Lege
Lege nr. 596 din 24 iulie 1946
pentru contractul de ediţiune şi dreptul de autor în materie literară
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 169 din 24 iulie 1946
Textul actului · 93 de articole
100%
pentru contractul de ediţiune şi dreptul de autor în materie literară
Contractul de ediţiune în materie literară este contractul prin care autorul unei opere de creaţie, critică, istorie sau monografie literară, sau succesorii săi, acordă unei persoane fizice sau morale, denumită editor, în schimbul unui preţ, dreptul să publice şi să vândă opera.
Autorul minor, care a împlinit vîrsta de 18 ani, are capacitatea de a încheia toate actele juridice privitoare la opera creiată de el şi de a exercita acţiunile, care derivă din ele.
Autorul minor, care nu a împlinit vîrsta de 18 ani, precum şi interzisul legal, vor încheia contractul personal, cu consimţămîntul părintelui sau tutorelui. În caz de refuz al acestuia din urmă, contractul va fi încheiat cu autorizaţiunea instanţei, tutelare.
Prin contractul de ediţiune:
a)Autorul este obligat să pună la dispoziţia editorului o anume operă, garantându-i pe toată durata contractului liniştita folosinţă a drepturilor atribuite;
b)Editorul este obligat să publice opera, să o răspândească şi să o vândă, veghind şi stăruind la respectarea intereselor morale şi materiale ale autorului, în raport cu ediţiunea respectivă; el mai este obligat să dea autorului socotelile şi să plătească preţul, în condiţiunile contractului şi cu respectarea dispoziţiunilor de mai jos.
Dacă contractul prevede, opera poate fi imprimată sub pseudonim sau anonimă.
Sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul se va încheia prin act scris.
Înscrisul trebuie vizat de Societatea Scriitorilor Români, înainte de orice executare a obligaţiunii oricăreia din părţi.
Societatea Scriitorilor Români, este obligată să vizeze înscrisul prezentat, conform art. 69 şi 70, în termen de 15 zile dela înregistrarea lui.
Dacă în termenul prevăzut de alineatul precedent, Societatea Scriitorilor Români nu comunică refuzul de viză, contractul respectiv se consideră de drept vizat, fără nicio altă formalitate.
Din momentul încheierii contractului, părţile au drepturile şi obligaţiunile stipulate în contract şi cele arătate în prezenta lege.
Editorul nu se poate descărca de obligaţiunile sale prin plata preţului.
Orice contract de ediţiune priveşte numai o singură ediţie; contractul care ar depăşi această prevedere este de drept redus numai la o singură ediţie.
Cesionarea totală a unei opere este nulă de drept.
Dacă contractul are ca obiect opere care nu au fost încă create, contractul este nul, dacă nu prevede o limită de timp; limita timpului nu poate depăşi trei ani.
Autorul nu poate renunţa în niciun fel la exerciţiul drepturilor sale personale, decurgînd din creaţia artistică.
Orice clauză dintr'un contract de natură a aduce vreo atingere drepturilor autorului; traducătorului sau Societăţii Scriitorilor Români este nulă şi înlocuită de drept prin dispoziţiunile corespunzătoare din prezenta lege.
Dacă o asemenea clauză a fost pentru autor sau traducător cauza impulsivă şi determinantă a încheierii contractului, întreg contractul este nul.
Oridecâteori este vorba în această lege de consimţămîntul unei părţi, el trebuie să fie expres şi în scris.
Autorul este obligat să predea opera în aşa fel, încît să poată fi imprimată fără dificultate.
Modul, starea şi timpul de predare vor diferi după natura operelor, conform clauzelor contractuale sau uzului.
Dacă autorul nu predă lucrarea pînă la termenul convenit, editorul va trebui să notifice autorului un nou termen de predare, care nu poate fi mai apropiat decât 1/3 din primul termen convenit.
Dacă autorul predă lucrarea pînă la expirarea acestui de al doilea termen, contractul nu se reziliază.
