) al Constituţiei României, angajaţii au dreptul la măsuri de protecţie privind securitatea şi igiena muncii, precum şi la protecţia socială a muncii. În acest context, Ministerul Muncii și Justiției Sociale are responsabilităţi extinse în privinţa elaborării, aplicării şi evaluării legislaţiei în domeniul asigurărilor sociale, securităţii şi sănătăţii în muncă, al condiţiilor de muncă, precum şi în domeniul materialelor şi substanţelor periculoase. În aceste domenii, legislaţia românească s-a extins, completat şi adaptat permanent, fiind una dintre cele mai complexe la nivel naţional.

Potrivit art. 109 din Legea nr. 19/2000, asiguraţii pot beneficia, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi a recuperării capacităţii de muncă, de tratament balnear nedecontat de la bugetul asigurărilor de sănătate. În plus, art. 117 completa faptul că durata tratamentului balnear trebuie stabilită de medicul expert al asigurărilor sociale şi este estimată între 15 şi 21 de zile.

Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă (cf. art. 109, alin. 2), pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, pot beneficia de tratament balnear şi reabilitare profesională. Contravaloarea biletelor pentru tratamentul balnear de care beneficiază asiguraţii prevăzuţi la art. 109, alin. 2 este suportată integral din bugetul asigurărilor sociale de stat. De acelaşi tratament de tip balnear pot să beneficieze şi alte categorii de asiguraţi, în limitele fondului alocat, însă cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului de tratament. Criteriile pe baza cărora se acordă aceste bilete, precum şi nivelul cotei de participare individuală se aprobă anual de CNPP.

4.Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP)

În cadrul sistemului turismului balnear, CNPP îndeplineşte rolul de a realiza repartiţia unitară prin toate casele teritoriale a locurilor alocate proporţional cu numărul de potenţiali beneficiari (asiguraţi şi pensionari) din judeţul respectiv, precum şi în funcţie de valorificările solicitate anterior de judeţele respective.

Perioadele pentru care se poate opta sunt din ianuarie până în noiembrie. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un beneficiar sunt reglementate de Legea nr. 19/2000 şi includ, pe lângă dovedirea calităţii de pensionar sau asigurat, depistarea unei afecţiuni care necesită tratament balnear; aprobarea anuală a unui număr de locuri la tratament finanţat din bugetul asigurărilor sociale de stat; depunerea unei cereri speciale; dovada că domiciliază sau are drept locuinţă secundară o localitate din România. În plus, biletele de tratament balnear pot fi acordate şi soţului/soţiei sau, după caz, copiilor minori aflaţi la studii. De asemenea, pot beneficia de acest drept şi persoanele care însoţesc un pensionar cu invaliditate de gradul I.

5.Ministerul Turismului (MT)

Ministerul Turismului exercită următoarele atribuţii principale:

□ implementează strategia națională de dezvoltare turistică, strategia de dezvoltare a produselor și destinațiilor turistice, strategia de privatizare și postprivatizare în domeniul turismului;

□ propune si aplică planurile de dezvoltare a infrastructurii turistice;

□ realizează politica de promovare și dezvoltare a turismului pe baza planurilor și programelor de marketing al turismului;

□ organizează și realizează activitatea de promovare turistică a României atât pe piata internă, cât și pe piețele internaționale, prin activități specifice de promovare turistică;

□ autorizează operatorii economici și personalul de specialitate din turism, respectiv licențiază agențiile de turism, clasifică structurile de primire turistice, omologhează pârtiile, traseele de schi și traseele turistice montane, brevetează și atestă personalul de specialitate, avizează capacitatea instituțională și eficacitatea educațională în domeniul formării profesionale, autorizează plajele turistice și activitățile din industria de agrement, acreditează centrele naționale de informare și promovare turistică;

□ atestă ca stațiuni turistice de interes local sau național localități sau părți de localități, la solicitarea autoritătilor publice locale;

□ organizează evidența, atestarea și monitorizarea valorificării și protejării patrimoniului turistic, conform legii; eliberează certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru societătile comerciale din domeniul turismului;

□ asigură reprezentarea pe plan intern și internațional în domeniile sale de activitate;

□ îndeplinește rolul de autoritate națională responsabilă cu elaborarea, coordonarea și implementarea programului pentru definirea și promovarea brandului turistic național, în scopul creării unei imagini pozitive a României;

□ organizează evenimente/întâlniri cu reprezentanți ai institutiilor publice, private, organizatiilor guvernamentale și neguvernamentale, naționale și internaționale, precum și congrese, colocvii și alte acțiuni similare, în țară și străinătate, în domeniul turismului;

□ participă la manifestări expoziționale de turism în țară și în străinătate, organizează vizite educaționale de informare, precum și evenimente și misiuni cu rol în creșterea circulației turistice în România sau cu impact în creșterea notorietății României ca destinație turistică, în țară și în străinătate, sau participă în calitate de coorganizator împreună cu asociațiile profesionale, patronale și organizațiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turismului, autoritățile administrației

publice locale și centrale, cu alte entități ce desfăsoară activitate în domeniul turismului, în cadrul cărora se pot organiza deplasări pentru reprezentanții mass-mediei;

□ organizează activități de promovare prin producție sau coproducție de emisiuni TV și radio;

□ stabilește, împreună cu autoritățile administrației publice centrale și locale care au atribuții în domeniu, măsuri pentru protejarea zonelor cu valoare istorică, arhitecturală sau peisagistică, măsuri pentru valorificarea turistică, precum și măsuri pentru integrarea acestora în acțiunile de modernizare a localităților și a zonelor aferente;

□ asigură urmărirea aplicării și controlul respectării reglementărilor în domeniile sale de activitate;

□ efectuează controlul activităților din turism și din industria de agrement, conform legislației în vigoare;

□ efectuează controlul calității serviciilor din turism;

□ monitorizează derularea investițiilor pentru proiectele din domeniile sale de activitate pe care ministerul le finanțează;

□ coordonează programele de asistență acordată de Organizatia Mondială a Turismului și de alte organisme internaționale;

□ coordonează, împreună cu Ministerul Educației Naționale, procesul de instruire din instituții de învătământ în domeniul turismului;

□ coordonează, împreună cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, programe naționale și județene de reconversie profesională în meseriile specifice activității turistice.

Majoritatea programelor de investiții derulate de catre MT în trecut au vizat direct sau indirect și sectorul balnear. Dintre aceste programe menționam „Dezvoltarea turismului balnear” și

Dezvoltarea turismului în Delta Dunării şi pe Litoral.

În colaborare cu Ministerul Culturii şi Identității Naționale şi cu unele autorităţi locale, MT a derulat acţiuni pentru: semnalizarea obiectivelor turistice; realizarea unor studii de piaţă privind comportamentul turistului român; elaborarea de strategii pentru dezvoltarea eco-turismului; organizarea de dezbateri de specialitate în domeniu; o mai largă colaborare cu organismele internaţionale de profil.

Tot în cadrul MT a funcționat și organismul intermediar de gestionare a domeniului major de intervenţie 5.3. din cadrul Programului Operaţional Regional (POR) dedicat promovării destinației România.

6.Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM)

Prin H.G. nr. 1020/2005, s-a stabilit că responsabilă de aplicarea normelor privind apele minerale natural extrase de pe teritoriul României, cât şi cele importate din UE, să fie Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). În domeniul vizat, atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale se referă mai ales la instituirea de perimetre de protecţie hidrogeologică pentru zăcăminte de ape minerale şi termominerale, nămoluri şi turbe terapeutice, precum şi la avizarea instituirii perimetrelor de protecţie sanitară.

Din punctul de vedere al valorificării apelor minerale naturale din bazele balneare, desigur că accentul cade pe apele cu proprietăţi medicale sporite, adică care deţin anumite substanţe chimice în concentraţiile prevăzute de norme. La acest capitol, ANRM este îndreptăţită să efectueze controale periodice pentru a verifica dacă apă minerală pentru care a fost autorizată exploatarea sursei respectă întocmai prevederile stabilite de norme.

7.Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB)

Institutul s-a înfiinţat în urma Ordonanţei Guvernului 109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare, aprobată cu modificări și completări prin Legea 343/2002, prin reorganizarea Institutului de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală, institut atestat încă din anul 1946.

Prin Legea nr. 343/2002, acestui institut i s-au acordat atribuţii foarte largi cu privire la îndrumarea tehnicometodologică a activităţilor medicale enumerate, la îndrumarea activităţii de cercetare medico-balneară, de protecţie sanitară şi de valorificare terapeutică a surselor de factori naturali din întreaga ţară, de dezvoltare în domeniul medico-balnear şi de recuperare, activitatea de învăţământ în domeniul medico-balnear, îndrumarea şi desfăşurarea activităţii promoţionale din domeniul medico-balnear şi de recuperare, îndrumarea metodologică a activităţii de protecţie sanitară şi asigurarea respectării acestora.

Institutul este forul de îndrumare tehnico-metodologică şi control a reţelei sanitare din ţară cu profil de balneofizioterapie, efectuând studii şi cercetări ştiinţifice de specialitate. Obiectivul principal este acela de asistenţă de recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie realizat în secţiile clinice şi servicii ambulatorii de specialitate. Pe linie de asistenţă medicală institutul asigură tratamentul complex al bolnavilor cu multiple aspecte disfuncţionale în afecţiuni locomotorii (neurologice, post- traumatice, reumatologice, vascularperiferice, dismetabolice ş.a.). Bolnavii beneficiază de tratamente balneofizicale şi de kinetoterapie prin care se urmăreşte ameliorarea substanţială a deficitelor funcţionale şi a tabloului clinic caracteristic diferitelor patologii.

Principalele obiective de activitate ale institutului sunt următoarele:

□ organizarea, coordonarea, îndrumarea tehnico-metodologică şi controlul întregii activităţi de recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie din unităţile de profil ale Ministerului Sănătăţii;

□ organizarea, coordonarea, după caz, desfăşurarea şi îndrumarea tehnico-metodologică a activităţii de cercetare medico-balneară, protecţie sanitară şi valorificare terapeutică, profilactică şi recuperatorie a surselor de factori naturali din întreaga ţară, precum şi de dezvoltare în domeniul medico-balnear şi de recuperare;

□ participarea la organizarea şi coordonarea activităţii de învăţământ în domeniul medico-balnear şi de recuperare;

□ organizarea, coordonarea, îndrumarea tehnico-metodologică şi, după caz, desfăşurarea activităţii promoţionale din domeniul medico-balnear şi de recuperare;

□ delimitarea perimetrelor de protecţie sanitară la nivelul staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi asigurarea respectării acestora;

□ asigurarea legalităţii funcţionării staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi a unităţilor balneare indiferent de statutul lor juridic, patrimonial şi de subordonare, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a normelor privind asistenţa medico-balneară, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii;

□ asigurarea cu cadre de specialitate, în condiţiile legii, în funcţie de necesităţile şi solicitările din teritoriu, precum şi de disponibilităţile de personal existente, a tuturor unităţilor medico-balneare şi de recuperare.

Institutul are cea mai importantă bază clinică şi personal universitar implicat în programele de învăţământ medical de profil la toate nivelele: studenţi, rezidenţi, specialişti, fiziokinetoterapeuţi, kinetoterapeuţi şi cadre medii de specialitate.

În condiţiile în care procentul de privatizare/preluare a bazelor balneare de tratament a depăşit cifra de 90%, institutului continuă să-i revină misiunea menţinerii unor standarde de păstrare şi utilizare la

nivelul exigenţelor europene. Din punctul de vedere al specialiştilor balneologi, deocamdată, nici măcar deţinătorii infrastructurilor din staţiuni şi cadrele medicale de specialitate nu se implică suficient în promovarea componentelor profilactice, terapeutice şi curative ale resurselor din aceste staţiuni.

8.Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR)

Organizaţia Patronală a Turismului Balnear a fost înfiinţată în 1993, la iniţiativa a 19 reprezentanţi din principalele staţiuni balneare, susţinători ai turismului balnear, cu scopul reprezentării sectorului balnear în relaţiile cu autorităţile, diverse instituţii şi alte asociaţii, pe plan intern şi extern. Membri fondatori au reprezentat staţiunile: Băile Herculane, Băile Felix, Băile Govora, Călimaneşti-Căciulata, Sângeorz Băi, Vatra Dornei, Mangalia, Sovata, Lacu Sărat, Slănic-Moldova, Buziaş.

OPTBR are ca obiective principale:

□ promovarea pe plan intern și internațional a patrimoniului balnear și a relațiilor cu alte structure asociative, patronale, profesionale, pentru crearea unui climat de concurență loială;

□ reprezentarea membrilor săi în organizațiile internaționale de profil și furnizarea de informații utile pentru dezvoltarea activităților și investițiilor;

□ crearea de parteneriate public - privat privind atragerea de fonduri structurale pentru dezvoltarea stațiunilor balneare;

□ realizarea de programe de dezvoltare și de protecție a patrimoniului balneoclimatic național;

□ organizarea de cursuri și colaborarea la formarea de cadre de înaltă calificare și/sau perfecționare profesională și managerială pentru domeniul turismului balnear;

□ realizarea sau colaborarea la efectuarea de studii și cercetări de marketing, programe, proiecte.

OPTBR este de asemenea unul dintre principalii actori implicati în organizarea programelor de pachete de sejururi balneare extra-sezon. Acestea sunt:

O săptămâna de refacere:

Servicii: 6 nopți cazare, 2 proceduri/zi; tarif/persoană/loc în camera dublă la hotel de două sau trei stele

Decada balneară:

Servicii: 10 zile sejur, 9 nopți cazare; pensiune completă; minim 7 zile tratament, 2 proceduri/zi, pentru hoteluri de două sau trei stele;

Hai la bai!:

Servicii: 6 zile (5 nopți cazare cu pensiune completă), 2 proceduri/zi, 5 zile tratament, pentru hoteluri de două sau trei stele

Wellness balnear

Servicii: 3 nopți de cazare, 2 zile demi-pensiune, 1 masă festivă, acces la piscine/saună/sală de sport, 2 proceduri tip wellness (masaj sau ședință de întreținere facial/cosmetică), doar pentru hoteluri de trei stele.

V. Situaţia legislativă

În perioada de referință, cadrul normativ de bază prezentat în versiunea anterioară a Strategiei a rămas în vigoare. Astfel, Ordonanța Guvernului nr. 109/2000 și Legea nr. 343/2002 prin care ordonanța a fost aprobată cu modificări au rămas în vigoare ca baza legală pentru existența și funcționarea stațiunilor balneare și balneoclimatice, care fac obiectul prezentei Strategii. Ordonanța Guvernului nr. 109/2000 cu modificările și completările ulterioare stabilește ce este o stațiune balneară, climatică sau balneoclimatică, cum se obțin aceste statuturi de către o localitate sau un areal, care este statutul și regimul de utilizare și protecție al factorilor naturali de cură (prospectarea, exploatarea, valorificarea, protecţia şi conservarea factorilor naturali) și care este regimul de acordare a asistenţei medicale balneare şi de recuperare.

Astfel, stațiunile balneare și balneoclimatice sunt definite astfel:

Art. 1

(1)În înţelesul prezentei ordonanţe:

a)prin staţiune balneară se înţelege localitatea sau/şi arealul care dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care are o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare;

b)prin staţiune climatică se înţelege localitatea sau/şi arealul situat în zone cu factori climatici benefici şi care are condiţii pentru asigurarea menţinerii şi ameliorării sănătăţii şi/sau a capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării;

c)prin staţiune balneoclimatică se înţelege localitatea sau/şi arealul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit. a) şi b);

Fiind o normă cadru a domeniului balnear, Ordonanța Guvernului nr. 109/2000 și Legea 343/2002 stabilesc care sunt condițiile pentru ca o localitate să devină statiune balneară sau balneoclimatică. Astfel, articolul 2 indică autoritatea care acordă acest statut și cadrul tehnic-normativ care stă la bază:

Art. 2

(1)Statutul de staţiune balneară, climatică sau balneoclimatică se acordă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea, după caz, a populaţiei implicate, pe baza normelor tehnice unitare, elaborate, în condiţiile legii, de Ministerul Sănătăţii Publice*), Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor*) şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale*), Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului*), Ministerul Economiei şi Comerţului*), cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Articolul 3 indică faptul că sunt elementele esențiale atât administrativ-birocratice (studii), cât și cele concrete în teren care trebuie să fie întreprinse/existe astfel încât o localitate să poată fi recunoscută ca balneară sau balneoclimatică conform procedurii stabilite la articolul 2. Acestea sunt urmatoarele:

Art. 3

Pentru acordarea statutului de staţiune balneară, climatică sau balneoclimatică sunt necesare:

a)studii complexe de analiza a factorilor naturali din arealul respectiv, efectuate de instituţii de specialitate;

b)stabilirea de către Ministerul Sănătăţii Publice*), prin instituţia sa specializată - Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie -, a perimetrelor de protecţie sanitară şi prevederea acestora în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului;

c)instalaţii pentru valorificarea factorilor naturali;

d)unităţi sanitare, inclusiv baze de tratament, cu personal medico-sanitar corespunzător şi acreditat în condiţiile legii, adecvate acordării asistenţei medicale balneare şi de recuperare;

e)căi de acces, infrastructuri urban-edilitare, telecomunicaţii ;

f)amenajări pentru odihnă şi relaxare.

Odată stabilit cadrul general, ordonanța și legea detaliază regimul de exploatare a resurselor naturale și felul în care este acordată asistență medicală balneară în unitățile de profil. În ce privește resursa naturală, cum ea reprezintă rațiunea existenței sectorului balnear și legătura sa cu administrația locală, regimul exploatării sale este explicitat în câteva articole care asociază Ministerului Sănătății și Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (ca entitate publică responsabilă de normele tehnice din sector), ministerele Administratiei Publice, Mediului, Agriculturii, Economiei și Transportului, ca ministere competente de diferitele sectoare și norme cu incidență asupra resurselor naturale (regulamente de urbanism, de mediu, strategii pentru infrastructurile de transport, de energie etc.).

Art. 11

Activitatea de cercetare-prospectare, de exploatare şi de conservare a factorilor naturali se desfăşoară în condiţiile prevăzute de Legea minelor nr. 85 din 18 martie 2003.

Art. 12

Coordonarea şi controlarea activităţii de asistenţa medicală în staţiunile balneare, climatice sau balneoclimatice se fac de către Ministerul Sănătăţii Publice*). Ministerul Sănătăţii Publice*) colaborează la utilizarea raţională a factorilor naturali de mediu cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor*), Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale*), Ministerul Economiei şi Comerţului*), Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului*) şi cu consiliile locale ale localităţilor care funcţionează ca staţiuni balneare, climatice sau balneoclimatice, prin:

a)executarea, periodic, de studii şi documentaţii tehnice complexe ale staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice, cu analiza factorilor naturali din fiecare areal;

b)avizarea amplasării de construcţii tehnice necesare pentru exploatarea factorilor naturali în perimetrele de protecţie sanitară ale staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi executarea pe teritoriul acestora a oricăror elemente de infrastructura;

c)elaborarea de norme tehnice unitare de sistematizare funcţională, de organizare a activităţii specifice staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice, de utilizare a bazelor de tratament medico-balnear şi recuperator şi a unităţilor de cazare şi alimentaţie aferente, cu excepţia celor care nu au specific medical şi sunt autorizate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului*) prin Direcţia generală de autorizare şi control în turism, de protecţie sanitară a factorilor naturali, de protecţie fonica şi, respectiv, a aerului, apei, solului şi vegetaţiei şi de eliminare a deşeurilor sanitare, care pot fi un vector de transmitere a bolilor;

d)stabilirea de indicaţii, limite şi contraindicatii în consumul alimentar al apelor minerale îmbuteliate;

e)asigurarea controlului respectării normelor tehnice unitare prevăzute la lit. c).

Art. 13

(1)Activitatea de utilizare a factorilor naturali în scop terapeutic, inclusiv funcţionarea din acest punct de vedere a unităţilor medico-balneare şi de recuperare, indiferent de statutul lor juridic şi de

subordonarea acestora, utilizarea în consumul alimentar a apelor minerale şi instituirea perimetrelor de protecţie sanitară se desfăşoară pe baza autorizaţiei emise de Ministerul Sănătăţii Publice*) pe baza documentaţiei întocmite de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie.

(4)Documentaţiile complexe de specialitate, cu avizele sau autorizaţiile necesare, se efectuează contra cost, la solicitarea staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi/sau a unităţilor care exploatează factori naturali. Tarifele pentru executarea documentaţiilor complexe şi pentru emiterea de avize sau/şi autorizaţii de funcţionare solicitate, se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii publice*).

(5)Actualizarea documentaţiilor complexe, a avizelor şi/sau a autorizaţiilor de funcţionare, prevăzute la art. 2 alin. (2) şi la alin. (1) al prezentului articol, se face în mod obligatoriu la fiecare 5 ani sau ori de câte ori este nevoie, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

În ce privește asistența medicală balneară și de recuperare ea este definită în felul următor:

Art. 14

(1)Prin asistenţa medicală balneară se înţelege totalitatea serviciilor medico-sanitare efectuate sub forma de cură în staţiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea unuia sau a mai multor factori naturali şi a unor factori fizici, terapeutici produşi artificial, conform unor proceduri definite metodologic, precum şi prin dieta, medicație, psihoterapie şi educaţie sanitară.

(2)Asistenţa de recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie se desfăşoară numai prin:

a)Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie;

b)unităţi sanitare cu personalitate juridică în subordinea direcţiilor de sănătate publică, precum spitale de recuperare, sanatorii balneare şi de recuperare, secţii de profil din spitale, centre medicale balneare şi de recuperare, unităţi ambulatorii de recuperare-reabilitare din staţiunile balneoclimatice;

c)cabinete medicale de specialitate, în condiţiile legii;

d)unităţi sanitare de profil din subordinea altor ministere sau instituţii, autorizate şi acreditate, conform legii.

Astfel legea acordă un rol esențial Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB) care rămâne autoritatea publică de specialitate pe lângă Ministerul Sănătății, care decide, pe baza unor criterii tehnice, atât care sunt factorii de cură, cât și cum pot fi ei utilizați de către furnizorii de îngrijiri balneare în scop terapeutic de vindecare și recuparare, dar și profilactic. Astfel, se precizează:

Art. 15

Asistenţa medicală balneară şi de recuperare se acordă numai de către personalul medico-sanitar de specialitate, acreditat conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 16

(1)Asistenţa medicală balneară şi de recuperare se acordă, în staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice, sub forma de:

a)cure profilactice şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă, inclusiv antistres şi/sau antisurmenaj;

b)cure terapeutice;

c)cure de recuperare pe grupe de afecţiuni cronice şi/sau la bolnavi cu diverse deficite funcționale sau/şi cu diferite grade de invaliditate.

(2)Durata diferitelor tipuri de cură prevăzute la alin. (1) se stabileşte de către Ministerul Sănătăţii Publice*), cu avizul comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice*) şi a Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie.

(3)Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii Publice*), cu consultarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, stabileşte, pentru fiecare staţiune balneară, climatică sau balneoclimatică, în funcţie de proprietăţile terapeutice ale factorilor naturali din arealul respectiv, profilul de tratament, tipurile de cură, categoriile de afecţiuni indicate, afecţiunile contraindicate, precum şi condiţiile minimale de dotare a bazelor de tratament balneofizical şi recuperator.

(4)Modificarea categoriilor de afecţiuni asistate şi a tipurilor de cură se face de către Ministerul Sănătăţii Publice*), cu consultarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, la propunerea unităţilor medico-balneare şi de recuperare din staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice.

În mod evident cadrul normativ de bază aflat în vigoare continuă să considere sectorul dintr-un punct de vedere strict medical, unde obiectivele economic-turistice sunt asociate funcționării sistemului doar prin asocierea autorității publice în sectorul turistic la decizia formală de atribuire a statututului de stațiune balneară sau balneoclimatică. Făcând din Ministerul Sănătății și Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, singurii responsabili ai criteriilor tehnice de funcționare ale sistemului balnear, legea pune astfel în mod inerent în centrul funcționarii economice a sectorului balnear existența sistemului public de tratament și recuperare balneară finanțat prin biletele de tratament. Accentul cade pe aspectul medical, al eficacității medicale dovedite științific al factorilor curativi naturali și nu pe abordarea slab medicală de tip wellness care e prevalentă în alte țări din Europa și din lume.

Normele tehnice menționate în Ordonanța Guvernului nr. 109/2000 și Legea nr. 343/2002 în virtutea cărora Ministerul Sănătății și INRMFB stabilesc care sunt factorii de cură, virtuțile lor curative și deci autorizează stațiuni balneare și produse turistice de acest tip au fost stabilite prin H.G. nr. 1154/2004. Această Hotărâre de Guvern a fost analizată în versiunea anterioară a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear. Ele nu s-au modificat în perioada de referință. Hotărârea de Guvern nr. 1154/2004 – „Norme tehnice unitare pentru realizarea documentaţiilor complexe de atestare a funcţionării staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice şi de organizare a întregii activităţi de utilizare a factorilor naturali” a ramas în vigoare ca bază pentru constituirea dosarului de candidatură și acordarea statutului de stațiune balneară sau balneoclimatică.

În perioada 2009-2016 au fost însă emise în baza Ordonanței Guvernului nr. 109/2000, Legii nr. 343/2002 și Hotărârii de Guvern nr. 1154/2004, o serie de Hotărâri de Guvern care au modificat lista stațiunilor balneare și balneoclimatice. Astfel:

 în 2011 a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 1016 care a acordat statutul de :

o stațiune balneoclimatică urmatoarelor localități sau areale:

■ Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor

■ Oraşul Covasna, judeţul Covasna

■ Oraşul Sovata, judeţul Mureş

■ Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu

■ Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea

■ Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea

o stațiune balneară urmatoarelor localități:

■ Oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin

■ Oraşul Techirghiol, judeţul Constanţa

■ Oraşul Amara, judeţul Ialomiţa

■ Oraşul Băile Govora, judeţul Vâlcea

 în iunie 2013 a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 367 prin care doar lista stațiunilor balneoclimatice a fost înlocuită. Astfel, erau recunoscute ca stațiuni balneoclimatice:

■ Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor

■ Arealul corespunzător staţiunii turistice 1 Mai, judeţul Bihor

■ Oraşul Eforie, judeţul Constanţa

■ Oraşul Covasna, judeţul Covasna

■ Oraşul Băile Tuşnad, judeţul Harghita

■ Arealul corespunzător staţiunii turistice Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara

■ Oraşul Sovata, judeţul Mureş

■ Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu

■ Oraşul Buziaş, judeţul Timiş

■ Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea

■ Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea

 în decembrie 2013 a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 1072 și în decembrie 2016, Hotărârea de Guvern nr. 926 prin care a fost înlocuită din nou lista stațiunilor balneoclimatice cu o nouă listă care, în fapt, adaugă noi stațiuni la cele incluse în Hotărârea de Guvern din vara anului 2013.

Se poate astfel spune că, în România, în momentul redactării prezentei actualizări a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear (2018) sunt recunoscute următoarele localități și areale ca:

o stațiuni balneoclimatice:

■ Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor

■ Arealul corespunzător staţiunii turistice 1 Mai, judeţul Bihor

■ Arealul corespunzător staţiunii turistice Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara

■ Arealul corespunzător zonei de agreement-tratament Nicolina din municipiul Iaşi, judeţul Iaşi

■ Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea

■ Arealul Băile Turda, județul Cluj

■ Arealul balneoclimatic corespunzător satului Călacea Băi, comuna Orțișoara, județul Timiș

■ Arealul balneoclimatic din structura comunei Ocna Șugatag, județul Maramureș

■ Municipiul Mangalia, judeţul Constanţa, şi arealul corespunzător: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp

■ Municipiul Vatra Dornei, judeţul Suceava

■ Oraşul Slănic Moldova, judeţul Bacău

■ Oraşul Târgu Ocna, judeţul Bacău

■ Oraşul Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud

■ Oraşul Eforie, judeţul Constanţa

■ Oraşul Năvodari, judeţul Constanţa

■ Oraşul Covasna, judeţul Covasna

■ Oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa

■ Oraşul Băile Tuşnad, judeţul Harghita

■ Oraşul Sovata, judeţul Mureş

■ Oraşul Slănic, judeţul Prahova

■ Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu

■ Oraşul Buziaş, judeţul Timiş

■ Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea

■ Comuna Moneasa, judeţul Arad

■ Comuna Bazna, judeţul Sibiu

■ Comuna Tinca, județul Bihor

■ Comuna Bala, județul Mehedinți

■ Satul Bizuşa-Băi din structura comunei Ileanda, judeţul Sălaj

■ Satul Sărata Monteoru din structura comunei Merei, județul Buzău

o stațiuni balneare:

■ Oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin

■ Oraşul Techirghiol, judeţul Constanţa

■ Oraşul Amara, judeţul Ialomiţa

■ Oraşul Băile Govora, judeţul Vâlcea

VI. Turismul medical în contextul Directivei 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere

a. Ce prevede și care erau obiectivele inițiale

Consiliul și Parlamentul European au aprobat în februarie 2011 Directiva 2011/24/UE a parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, care vizează facilitarea accesului transfrontalier la îngrijiri medicale sigure și de înaltă calitate și promovează cooperarea în domeniul sanitar între statele membre ale Uniunii Europene. Din acel moment statelor le-a fost acordat o perioadă de 30 de luni pentru transpunerea prevederilor directivei în legislația națională. Acest termen a expirat pe 25 octombrie 2013.

Această directivă urmărește să stabilească norme care au ca scop să faciliteze accesul oricărei persoane asigurate la o asistență medicală transfrontalieră sigură și de înaltă calitate în Uniunea Europeană. Directiva se aplică pacienților care decid să solicite asistență medicală într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Aceasta nu aduce atingere drepturilor persoanelor asigurate de a beneficia de asistență medicală într-un alt stat membru al Uniunii Europene, atât în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cât și cu Regulemantul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Se recunoaște dreptul pacienților la asistență medicală transfrontalieră, fie prin aplicarea drepturilor ce decurg din Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, fie prin reglementările Uniunii Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

Directiva a rezultat din nevoia de a simplifica și ușura procedurile administrative.

În conformitate cu prevederile articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului Euroepean și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, persoana asigurată poate beneficia de prestații în natură care se dovedesc necesare din motive medicale în timpul șederii pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene. Cadrul European de asigurări sociale de sănătate deschide dreptul titularului la servicii medicale care devin necesare.

Pentru a putea beneficia de aceste servicii medicale persoana asigurată are obligația de a fi în posesia cardului

În conformitate cu prevederile art.20 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului Euroepean și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, persoanele asigurate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene pot fi autorizate de instituția competentă să se deplaseze pe teritoriul unui alt stat membru pentru a primi acolo tratamentul adecvat stării lor. În vecedrea obținerii documentului portabil S2 persoanele asigurate solicită instituției competente eliberarea acestuia. Pentru a putea beneficia de tratemant medical persoana asigurată are obligația de a fi în posesia documentului portabil S2.

S-a dorit ca Directiva să fie și o soluție pentru numeroasele decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (faimosul caz Kohll din 1998 urmat de cazuri ca Vanbraekel 2001, Smits Peerbooms 2001, Müller-Fauré 2003, Inizan 2003, Leichtle 2004, Watts 2006, Stamatelaki 2007) în conformitate cu principiile care guvernează înființarea Uniunii Europene, respectiv principiul liberei piețe și principiul liberei circulații. Această directivă respectă și nu aduce atingere libertății nici unui stat membru de a decide tipul de asistență medicală pe care în consideră adecvat pentru persoanele asigurate.

Principalele aspecte ale Directivei sunt următoarele:

 Stabilește regula generală ca pacienții, persoane asigurate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, să aibă posibilitatea de a primi îngrijiri medicale și de a beneficia de rambursarea contravalorii asistenței medicale. Rambursarea costurilor asistenței medicale transfrontaliere se limitează la tarifele asistenței medicale la care persoana asigurată are dreptul în conformitate cu legislația națională;

 Posibilitatea limitării de către statul membru de afiliere în aplicarea normelor privind asistența medicală transfrontalieră.

Limitarea se face pe baza unuor motive de interes general cum ar fi:

► Cerințe de planificare referitoare la asigurarea unui acces suficient și permanent, la o gamă echilibrată de tratamente de înaltă calitate;

► Dorința de a controla costurile și de a evita, pe cât posibil, orice risipă de resurse financiare, tehnice și umane;

 Posibilitatea statelor membre de a efectua rambursarea costurilor asistenței medicale primită în alt stat membru, sub rezerva unei autorizări prealabile. Statele membre pot utiliza sistemul de autorizare prealabilă, în special pentru asistență medicală care face obiectul unor cerințe de planificare în cazul în care aceasta presupune internarea în spital pe timp de noapte sau necesită utilizarea unei infrastructuri ori a unui echipament medical specalizat și costisitor.

Un stat membru de afiliere (statul de origine) poate refuza să acorde autorizarea prealabilă doar dacă:

–Pacientul potrivit unei evaluări clinice va fi expus unui risc privind siguranța acestuia;

–Publicul va fi expus unui risc ridicat privind siguranța acestuia ca rezultat al asistenței medicale transfrontaliere;

–Serviciile medicale sunt acordate de un furnizor de servicii medicale care generează preocupări serioase și specifice legate de respectarea standardelor și a orientărilor privind calitatea îngrijirii medicale și siguranța pacienților;

–Serviciile medicale solicitate pot fi furnizate pe teritoriul statului membru de afiliere într-un interval de timp rezonabil din punct de vedere medical;

 Posibilitatea adoptării de către statele membre de tratament a unor măsuri cu privire la accesul la tratament dacă aceste măsuri sunt justificate de rațiuni ale interesului general care sunt definite ca “cerințe legate de planificare care să permită accesul la o paleta echilibrată de tratamente de înaltă calitate sau de dorință de a control costuri și de a evita risipa de resurse”;

 Posibiltatea adoptării unor aranjamente administrative care au ca obiectiv să asigure o cooperare solidă între sistemele de sănătate naționale și să conducă la o mai mare transparență pentru pacienții străini:

o Pentru a veni în ajutorul pacienților în ceea ce privește modul în care pot beneficia de asistență medicală transfrontalieră, statele membre au stabilit unul sau mai multe puncte naționale de contact. Față de domeniul de competență ale punctelor naționale de contact se poate spune că acestea furnizează către pacienți informații privind drepturile cu privire la asistență medicală transfrontalieră, îndeosebi în ceea ce privește termenii și condițiile de rambursare a costurilor și procedurile de evaluare și de stabilire a drepturilor respective și pentru căile de apel și de despăgubire dacă pacienții consideră că drepturile lor nu au fost respectate, cât și cu privire la acesibilitatea unor spitale pentru persoanele cu handicap;

În conformitate cu Directiva, Comisia Europeană sprijină :

o Cooperarea statelor membre în ceea ce priviște bolilor rare - dezvoltarea capacității de diagnosticare și tratament;

o Cooperarea și schimbul de informații între statele membre care operează în cadrul unei rețele voluntare de e-sănătate.

o Recunoașterea rețetelor emise în alt stat membru a fost îmbunătățită; ca o regulă generală, dacă un produs primește autorizarea de punere pe piața pe teritoriul unui stat membru, acesta trebuie să se asigure că rețetele emise pentru acest produs într- un alt stat membru pot fi onorate pe teritoriul său conform cu legislația sa națională.

Recunoscând natura sensibilă și specifică a sectorului serviciilor de sănătate și a unor sub-sectorare conexe, directiva se limitează în mod explicit la serviciile de sănătate generale și consideră vanzarea de produse medicinale și tehnică medicală prin internet, îngrijirile de lungă durată furnizate în centre rezidențiale și accesul și alocarea de organe pentru transplantare ca fiind în afara obiectului său de reglementare.

b. Implementarea: așteptări vs. rezultate

Directiva a fost rezultatul a 2 ani jumătate de negocieri aprige în care obiectivul Comisiei Europene a fost acela de a se asigura ca în condițiile în care sistemele publice de sănătate rămân de competența exclusivă a statelor membre, pacienții pot să beneficieze de opțiunea unor servicii medicale transfrontaliere într-un mod eficient care să permită totodată salvgardarea sustenabilității sistemelor publice de sănătate. Ca atare directiva a trebuit să ia în considerare diversitatea sistemelor de furnizare a serviciilor medicale (lista de servicii oferite, certificare și acreditare, prețuri, modele de finanțare, furnizori privați vs. furnizori publici ai serviciilor finanțate de sistemele publice de asigurări

medicale, timpi de așteptare etc.) respectând totodată dorința Statelor Membre de a păstra calitatea serviciilor pentru proprii cetateni și pentru asigurarea finanțării sistemului public de sănătate intern. Obiectivul Comisiei Europene cu privire la Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere a fost acela de a stabili norme pentru facilitarea accesului la asistență medicală transfrontalieră sigură și de înaltă calitate și promovarea cooperării în domeniul asistenței medicale între statele membre, cu deplina respectare a competențelor naționale în materie de organizare și prestare a serviciilor de sănătate și de asistență medicală.

Astfel, directiva este structurată în jurul a trei mari zone:

–clarificarea drepturilor pacienților cu privire la accesul acestora la asistență medicală transfrontalieră și rambursarea cheltuielilor,

–garantarea calității și a siguranței asistenței medicale într-un alt stat membru din cadrul Uniunii Europene;

–promovarea cooperării în materie de asistență medicală între statele membre.

Toate aceste aspecte prezintă o mare complexitate și pun problema eficienței Directivei. Astfel, pentru a urmări implementarea Directivei, Comisia a avut obligativitatea întocmirii la fiecare trei ani a unui raport privind aplicarea directivei, pe care trebuie să îl înainteze spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului. Raportul trebuie să includă în special informaţii privind fluxurile de pacienţi, dimensiunile financiare ale mobilităţii pacienţilor, punerea în aplicare a articolului 7 alineatul (9), a articolului 8, a reglementărilor privind funcţionarea reţelelor europene de referinţă şi a reglementărilor privind punctele naţionale de contact.

Primul raport al Comisiei a fost întocmit în luna septembrie 2015 şi a avut următoarele concluzii:

1.Mobilitatea pacienţilor în scopul asistenţei medicale planificate – în temeiul atât al directivei, cât şi al regulamentelor privind securitatea socială – rămâne redusă, în timp ce mobilitatea pacienţilor în scopul asistenţei medicale neplanificate pare să fie considerabil mai ridicată.

Există o serie de motive care ar putea justifica această situaţie:

► Unele state au pus în aplicare directiva cu întârziere, iar acest lucru a afectat numărul de persoane care au putut să beneficieze de aceasta pe parcursul anului 2014;

► Conform sondajului Eurobarometru, numărul de cetăţeni care îşi cunosc drepturile generale privind rambursarea este extrem de scăzut;

► În timp ce unele state membre au pus în aplicare directiva integral şi fac eforturi considerabile pentru a facilita exercitarea drepturilor pacienţilor la asistenţă medicală transfrontalieră, există un număr considerabil de state membre în care sistemele de sănătate pun obstacole semnificative în calea pacienţilor şi, cel puţin în unele cazuri, obstacolele par a fi rezultatul unor opţiuni politice voluntare: unele dintre sistemele actuale de autorizare prealabilă sunt mai extinse decât ar părea să justifice numărul curent de cereri formulate; în multe cazuri, nu este clar care tratamente necesită autorizare prealabilă; tarifele de rambursare mai scăzute decât cele utilizate în statul membru de origine sunt, în mod evident, disuasive; şi există o serie de cerinţe administrative greoaie care pot descuraja pacienţii.

2.Este posibil ca cererea naturală de asistenţă medicală transfrontalieră să fie relativ scăzută din mai multe motive: reticenţa pacienţilor de a se deplasa (de ex. din cauza apropierii familiei sau a familiarităţii sistemului naţional); bariere lingvistice; diferenţe de preţ între statele membre; timpul de aşteptare acceptabil pentru efectuarea tratamentului în statul membru de afiliere.

3.Impactul directivei ar trebui însă analizat dintr-o perspectivă mai largă decât exclusiv cea a asistenţei medicale transfrontaliere.