Editorul poate cere, numai după editare, daune pentru eventualul prejudiciu cauzat prin această întîrziere.
Dacă autorul nu predă lucrarea nici la noul termen notificat, editorul poate cere rezoluţiunea contractului şi daune.
Dispoziţiunile precedente se aplică şi în cazul contractelor care prevăd predări în rate, pentru fiecare termen de predare parţială.
Autorul nu poate fi constrâns la executarea operei.
Editorul poate restitui manuscrisul în starea în care se va afla după imprimare.
Autorul are dreptul şi obligaţia să corecteze erorile de tipar, potrivit uzului.
Autorul este obligat ca după două corecturi şi într'un termen potrivit, să predea bunul de imprimat, datat şi semnat, editorul poate proceda la tipărire şi fără această formalitate, numai după ce a pus pe autor în întîrziere şi acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia.
Autorul poate introduce orice modificări, cu condiţiunea de a nu altera caracterul operei.
Autorul nu va suporta sporul de cheltuieli pricinuit, dacă acest spor nu depăşeşte 20 la sută din cheltuielile care ar fi fost necesare pentru tipărirea operei nemodificate.
Dacă editorul nu publică opera în termen de un an dela primirea ei, sau înainte de împlinirea acestui termen, arată că nu va executa contractul, autorul este îndreptăţit să ceară, fie rezilierea contractului, cu daune pentru prejudiciu moral şi material încercat, fie executarea contractului de către editor sau în contul lui, osebit de daunele cauzate prin întîrziere.
Acţiunea autorului introdusă în baza art. 15 nu va fi admisă numai în caz că editorul va fi apărat de forţa majoră sau caz fortuit.
În lipsa unei clauze contractuale, editorul fixează singur preţul de vânzare, conformându-se uzului şi ţinînd seamă de costul publicaţiunilor analoage, în aşa fel, încît să nu se deprecieze opera şi să nu împiedece vînzarea ei.
Preţul de vânzare va fi modificat numai cu consimţămîntul autorului.
Autorul are dreptul la cota sa determinată de sporirea preţului, pentru toate exemplarele aflate încă în vânzare.
Renunţarea anticipată la acest drept este nulă de drept.
De asemeni, nu se poate stipula anticipat a se vinde ediţia, total sau parţial, la sold sau la preţ mai mic decât cel fixat.
Dacă la 4 ani dela apariţia cărţii mai este încă nevândut un stoc de cărţi mai mare de 15 la sută din tirajul iniţial:
a)Autorul va avea dreptul să cumpere acest stoc în total sau în parte, cu 50 la sută din preţul pe care l-ar fi plătit conform art. 26;
b)Editorul va încunoştiinţa Direcţia literilor din Ministerul Artelor, pentru ca stocul rămas să poată fi vândut în total sau în parte bibliotecilor publice, cu 50 la sută din preţul pe car îl plătesc librarii.
Pentru îndeplinirea dispoziţiunilor precedente, editorul este obligat să readucă în depozitele sale stocul rămas.
La împlinirea a 5 ani dela apariţia cărţii şi numai după epuizarea căilor, prevăzute la punctele a şi b din acest articol, editorul are libertatea să maculeze volumele rămase, dacă Societatea Scriitorilor Români este de acord.
În caz negativ, editorul va putea, macula volumele numai după trecerea unui an dela încunoştiinţarea special făcută Societăţii Scriitorilor Români, potrivit alineatului precedent.
Ediţia va trebui trasă în numărul de exemplare stipulat în contract.
Autorul are dreptul de a controla tirajul şi în timpul imprimării.
Editorul va notifica Societăţii Scriitorilor Români terminarea operaţiunii de tipărire, după care întreaga ediţie, numerotată, va fi ştampilată.
Societatea Scriitorilor Români este obligată să-şi trimită delegatul la ştampilare în termen de 5 zile libere, dela primirea notificări. În provincie, notificarea prevăzută la alineatul precedent va fi făcută reprezentantului societăţii, desemnat de aceasta cu ocazia vizării contractului.
Dacă, după expirarea termenului de 5 zile, delegatul Societăţii Scriitorilor Români nu se prezintă la ştampilare, această viză va fi înlocuită cu aplicarea parafei personale a autorului.
În acest scop, un duplicat al notificării comunicată Societăţii Scriitorilor Români va fi comunicată şi autorului, cu invitaţia de a se prezenta la editură, pentru a-şi pune parafa în cazul cînd Societatea nu ar trimite delegatul său în termenul de cinci zile notificat.
Termenul de prezentare al autorului pentru parafare este de 3 zile libere dela expirarea termenului de 5 zile prevăzut la alineatul 2.
Operaţia ştampilării sau parafării va fi constatată printr'un proces-verbal semnat de editor şi delegatul S.S.R.-ului, sau în lipsa acestuia, de autor.
Dacă înăuntrul acestui termen de 3 zile, autorul nu s'a prezentat pentru a-şi pune parafa, editorul are dreptul de a scoate în vânzare opera numai numerotată, cu condiţia de a notifica în prealabil Societăţii Scriitorilor Români acest fapt.
Pentru serviciul de presă şi radio şi pentru îndeplinirea obligaţiunilor legale de depozit se va trage, peste numărul indicat în contract, încă un număr de exemplare în proporţie de minimum 1/20 şi maximum 1/10 din ediţie. Aceste exemplare vor fi şi ele numerotate şi ştampilate sau parafate; ele nu vor avea preţ pe copertă.
Ele vor fi distribuite gratuit de editor, de acord cu autorul.
Autorul are dreptul, pentru îndeplinirea obligaţiunilor sale personale, la 1/4 din numărul acestor exemplare, fără vreo plată.
Editorul este obligat să asigure lucrării o cât mai largă răspîndire, precum şi o publicitate conformă cu natura operei.
În niciun caz, cheltuielile de publicitate făcute de editor nu pot fi puse pe seama autorului.
Din depozitul editurii sau din oricare altul, exemplarele vor fi scoase numai în ordinea lor numerică. Erorile săvîrşite în cadrul unei grupe de 200 exemplare nu sînt sancţionate.
Editorul şi depozitarii, sub orice titlu, sînt obligaţi să aibă evidenţa la zi a locurilor unde exemplarele au fost expediate.
Editorul este obligat să pună la dispoziţia autorului, cu preţul cu care îl plătesc librarii, exemplarele în curs de vânzare, autorul avînd oricînd dreptul să le răscumpere în total sau în parte. Se va deduce şi dreptul de autor.
Exemplarele aflate în librării vor fi retrase de editor la cererea autorului, cînd acesta vrea să le răscumpere, numai dacă autorul a consemnat preţul.
Preţul cuvenit autorului nu poate fi stipulat decât sub forma unei participaţiuni procentuale asupra preţului de vânzare la public a exemplarelor vândute, fără ca acest procent să poată fi stabilit sub 20 la sută.
Pentru ediţiile critice, preţul cuvenit comentatorului nu poate fi stabilit sub 10 la sută; de asemeni şi pentru antologii.
Plata sumelor cuvenite autorului se va face cel mai târziu în termen de 10 zile dela data la care contul trebuie să fie comunicat, potrivit art. 30.
Plata tuturor drepturilor băneşti minimale, prevăzute în această lege, va fi valabil făcută numai prin depunerea sumelor cuvenite autorului, la Societatea Scriitorilor Români sau la orice bancă, instituţie sau societate similară Societăţii Scriitorilor Români, indicate de societate.
Nicio măsură de asigurare sau urmărire nu se poate înfiinţa asupra drepturilor băneşti minimale datorate autorului în temeiul contractului de ediţiune, în afară de cele pentru datorii de chirii, salarii cuvenite oamenilor de serviciu şi pensiuni alimentare. În aceste cazuri excepţionale, insesisabilitatea nu loveşte decât 1/3 din drepturi. Drepturile băneşti minimale nu pot fi cedate, în total sau în parte, decât pentru stingerea creanţelor enumerate în acest alineat şi tot numai pînă la o treime.