4.În mod evident, directiva conţine un număr semnificativ de dispoziţii cu privire la transparenţă de care pacienţii trebuie să beneficieze în legătură cu drepturile lor, precum şi cu privire la calitatea şi siguranţa serviciilor de sănătate.

5.Până în prezent este clar că există diferenţe semnificative printre punctele naţionale de contact în ceea ce priveşte modul în care acestea îşi desfăşoară activitatea şi calitatea informaţiilor pe care le furnizează.

6.În mod similar, presiunile la care sunt supuse serviciile medicale determină un interes sporit pentru o mai bună utilizare a resurselor prin intermediul cooperării transfrontaliere.

7.Capitolul din directivă privind cooperarea dintre sistemele de sănătate a creat un nou cadru pentru cooperarea dintre statele membre.

8.Strategia privind evaluarea tehnologiei medicale adoptată de reţeaua de evaluare a tehnologiei medicale a demonstrat interesul pentru acţiunile comune ale statelor membre, însă a arătat, de asemenea necesitatea unor mecanisme permanente şi bine întemeiate.

9.Progresul tehnologiei sugerează că este probabil ca serviciile de telemedicină să devină mai frecvente şi mai semnificative în viitorul apropiat.

Al doilea raport al Comisie a fost întocmit în luna septembrie 2018 şi a avut următoarele concluzii:

1.Directiva a îmbunătăţit certitudinea juridică şi claritatea pentru pacienţii transfrontalieri şi autohtoni în ceea ce priveşte drepturile lor.

2.În ceea ce priveşte structura de cooperare voluntară (e-sănătate, ETM, RER), directiva oferă Comisiei şi statelor membre o bază pentru consolidarea cooperării transfrontaliere şi pentru modul în care ar putea fi depăşite provocările tehnologice şi sociale mai ample.

3.În prezent la cinci ani după punerea în aplicare a directivei, se poate concluziona că fluxurile transfrontaliere de pacienţi prezintă un model stabil, determinat în special de proximitatea geografică sau culturală.”

VII. Surse de finanţare pentru dezvoltarea sectorului balnear

Prezentarea fondurilor europene disponibile pentru sectorul turistic balnear

Pentru perioada 2014- 2020, industria turistică în ansamblu, în general şi turismul balnear în particular, vor beneficia de diverse resurse financiare. Printre cele mai importante sunt Fondurile Structurale și de Investiții europene puse la dispoziția României prin Programelor Operaționale naționale. Diversitatea și numărul obiectivelor lor specifice care sunt adaptate finanțării sectorului turistic impune o abordare integrată a lor de către sectorul balnear. Această abordare integrată presupune utilizarea complexă a mai multor surse de finanțare în cadrul fiecărui proiect care vizează transformări profunde în diverse domenii ale sectorului balnear din Romania: resurse umane, echipament, infrastructuri etc.

1.Programul Operaţional Regional (POR)

Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007–2013 și implementate prin POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale. Această abordare are la bază una dintre principalele

recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare stabilite în perioada 2007-2013.

Planurile de Dezvoltare Regională au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare pe baza potenţialului turistic existent în toate regiunile. Acest potenţial justifică sprijinirea dezvoltării economice prin turism, materializat în dezvoltarea infrastructurii zonelor turistice, valorificarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, precum și includerea acestora în circuitul turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turiştilor.

1.Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Competitivitatea economică are la bază atât determinanți la nivel macro - pe componentele de instituții, finanțe publice, infrastructură, piața muncii, transparență, mediu, cât și la nivel micro - mediu de afaceri, dinamica IMM-urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare, dezvoltarea rețelelor de afaceri. În acest context, creșterea competitivității IMM-urilor devine element cheie pentru adresarea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere faptul că 99 % din întreprinderile din UE (aproximativ 20 de milioane) sunt IMM-uri.

a. OS 2.1. - Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi PDR-uri

 construcția/modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii microîntreprinderilor, inclusiv dotare cu active corporale şi necorporale

 crearea/modernizare/extinderea incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente.

 achiziţionarea de echipamente IT tehnică de calcul;

 achiziţionarea de echipamente tehnologice maşini, utilaje şi instalaţii de lucru -inclusiv software-ul aferent, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare,

 dotarea cu echipamente de birotică necesare desfăşurării normale a activităţii,

 realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor promovate

 achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse

Prezentul obiectiv specific prezintă un interes particular pentru IMM-urile din domeniul turismului cu valențe în sectorul balenar, oferind, prin finanțări concrete, posibilitatea și încurajarea creării de incubatoare/acceleratoare de afaceri sau dezvoltarii clusterelor deja existente în sectorul balneo- turistic (de ex. incubator/cluster pe sectorul turismului balnear), prin investiții în echipamentele și infrastructura necesară acestor structuri și având ca scop final consolidarea poziției pe piață a IMM- urilor cu activități în sectorul balnear implicate.

2.Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban si conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Pentru această axă vor putea aplica toate regiunile de dezvoltare din România, inclusiv regiunea Bucureşti Ilfov.

Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural reprezintă o alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în zonele rurale și cele sărace, a căror economie se bază exclusiv pe activități agricole sau exploatarea resurselor naturale, furnizând avantaje ambivalente, reprezentate de creșterea locurilor de muncă și a veniturilor, concomitent cu promovarea tradițiilor și patrimoniului cultural și natural.

a. OS 5.1. - Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale

 Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;

 Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare;

 Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;

 Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);

 Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;

 Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.

Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii

Obiectivele de patrimoniu cultural cunosc o stare avansată de degradare, care nu permit o funcționalitate optimă și includerea în circuitul economic, contribuind la crearea unui mediu construit degradat, cu impact negativ asupra calității vieții populației rezidente și a dezvoltării economiilor locale.

Disponibilitatea limitată a fondurilor alocate pentru asemenea intervenţii este agravată de o planificare defectuoasă a lucrărilor (şantiere sau situri abandonate pe parcurs din cauza întreruperii finanţării, absenţa unor măsuri elementare de conservare şi pază etc.)

În acest context, principalele rezultate așteptate sunt cresterea atractivitatii turistice a statiunilor balneare, dintre care multe detin un remarcabil patrimoniu cultural-istoric (ex : Baile Herculane, Govora, etc.) care face parte integranta din imaginea lor de marca si reprezinta factori de atractivitate. Astfel, prin actiuni finantate de catre prezenta axa POR pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural amplasat in statiunile balneare sau in imediata lor vecinatate se va contribui la cresterea atractivitatii lor si la dezvoltarea economica a sectorului balnear cu externalitati pozitive certe in ce priveste celelalte obiective specifice ale Axei prioritare nr.5 : creșterea calității vieții populației, conservarea identității culturale și dezvoltarea economică locală.

3.Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Prioritate de investiții 7.1. - Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice

Obiective specifice corespunzătoare priorității de investiții și rezultate preconizate

a. OS 7.1. - Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice

 Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură rutieră, rețele de captare și transport, parcuri balneare, modernizare și creare baze de tratament)

 Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente

 Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;

 Dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice

 Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat.

Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii

Dezvoltarea locală prin turism va contribui la creșterea economică a unor zone aflate în declin economic, dar care dispun de un potențial turistic valoros, ducând la crearea și ocuparea de noi locuri de muncă într-o economie diversificată, reducându-se gradul de dependență față de agricultură, de ramuri economice tradiționale sau aflate în dificultate.

Infrastructura din stațiunile turistice se caracterizează printr-un grad ridicat de degradare, ceea ce constituie un impediment în atragerea și localizarea actorilor privați în aceste areale.

Este de aşteptat ca implementarea acestor măsuri, prin îmbunătăţirea infrastructurii zonelor turistice şi a serviciilor conexe, să determine creșterea numărului mediu de salariați, dar și creşterea calitativă, la standarde europene, a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creşterii cererii de turism pentru România, ca destinaţie turistică europeană, dar și asupra creșterii calității vieții și a competitivității regiunilor.

Având în vedere gradul actual de uzură al infrastructurii turistice baleneare, prezentul obiectiv specific prezintă un interes major pentru actorii din sectorul turismului termal. Acesta își propune să crească gradul de ocupare al forței de muncă prin investiții în infrastructura turistică de bază, făcând referire directă la stațiuniile balneare, climatice şi balneoclimatice.

Acest obiectiv vizează investiții clare de tip “hard” în cadrul stațiuniilor balneare, climatice şi balneoclimatice în:

 Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear (infrastructură rutieră, rețele de captare și transport, parcuri balneare, modernizare și creare baze de tratament)

 Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente

 Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică

 Dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice.

2.Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020

Avand în vedere că multe izvoare termale și minerale sunt situate în zonele rurale și necesită investiții urgente în modernizarea sau crearea infrastructurilor și echipamentelor necesare utilizării lor în produsele de turism balnear, PNDR poate reprezentă o sursă importantă pentru finanțarea acțiunilor de dezvoltare a sectorului balnear.

1.Măsura 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și întreprinderilor”

Măsura se referă la:

 ajutor la înfiinţarea întreprinderii pentru:

(i)tinerii fermieri;

(ii)activităţi neagricole în zone rurale;

(iii)dezvoltarea fermelor mici.

(iv)plăți pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri care-și transferă definitiv exploatația altui fermier.

 investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole;

a. Sub-măsura 6.4. „ Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole ”

 micro-întreprinderilor și întreprinderilor mici existente, din spațiul rural;

 fermelor care își diversifică activitatea de bază prin înființarea sau dezvoltarea unei activități nonagricole în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici.

În cadrul acestei sub-măsuri se acordă sprijin pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici din mediul rural, care îşi creează sau dezvoltă noi activităţi în zonele rurale.

Scopul sprijinului acordat prin măsură va stimula mediul de afaceri din rural, contribuind la creşterea numărului de activităţi non-agricole desfăşurate în zonele rurale, precum şi la dezvoltarea activităţilor nonagricole existente, crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale și diminuarea disparităţilor dintre rural şi urban.

De asemenea, sunt vizați fermierii sau membrii gospodăriilor lor agricole care doresc să-și diversifice activitățile economice prin practicarea de activități non-agricole în vederea creșterii veniturilor și creării de alternative ocupaționale.

Se acordă sprijin în vederea investițiilor pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici existente pentru activităţi non-agricole în mediul rural, de exemplu:

Investiții pentru producerea și comercializarea produselor non-agricole proprii, cum ar fi:

 fabricarea produselor chimice, farmaceutice;

Investiții pentru prestarea de servicii, de exemplu:

 Servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare;

 Servicii tehnice, administrative etc.;

Investiții pentru infrastructură în unităţile de primire turistică de tip agro-turistic, proiecte de activități de agrement.

Sub-măsura 6.4. oferă o oportunitate pentru diversificarea activitățiilor non agricole în zonele rurale, oferind posibilitatea dezvoltării de activități turistice conexe turismului balnear la scară mică (cazare dar si productia de linii cosmetice sau imbuteliere ape minerale etc.). Cert este că la nivel național există multe zone cu specific balnear unde există un real deficit privind spațiile de cazare disponibile.

2.Măsura 7 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale

a. Sub-măsura 7.6. Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural

 Restaurarea, conservarea și accesibilizarea patrimoniului cultural imobil de interes local (clasa B);

 Restaurarea, conservarea și accesibilizarea așezămintelor monahale;

(a) restaurarea, conservarea și dotarea clădirilor/monumentelor din patrimoniul cultural imobil de interes local de clasa B, inclusiv punerea în conservare a obiectivului prin intervenții de urgență;

(b) construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces către așezămintele monahale și/sau obiectivele de patrimoniu de interes local;

(c) restaurarea, conservarea și /sau dotarea așezămintelor monahale;

 Restaurarea, conservarea și accesibilizarea patrimoniului cultural imobil de interes local (clasa B);

 Restaurarea, conservarea și accesibilizarea așezămintelor monahale;

(a) restaurarea, conservarea si dotarea clădirilor/monumentelor din patrimoniul cultural imobil de interes local de clasa B, inclusiv punerea în conservare a obiectivului prin intervenții de urgență;

(b) construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces către așezămintele monahale și/sau obiectivele de patrimoniu de interes local;

(c) restaurarea, conservarea și /sau dotarea așezămintelor monahale;

 Comunele sau asociațiile acestora

 ONG-uri

 Unități de cult

 Persoane fizice autorizate și societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de clasă B, de utilitate publică

Această sub-măsură va oferi sprijin financiar pentru protejarea obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local. Investițiile vor avea un impact pozitiv asupra turismului local și vor ajuta la stimularea dezvoltării mediului de afaceri local. În cadrul obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local putem indentifica aproape totalitatea elementelor ce constituie infrastructura balneară de bază.

Sprijinirea conservării patrimoniului local şi a tradiţiilor locale are drept scop stimularea activităţilor de turism rural, precum și menținerea tradițiilor și a moștenirilor locale contribuind astfel la atractivitatea zonelor rurale.

3.Program Operațional Capital Uman

Programul Operațional Capital Uman are o relevanță crescută pentru dezvoltarea sectorului balnear prin obiectivele și măsurile asociate care finanțează programele de educație și formare profesională care să asigure adaptarea competentelor resurselor umane la cererile pieței, creșterea capacității managerilor de a dezvolta competitivitatea propriilor firme prin dezvoltarea abiliăților și competențelor propriilor angajați și dezvoltarea sistemului de educație profesională și vocațională care să furnizeze abilitățile menționate. Liniile de finanțare menționate mai jos vizează în prioritate sectoarele cu potențial competitiv identificate conform SNC şi SNCDI. Sectorul balnear este unul dintre aceste sectoare. Nevoia de formare profesională rămâne esențială pentru creșterea competitivității acestui sector. Toate obiectivele specifice de mai jos pot astfel, prin finanțarea unor proiecte de formare a personalului de diferite tipuri implicat în sectorul balnear, să contribuie la creșterea competitivității acestuia.

Mai jos sunt prezentate liniile de finanțare POCU cele mai adaptate finanțării unor proiecte cu relevanță pentru nevoile de personal ale sectorului balnear.

a. OS 3.12. – Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform SNC şi SNCDI ale angajaților

 Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de calificare de nivel 2-4 conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele

 Evaluare/validare și certificare pentru recunoaşterea competențelor aferente cerințelor locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

 Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă

 Persoane angajate care urmăresc îmbunătățirea nivelului de cunoștințe, competențe și aptitudini sau care urmăresc certificarea/validarea competențelor cu precădere în sectoarele economice/domeniile identificate conform SNC şi SNCDI

 Angajatori cu activitate prezentă/viitoare în domeniile/sectoarele economice identificate conform SNC şi SNCDI

b. OS 6.8. - Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non- universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea la cerințele pieței muncii

 Actualizarea sistemului naţional de asigurare/evaluare externă a calităţii inclusiv prin implicarea partenerilor sociali. Analizarea și valorificarea rezultatelor studiilor/analizelor anterioare privind inserția socio-profesională a absolvenților

 Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de calificare pe mai multe niveluri bazat pe promovarea rutelor flexibile de progres în cariera profesională, cu un accent pe dobândirea de abilităţi şi competenţe relevante pentru piaţa muncii

 Alte acțiuni inovative care sprijină accesul la învățământul terțiar, inclusiv activități de cooperare transnațională.

 Actualizarea sistemului naţional de asigurare/evaluare externă a calităţii inclusiv prin implicarea partenerilor sociali. Analizarea și valorificarea rezultatelor studiilor/analizelor anterioare privind inserția socio-profesională a absolvenților

 Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de calificare pe mai multe niveluri bazat pe promovarea rutelor flexibile de progres în cariera profesională, cu un accent pe dobândirea de abilităţi şi competenţe relevante pentru piaţa muncii

 Alte acțiuni inovative care sprijină accesul la învățământul terțiar, inclusiv activități de cooperare transnațională.

 Studenţi (ISCED 4-8), inclusiv studenţi non-tradiţionali şi/sau cu oportunități reduse

 Personal implicat în dezvoltarea şi managementul calificărilor la nivel de universitate/facultate

 Personal implicat în dezvoltarea programelor de studii universitare

 Membri ai partenerilor sociali în educaţie

 Personal şi membri ai comitetelor sectoriale

 Experţi în evaluare şi acreditare din comisiile de asigurare a calităţii în învăţământul superior, la nivel naţional

 Personal implicat în dezvoltarea şi managementul calificărilor şi Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior, la nivel de sistem

 Membri ai comisiilor/structurilor de conducere din universităţi şi facultăţi

 Ministerul Educației Naționale și autoritățile din subordinea sa

 Agenţii, structuri aflate în coordonarea/subordonarea MEN şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul învăţământului superior, inclusiv în asigurarea şi managementul calităţii şi a Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior

 Instituţii de învăţământ superior acreditate, publice şi private

 Parteneri sociali din învăţământul superior (ex. organizaţii sindicale)/ Parteneri sociali/ sindicate/ comitete sectoriale/ instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială

 ONG-uri, inclusiv asociaţiile studenţeşti

c. OS 6.10. – Diversificarea ofertelor educaționale în învățământul terțiar universitar și non- universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate corelate cu nevoile pieței muncii din sectoarele economice/domeniile identificate prin SNC şi SNCDI

 Personalul implicat în dezvoltarea de programe de studii din învățământul terțiar universitar și non-universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate

 Cursanți (ISCED 4), studenţi (ISCED 5-7)

 Instituţii de învăţământ superior acreditate, publice şi private

 Parteneri pentru învăţământul superior din medii publice și private și non- guvernamentale

d. OS 6.13. – Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă/cercetare/inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

 Sprijinirea încheierii unor parteneriate sustenabile cu sectorul privat pentru facilitarea tranziţiei de la educaţie la un loc de muncă prin instituirea unui sistem funcţional de stagii de practică la un potențial angajator, programe de internship/programe de învățare la locul de muncă etc., adresate studenților și cursanților colegiilor organizate la nivelul instituțiilor de învățământ superior (ISCED 4-7), inclusiv prin încurajarea implicării angajatorilor în programe de învățare la locul de muncă

 Organizarea și derularea programe de învăţare prin experienţă practică, furnizarea de servicii de consiliere şi orientare profesională axate pe dobândirea de competenţe transversale corelate cu necesităţile pieţei muncii, formarea de competente antreprenoriale prin întreprinderea simulată, în special în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI adresate studenților (ISCED 4-8)

 Sprijin pentru consolidarea parteneriatelor dintre universităţi și actorii din domeniul cercetării şi inovării pentru stimularea dezvoltării de noi programe de studii doctorale şi postdoctorale cu aplicaţii directe în economie, cu atenţie deosebită acordată sectoarelor economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, inclusiv prin furnizarea de sprijin financiar pentru doctoranzi și sprijinirea cercetătărilor pentru a se implica în cercetarea post-doctorală, inclusiv prin acordarea de burse și sprijinirea mobilității interne și transnaționale

 Activităţi de cercetare şi de colaborare în reţea pentru tinerii cercetători în scopul creării de sinergii între cercetare şi inovare, în special în ceea ce priveşte complementaritatea cu sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, în sprijinul internaționalizării învățământului terțiar;

 Crearea unui sistem de informare coordonată, în ambele sensuri: de la companii/sectorul privat către instituţiile de învăţământ superior privind nevoile

 Studenți (ISCED 5-7)

 Doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat

 Cercetători post-doctorat

 Cursanți (ISCED 4, nivel de calificare 5, înmatriculați în colegiile organizate la nivelul instituțiilor de învățământ superior)

 Angajatori

 MEN și structuri/agenţii/organisme relevante, subordonate/coordonate de către acesta

 Agenţii, structuri, organisme aflate în subordinea/coordonarea MEN şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice

 Instituţii de învăţământ superior publice şi private, acreditate

 Şcoli doctorale şi graduale cu personalitate juridică, inclusiv parteneriate intre acestea și sectorul privat/centre de CDI

 Institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române

 Academia Română

 Angajatori

 Asociaţii profesionale

 Camere de comerţ şi industrie

 Instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială

e. OS 6.14. – Creșterea participării la programe de învăţare la locul de muncă a elevilor și ucenicilor din învățământul secundar și terțiar non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI

 Sprijinirea încheierii unor parteneriate sustenabile cu sectorul privat, în special cu entități din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, pentru facilitarea tranziţiei de la educaţie la un loc de muncă prin instituirea unui sistem de stagii de practică la un potențial angajator, prin organizarea de programe de internship/traineeship etc., inclusiv prin încurajarea implicării angajatorilor în programe de învățare la locul de muncă

 Organizarea și derularea programe de învăţare la locul de muncă (internship/traineeship, stagii de practică, stagii de ucenicie etc.), inclusiv prin învățământ dual, formare de competențe antreprenoriale prin firma de exercițiu, furnizarea de servicii de consiliere şi orientare profesională axate pe dobândirea de competenţe corelate cu necesităţile pieţei muncii. Crearea unui

 Elevi (ISCED 2 – 3, nivel de calificare 3 - 4)

 Elevi (ISCED 4, nivel de calificare 5, înmatriculați în școlile post-liceale/de maiștri organizate la nivelul unităților de învățământ)

 Ucenici

 MEN și structuri/agenţii/organisme relevante, subordonate/coordonate de către acesta

 Agenţii, structuri, organisme aflate în subordinea/coordonarea MEN şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice

 Furnizori autorizaţi, publici şi privaţi, care asigură formarea teoretică în cadrul programului de formare prin ucenicie la locul de muncă

 Angajatori

 Asociaţii profesionale

 Camere de comerţ şi industrie

 Organizaţii sindicale şi organizaţii patronale

 ONG-uri

 Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială

 Instituţii şi organizaţii membre ale consorţiilor şi parteneriatelor regionale şi locale în domeniile ocupării, educaţiei şi formării profesionale

 Furnizori publici şi privaţi de orientare şi consiliere profesională

f. OS 6.17. – Creșterea numărului de programe de formare profesională pentru sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI bazate pe un sistem de anticipare a nevoilor și tendințelor de dezvoltare ale pieței muncii prin investiții în capacitatea furnizorilor de formare și prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri

 Dezvoltarea și implementarea de programe de formare profesională care vizează îmbunătățirea abilităților de bază și transversale atât profesionale, cât și non profesionale, calificarea, specializarea, perfecționarea profesională, formarea de competențe în domeniul antreprenorialului ca alternativă de carieră și oportunitate de integrare/menținere pe piața muncii

 Dezvoltarea și implementarea de programe de recunoaștere și validare/certificare a competențelor și calificărilor dobândite în context non-formal și informal

 Sprijin pentru dezvoltarea și implementarea de programe în sistem partenerial între furnizorii de formare și angajatori (planuri comune de acțiune, dezvoltare materiale de învățare, dezvoltare curriculum local, etc.)