S.S.R.-ul şi cei indicaţi de societate, potrivit alineatului 4, pot refuza plata în mâinile unui mandatar al autorului, atunci cînd ar avea prezumţia că mandatul ar putea ascunde o cesiune sau o fraudă la lege.
Este nulă de drept orice urmărire sau cesiune făcută în contra dispoziţiunilor alineatului 5.
Orice alte plăţi făcute în alt mod decât prin depunerea arătată în alineatul 4, vor fi considerate suplimente de onorariu peste cel minimal arătat în această lege. Nu va fi admis a se face nicio dovadă contrarie.
Pentru textele operelor arătate în art. 1, inclusiv cele intrate în patrimoniul public, reproduse total sau parţial, în manualele didactice de limba română, pentru învăţămîntul supra-primar şi secundar, editorul va vărsa la Societatea Scriitorilor Români 25% din drepturile autorului manualului, indiferent de câtimea reproducerilor. Din acest fond Societatea Scriitorilor Români va plăti autorii textelor reproduse.
Pentru textele operelor arătate în art. 1, reproduse total sau parţial în antologii, editorul va vărsa la Societatea Scriitorilor Români o cotă egală cu aceea cuvenită întocmitorului antologiei. Din acest fond, Societatea Scriitorilor Români va plăti autorii textelor reproduse.
Pentru reproducerea într'o antologie a unei opere definite în art. 1 al acestei legi, este necesară autorizaţia autorilor în viaţă.
Pentru operele autorilor defuncţi, neintrate încă în patrimoniul public, această autorizaţie va fi dată de Societatea Scriitorilor Români.
Plata preţului cuvenit autorului este garantată printr'un privilegiu general asupra bunurilor mobile ale editorului, care va avea rang imediat după cel prevăzut de art. 1.729, punctul 4, cod civil.
Autorul poate cere, la fiecare trei luni, comunicarea contului unei ediţii. El are dreptul să cerceteze registrele editorului, prevăzute de art. 22 cod comercial, în părţile privitoare la executarea contractului său, precum şi toate elementele care l-ar ajuta să controleze exactitatea contului, cum ar fi comenzile, facturile, deconturile şi corespondenţa cu librarii.
Termenul de trei luni se socoteşte dela data procesului-verbal, încheiat potrivit art. 22, alineatul penultim. În cazul art. 22, alineatul ultim, termenul se socoteşte dela data notificării de punere în vânzare.
Editorul este obligat să comunice autorului, care nu şi-a exercitat drepturile prevăzute în alineatul prim, contul respectiv la fiecare şase luni, şi anume în cursul lunilor Ianuarie şi Iulie ale fiecărui an.
Aceeaşi obligaţie o are editorul şi la epuizarea fiecărei mii de exemplare.
Editorul este obligat să comunice autorului, situaţia numerică a lucrării, indiferent dacă drepturile de autor sînt achitate în acel moment.
Editorul are îndatorirea de a-şi lichida conturile cu librarii în termen de un an dela data remiterii lucrării spre vânzare. În caz de neconformare, partea respectivă din ediţie va fi socotită vândută şi drepturile pecuniare ale autorului devin exigibile, indiferent de stipulaţiunile dintre părţi.
Insolvabilitatea librarilor priveşte numai pe editor.
O ediţie se consideră epuizată prin vînzarea sau lipsa a 85% din numărul de exemplare care au fost tipărite. În cazul art. 34, acest procent se reduce la 75%.
Lipsurile sînt în contul editorului, dacă acesta nu e apărat de forţa majoră sau de caz fortuit. Partea din ediţie pentru care nu s'au lichidat conturile între editor şi librari în termenul de 1 an este socotită vândută.