 Alte acțiuni inovative pentru creșterea participării la formarea profesională, inclusiv în contextul cooperării transnaționale

 Personalul furnizorilor autorizaţi de FP publici şi privaţi

 Personalul din comisiile de specialitate şi grupurile de lucru ale Autorităţii Naţionale pentru Calificări

 Specialişti/experţi implicaţi în evaluarea şi asigurarea calităţii şi autorizarea programelor de formare profesională continuă

 Personal şi membri al/ai organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale şi asociaţiilor profesionale;

 Personal al Comitetelor Sectoriale şi al membrilor acestora

 Personal al/ai centrelor de certificare/validare a învăţării anterioare

 Furnizori de FPI si FPC

 MEN

 MMFPSPV

 Agenţii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MEN/MMFPSPV şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul formării profesionale

 Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică

 Organizaţii sindicale

 Patronate

 Asociaţii profesionale

 Centre publice sau private de validare/certificare a învăţării anterioare

 Camere de comerț, industrie și agricultură.

4.CBC Romania – Ungaria 2014 -2020

1.Axa prioritară 1: Protecția comună şi utilizarea eficientă a valorilor comune şi a resurselor (Cooperarea pe resursele naturale şi culturale)

a. Prioritatea de investitiții 6/c - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

 Pregătirea de studii, strategii, planuri etc. in domeniul conservării, dezvoltării și utilizării patrimoniului cultural/natural

 Campanii de instruire și de sensibilizare cu privire la protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

 Îmbunătățirea stării de conservare a monumentelor și clădirilor care fac parte din patrimoniul natural sau cultural al zonei (de exemplu, biserici, castele, muzee, teatre)

 Conservarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului cultural imaterial

 Dezvoltarea, reconstrucția și promovarea de dotări culturale de protecție a patrimoniului cultural din zona eligibilă

 Dezvoltarea de parcuri naturale, rezervații naturale și alte tipuri de zone protejate, protejarea biodiversităţii

 Îmbunătățirea dotărilor existente sau realizarea unora noi, care vizează protejarea și utilizarea eficientă a potențialului geotermal

 Crearea de trasee tematice, produse și servicii turistice bazate pe patrimoniul natural și cultural

 Îmbunătățirea accesibilității la patrimoniul natural și cultural reabilitat (reabilitarea drumurilor și construirea și asigurarea accesibilității cu bicicleta)

 Autoritățile publice

 Organisme guvernate de drept public

 ONG-uri

Cadrul natural împreună cu istoria comună au creionat un potențial turistic ridicat în zona transfrontalieră România – Ungaria. În ceea ce privește potențialul turismului balnear, acesta este foarte important, mai ales având în vedere tradiția și poziționarea pe piață a Ungariei și României în ceea ce privește turismul de wellness și SPA, precum și existența unor stațiuni istorice, precum Baile Felix și 1 Mai, dezvoltarea unor produse turistice balneare comune va permite obținerea de beneficii socio-economice superioare din acest sector de activitate de ambele părți ale frontierei.

2.Axa prioritară 4: Îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a sănătății (Cooperare în domeniul sănătății și prevenției bolilor)

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a sănătății (Cooperare în domeniul sănătății și prevenției bolilor)

Prioritatea de investiții 9/a – Investirea in infrastructura medicala si sociala, care contribuie la dezvoltarea nationala, regionala si locala, reducand inegalitatile in ce priveste starea de sanatate, promovand incluziunea prin accesul imbunatatit la serviciile sociale, culturale si recreative si tranzitia de la serviciile institutionale la cele comunitare

CBC Romania – Ungaria 2014 -2020

a. Prioritatea de investiții 9/a – Investirea în infrastructura medicală și socială, care contribuie la dezvoltarea națională, regională și locală, reducând inegalitățile în ce privește starea de sănătate, promovând incluziunea prin accesul îmbunătățit la serviciile sociale, culturale și recreative și tranziția de la serviciile instituționale la cele comunitare

Dezvoltarea sistemului balnear ca un sistem de prevenție și îngrijire a sanătătii la nivel transfrontalier

Investițiile în renovarea sau dezvoltarea de vechi sau noi centre de tratament balnear cu produse și proceduri gândite, astfel încât să răspundă în mod corect problemelor de sănătate de la nivel transfrontalier pot contribui în mod eficace la atingerea obiectivului de îmbunătățire a serviciilor de îngrijire a sănătății pe care și-l propune programul de cooperare transfrontalieră.

Cu o tradiție, infrastructură și potențial balnear-termal important de ambele parți ale frontierei, zona transfrontalieră România-Ungaria poate prin intermediul acestui obiectiv specific să devină o zona pilot la nivel european în ce privește aplicarea Directivei serviciilor medicale transfrontaliere și a unei mai bune gestionări a medicinei preventive prin utilizarea factorilor naturali de cură.

5.România-Serbia IPA CBC Programme 2014 - 2020

Axa prioritară 4 Atractivitate pentru un turism sustenabil

4-1 Dezvoltarea economiei turismului local, pe baza promovării unei valorificări culturale şi recreaţionale sustenabile a patrimoniului natural şi cultural

4-2 Creşterea economiei turistice locale pe baza dezvoltării calităţii serviciilor turistice, pe baza unei valorificări sustenabile a patrimoniului natural şi cultural.

Romania-Serbia IPA CBC Programme 2014 - 2020

1.Axa prioritară 4 – Atractivitate pentru un turism sustenabil:

a. 4-1 Dezvoltarea economiei turismului local, pe baza promovării unei valorificări culturale şi recreaţionale sustenabile a patrimoniului natural şi cultural

Obiectiv specific

Promovarea creşterii cererilor naţionale şi internaţionale pentru servicii de turism şi atracţii în zona eligibilă, creând atracţii turistice şi culturale inovatoare pe baza resurselor naturale şi culturale comune, îmbunătăţind atractivitatea reţelelor şi pistelor turistice transfrontaliere.

Rezultatele pe care Statele partenere caută să le obţină cu sprijinul Uniunii

 Creşterea cererii naţionale şi internaţionale pentru reţele transfrontaliere de grupuri turistice, atragerea diferitelor categorii turistice, activităţi culturale, naturale, în special din pieţele internaţionale;

 Integrarea atracţiilor turistice locale în reţelele internaţionale ale Bazinului Dunării.

 Înfiinţarea unui brand şi a unei imagini comune pentru oferta turistică locală astfel încât să se atragă o cerere suplimentară;

 Creşterea ratei de ocupare a infrastructurilor turistice, în toate zonele şi pentru tipologiile diversificate de turism;

 Stabilirea unor reţele turistice de-a lungul frontierei, exploatând sinergiile şi partajând soluţii tehnologice şi manageriale inovatoare.

b. 4-2 Creşterea economiei turistice locale pe baza dezvoltării calităţii serviciilor turistice, pe baza unei valorificări sustenabile a patrimoniului natural şi cultural.

Obiective specifice

Dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor pentru îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii serviciilor şi produselor turistice în reţelele şi parteneriatele comune pe cele două părţi ale graniţei.

Îmbunătăţirea calităţii şi sustenabilităţii infrastructurii turistice şi accesibilităţii resurselor menţionate mai sus

Rezultatele pe care Statele partenere caută să le obţină cu sprijinul Uniunii

 Dezvoltarea capacităţilor în rândul antreprenorilor şi lucrătorilor din sectorul turistic pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice şi diversificarea produselor turistice;

 Îmbunătăţirea informaţiilor şi cunoaşterii despre resursele culturale şi naturale locale pentru crearea unor produse inovatoare şi înfiinţarea unor strategii de conservare;

 Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice oferite în reţelele comune;

 Îmbunătăţirea strategiilor de conservare şi protejare, pe baza cercetărilor şi studiilor efectuate prin parteneriate ale instituţiilor de cercetare şi agenţiilor de specialitate;

 Conservarea patrimoniului cultural şi natural prin investiţii specifice în reabilitare şi restaurare.

Prin caracteristicile reliefului împreună cu fauna prezentă, zona transfrontalieră dintre România și Serbia, deține vaste resurse turistice, deseori insuficient exploatate sau slab promovate. Potențialul resurselor turistice transfrontaliere este unul foarte ridicat, beneficiind de o notorietate ridicată și destinații turistice și balneo-turistice consacrate. Și în acest caz, utilizarea fondurilor transfrontaliere pentru finanțarea unor produse balneare comune va putea întări competitivitatea și poziția pe piață a produselor balneare oferite de stațiunile din România, dintre care unele au un caracter istoric marcat, precum Băile Herculane.

6.România-Bulgaria Cross Border Programme 2014-2020

1.Axa prioritară 2 – O regiune verde

a. Prioritatea de investiții 6c: Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

Zona transfrontalieră România-Bulgaria se caracterizează printr-un patrimoniu natural şi cultural bogat, care este supus unei varietăţi de presiuni şi conflicte de uzură (e.g. de la industrie, agricultură intensivă, schimbări climatice, transport, precum şi fluxuri de turism prost gestionate). Având în vedere dificultăţile socio-economice ale zonei transfrontaliere, presiunile par pregătite să continue dacă nu sunt identificate, implementate şi promovate noi modalităţi de utilizare durabile, totuşi viabile din punct de vedere economic ale acestui patrimoniu.

Având în vedere geografia, structura ecologică a zonei transfrontaliere (structurată în jurul litoralului Mării Negre şi coridorului Dunării – un coridor natural important care leagă cele două părţi naţionale) şi evoluţia etnografică şi istorică comună a celor două naţiuni, valoarea adăugată în tratarea chestiunii protejării şi utilizării patrimoniului natural şi istoric în zona transfrontalieră pare evidentă.

Turismul balnear este unul din sub-sectoarele turistice cu un potențial foarte dezvoltat în zona transfrontalieră. Dezvoltarea turismului balnear în zona transfrontalieră va contribui la generarea unor beneficii durabile pentru comunitățiile locale, va asigura o diversificare a surselor de venit pentru actorii locali și va oferii premizele necesare creării unui sector economic viabil și sustenabil.

VIII. Benchmark produse și amenajări pentru sectorul balnear

1.Poziționare

Un benchmark de resort de succes din 4 țări

!image

Amneville les Thermes – Franța: un pol termal de agrement

!image

Thermes de Spa – Belgia : un program complet de animare

!image

Naturresort Schindelbruch – Germania: un resort termal ecologic

!image

Rogner Bad Blumau – Austria: un resort holistic

Datorită faptului că poziționarea turistică actuală a României este axată în jurul turismului de natură și concomitent are loc implementarea unei strategii inovatoare în domeniul ecoturismului (criterii de ecoturism, certificarea unor destinații ecoturistice etc.) s-a decis ca benchmark-ul de mai jos să se concentreze pe stațiuni eco, pe eco-resorturi care oferă produse de tip balnear și spa. Cu alte cuvinte au fost selectate acele centre de spa și wellness care oferă servicii cât mai complete (pe lângă spa și cazare, restaurant etc.) și care ilustrează utilizarea cu succes a resurselor naturale de cură, atât de bogate în România. Astfel, a fost esențială existența unei surse de apă termală și/sau axarea pe utilizarea apei calde în scop curativ-wellness (toate). Apoi a fost importantă utilizarea cadrului natural pentru definirea poziționarii și a produselor oferite (Schindelbruch, Blumau, Thermes de Spa, Amneville les Thermes), amplasarea în mediul rural nepoluat și autentic (Bad Blumau), poziționarea ca un green resort (utilizarea energiilor regenerabile, utilizarea produselor locale pentru a avea un impact pozitiv maxim în comunitatea locală, integrarea personalului în viața resortului, integrarea arhitecturii în peisaj etc.).

2.Polul termal de la Amnéville les Thermes – Franța

Conceptul de pol termal

Aflat la circa 10 km de centrul urban Metz, în estul Franței, nu departe de granița cu Germania, Luxemburg și Belgia, orașelul Amneville les Thermes este locația în care a fost construit un pol termal care se bazează pe utilizarea apei minerale și termale (41⁰ C) extrasă printr-un foraj la 900 m adâncime. Polul este articulat în jurul a 3 mari structuri de cură sau îngrijire, fără cazare: Thermapolis – orașul apei, baza de tratament inițială Saint Eloy și Villa Pompei. Fiecare dintre aceste structuri are propria poziționare pe continuum-ul cura medicalizată – wellness și propune produse pentru clientele și cereri diferite.

1.Thermapolis

Astfel, Thermapolis este un centru care propune activități sportive integrate în conceptul termal prin utilizarea intensivă a apei termale. Se adresează în principal unei clientele tinere propunându-i să

petreacă sejururi scurte cu activități pe bază de apă într-un cadru termal care valorizează sănătatea, buna condiție fizică și tonicitatea, 7 zile din 7 cu un program orar mai lung ca centre similare. Copii sunt bineveniți încă de la vârsta de 4 ani, Thermapolis adresandu-se astfel și familiilor de tineri cu copii.

Conceptul Thermapolis este unul lejer, nemedical însă utilizând o imagine “holistică”, promițând o experiență pentru corp, minte și spirit. Astfel, cele 11 tipuri de activități propuse sunt toate integrate unui discurs care valorizeaza virtuțile apei ca vector de sănătate :

① Râul Termal: cu două viteze, apa termală parcurge spații interioare și exterioare permițând atât mersul în contra-curent, cât și alunecarea înceată cu curentul

② Dușurile cu apă termală amplasate în diferite zone ale stabilimentului care permit masajul cu apă individual

③ Duze de masaj care proiectează apa sub-acvatic pentru a masa și relaxa diferite zone anatomice: fese, genunchi, abdomen

④ Băile cu jeturi de apă intermitente și bule de aer ”bouillonantes” care permit masajul subacvativ

⑤ Paturi și scaune histromasante cu forme anatomice care au încastrate duze care proiectează jeturi de apă în locuri anatomice precise pentru a masa și relaxa corpul așezat sau întins

⑥ Trompetele sunt dușuri imersate cu presiune mare care maseaza viguros persoanele cu probleme musculare cum sunt sportivii de performanță

⑦ Gheizer-ele: zone unde apa proiectată vertical de jos în sus maseaza corpul în sensul returului sangvin venos.

⑧ Băile calde-reci: utilizând apa termală la temperaturi înalte și apoi joase, aceste băi sunt benefice pentru circulație, așa cum se știe încă din antichitate când structurile termelor romane includeau piscine cu temperaturi diferite

⑨ Marmura caldă de 38 de grade permite o relaxare completa prin difuzarea în întregul corp a unei călduri plăcute

⑩ Sauna finlandeză

⑪ Hammam-ul oriental

Pentru a completa oferta conform poziționării de loc al sănătății active, Thermapolis propune și programe complete de sport cu antrenor: atletism combinat cu crioterapie pentru întregul corp în vederea recuperării musculare rapide și acquabike intensiv în mediu termal.

2.Baza termală Saint Eloy

Baza termală Saint Eloy propune îngrijiri medicalizate cu o tradiție de 25 de ani, cu efecte benefice reumatologice, sechelele osteo-articulare și pentru afecțiunile respiratorii. Baza propune două tipuri de pachete de acces la baza de tratament: pachete de cură tradițională de 18 zile cu încadrare medicală și rambursare prin schema de asigurări de sănătate și pachete de ”wellness„ mult mai scurte (începând de la 3 zile) care permit obținerea îngrijirilor termale medicalizate în mod „a la carte„. Pachetele de wellness afișează doar ambiția relaxării și reintrării în armonie cu sinele. Centrul de tratament propune o cură specifică pentru copii cu probleme respiratorii, afecțiuni cu incidență în creștere între copii supuși poluării din orașele actuale.

3.Villa Pompei

Villa Pompei, cu o arhitectura amintind de templele grecești și romane, vizează oferirea unui cadru artistic de gamă înaltă prestațiilor de tip termal. Utilizarea pietrei, a mozaicurilor, a frescelor și a luminilor pentru punerea în valoare, asigură o poziționare ”luxoasă„ de tip terme romane. De altfel, denumirea însăși este o referință la istoria imperială romană. Clientela țintită este și aici una tânără, însă serviciile propuse (masaje, relaxare în baie de aburi calzi sau în jurul piscinei cu impluvium etc.) vizează mai ales relaxarea într-un cadru valorizant prin arhitectură și decorațiuni.

3.Thermes de Spa - Belgia

Centrul termal de la Spa ofera, astfel :

■ activități termale :

o aquagym

o bebebulles: inițierea infantilor în activitățile acvatice, descoperirea mediului acvatic alături de un monitor specializat și dedicat, pentru copii între 3 luni și 3 ani. Ședința implică copilul și un părinte, în general mama, existând spații dedicate alăptării sau îngrijirii în liniște a copilului.

o ceremonii în zona naturistă: la hammam sau în sauna cu tururi de tratament

o ședinte de relaxare: ședinte de bol tibetan în apă în imponderabilitate, cu muzica subacvatică

■ relaxare, două săli dedicate odihnei:

o Sala cu lumină de Wood: lumina albastră produsă de lămpile cu ultraviolete produce o descărcare puternică de ioni negativi care ajută la detoxifiere și respirație, contribuind la destinderea generală. 20-30 de minute în aceasta sală echivalează cu o zi petrecută în zona montană înaltă.

o Sala cu lumina infraroșie: în special recomandată pentru relaxare și scăderea temperaturii corporale după ședințele de hammam, spa și activități fizice intense

■ balneoterapie care folosește procedura tradițională de căzi de cupru pentru a genera reacția apei carbogazoase: băi carbogazoase cu apă ferugionasă și minerală naturală, băi de turbă cu un amestec de turbă și apă minerală locală, dus termal cu apa carbogazoasă, băi Niagara cu hidromasaj ciclic în sensul returului venos, băi Thalaxion cu terapie de hidromasaj pentru problemele membrelor inferioare.

■ serile ”Zen după ora 6” sunt o serie de evenimente dedicate ”evadării din cotidian” și relaxării organizate în câte o seara între ora 6 și ora 10 unde sunt propuse proceduri de meditație sau relaxare în legatură cu apa: inițiere în meditație, sauna cu fructe, hammam sărat, bol tibetan, sedință Ai Chi, sauna mentolată, relaxare acvatică cu masaj sonor cu bol tibetan. De-a lungul întregii seri restaurantul și barul (cocktail și ceai) sunt disponibile.

■ Estetică: îngrijiri ale feței (lifting, diferite proceduri cu apă minerală, pentru bărbați etc.), silueta (entermologie anti-celulita), îngrijiri pentru corp (gomaj și înlăturarea punctelor de grăsime pentru spate, presoterapie, inveliri pentru slăbire etc.)

■ Masaje de diferite tipuri și origini, utilizând tehnici diferite și uleiuri esențiale și aromatice: japonez cu mănuși și gomaj, oriental-occidental, cu mirodenii etc.

4.Naturresort Schindelbruch – Germania

Aflat în mijlocul pădurii din munții Harz (Auerberg) din landul Saxonia Anhalt din Germania (parte a fostei Germanii de Est), Schindelbruch se poziționează ca un resort ecologic în care toate produsele oferite se integrează în cadrul natural specific locului sub motto-ul « Viață bună » (Das Gute leben). Deși oferta e diversă totul se vrea echilibrat, sigur și sănătos într-un resort neutru energetic. Resortul oferă astfel servicii de wellness spa, sport și activități în natură, gastronomie și petrecere și organizări conferințe și seminarii, toate sub semnul naturii și elementelor sale binefacatoare și aducătoare de sănătate și echilibru interior, toate exprimate de formula: crează stare de bine din surse naturale, asigură relaxare și plăcere cu efecte pe termen lung și respectă bogațiile naturii!

Spa-ul Schindelbruch oferă pe 2500 de m² ”spațiu și timp pentru nevoile clientilor”:

■ O piscina centrală de 114 m² și apa de 30 de grade unde atmosfera muzicală supra și sub- acvatică este pusă la dispoziția adulților și copiilor pentru relaxare

■ O piscină mai mică ”Wild-water„ cu diferite modalități de a mișca apa dedicată unei relaxări mai active unde copii își pot da frâu liber energiei

■ O terasa sun-deck unde clienții pot degusta băuturi sănătoase în timp ce ascultă natura și pădurea dinprejur

■ După distracția acvatică camere de liniște și odihnă sunt dedicate familiilor pentru relaxare în aerul curat al pădurii și al ierburilor medicinale ale grădinii, unde se poate urmări asfințitul în liniște

■ Un Bistro-Spa unde sunt oferite mâncăruri sănătoase pentru clienți

■ Sauna-village (satul de saune) care oferă, mai ales noaptea, o sauna finlandeză (95 de grade), o sauna de 60 de grade și 40% umiditate, o saună cu arome de 70 de grade sau băile cu aburi la 45 de grade.

■ Imediat la ieșirea din satul de saune o piscină cu apă rece în sistem Kneipp

■ Camera de odihnă unde relaxarea pe saltele cu apă caldă are loc sub rădăcinile vizible ale unor copaci

■ O camera de odihnă cu geamuri panoramice unde relaxarea are loc prin contemplarea pădurii și armoniei naturii

■ Camera cu scaune suspendate unde muzica și sunetul sugerează legănatul pe crengile copacilor

■ Zona de relaxare și bronzare între plante medicinale și aromatice în grădină

■ Camere de masaj individualizat

■ Cabina cu lumină infraroșie Physiotherm

■ Spațiu cu echipamente de bodybuilding

■ Spațiu pentru tratament de tip Râsul

Pe lângă serviciile propriu-zise de spa, resortul oferă și alte servicii care capitalizează atracțiile istori- culturale sau naturale ale zonei, adresandu-se atât cuplurilor cu copii, cât și celor fără copii, seniorilor și chiar firmelor, rămânând astfel, coerentă cu abordarea ecologică prin interpretarea și valorizarea resurselor naturale și culturale locale.

Sunt astfel oferite :

■ Călătorii :

–Sub titlul de „vânătoare de comori” se oferă vizite și tururi în zonele carstice din regiune pentru descoperirea geologiei (peșteri), florei și faunei specifice în zone naturale protejate

–Vizita unuia dintre cele mai mari rosarium-uri din Europa

–Patrimoniul industrial al uneia dintre cele mai vechi regiuni miniere din Europa

■ Evenimente și întreceri sportive pentru adulți sau pentru familii cu copii

■ Organizarea de evenimente precum căsătorii sau întruniri de afaceri, utilizând restaurantul gastronomic sau cabanele și bisericuțele din zona

■ Pentru a veni în întâmpinarea turiștilor și a facilita apariția dorinței de a vizita resortul, sunt oferite pachete speciale :

■ Vacanțe wellness pentru gravide

■ Vacanțe de vânătoare

■ Vacanțe pentru proprietarii de câini

■ Vacanțe speciale de iarnă

■ Vacanțe pentru împătimiții de hiking în natură și pentru sportivi

5.Rogner Bad Blumau – Austria

Un resort wellness spa din estul Austriei, în landul Styria, la granița cu Ungaria, Rogner Bad Blumau este amplasat într-un cadru rural-natural de dealuri și păduri, la o anumită distanță de micuțul orașel balnear Bad Blumau. Cu un limbaj arhitectural special (Hundertwasser) bazat pe o concepție puternic ecologică de simbioză între spațiul construit și natură, complexul utilizează cadrul natural pentru a propune o atmosfera confortabilă, lipsită de griji prin simplitate și liniște rustică. Întreaga paletă de servicii de spa, cazare și agrement concură spre a crea cadrul spiritual și fizic al relaxării și bunăstării în spațiul natural al unei Austrii imemoriale în care luxul poate fi simplitate și starea de bine și armonia interioară e ușor accesibilă, printr-o simplă schimbare de perspectivă și filozofie de viață. Înțelegerea

„propunerii„ filozofia resortului e totul. Serviciile sunt doar pentru a facilita această schimbare de optică.

Deși arhitectura este complexă și pretențioasă, toate echipamentele și infrastructurile sunt astfel amenajate și legate cu elementele naturale (pajiște, copaci, apă) încât accesibilitatea stării de bine și confort să fie maximă.

Resortul este rezultatul întâlnirii artistului Hundertwasser cu arhitectul Robert Rogner din care a rezultat un resort care traduce o întreagă viziune artistică și filozofie de viață în armonie cu natura. O arhitectură fără colțuri și pe alocuri fără podele, utilizează resurse geo-termale (apă minerală din

foraje încalzită prin tehnologii inovative care produc pe lângă căldură și electricitate și dioxid de carbon) pentru a propune sejururi complete de wellness și refacere holistică corp spirit.

Filozofia resortului

Valorile: constiința – fiecare e conștient de propria responsabilitate, onestitate – onestitate și respect față de orice seamăn ființă umană, cu bucurie - cei care lucrează cu bucurie și plăcere sunt motivați, obțin rezultate mai bune și au succes.

Elementele centrale: Rogner Bad Blumau este atât casa vizitatorilor, cât și a personalului, personalul lucrează ca o adevarată echipa, relaxarea este centrală pentru toți, arta și viața în armonie cu natura sunt esențiale, viața simplă și ușoară.

Serviciile oferite sunt organizate și prezentate simplu în: “dormit, îmbăiat, simțit, mâncat”. Toate participă la bunăstarea generală și la armonie cu natura. Categoria “îmbăiat” corespunde categoriei acvatice a piscinelor balneare și termale din alte resorturi spa. Categoria “simțit” include toate procedurile și îngrijirile corporale și sprirituale cu o abordare holistică. Inspirate din filozofia și practica milenară indiana (ayurvedica) ele includ și proceduri moderne de tip estetic care sunt însă astfel prezentate încât să integreze filozofia centrală “trup suflet” (niciodată trupul nu poate fi tratat fără suflet și invers).

Îmbăiatul înseamnă “refugiul în apa Vulcania”, relaxarea în/sau pe lângă piscinele amenajate peisagistic și integrat armonios în arhitectura și natura resortului, care utilizează apa termală Vulcania (107 grade) din izvorul forat la adâncime. Apa hiper-termală obținută prin forare, cu care se obține căldura și electricitate pentru resort, dar și pentru vânzare pe piața de electricitate, este apoi reinjectată în adâncuri pentru a completa un circuit natural corespunzator filozofiei regeneratoare a resortului.

Aici se ofera posibilitatea de a te relaxa pur și simplu fie în jurul apei termale, fie pe un acoperiș înverzit, fie sub un baldachin, pe un balcon sau în “Camera liniștii” alături de cineva drag sau de o carte.

Există un “lac curativ” cu apa puternic mineralizată amenajat ca un lac natural în aer liber (pietre, pontoane), un lac cu apa termală, 11 piscine interioare și exterioare cu apa dulce, cu valuri și vârtejuri, speciale pentru copii, saune cu arome și infuzii care sunt recomandate de specialiști, zona de fitness. Există sau se oferă o sauna finlandeză externă, camera romană pentru transpirație, baie turcească de aburi, sauna cu ierburi, cabina cu infraroșii, sauna cu pietre, infuzie din Styria cu crengi de mesteacan, ritualuri de saună sau infuzii realizate de personalul specializat și sportiv local.

Simțitul înseamnă oferirea în aceleași spirit holistic de servicii de: estetică, masaje, terapii Ayurveda, tratamente de tip grota de sare și fitness.

Utilizând produse certificate naturale (Vagheggi Phytocosmetics, Farfalla Natural Cosmetics), resortul propune îngrijiri anti-ageing, rehidratare și îngrijire a pielii, exfoliere, manichiura și pedichiură, măști pentru mâini și picioare etc.

Tratamentele includ relaxarea ghidată în grota cu sare de la Marea Moartă, ședințe în Alpha Sphere, un spațiu unde lumina albastră, sunetul, vibrațiile și căldura permit o relaxare profundă, ședințe în cabina cu aer marin.

Fitness-ul este o componentă foarte importantă a filozofiei și serviciilor Rogner Bad Blumau unde există o întreagă echipă de antrenori și experți în exercițiile fizice și mind body. Se organizează competiții de înot în bazine, trekking pe dealurile și pădurile din jur, tururi cu bicicleta pe pistele din natura din regiune, exerciții Ayurveda și Yoga cu maeștrii indieni, Smovey Training pentru coordonarea și echilibrul mișcărilor, meditație Chakra. Un antrenor personal poate fi pus la dispoziție pentru un program de exerciții adaptat nevoilor specifice ale fiecăruia.

Mâncatul este un element tot atât de importat ca și celelalte și contribuie esențial la crearea atmosferei generale de bunăstare. Pentru a reuși acest lucru alimentația trebuie să fie sănătoasă și să promoveze adoptarea de comportamente echilibrate și adaptate stării de sănătate corporale și psihice ale fiecăruia. Produsele, organice, de foarte bună calitate și, foarte important, obținute local (o parte chiar în grădina resortului), sunt întotdeauna la dispoziția vizitatorilor, neexistând orar fix de masă.

O parte din produsele organice produse local – de la ouă și legume până la bețe de aromaterapie – sunt puse la dispoziția vizitatorilor într-un magazin, aceasta având rolul de a prelungi experiența Rogner Bad Blumau până în reședințele turiștilor când aceștia se întorc acasă cu aceste produse.

În resort există mai multe restaurante a căror tematică și arhitectură sunt legate de amplasarea lor și de clientela pe care o deservesc (lounge langa lacul sărat, restaurant gastronomic în zona exterioară a resortului unde oricine aflat în trecere poate veni să guste produsele resortului etc.). Există un wine bar, un sauna bar, o camară cu bunătăți, un restaurant ”a la carte”, restaurant pentru cei care se trezesc târziu și vor să mănânce în halatul de baie etc.

IX. Analiza SWOT a sectorului balnear

132

Evoluții, tendințe și segmente de clientelă

TURISMUL WELLNESS LA NIVEL MONDIAL

Turismul balnear ca element al turismului de wellness

–Definirea Turismului de Wellness: Turismul de Wellness reprezintă asocierea turismului cu nevoia de a menține și de a îmbunătăți starea de bine a unei persoane. Aceasta definiție include evident turismul de sănătate sau turismul balnear dar permite și extinderea conceptului de wellness la toate produsele turistice care presupun efectuarea unui sejur, indiferent că este vorba de unul de afaceri sau de agrement, astfel încât acest sejur sî nu dăuneze echilibrului cotidian al călătorului, ba chiar să-l amelioreze. Știm cu toții cât este de dificil să-ți menții propriul regim alimentar sau să continui să practice activitățile fizice sau sportive uzuale atunci când suntem spre exemplu într-o călătorie de afaceri.

–Această nouă viziune, mai largă, a turismului de wellness ne permite să propunem o clasificare a clientelelor în două principale grupe:

–Cele al căror principal scop al călătoriei este wellness-ul: Pentru turist wellness-ul este unicul factor motivant pentru alegerea călătoriei și destinației.

–Cele pentru care wellness-ul este doar un scop secundar al călătoriei: Turistul caută să-și mențină starea de bine indiferent care ar fi motivația sau tipul călătoriei sale: de afaceri, conferințe-târguri, agrement-cultură etc.

133

–Acest al doilea grup nu este încă luat în considerare de către stakeholderii turismului balnear din Romania, deși el reprezintă grupul cel mai important de turiști, iar turismul de wellness este în creștere rapidă la nivel global.

134

Wellness-ul: o industrie în plină dezvoltare

O serie de factori alimentează creșterea în sectorul turismului de wellness printre care:

–Creșterea preocupării generale a consumatorilor față de starea proprie de sănătate și bunăstare fizică și psihică,

–Oamenii lucrează mai intens și nivelurile de stress la care sunt supuși sunt în creștere. Așadar, concediile devin mai prețioase,

–Creșterea gradului de informare asupra călătoriilor de wellness, ca și categorie aparte.

Wellness-ul favorizează înainte de toate o atitudine preventivă, o abordare care este ea însăși din ce în ce mai privilegiată de către state pentru a asigura scăderea cheltuielilor sociale legate de tratamentul maladiilor. În același timp, consumatorii sunt și ei din ce în ce mai sensibili și mai deschiși către medicinele alternative și mai atenți față de necesitatea de a-și modifica stilul de viață pentru a-și conserva starea de sănătate. Dezvoltarea wellness-ului este o tendință importantă la nivel mondial. Ea trebuie luată în considerare de către stațiunile balneare romanești în colaborare cu alți actori, în special cei din domeniul homeopatiei și produselor naturale de cură (tip Plafar), astfel încât ele să poată răspunde eficace noilor cereri ale clientelelor.

Câteva provocări cheie în domeniul sănătății

!image

Începând cu 1980 Aproape 10% din 60% din decese sunt

obezitatea la nivel populația adultă a cauzate de bolile

mondial s-a dublat lumii suferă de cronice diabet

!image

Peste jumătate din populația activă Din 2002 până în 2020, Din 2000 până în 2050, experimentează o creștere cheltuielile cu sănătatea în proporția populației de

semnificativă a nivelului de stress la țările OECD se vor tripla, până peste 60 de ani se va dubla locul de muncă la 10 trilioane $

Sursa: SRI International

Necesitatea ca orice destinație să aibă și să comunice poziționarea sa pe segmentul de wellness

!image

Sejur turistic nesanatos

Alimentatie nesanatoasa si in exces

Sejur turistic sanatos (Turismul Wellness)

Stil de viata sanatos

Stresul de a calatori

Revitalizare si relaxare

Consumul de bauturi in exces

Intelegere si comunicare

Calitate slaba a somnului

Experiente autentice

Intreruperea rutinei de exercitii fizice

Prevenirea bolilor si controlul lor

Clientelele turistice sunt din ce în ce mai atente la condițiile de călătorie și sejur și privilegiază sejururi turistice care pot să le asigure menținerea și ameliorarea stării lor de bine față de sejururi disruptive pentru echilibrul lor cotidian. A devenit astfel foarte important pentru o destinație să-și promoveze oferta sa de wellness, chiar dacă aceasta nu reprezintă principalul motiv de vizită pentru turiști și deci nici principalul argument de vânzare al destinației. Spre exemplu, agențiile de turism MICE, care au în ofertă organizarea de întâlniri/conferințe și călătorii de tip incentives, raportează creșteri importante ale cererii pentru produsele de tip corporate Wellness (mâncare sănătoasă, experiențe legate de spa și fitness, acces la natură).

–Clientelele turismului de wellness caută să acorde importanță măsurilor pentru păstrarea stării de sănătate în activitatea cotidiană și au început, în general, să-și moditifice deja modul de viață pentru a-și conserva starea de sănătate. Aceasta tendință de căutare a bunăstării fizice și spirituale se manifestă prin emergența unei noi industrii: cea a fitnessului și a sălilor de sport, a tratamentelor preventive și homeopatice, a alimentației bio, a medicinelor alternative etc.

135

–Acești consumatori caută evident să-și mențină și amelioreze echilibrul de viață pe parcursul sejururilor lor turistice, creând astfel oportunități importante pentru sectorul privat și public al turismului, dacă acesta reușește să se poziționeze astfel încât să atragă clientelele care în general au o putere de cumpărare superioară.

136

Un continuum Reactiv-Proactiv favorabil statțiunilor balneare românești

Orice consumator al turismului de wellness poate fi poziționat într-un interval care merge de la o stare de sănătate deficitară la o stare de sănătate optimă. Putem numi acest interval organizat al stării de sănătate cu un termen matematic: continuum.

Poziționarea consumatorului pe acest continuum va determina adoptarea unei abordări reactive care presupune un tratament medicalizat sau o abordare proactivă care vizează prevenirea apariției maladiilor prin adoptarea voluntar-asumată a unui comportament preventiv care vizează ameliorearea stării de sănătate, precum și a calității vieții.

!image

Sănătate

slabă

Continuum-ul sănătății

Starea optimă de sănătate

REACTIV

Paradigma Medicală

Paradigma Welness

PROACTIV

Compartimentată

Integrată în stilul de viață

Responsabilitate individuală

Responsabilitatea aparține medicilor

Episodică

Holistică

Preventivă

Corectivă

Tratarea și vindecarea bolii

Menținerea și îmbunătățirea sănătății

Stațiunile balneare românești pot să valorifice un real know-how la nivel medical și trebuie să dezvolte mai mult paradigma wellness legând-o de potențialul lor turistic, în special în segmentul turismului de natură. Într-adevar, nu trebuie ca cele două paradigme – medicală și wellness – să fie percepute ca două paradigme care se opun, ci mai degrabă ca două paradigme care se suprapun la nivelul realității și care permit formularea unui răspuns ansamblului cererilor clientelelor care se poziționează pe acest continuum.

Medicina convențională și abordări de îngrijire preventive și alternative

Suprapunerea dintre turismul de Wellness și turismul medical e evidentă în cazul activităților plasate în mijlocul continuum-ului de sănătate, spre exemplu talassoterapia, băi termale, stațiuni de sănătate, tratamente anti îmbătrânire – activități care pot fi atât preventive, cât și curative.

Datorită factorilor naturali de cură și a know-how-ului recunoscut (ex.: tratamentele Ana Aslan) stațiunile balneare românești au toate atuurile pentru a răspunde cererilor clientelelor, cu condiția de a se orienta și îndrepta către abordări preventive, alternative pe lângă cele tradiționale (care ar trebui să includă și utilizarea terapiilor tradiționale pe bază de plante etc. pe langă terapia balneară clasică) pentru a oferi servicii de îngrijire mai inovante și mai diversificate păstrând costuri foarte atractive și competitive față de media europeană.

La nivel european, pe măsură ce argumentele științifice pentru terapiile alternative și specifice wellness-ului devin mai numeroase și influente – diferențierea dintre turismul medical și cel de wellness se diminuează semnificativ. Trebuie ca sectorul balnear românesc să devină conștient de aceste tendințe și ca destinația România să apară ca una dintre primele destinații care au integrat complet aceasta schimbare de paradigmă.