Cînd ediţia nu este încă epuizată potrivit art. 32, autorul poate contracta o nouă ediţie cu un alt editor, numai dacă:
a)Are consimţămîntul primului editor, sau b) Se constată că editorul nu o răspândeşte, fapt care va fi stabilit la cererea autorului, conform art. 67 şi 68 din legea accelerării judecăţilor, cu citarea editorului.
Autorul nu are dreptul de a cuprinde într'o ediţie a operelor sale complete lucrările editate şi încă neepuizate decât dacă au trecut cinci ani dela publicarea ultimei ediţii sau în cazurile arătate în articolul precedent.
Editorul nu poate cesiona un contract unui alt editor fără autorizaţia autorului, decât în cazul vânzării întregului fond de comerţ.
Chiar în acest caz, autorul va putea rezilia contractul în termen de o lună dela data notificării cesiunii fondului de comerţ, dacă lucrarea nu este încă imprimată, fără a putea fi obligat la plata vreunei despăgubiri.
Falimentul editorului atrage de plin drept rezilierea contractului.
Dacă lucrarea este efectuată, autorul sau în lipsă Societatea Scriitorilor Români, are drept de preemţiune la vînzarea ei cu ocazia lichidării massei falimentare a editurii.
Moartea sau punerea autorului sub interdicţie nu atrage rezilierea contractului decât dacă acestea intervin înainte de terminarea operei.
Dacă autorul moare sau se află în imposibilitate de a termina lucrarea, după ce o parte însemnată a ei a fost compusă şi predată, contractul nu se reziliază decât dacă autorul şi-ar fi manifestat voinţa ca opera să fie imprimată numai în întregime. Succesorii lui îşi pot manifesta o asemenea voinţă numai cu avizul Comitetului Societăţii Scriitorilor Români, că tipărirea acestei părţi n'ar avea valoare sau ar prejudicia numele autorului.
Dacă rezoluţiunea a avut loc la cererea autorului sau a succesorilor, editorul nu are drept la vreo despăgubire; opera neterminată nu poate face obiectul altui contract de ediţiune, sub pedeapsă de daune interese în favoarea primului editor.
Dacă editorul este o persoană fizică, moartea lui înainte de începerea imprimării, atrage rezilierea contractului numai dacă autorul notifică aceasta în termen de două luni de la data, cînd moştenitorii au intrat în posesie. Notificarea se va face la ultimul sediu al editorului.
Cînd imprimarea sau răspândirea unei lucrări este oprită printr'un act administrativ sau hotărîre judecătorească, contractul se reziliază dacă oprirea se prelungeşte peste trei luni.
Autorul va trebui să restituie sumele încasate anticipat ca drepturi de autor, pentru exemplarele nevândute.
Traducerile operelor arătate în art. 1, nu pot fi făcute decât de membrii Societăţii Scriitorilor Români, cu excepţia prevăzută la art. 43.
Traducerile făcute de membrii Societăţii Scriitorilor Români, vor fi vizate de Societatea Scriitorilor Români, înainte de a fi editate.
Traducerile vor fi făcute din limba originală.
În cazul cînd opera care urmează să fie tradusă este scrisă într'o limbă pentru care nu se prezintă literaţi cunoscători, traducerea se va face dintr'o limbă de circulaţie universală.
Toate prelucrările sînt şi rămîn considerate traduceri.
Se va arăta întotdeauna pe coperta interioară autorul şi opera după care prelucrarea a fost făcută.
Orice traducere trebuie să aibă menţionată pe coperta interioară titlul operei originale şi, ediţia după care a fost făcută traducerea.
Traducerea va păstra titlul original. În caz de dificultate, se va alege un titlul care îi va păstra sensul.
Prin excepţie la art. 39, editorul poate angaja ca traducător şi o persoană care nu face parte din Societatea Scriitorilor Români.
Pentru fiecare lucrare, acest traducător va avea în prealabil autorizaţia Societăţii Scriitorilor Români.