!image

O largă varietate de actori publici și privați au un rol și se pot asocia pentru a dezvolta aceste oportunități:

Servicii de primire și turism

–Hoteluri/stațiuni

–Atracții turistice/destinații

–Restaurante

–Comerț

Spa și Wellness

–Centre Spa

–Izvoare apă termală/minerală

–Centre/Săli de fitness

–Saloane

–Retreats

Stakeholderii Turismului de Wellness

Sănătate

–Spitale

–Clinici cu terapii holistice

–Centre de medicină alternativă

–Furnizori de asigurări medicale

Administrație

–Ministerul Turismului

–Ministerul Dezvoltarii Regionale

–Ministerul Sănătății

–Ministerul Economiei

137

–Ministerul Mediului

138

Un continuum Periferic-Central pentru a segmenta mai corect clientela

Comportamentul consumatorilor legat de wellness poate fi și el ilustrat printr-un continuum, evoluând de la reactiv, orientat către tratarea bolilor (consumatori de wellness de tip “periferic”) către proactiv, centrat pe prevenție, și abordări holistice ale sănătății (nivel mediu și nivel central al consumatorilor de wellness). Segmentele de consumtatori de tip nivel periferic împreună cu cei de tip nivel mediu reprezintă partea cea mai mare din populație, pentru ei wellness-ul fiind un scop secundar al călătoriei. Cu toate acestea, se poate observa că interesul și dedicarea persoanelor din aceste categorii pentru/către wellness crește cu timpul, ei evoluând către nivelul mediu și cel central, acolo unde wellness-ul devine scopul principal al călătoriilor. Astfel, este foarte important ca stațiunile balneare să țintească această clientelă cât mai timpuriu cu putință, pentru a o fideliza.

Sursa: SRI International

Câteva cifre cheie și prime piste pentru poziționarea stațiunilor balneare românești

139

TURISMUL WELLNESS LA NIVEL MONDIAL

140

Efectele economice ale turismului de wellness la nivel mondial

!image

Transport intern

91.8 mlrd $

Curse aeriene Rent-a-car Transport Public Transport feroviar Taxi

!image

Alte servicii

55.3 mlrd $

Telecomunicații | Asigurări

A

!image

Hoteluri/Moteluri Stațiuni

Camping-uri

Cazare

93,4 mlrd $

Destrinații Spa Stațiuni balneare Ashrams

!image

Restaurante Baruri Minimarket-uri

Industria alimentară

71,9 mlrd $

Gastronomie Spa Gastronomie sănătoasă Gastronomie organică

!image

Suveniruri|Cadouri Modă|Artă

Shopping

64,8 mlrd $

Echipament fitness Produse Spa

Alimente sănătoase|Vitamine

Economia turistică a wellness-ului este constituită din toate cheltuielile realizate de turiști care caută să-și îmbunătățească sau mențină starea de bine și sănătate în timpul sau ca un rezultat al călătoriilor lor:

!image

General

Specific Wellness-ului

O piață globală estimată la 438.6 miliarde $

!image

Muzee

Tururi | Teatre

Activități și Excursii

61,4 mlrd $

Spa | Băi Fitness | Meditație

Life coaching

Sursa: SRI International

America de Nord Europa Asia-Pacific Cheltuieli: 181 mlrd $ Cheltuieli: 158.4 mlrd $ Cheltuieli: 69.4 mlrd $

!image

America Latină Africa Sub-Sahariană Orientul Mijlociu - Africa de Nord Cheltuieli: 22.4 mlrd $ Cheltuieli: 2 mlrd $ Cheltuieli: 5.3 mlrd $

!image

Câteva elemente cheie

–Top 5 țări (SUA, Germania, Japonia, Franța, Austria) dețin peste jumătate din piață (63% din cheltuieli)

141

–Printre țările top 5 din lume pentru turismul wellness inbound/internațional (în condițiile unei piețe cu componență mixtă), peste jumătate sunt din Europa

Primele 20 de țări clasificate după încasări/cheltuieli generate de turismul de Wellness Intern și Internațional (2012, miliarde $)

!image

1 Statele Unite

2 Germania

3 Japonia

4 Franta

5 Austria

6 Canada

7 Anglia

8 Italia

9 Elvetia

10 Mexic

11 China

12 Spania

13 Coreea de Sud

14 Tailanda

15 Australia

16 India

17 Rusia

18 Portugalia

19 Grecia

20 Turcia

167.1 $

42.2 $

28.6 $

24.1 $

14.0 $

13.8 $

12.3 $

11.7 $

11.4 $

8.9 $

7.8 $

7.6 $

5.6 $

5.6 $

5.0 $

4.7 $

3.8 $

3.4 $

3.3 $

3.2 $

142

Sursa: SRI International

Țări cu cel mai mare număr de călătorii wellness INTERNE:

1.SUA

2.Germania

3.Japonia

4.China

5.Franța

Sursa: SRI International

Țări care au cel mai mare număr de SOSIRI INTERNAȚIONALE ale turiștilor Wellness:

1.SUA

2.Franța

3.Austria

4.Germania

5.Elveția

Sursa: SRI International

20 de țări reprezintă 88% din totalul cheltuielilor turiștilor de wellness în anul 2012

Sursa: SRI International

143

!image

2500

2000

1500

1000

500

0

Turist obișnuit

internațional

Turist internațional

Turist internațional Media turistului rezident Turist rezident Wellness - Turist rezident Wellness -

Wellness - scop primar Wellness - scop secundar

scop primar

scop secundar

144

Dolari USA

O cheltuială medie per sejur mai mare pentru turiștii de wellness

Câteva date cheie:

Sursa: SRI International

–Cheltuielile/sejur ale unui turist internațional de wellness sunt cu 130% mai mari decât cheltuielile medii ale unui turist internațional

–Cheltuielile/sejur ale unui turist rezident de wellness sunt cu 180% mai mari decât cheltuielile medii ale unui turist rezident

!image

REACTIV

Paradigma Medicală Paradigma Welness

PROACTIV

Turismul de Wellness și Turismul Medical: două sectoare diferite, dar o ofertă complementară de construit pentru destinația România

Sursa: SRI International

145

Turismul medical și turismul de wellness sunt activități fundamental diferite, care răspund diferitelor nevoi ale pacienților și turiștilor. Condițiile și factorii care determină succesul unei destinații în ambele tipuri de turism sunt de asemenea, diferite și este foarte dificil să fie promovate împreună. Cu toate acestea, terapiile și îngrijirile propuse de stațiunile balneare românești sunt situate la mijlocul acestui continuum, între turismul medical și de wellness, între reactiv și preventiv. Pentru a ținti eficient cererea de pe ambele piețe, sectorul balnear românesc trebuie să adopte și să transmită un mesaj complementar bazat pe punerea în valoare a potențialului și factorilor naturali de cură pe care le deține.

Focus asupra pieței europene

Turismul wellness la nivel mondial

Piața turismului de Wellness în Europa: Mărime și Impact (2012):

Europa deține cel mai mare număr de călătorii wellness

!image

!image

Europa ocupă locul secund (după America de Nord) în privința cheltuielilor în turismul de wellness

!image

Țările emitente cheie: călătorii intra-europene, America de Nord, statele din Golful Persic, țările dezvoltate din Asia

!image

Turismul intern reprezintă 77% din călătoriile turismului de wellness

147

Sursa: SRI International - Euromonitor

148

Europa: Top țări în turismul Wellness (2012)

Sursa: estimări SRI International

!image

Țări ca Germania, Austria, Elveția, Italia și toate țările est europene dețin o tradiție de secole în tratamente care implică o varietate de terapii preventive, curative, terapeutice și de reabilitare bazate pe apă termală, hidroterapie, masaj, nămol și tratamente cu alge etc. În multe țări europene, aceste călătorii fac parte din asistența medicală obișnuită.

!image

Oferta turismului de wellness din Europa tinde să fie mai “democratizată” comparativ cu alte regiuni – cu o varietate de servicii cu prețuri de mai multe niveluri. Astăzi, este de așteptat ca hotelurile de 4-5 stele să dețină facilități de wellness disponibile pentru oaspeți și ofertele acestora au devenit standard.

!image

Călătorind intens în propriile țări, europenii sunt probabil și cea mai mare piață emitentă de turiști de wellness la nivel mondial. Datorită existenței unor servicii de sănătate publică de calitate înaltă, europenii sunt mult mai puțin predispuși să călătorească în scop medical.

!image

Pe măsură ce subvențiile guvernamentale au scăzut, unele sanatorii tradiționale, stațiuni de sănătate și facilități medicale termale din Europa Centrală, Estică și de Sud au căutat să investească și să modernizeze pentru a-și mări atractivitatea. Totodată s-au concentrat pe turismul de wellness (în special pe atragerea vizitatorilor internaționali).

!image

În câteva țări (în special Elveția, Austria, Germania, Ungaria, Finlanda, Slovenia) ministerele/organizațiile de turism promovează și combină oferta turismului de spa și balnear. Alte țări europene încă nu promovează activ acest sector, în ciuda activelor de wellness deținute și a tradiției locale.

!image

Promovarea turismului de wellness pe piețele internaționale poate ajuta la contracararea naturii sezoniere a frecventării din sectorul de wellness, care se adresează în principal turiștilor interni și poate contribui de asemenea, la creșterea standardelor serviciilor de wellness tradiționale (balnear).

149

Europa: Tendințe pe piața turismului de wellness

!image

!image

!image

!image

150

Care sunt oportunitățile pentru România?

UN TURISM VERDE ÎN ACORD CU POZIȚIONAREA GENERALĂ A DESTINAȚIEI ROMÂNIA

Strategia de marketing a României: unde este wellness-ul? Legătura sa cu turismul de natură

Strategia de marketing a României este singura cercetare cantitativă detaliată a cererii și percepției clientelei care ne permite să selectam acele produse din sectorul de sănătate și balnear care corespund cererii la nivel internațional. Cum ele nu sunt încă complet dezvoltate în România, va trebui, pe baza rezultatelor analizei cantitative evocate, să selectam între produsele și bunele practici din Europa sau de la nivel internațional (benchmark), astfel încât să propunem spre dezvoltare acele produse balneare românești care să țintească eficient clientelele potențiale.

Strategia de marketing turistic a României ne spune care e contextul general de competitivitate a turismului românesc, atât pe piața internă, cât și pe cea externă, în ce privește produsele de wellness și spa slab-medicalizate.

!image

!image

Produsele turistice care se bazează pe mediul natural și sălbatic, chiar dacă mai puțin atractive în acel moment datorită lipsei infrastructurilor, sunt extrem de competitive, România având un cadru natural bine prezervat și sălbatic printre cele mai impresionante în Europa. Cum sectorul balnear și wellness este structural legat de cadrul natural (clima) și elementele naturale de cură, asocierea cu turismul de natură poate fi realizat ușor și are un potențial major de a genera sinergii pozitive.

Instrument 2 – Analiza A C: rezumat rezultate

151

Pe o scală relativă de la 1 la 10 Sursa: Planul de marketing strategic și operațional al României 2011-2015

152

Strategia de marketing a României: unde este wellness-ul? Legătura sa cu turismul de natură

Sănătatea și wellness-ul fac parte din cele 6 produse cheie care definesc brand-ul de țara al României. Acest lucru arată importanța potențialului acestei filiere. Dar care sunt exact produsele sau serviciile pe care Strategia de marketing le-a testat?

Vorbim mai ales despre relaxare, repunere în formă, bunăstare în sens holistic, general, chiar dacă tratamentele medicale de recuperare de tip soft nu sunt excluse. Pentru a caracteriza suplimentar aria de produs turistic, strategia adaugă elementul «slow food», experiențe încete, mâncarea sănătoasă, cu alte cuvinte experiența autenticității, a spiritului unui loc «sănătos», benefic, care umple de pozitivitate….holistic prin experiența localului.

Continuând constatarea anterioară a legăturii cu factorul natural, observăm că natura salbatică și parcurile naturale sunt un alt produs cheie care definește brandul de țară al României. Pare ca și aici legatura între turismul wellness și cadrul natural se remarcă ca având un potențial sinergic major, având în vedere resursele României și legatura intrinsecă între bunastare fizică și psihică și natură, elementele naturale (minerale, botanice, climat etc.) atât de pure și disponibile în România.

Rezultat final: 6 produse cheie pentru construcția brandului

Sursa: Planul de marketing strategic și operațional al României 2011-2015

Strategia de marketing a României: unde este wellness-ul? Legătura sa cu turismul de natură

Rezumat al avantajelor competitive ale Romaniei pe produs

153

Sursa: Planul de marketing strategic și operațional al României 2011-2015

Produsele de sănătate și întreținere au un avantaj major nu atât legat de autenticitatea lor – România nu poate oferi neapărat produse wellness și spa foarte exotice sau diferite de vecinii săi – cât legat de cadrul natural și atracțiile care pot fi asociate produsului.

De asemenea, pentru a atinge potențialul de dezvoltare, produsele de tip sănătate și întreținere sunt printre cele care necesită cel mai mic efort de marketing datorită faptului că beneficiază atât de caracterul pur și încă neatins al naturii României, cât și de nivelul foarte atractiv al prețurilor.

154

Strategia de marketing a României: unde este wellness-ul? Legătura sa cu turismul de natură

Rezumat al avantajelor competitive ale României pe produs

!image

Sursa: Planul de marketing strategic și operațional al României 2011-2015

Astfel, se poate observa cât de puternic este legată competitivitatea turismului wellness de natură și activele eco-turismului (cadru natural bine conservat, atracții naturale și culturale bine puse în valoare, frumusețea peisajelor etc.). De altfel, se poate observa ca turismul natural însusi are, din perspectiva competitivității, atuurile autenticității și ale purității. România trebuie astfel să pună în valoare amplasarea serviciilor balneare într-o zonă naturală pură, neatinsă, păstrând atuul prețului foarte accesibil.

Aceasta prespune asigurarea unui echilibru între autenticitatea locală, dezvoltarea durabilă, nevoia de a oferi produse moderne adaptate clientelelor interne și internaționale și nevoia de a avea un preț competitiv. Aceste trăsături sunt caracteristice eco- turismului, sector care beneficiază deja la nivelul țării de un demers avansat (sistem de criterii, 10 destinații în curs de certificare etc.). Apare astfel, ca evidentă necesitatea cuplării sectoului balnear cu cel de eco-turism, cu consecințele de poziționare aferente, astfel încât oferta fiecărui sector să se întărească și poțenteze reciproc.

!image

Strategia de marketing a României: unde este wellness-ul? Legatura sa cu turismul de natură

Clientela internațională și națională a României pentru produsele de sănătate și întreținere are un profil mai clasic decât cea a altor tipuri de produs turistic. «Discerning tourist» nu este atras în România de wellness și spa mult mai mult decât turistul mediu.

Aceasta înseamnă că există o indicație destul de puternică că sectorul balnear românesc nu trebuie să țintească o clientelă de «pionieri» sau călători

«atipici». Turiștii potențiali ai României în acest sector nu caută o destinație care să îi «provoace» sau produse care să «solicite» eforturi de înțelegere, ci sunt clientele uzuale pentru destinațiile de tip spa și wellness.

Aceasta indică în schimb necesitatea creării unui cadru modern, confortabil în care să fie descoperit specificul local, apa termală și terapiile, alături de mâncarea tradițională și cadrul natural pur, unde starea de bine și relaxare în natură să fie principalul rezultat.

155

Sursa: Planul de marketing strategic și operațional al României 2011-2015

156

Concluzii după aplicarea Strategiei de marketing naționale

Argumentul principal de vânzare pentru serviciile balneare ale României, pe lângă virtutiile curative și calitatea serviciilor, pare a aparține domeniului eco-turismului, singurul capabil să constituie un element durabil de diferențiere a produselor balneare și deci de competitivitate.

De aceea, este absolut necesară crearea unui cadru modern, confortabil în care să fie descoperit specificul local, apa termală și terapiile, alături de mâncarea tradițională și cadrul natural pur, unde starea de bine și relaxare în natura să fie principalul rezultat. De aceea, sectorul balnear românesc trebuie ca, pe langă modernizarea tratamentelor balneare și wellness și a infrastructurilor asociate, să pună în valoare și să utilizeze peisajul local, să promoveze amplasarea resortului într-o zonă pură, neatinsă, rămânând totodată în zona prețurilor avantajoase la nivel european. Este astfel vorba de a crea un echilibru optim între:

■ autenticitatea locală și dezvoltarea durabilă

■ nevoia de a oferi produse moderne adaptate clientelelor interne și internaționale

■ nevoia de a avea un preț competitiv.

Sectorul turistic care vizează aceste obiective și se bazează pe cadrul natural prezervat este ecoturismul, sector cu un potențial tot atât de mare de competitivitate ca și cel balnear și care face obiectul unei politici publice coerente în ultimii ani: dezvoltarea criteriilor pentru certificarea destinațiilor eco-turistice. De aceea, dezvoltarea sectorului balnear ar trebui să fie «gândită» împreună cu cea a ecoturismului, prin crearea de produse comune care să utilizeze elementul natural pentru cură și relaxare și elementele de cură și terapiile asociate pentru a potența oferta eco-turistică. Această poziționare a sectorului balnear poate fi rezumată prin formula «turismului balnear verde», care accentuează utilizarea naturii pure și a resurselor sale (plante, aer, climă, ape, peisaje, liniște etc.) pentru a furniza starea de bine și sănătate.

!image

Relaxare

Echilibru

Sănătate

Prevenție

Turistul de Wellness

Reîntinerire

Longevitate

Experiență

Conexiune

Autentic

Responsabilitate

Natural

Comunitate

Sustenabilitate

Turistul Ecologic/ Sustenabil

Local

Mediu

157

Turismul Wellness reflectă convergența noilor valori pe care consumatorii le iau în considerare în luarea deciziilor de călătorie

158

Care sunt oportunitățile pentru România

FOCUS ASUPRA PRODUSELOR BALNEARE VERDE: “THE FOREST BATHING”

Un exemplu de produs de wellness «verde»: forest bathing

“Forest bathing” sau imersia în pădure

Termenul de mai sus este o metafora care sintetizează practica inovatoare de a utiliza pădurea – ca spațiu natural pur – pentru a propune terapii complementare cu tratamente de tip balnear sau wellness într-un cadru al purității și echilibrului, cel reprezentat de natură.

Clienții devin din ce în ce mai doritori de a beneficia de un cadru intim care să nu fie însă orientat către interior, centrat pe bază de tratament însăși, ci să fie deschis către un spațiu exterior al calmului și echilibrului natural. În acest sens, preferă autenticitatea naturii și cabanei wellness ecologice, imersată în pădure, în locul marilor infrastructuri care valorizează echipamentele tehnologice de ultimă generație. De altfel, această preferință este în concordanță cu tendința mai generală de a căuta liniștea naturală, un activ din ce în ce mai rar și mai cautat în universul cotidian din ce în ce mai urbanizat, permanent conectat, tehnologic. Astfel, destinațiile care pot oferi “liniștea naturii” dețin un avantaj competitiv major pe care îl capitalizează prin comunicare. Astfel, țările baltice prezintă virtuțile sanogene ale ecoturismului, a turismului lor tradițional de cabană în pădure, lângă lac. Finlanda are o campanie de promovare turistică cu motto-ul “Liniște vă rugăm (Silence Please)”.

Există din ce în ce mai multe structuri de cazare amplasate în zone izolate, care mizează pe atracția liniștii și a virtuților curative ale traiului simplu în mijlocul naturii. Ca exemplu:

■ Hanul Fogo Island Inn aflat pe o insula izolată în Newfoundland, Canada, își axează oferta și comunicarea în jurul conceptului de regăsire a sinelui: “a fi dat înapoi sieși”.

■ În Italia, Miramonte Boutique Hotel (Meran, South Tyrol) oferă tratamente de terapie forestieră

■ Hotelul Forsthofgut din zona alpină a Austriei deține o zonă de tratament spa denumită “wald SPA” și oferă pe lângă tratamente bazate pe elemente naturale din pădure (cear, rășini, lemn, ierburi etc.) și îmbăieri ghidate în pădure și plimbări pe cărări de pădure desculț.

159

Avantajul României oferit de pădurile virgine și cadrul natural pur, din ce în ce mai cunoscute la nivel internațional, poate fi utilizat pentru a dezvolta o ofertă de tip wellness nouă, cu potențial de brand național.

160

Care sunt oportunitățile pentru România

FOCUS ASUPRA VALORIZĂRII PRODUSELOR HOMEOPATICE

Produsele homeopatice și suplimentele alimentare

Homeopatia este un sistem alternativ de tratament medical care stimulează tendința naturală de vindecare a organismului, folosind medicamente preparate din substanțe de origine minerală, vegetală și animală prin procedee specifice în laboratoare farmaceutice specializate.

!image

Aceste produse reprezintă 7% din totalul pieței de medicamente de tip auto-medicație

la nivelul UE.

!image

40% din gospodăriile din Belgia utilizează medicina homeopatică;

!image

15% din populația Angliei au încredere în homeopatie ca formă de tratament.

!image

35% dintre italieni au o atitudine pozitivă asupra homeopatiei, iar 16% apelează la astfel de produse și medicamente cel puțin o dată pe an;

!image

56% din populația Franței utilizează medicina homeopatică, iar 36% din aceștia o fac în mod curent

!image

53% din populația Germaniei au încercat produsele homeopatice, iar 25% sunt cumpărători și utilizatori fideli;

161

În cadrul Uniunii Europene, unul din doi europeni apelează la medicina complementară, fie că ne referim la acupunctură, chiropractică, homeopatie sau alte practici. Aceștia apelează la produsele naturiste și homeopatice de obicei în cazul bolilor de sezon, gripe, răceli, alergii sau pentru ameliorarea afecțiunilor gastrointestinale, musculo-scheletale. La nivelul Uniunii Europene, 2/3 din statele membre înregistrează o creștere constantă a cererii pentru aceste produse și tratamente, în timp ce trei din patru europeni le utilizează frecvent pentru îngrijirea sănătății:

162

Afecțiuni care răspund la tratamentele homeopatice

► Alergii

► Anxietate și atacuri de panică

!image

► Astm, pneumonie

► Deficit de atenție și hiperactivitate

► Aciditate/Reflux gastric

► Dureri ale spatelui, sciatică

► Oboseală cronică

► Durere cronică

► Cistită

► Răceli, gripe, colici

► Afecțiuni psihologice: depresie, frici și fobii, stress

► Afecțiuni reumatice și fibromalgie, artrită

► Dureri de cap

► Afecțiuni digestive

► Afecțiuni dermatologice: acnee, negi, psoriasis

La nivel Uniunii Europene vânzările produselor homeopatice au înregistrat în anul 2012 valoarea de peste 1 miliard de euro.

Aproximativ 80% din piața produselor homeopatice este deținută de 3 piete majore: Franța, Germania și Italia.

Cele 3 țări reprezintă 40% din totalul populației la nivel UE, valoarea vânzărilor fiind distribuită astfel: Franța: 320 mil. Euro

Germania: 300 mil. Euro Italia: 170 mil Euro

!image

Vanzările produselor homeopatice: distribuția la nivelul UE (2010)

Germania 29%

Restul tarilor

UE

19%

Spania 5%

Italia

16%

Franta 31%

163

164

Care sunt oportunitățile pentru România

O OFERTĂ PROACTIVĂ : TRATAMENTELE ANTI-ÎMBĂTRÂNIRE

O diversificare medicalizată, dar având un caracter proactiv

De câtiva ani numeroase stațiuni balneare caută soluții și încearcă să adopte politici de diversificare către activitățile de

«agrement/refacere», utilizând în acest scop fonduri proprii, credite bancare sau finanțări europene. Din multiple motive trebuie constatat că în afara câtorva cazuri speciale cele mai multe dintre aceste stațiuni au înregistrat performanțe comerciale foarte limitate.

Mai mult, datorită crizei economice, dependența multor stațiuni față de sistemul biletelor de tratament tinde să devină și mai mare. Acest sistem care a susținut stațiunile în ultimii ani nu este la adapost de scăderi drastice în caz de turbulențe economice conjuncturale și de scăderea consecutivă a cheltuielilor publice.

Confruntați cu această situație, trebuie să ne punem problema diversificării poziționării sectorului balnear român, asfel încât el să reușeasca să atragă noi clientele naționale sau internaționale cu o putere de cumparare mai mare.

Cum am menționat, diversificarea către «reabilitarea generală sau agrement/refacere» fără conținut original și diferențiator în termeni de produs nu poate avea decât rezultate limitate. De aceea, trebuie reflectat la noi forme de diversificare mai medicalizate și mai aproape de centrele de competență ale stațiunilor, un concept care ar putea fi numit Medispa: diversificarea prevenție/sănătate a stațiunilor:

■ Prima pista ar putea fi cea de acompaniere a îmbătrânirii: balneologia este un mijloc de a da conținut ofertei de îngrijire a problemelor întâmpinate de persoane în procesul de îmbătrânire: pierderea autonomiei, activități fizice și intelectuale, socializare etc.

165

■ Cea de-a doua pista este cea a dezvoltării prevenției: contextul curei balneare este o «paranteză medicală» în viața unui pacient, care este foarte adaptată unor demersuri sistematice de depistare și diagnostic și de creare și implementare a unor programe de educație terapeutică (igiena alimentară, educația diabeticului, învățarea gesturilor și pozițiilor corecte etc.).

166

O Dezvoltarea conceptului Medispa ar permite României să se poziționeze în raport cu concurenții săi, în special cu cei din Europa Centrală și de Est care au privilegiat în acești ultimi ani o poziționare bazată pe «repunerea în formă sau agrement/refacere», și ar răspunde mizelor și provocărilor reprezentate de procesul de îmbătrânire a populației la nivel național dar și european. Principalele axe de dezvoltare ar fi următoarele:

o Adoptarea unei abordări inovatoare în materie de nevoii/servicii, luând în considerare noile așteptări ale populațiilor română și europeană, în domeniul sănătății și prevenției, dar mai ales în domeniul de vârf al luptei împotriva îmbătrânirii sub toate formele sale.

o Complementar curei balneare tradiționale, reactualizarea și reafirmarea rolului preventiv și de educație sanitară al unei stațiuni și dezvoltarea serviciilor inovatoare la distanță, pe tot parcursul anului.

o Conceperea de noi oferte de îngrijire, de amenajare urbană și imobiliară, de cazare, de alimentație publică care să fie coerentă cu așteptările/handicapurile/constrângerile actuale ale seniorilor: accesibilitate, ergonomie, servicii, dar și animare și agrement.

!image

Câteva elemente cheie asupra procesului de îmbătrânire:

■ Îmbătrânirea constă în două mecanisme progresive:

■ Primul este codat genetic și joacă un rol important în stabilirea duratei vieții înainte de declin;

■ Cel de-al doilea este strâns legat de igiena noastra de viață, de obiceiurile noastre alimentare, de echilibrul hormonal și reprezintă mai mult de 70% din cauzele îmbătrânirii.

■ Îmbătrânirea este desigur inevitabilă, dar declinul funcțiilor cât timp suntem în viață poate fi evitat. Factorii agravanți ai îmbătrânirii sunt: alimentația proastă, tabagismul, alcoolul, sedentaritatea, soarele și poluarea.

■ Medicina anti-ageing este astfel o medicină preventivă care permite înaintarea în vârstă în mod sănătos, atât la nivel fizic, cât și mental și încetinirea mecanismelor îmbătrânirii

167

O poziționare modernă diferențiatoare pentru sectorul balnear român

Câteva elemente cheie asupra procesului de îmbătrânire :

O Nevoile persoanelor care întreprind o cură anti-ageing variază sensibil în funcție de varstă (50, 60, 70 ani …,) și necesită o diagnosticare și examinări foarte țintite :

o De la 50 de ani, considerată vârsta critică pentru demararea procesului de îmbătrânire: dozarea ratei de PSA (antigen prostatic specific), osteodensiometrie (osteoporoză), control buco-dentar, mamografie, bilanț cardiovascular, măsura acuității vizuale, examen al epidermei, test Hemocult și colonoscopie …

o La 60 de ani: ancheta alimentară, control al audiției, test al câmpului vizual …

o La 70 de ani : bilanț neurocognitiv, examen al fundului de ochi …

O În această perspectivă, rolul stațiunilor balneare în cadrul prevenției și a educației sanitare a persoanelor aflate la cură, ar trebui să fie actualizat prin dezvoltarea serviciilor complementare tratamentelor balneare: program de educație sanitară, prevenție, urmărire personalizată etc.

O Pentru a face atractivă oferta lor și a atrage astfel noi clientele, este necesar ca stațiunile balneare romanești care doresc să devină stațiuni globale ale «îmbătrânirii reușite» să se orienteze către clientele mai tinere, precum și a seniorilor din tranșa dintre 50 și 65 de ani care în momentul de față frecventează din ce în ce mai puțin stațiunile balneare.

!image

BENCHMARK, TRATAMENTUL ANTI-AGEING ÎN FRANȚA ȘI ÎN EUROPA

Stațiunile anti-ageing în Franța

□ Vichy (Allier)

° Poziționare : Anti-ageing al pielii

° Concept:

° Poziționare complementară (în plus față de reumatologie și slăbire)

° Oferta propusă prin Vichy Thermal Spa (aflat în afara bazei de tratament)

° Cazare dedicată: hotel Sofitel 4*, capacitate de 250 de paturi, 4 apartamente

° Ofertă/Produs: Cure «Coaching Anti-ageing»

° 6 zile de tratament/4 tratamente pe zi

° 285€ pe zi, pe persoană, cazare în cameră dublă Deluxe și mic dejun incluse

° Diagnostic personalizat + tratament termal + îngrijiri cosmetice pe bază de produse «Vichy»

° Băutura pe bază de apa termală «Complexe Anti-âge»

° Promovare:

° 1 pagină dedicată pe website-ul stațiunii

169

° 1 pagină în brosura publicitară a Spa-ului

170

Stațiunile anti-ageing în Franța

□ La Roche-Posay

° Poziționare: Anti-ageing dermatologic

° Concept:

° Poziționare prioritară pe repunere în formă (integrată în poziționarea generală a stațiunii: tratamentul pielii)

° Unitate anti-ageing integrată în centrul de repunere în formă (platou tehnic și medical dedicat procedurilor anti-ageing)

° Cazare dedicată: hotel de 4* cu o capacitate de 66 de paturi

° Ofertă/Produs:

° Diagnostic al pielii: 100€/½ zi/destinat clientelei de proximitate

° Week-end anti-riduri: diagnostic al pielii + terapii balneare/1045€ cu demi-pensiune/3 zile cu 2 nopți și 7 acte

terapeutice

° Săptămâna anti-ageing (Premium Radicale Jeunesse): diagnostic al pielii + terapii balneare + injecții botulinice

tratament laser/1905 € cu demi-pensiune/6 zile și 15 îngrijiri terapeutice

° Promovare:

° Website dedicat : http://www.spasourcelarocheposay.fr, portal de informare și rezervare

□ SPA Anti-ageing Valvital (Benidorm și Santa Pola, Spania)

° Poziționare: Cura anti-ageing, îmbătrânire reușită

° Concept:

° Structurat ca un sejur de o săptămână cu pensiune completă. Persoanele care urmează să vina să-și amelioreze și păstreze sănătatea prin îngrijiri medicale și de wellness, precum și pentru a primi sfaturile profesioniștilor

° Ofertă/Produs:

° Benidorm Vida Golf – 7 nopți/Santa Pola Life Resort – 7 nopți: consult medical + îngrijiri dermo-estetice, cardio- vasculare, neuro-psihologice și musculo-articulare + balneoterapie + masaje + ateliere de savoir vivre (mișcare, cum să te relaxezi, activități pentru memorie etc.). În jur de 1500 € cu pensiune completă fără transport

° În plus: Coaching și urmărire post-tratament - Consultații și newsletter de urmărire până la 3 luni după cură

° Promovare:

171

° Website-ul grupului Valvital este singurul care permite efectuarea de rezervări pentru curele anti-ageing, fiind vorba despre o marca înregistrată

172

□ Abano GB Grand Hotel (stațiunea Abano Terme, Italia)

° Poziționare: Anti-ageing al pielii + slăbire

° Concept:

° În Italia tratamentele balneare sunt furnizate direct de către hoteluri

° GB Grand Hôtel (5*) dispune de un spa: Anti Ageing Thermal Spa

° Hotelul termal este astfel poziționat direct pe sectorul de anti-ageing

° Ofertă/Produs:

° Experiența anti-ageing : diagnostic estetică + 1 tratament de fangoterapie (namol) + 1 tratament termal al pielii/2 zile/ 300 € cu pensiune completă

° Program Anti-ageing: diagnostic estetică + tratamente de fangoterapie + terapii termale + îngrijiri detox/6 zile/ 2480 € cu pensiune completă

° Promovare:

° Website-ul hotelului permite rezervarea pachetelor de sejur și tratament

° Website-ul lanțului hotelier GB Thermae Hotels prezintă poziționarea anti-ageing a hotelului Abano Terme

□ Grand Hotel Park (Gstaad, Elveția)

° Poziționare: Anti-ageing prin menținerea în formă a organismului

° Concept:

° Hotelul de 5* dispune de un spa

° Sunt propuse mai multe sejururi cu tema «sănătate wellness», între ele și sejurul Anti-Ageing Retreat

° Hotelul nu este poziționat doar pe anti-ageing (celelalte tipuri de sejur sunt relaxare și detoxifiere)

° Ofertă/Produs:

° Anti Ageing Retreat: hidroterapie + îngrijire a feței + cursuri de fitness/2 sau 7 zile/900 sau 2100 € cu demi-pensiune

° Promovare:

173

° Sejur propus prin website-ul hotelului sau al rețelei de hoteluri, o pagina e dedicată anti-ageingului

□ Clinica Matignon (Paris)

° Prezentare:

° Clinica de estetică specializată în medicină și chirurgie ambulatorie

° Echipa de 10 medici

° Terapii estetice, tratamente împotriva calviției, tratament contra obezității și tratament anti-ageing

° Poziționare: Anti-ageing-ul este unul dintre domeniile centrale ale ofertei clinicii. Abordarea este cea estetică, însă tratamentele nu se limitează la aceasta, fiind deseori medicalizate

° Concept:

° Conceptul anti-ageing este acela al unei abordări globale/holistice a procesului de îmbătrânire: consult general și tratamente globale

° Consultul ca și tratamentele ulterioare sunt asigurare integral în cadrul clinicii, fără aportul unor medici din exterior

° Ofertă/Produs:

174

° Consultul și controlul Long-life: 6 ore distribuite pe parcursul a 3 zile, conțin:

–Un examen clinic complet

–Teste biologice

–Teste de aptitudini fizice și psihice

–Analize de imagistică medicală

° La finalul consultului aprofundat, clinica propune un tratament adaptat: tratamentul «Long-life» :

° Tratament anticipativ al patologiilor incipiente

° Optimizarea funcțiilor naturale (echilibrare hormonală, aporturi de vitamine, ozonoterpaie etc.)

° Tratamentul aspectului fizic (silueta, piele, muschi)

° Tratamentul starii psihice

° Tratamentul functiilor vitale

Care sunt oportunitățile pentru România

175

CREAREA UNUI OMD AL TURISMULUI DE SĂNĂTATE LA NIVEL NAȚIONAL

176

Dezvoltarea turismului medical: Directiva 2011/24/UE

Directiva 2011/24/UE privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere a fost elaborată pentru a crea un cadru general european pentru furnizarea serviciilor medicale transfrontaliere în UE. Intrată în vigoare necesitând implementarea de acte legislative naționale până la data de 25 octombrie 2013, Directiva poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea și promovarea de servicii de turism în domeniul sănătății (chirurgie, medicină fizică și de reabilitare etc.) în România pentru piețele externe.

!image

anumite tipuri de asistență medicală pot fi furnizate în alt Stat Membru în baza unei autorizări prealabile din partea asiguratorului din Statul Membru de afiliere,

dă posibilitatea încheierii de acorduri transfrontaliere pentru tratamente și cercetare/inovare medicală între Statele Membre și limitează posibilitatea unui Stat Membru de a restrange mobilitatea medicală transfrontalieră

!image

Cele două aspecte ale Directivei care crează premisele unei intervenții de marketing turistic medical a României pe piața europeană

crează un cadru pentru ca statele membre să comunice în ceace privește reglementarea naționala în domeniul certificarii și acreditării furnizorilor de servicii medicale, ca pacienții asigurați să fie informați prin Punctele Naționale de Contact asupra serviciilor medicale disponibile, drepturilor și obligatiilor pacienților pe teritoriul altor state membre

serviciile medicale sunt rambursate de către asiguratorul din țara unde pacientul este asigurat și nu necesită autorizare prealabilă,

Principalele prevederi ale Directivei:

Directiva a schimbat contextul în care are loc furnizarea de servicii medicale transfrontaliere care necesită autorizare prealabilă și a creat un cadru normativ care încurajează cooperarea între părțile interesate. Cu toate acestea, cel puțin până în acest moment, cooperarea este limitată. Aceasta a însemnat că responsabilitatea deciziei a rămas în sarcina pacienților.

Cross Border Healthcare Directive 2011/24/EU pilot project

!image

Pacienții trebuie să identifice tratamentul necesar din Statele Membre care pot oferi asistență medicală corespunzătoare nevoilor lor

Asigurații, un membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică) sau o persoană împuternicită de acesta trebuie să constituie dosarul cu documente necesare pentru obținerea rambursării din partea asiguratorului sau de sănătate din statul de resedință

Pacienții trebuie să contacteze toate părțile interesate și să înțeleagă informații adeseori complexe

177

Pacienții sunt deseori puși în situația de a lua singuri decizia de a accesa serviciile medicale transfrontaliere, inclusiv cele de medicină fizică și de reabilitare

178

Ce se poate face?

Ținând cont de modalitatea prin care asigurații pot beneficia de asistență medicală transfrontalieră și modalitatea de rambursare a costurilor serviciilor medicale prin prisma prevederilor Directivei 2011/24/UE privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, furnizorii români de servicii de sănătate trebuie să dezvolte și introducă pe piața servicii turistice care să țintească eficace și eficient nevoile pacienților europeni. Acestea trebuie să țină cont în primul rând de gradul de înțelege de către pacienți a cadrului normativ al serviciilor medicale din alt Stat Membru și să aibă ca obiectiv să îi asigure că vor beneficia de servicii medicale sigure și de calitate și vor putea obține ușor rambursarea cheltuielilor din partea propriilor asiguratori din statul membru de afiliere.

A atrage pacienți transfrontalieri înseamnă astfel în primul rând a reduce din responsabilitățile pacienților în îndeplinirea tuturor formalităților prevazute de Directivă.

Cum poate fi atins acest obiectiv? Sunt două aspecte care trebuie vizate cu prioritate:

1.Tipurile de servicii medicale care prin calitate, caracter inovator și preț, ușurează pentru pacienți obținerea autorizării prealabile și astfel a rambursării din partea asiguratorilor proprii.

2.Promovarea și marketing-ul unor servicii astfel încât asiguratorii de sănătate din Statele Membre, să fie direct implicați. În acest fel sarcinile pacienților vor fi mult ușurate, încheierea de contracte directe cu asiguratorii fiind și un canal care oferă pacientului asigurarea asupra calității și siguranței actului medical sau a terapiei accesate.

!image

Recuperare post-intervenție medicală în condiții de cazare de calitate și urmărire medicală de specialitate

!image

Servicii medicale de medicină fizică și de reabilitare pentru tratarea afecțiunilor cronice care sunt cele mai susceptibile să raspundă pozitiv la acestea precum: artrita, reumatism, boli pulmonare etc.

!image

Programe de tratament speciale și personalizate pentru îmbunătățirea simptomelor unor afecțiuni rezultate din stilul de viață modern: diabet, obezitatea infantilă, boli generate de stress, dislipidemii, probleme psihice și psiho- somatice, adicții etc.

179

Exemple de servicii de sănătate care pot fi dezvoltate

180

Ce se poate face?

!image

Cum să fie vândute aceste tipuri de servicii de turism în domeniul sănătății

Crearea unui OMD al turismului de sănătate la nivel național

Furnizori

Ministere

Vânzare pe anumite piețe externe unde există părți interesate și condiții pentru competitivitatea produselor românești

Asiguratori publici și privați de sănătate

Punctul Național de Contact

Colaborarea cu asiguratorii de pe teritoriul Statelor Membre și cu Punctele Naționale de Contact din Statele Membre ale UE

Furnizează informații cu privire la serviciile disponibile și cu privire la standardele naționale pentru certificare și asigurarea calității

Elaborează produse adaptate anumitor părți interesate, în mod specific

Încheie contracte sau asistă în faza de contractare furnizorii naționali de servicii medicale

Rolurile instituțiilor/actorilor implicați în cadrul unui OMD național pentru turismul de sănătate

Punctul Național de Contact

Asociațiile și patronatele profesioniștilor/furnizorilor de servicii din sector

● ● Input pentru crearea de materiale și campanii de promovare: identificarea piețelor țintă pe care serviciile medicale sau de sănătate românești sunt sau pot fi competitive, identificarea tipurilor de părți interesate

!image

● ● Sprijin pentru intrarea în contact cu asiguratorii de pe teritoriul statelor membre și cu instituțiile implicate în sectorul medical de la nivelul UE

!image

● ● Crearea de servicii specifice de turism în domeniul sănătății pentru care există resurse (naturale, umane, infrastructuri etc.) la nivel național

● ● Contactarea directă a asiguratorilor de pe teritoriul statelor membre sau a principalelor institutii din alte state membre cu atribuții în domeniul sanitar (medical-recuperatoriu, dar și

Ministerul Turismului

● ● Elaborarea strategiei de promovare a produselor dezvoltate de furnizorii de servicii de sănătate: identificarea piețelor, a părților interesate, a cuplurilor produs-piață cu cel mai mare potențial în contextul competiției etc.

!image

● ● Coordonarea efortului de promovare a noilor servicii medicale pe piețele selectate alături de furnizori de servicii medicale, de Punctul Național de Contact, Ministerul Sănătății și CNAS

!image

181

Ministerul Sănătății și/sau Casa Națională de Asigurări de Sănătate

● ● Input normativ: informații cu privire la necesarul pentru acreditare și certificare a serviciilor de sănătate, astfel încât acestea să poată fi accesate de persoane asigurate în alte State Membre și rambursate acestora de către proprii asiguratori; informații cu privire la termenii și condițiile de rambursare a costurilor care rezultă din actele normative de la nivelul Statelor Membre sau asiguratorilor, informații cu privire la drepturile furnizorilor de a presta servicii sau orice restricții privind desfășurarea activității lor profesionale și la proceduri referitoare la plângeri și mecanisme pentru repararea daunelor, precum și opțiuni juridice și administrative disponibile pentru soluționarea litigiilor, inclusive în cazul unui prejudiciu rezultat în urma asistenței medicale transfrontaliere

182

Mecanismul răspunsului instituțional prin OMD de sănătate

Oferta balneară românească poate ținti eficace și eficient cererea europeană de servicii de medicină fizică și de reabilitare. Accesibilitatea Directivei UE pentru asistență medical transfrontalieră presupune măsuri care să răspundă nevoilor pacienților și asiguratorilor din perspectiva acesteia: nevoia de informare, nevoia de a asigura un contact mai facil sau un cadru clar al contactului și contractării de servicii medicale cu furnizorii de servicii medicale de medicină fizică și de reabilitare și sprijin pentru constituirea dosarelor medicale în vederea obținerii rambursării. Diferitele modalități de a aborda aceste măsuri presupun însă un cadru institutional care să devină ”proprietarul” planului strategic - Este vorba despre un OMD al turismului de sănătate românesc.

!image

!image

!image

!image

!image

Informare

Îmbă- trânire

Deficit asigurări de

Contextul cererii de tratamente balneare în Europa

Contextul Directivei UE

Oferta balneară românească

sănătate

Constituire dosare medicale

Contact cu furnizorii

de servicii de sanatate

Oferta balneară românească poate răspunde eficace cererii europene prin acțiuni întreprinse în contextul Directivei UE de un OMD al turismului de sănătate

Care sunt oportunitățile pentru România

183

FOCUS ASUPRA INVOVAȚIEI PRIN CLUSTERE

184

Ce este un cluster?

Principala dificultate în ceea ce privește definirea acestui termen este cauzată tocmai de originea sa:

!image

La prima vedere, un cluster înseamnă o aglomerare sau un grup, spre exemplu un ciorchine de struguri sau în domeniul medical o concentrație mai mare a unei anumite patologii (holeră, cancer) într-un loc specific.

În domeniul afacerilor a fost folosit de către unul dintre cei mai renumiți specialiști în domeniul strategiei organizaționale, Michael Porter. El definește termenul de cluster ca fiind “o concentrare geografică de companii și institutii interconectate într-un domeniu specific de activitate, legate de interese comune și complementarități.”

ADN-ul abordării de tip cluster este unul de tip strategic în afaceri și industrie și se bazează pe modele complexe care leagă concentrarea geografică a unor activități interconectate de creearea unui avantaj competitiv.

Această concentrare ar crește productivitatea companiilor din cluster prin stimularea inovației și a dezvoltării de noi afaceri în domeniu.

Exemplul perfect fiind: The Silicon Valley (companii, Universitatea Caltech)

Ce este un cluster turistic?

■ Este necesar să se evite o simpla suprapunere a cluster-ului industrial în sectorul turismului.

–Ar fi lipsit de relevanță, deoarece se bazează pe sinergii complexe care se aplică doar în sectoarele foarte bine dezvoltate, în care externalizarea și economiile de scală sunt elemente centrale.

–Ar introduce un instrument nepotrivit într-o zonă neadaptată.

■ Definiții:

–Beni (2003) definește un cluster turistic ca fiind un set de atracții turistice concentrate într-o arie geografică limitată, cu facilități și servicii de calitate, eficiență colectivă, coeziune socială si de politici, cu coordonarea lanțului de producție și a asociațiilor culturale și cu un management excelent a rețelelor companiilor care generează avantaje comparative și competitive.

–Costa (2005) adaugă că în dezvoltarea unui cluster în domeniul turismului ar trebui adaugate și serviciile de cazare și serviciile de alimentație publică, care reprezintă elementele statice ale acestui sector, serviciile de transport pentru pasageri, serviciile agențiilor de turism și a tour operatorilor și serviciile rent-a-car, care sunt numite elemente de mobilitate.

■ Definiția noastră:

185

–Un cluster de turism de sănătate ar fi o initiativă atât a actorilor publici, cât și a celor privați, care vor coordona, adapta sau crea politici conectate în scopul de a stimula dezvoltarea unei destinații atractive. Va raspunde unei cereri turistice cu o ofertă bazată pe avantajul competitiv natural al României în domeniul apelor termale. Cooperarea și consensul tuturor stakeholderilor le va permite să obțină beneficii financiare (mai multă frecventare, mutualizarea costurilor cu utilitățile, inovare, comunicare etc.), sociale (recunoașterea rezultatelor activității lor, ieșirea din izolare/creșterea notorietății) și în final va conduce la crearea unui brand atractiv și la generarea unei valori mai mari pentru clienți.

Aceasta este una dintre cele mai bune modalități de a crea o destinație atractivă care include și valorifică toate componentele cheie ale unui succes sustenabil al unei destinații turistice.

186

Sinergia dintre turismul de sănătate și cel de wellness

■ Distincția dintre turismul de sănătate și cel de wellness este fundamentală pentru operatorii stațiunilor de sănătate deoarece ea poate influența semnificativ strategia lor de afaceri.

■ O diferențiere cheie se bazează pe ipoteza că turiștii care accesează servicii de wellness tind să fie mai preocupați de starea lor de sănătate decât alții. Ei sunt susceptibili a fi “Căutatori activi de sănătate” care doresc să rămână sănătoși sau să devină mai sănătoși sau doresc să prevină bolile prin stilul de viață, nutriție sănătoasă și exerciții fizice regulate. (Smith; Puczkó,2008).

■ Conform lui Supapolet al. (2007), clienții serviciilor de wellness pot fi împărțiți în două segmente:

■ Unul dintre aceste segmente de consumatori îl reprezintă oamenii în cautare de plăceri, pentru care serviciile de wellness precum masajele, împachetările pe bază de plante și scrub-urile exfoliante oferă sentimente de relaxare, placere și satisfacție.

■ Un alt segment este reprezentat de oamenii în cautare de servicii de wellness care ar împiedica apariția unei anumite probleme de sănătate, în scopul de a menține echilibrul bunăstării fizice și/sau psihice.

■ Turiștii care consumă în mod special servicii de sănătate reacționează la afecțiuni care sunt deja instalate și se așteaptă astfel la îngrijiri medicale în cadrul sejurului lor.

■ Această distincție nu implică faptul că turismul de sănătate și cel wellness ar trebui să fie separate, deoarece ambele se bazează înainte de toate pe valorizarea resurselor naturale precum apa termală sau nămolul.

!image

1.Studiu de referință

■ Colectarea și identificarea tuturor activelor locale (abilități, resurse) și a stakeholderilor care vor fi centrul avantajului comparativ, al specializării.

2.Delimitarea pieței

■ Identificarea țintei și a pieței

3.Definirea poziționării clusterului

■ Alegerea tematicii care va transmite imaginea destinației și va unifica și integra serviciile și stakeholderii.

4.Un plan de comunicare orientat către clienți și către membrii clusterului, care va:

■ Consolida vizibilitatea externă a zonei, imaginea tematică pe care destinația dorește să o prezinte cererii

■ Consolida lizibilitatea internă a zonei care constă în federalizarea multitudinii de stakeholderi care pot fi în același timp concentrați din punct de vedere geografic și separați din punct de vedere economic și în valorizarea interacțiunilor lor prin transformarea acțiunilor izolate în unele concertate și integrate.

5.Implementarea unui ecosistem de afaceri

■ Această comunitate economică, susținută de organizații, instituții și indivizi care interacționează, permite o mai bună integrare a serviciilor și generarea de complementarități între actori izolați sau eterogeni.

6.Definirea indicatorilor de rezultat pentru a evalua valoarea adaugată a cluster-ului:

■ Pe termen scurt: rata de ocupare a locurilor de cazare, cheltuielile per turist, accesibilitatea zonei etc.

187

■ Pe termen mediu: evoluția ocupării în domeniul turismului, contribuția turismului în PIB-ul regional, dezvoltarea de competențe/abilități specifice.

188

Set de instrumente pentru cluster

!image

!image

Precondiție

1.Fixat în spațiul geografic

2.Concentrare – aglomerare

3.Competitivitate - concurență

4.Cooperare - specializare

!image

Activitate

1.Procese în comun: C D și dezvoltare de produs

2.Activitate comună de marketing

3.Achiziții în comun

4.Training în comun și dezvoltarea în comun a programelor de formare profesională

!image

Efecte

1.Crearea unei infrastructuri umane speciale

2.Identitate, încredere, imagine

3.Mediu inovator

4.Competitivitate

Un sumar al procesului progresiv de construire a cluster-ului

!image

Conform lui Jucevicius (2008), este posibil ca participanții la un cluster de wellness să fie împărțiți în funcție de 3 tipuri de activități:

1.Furnizori de servicii de bază (“core”), care crează și furnizează servicii legate de wellness-ul pur, de prevenție, de wellness-ul medical, spa, propunând și câteva servicii turistice precum cazare și catering.

2.Activități suport, care sunt realizate de către parteneri ai furnizorilor de servicii de wellness:

■ Intermediarii ca agențiile de turism, specialiștii de wellness, casele de pensii și asigurari sociale, asiguratorii de sănătate

■ Sectorul farmacologic, de tehnică medicală, companiile de logistică, instituții de gestiune a infrastructurilor (transport, info points, centre medicale publice, rețeaua de servicii medicale, infrastructura TIC)

■ Instituții organizatoare de evenimente și instituții de management al resurselor (instituții care asigură protecția mediului, asociații turistice, organizații de promovare a evenimentelor culturale)

3.Infrastructura “soft” vizează activitățile institutelor științifice și de cercetare ale căror domenii de interes au legatură cu aspecte ale wellness-ului:

189

■ Instituții care cercetează resursele naturale, educația în domeniul wellness sau al turismului, universități, structuri administrative, structuri care califică și certifică

190

Unitatea face forța: structura unui cluster al turismului de sănătate și wellness

!image

■ Austria este un pionier în procesele de clusterizare. În 2001 a demarat deja inițiativa de clusterizare denumită “Austria, locație centrală a Wellness-ului european” (“Austria Target Location of European Wellness“). Principalul obiectiv al acestei initiative este acela de a dezvolta turismul de wellness în țară și de a crea în lume o imagine a Austriei ca leader al sectorului de wellness. Această inițiativă cuprinde urmatoarele proiecte: “Alpine Wellness Cluster“, “European Wellness Project” și “Lower Austria Wellness Cluster”.

■ Proiectul Alpine Wellness Cluster creează condițiile pentru colaborarea întreprinderilor din sectorul turistic, să lucreze cu furnizori de încredere și cu oameni de știință astfel încât produsele și serviciile inovatoare de turism de sănătate să fie create în același timp cu împrospatarea imaginii Regiunii austriece Tirol ca locație care pune la dispoziția turiștilor servicii de înaltă calitate.

Unitatea face forța: structura unui cluster al turismului de sănătate și wellness

!image

■ Regiunea franceză Aquitaine, Aqui O Thermes reprezintă un model de cluster de turism de sănătate și wellness de succes, care se dezvoltă rapid din 2011. Regiunea a decis să se concentreze pe turismul de sănătate în locul wellness-ului deoarece gazduiește deja 10 stațiuni care au contracte cu sistemele de securitate socială și medicală.

■ Acest cluster include IMM-uri locale și furnizorii de servicii conexe și suport, precum furnizorii de formare vocațională, universitățile, oficiile pentru ocuparea forței de muncă și actorii deținători sau operatori de infrastructuri “soft”, precum centrele de cercetare (ex.: Institutul termalismului).

■ Cluster-ul este administrat de un directorat de 18 directori aleși:

■ 9 membrii care reprezintă sectorul privat (mai ales stațiuni termale, dar și structuri industriale)

■ 4 membrii care reprezintă educația și cercetarea (Universitatea din Bordeaux sau unitatea locală de doctori)

■ 5 membrii reprezentanți ai “sectorului” instituțional (Municipalități, Administrația Regională, Camera de Comerț și Oficiile de turism)

■ Cluster-ul și-a fixat trei misiuni principale :

■ Mutualizarea resurselor în special prin achizițiile grupate care asigură prețuri mai mici și un impact mai scăzut asupra mediului

■ Campanie de comunicare cu un website inovator care este o vitrină a spatiilor, echipamentelor și serviciilor, dar și a activităților cluster-ului. Membrii au un acces privat la acest website pentru a putea colecta date despre centrele de interes ale vizitatorilor.

191

■ Inovarea în domeniul îngrijirilor termale/balneare ca, spre exemplu, un nou protocol pentru băile cu dioxid de carbon și cu o aplicație mobilă Techvie care oferă utilizatorilor informații turistice, date despre starea de sănătate și programe de activități fizice adaptate parametrilor fiziologici ai fiecăruia.

192

Concluzii

■ Construirea unui cluster necesită un angajament comun și solid al multor actori, precum operatori de stațiuni balneare, primării și centre de cercetare.

■ Crearea unui cluster poate părea complexă, cu multe obstacole, în timp ce avantajele și profitabilitatea sa nu sunt evidente și trebuie atent explicate.

■ Mai mult, actorii au tendința să-și urmearească doar interesele proprii imediate și pot fi dificil convinși să împarta accesul la tehnologii, echipamente și chiar clienți.

■ În final, finanțarea și managementul cluster-ului pot fi o sursă de conflict și trebuie să fie atent planificate și întreprinse, astfel încât orice neîncredere să fie evitată sau înlăturată.

■ Aceste câteva remarci au rolul de a sublinia necesitatea de a crește gradul de constientizare al beneficiilor clusterizării și de a împărtăși bunele practici. Spre exemplu, o călătorie în Regiunea Aquitaine poate fi finanțata pentru a experimenta această vitrină a unui cluster de sănătate ți wellness de succes.

■ Este indubitabil că, pentru a avea succes, o asemenea întreprindere sau initiativă trebuie să fie sprijinită de un număr cât mai mare de actori din sector. Certitudinea că autoritățile publice sunt și vor rămâne implicate total în acest proiect, în special prin finanțarea cercetării și a costurilor cu infrastructurile, este unul dintre cele mai puternice stimulente pentru implicarea actorilor privați într-un cluster.

DIRECȚII DE ACȚIUNE

194

Introducere

■ Obiectivul principal este acela de a asigura eficacitatea și coerența demersurilor de dezvoltare a turismului balnear din România. Bazat pe experiența versiunii anterioare a Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear, actualele direcții de acțiune se axează pe autoritatea publică competentă în sectorul turismului (Ministerul Turismului), ca institutie responsabilă cu implementarea majorității acțiunilor. Prin concentrarea pe autoritatea publică centrală se urmăresc două obiective principale:

–Evitarea dispersiei responsabilității și a ineficacității și ineficienței acțiunilor datorată lipsei unui «ownership» clar

–Asigurarea unei intervenții la nivel național în ce privește sectorul balnear, în special în ce privește poziționarea sa în marketing

■ Trebuie subliniat, cel de-al doilea obiectiv menționat mai sus, importanța abordării centrale în ce priveste procesul de poziționare al sectorului și stațiunilor balneare din România. Data fiind situația sectorului balnear din România și înțelegerea sa în contextul european și balnear (o slabă competitivitate într-un sector în plină dezvoltare la nivel internațional, datorată infrastructurilor vetuste, dominației turismului social etc.) este foarte dificil de imaginat acțiuni eficace în direcția creșterii atractivității și diversificării clientelei, care să fie întreprinse doar de actori locali (hoteluri, resorturi, chiar stațiuni etc.). De aceea este foarte important ca repoziționarea sectorului balnear să fie un proces complex întreprins la nivel național, care să articuleze diversele specializări și specificități locale prin integrarea lor în cele 3 poziționări propuse la nivel național: turism balnear “verde” (legat cu ecoturismul), turism balnear medical și turism anti-îmbătrânire. În acest fel se asigură concomitent preluarea activelor valoaroase moștenite (competențe și abilități medicale, tratamente balneare cu tradiție, personal etc.) și poziționarea atractivă pe piața europeană, proces ce prespune o coerență optimă între modernizarea unor produse de turism balnear și crearea unora noi.

■ În final, însă nu în ultimul rând, punerea Ministerul Turismului în centrul direcțiilor de acțiune face ca modelul de finanțare a diferitelor măsuri să fie mai ușor de dezvoltat (fonduri publice naționale sau din fonduri europene) și se asigură un cadru de cooperare mult mai adaptat operatorilor din sectorul balnear național, deseori cu viziuni și obiective comerciale dintre cele mai diverse și dificil de conciliat.

!image

1 obiectiv principal

!image

Concretizate în 4 teme de lucru

!image

Acțiunea 5: Elaborarea și implementarea unui plan de comunicare

3.O poziționare inovantă pe un nou produs «turismul balnear verde»

Acțiunea 4: Identificarea măsurilor de stimulare fiscală și a oportunităților de finanțare pentru a sprijinii modernizarea capacităților de cazare și centrelor de tratament

Acțiunea 3: Dezvoltarea animării stațiunilor balneare

!image

Cele 9 acțiuni de implementat

!image

1.Implementarea unui demers inovant și a unui partenariat public-privat

!image

Ameliorarea si

promovarea ofertei

!image

Acțiunea 6: Stabilirea unui criteriu referitor la amenajarea urbană și

turistică

!image

Acțiunea 1: Dezvoltarea unui cluster balneo-turistic la nivel național

!image

!image

Acțiunea 2: Crearea unui OMD pentru turismul de sănătate din România

2.. Sprijinirea dezvoltării turismului de sănătate

!image

!image

Acțiunea 9: Crearea și implementarea unei carte anti-ageing comune

Acțiunea 8: Încurajarea dezvoltării de produse anti-ageing pe bază de apă termală sau de elemente naturale

4.Dezvoltarea curelor în sectorul luptei împotriva îmbătrânirii

Acțiunea 7: Identificarea măsurilor necesare segmentului luptei împotriva îmbătrânirii

195

196

Impactul pozitiv și beneficiile pe care le aduce finalizarea proiectului

197

198

199

200

201

202

203

204

205

206

207