Traducerile făcute din cei arătaţi în art. 43, al. 1, vor fi depuse, în manuscris împreună cu ediţia operei străine la Societatea Scriitorilor Români. Societatea Scriitorilor Români, va desemna, în termen de 10 zile dela data depunerii, un membru al său care va verifica manuscrisul. Verificatorul literar îşi va da avizul într'un termen fixat prin procesul-verbal de desemnare, termen apreciat după natura şi mărimea lucrării şi care, va fi comunicat atît traducătorului cât şi editorului. Pe baza avizului negativ al verificatorului, motivat în scris, Societatea Scriitorilor Români poate opri imprimarea nedând viza respectivă. O asemenea decizie poate fi apelată la Uniunea Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti.
Nici o traducere nu poate fi imprimată fără viza de imprimare a Societăţii Scriitorilor Români.
Pe coperta interioară se va arăta numărul vizei de imprimare.
Editorul va vărsa la Societatea Scriitorilor Români, odată cu depunerea manuscrisului traducătorului angajat potrivit art. 43 o sumă echivalentă cu 15 la sută din acontul traducătorului, potrivit art. 47.
Editorul va vărsa un acelaşi procent din restul drepturilor ce plăteşte traducătorului, potrivit art. 47.
Această sumă reprezintă echivalentul contribuţiunilor şi sarcinilor membrilor Societăţii Scriitorilor Români, în cadrul societăţii. Editorul o va reţine din cota traducătorului.
Dacă imprimarea este oprită, conform art. 44, toate sumele vărsate potrivit acestui articol, rămîn dobândite de Societatea Scriitorilor Români.
Editorul va vărsa acelaşi procent pentru toate editările aceleaşi lucrări.
Societatea Scriitorilor Români poate aprecia sinceritatea contractului cu traducătorul.
Traducătorii lucrărilor arătate în art. 1 şi a pieselor de teatru tipărite, vor primi 10 la sută în raport cu numărul de exemplare al ediţiei şi cu preţul de vânzare imprimat pe carte. Plata drepturilor de traducători se va face: 2 la sută la semnarea contractului, 3 la sută la predarea manuscrisului şi restul de 5 la sută pe măsura vânzării.
Pentru traducerile în versuri, onorariul va fi de 15 la sută şi plata se va face: 3 la sută, 4 la sută şi apoi 8 la sută.
Traducătorii au la fiecare nouă ediţie, toate drepturile arătate pentru prima ediţie.
Cotele din prezentul articol sînt minimale.
Toate dispoziţiunile referitoare la operele şi autorii originali, sînt aplicate şi traducerilor şi traducătorilor.
Dacă procentul cuvenit scriitorului străin, conform contractului, împreună cu cota de 10 la sută cuvenită traducătorului, totalizează un procent mai mic de 20 la sută, diferenţa pînă la 20 la sută va fi vărsată de editor la Societatea Scriitorilor Români.
Acest articol nu este aplicabil traducerilor operelor intrate în patrimoniul public.
În afară de textele din prezenta-lege, care cuprind dispoziţiuni expres referitoare la lucrările dramatice, originale sau traduceri, mai sînt aplicabile raporturilor dintre autorii şi traducătorii dramatici, Societatea Scriitorilor Români şi teatre sau organizatorii de spectacole ocazionale sau turnee şi textele din prezenta lege de sub Capitolele: XI, XII şi XIII, şi art. 2, 5, 7 - 11 inclusiv, 13, 27, alineatele: 4, 5, 6, 7 şi 8, 29, 35, 36, al. 1, 37, al. 1, 39, 40, 42, al. 2;
44.al. 1 şi 2; 46 şi 65, în care articolele, cuvintele "ediţie" şi "editarea", se înlocuiesc cu cuvântul "stagiunea", cuvântul "editor" se înlocueşte cu cuvântul "teatru" şi cuvintele "imprimare" ca şi "imprimată" şi "editură" se înlocuesc cu cuvântul reprezentare (şi "reprezentată").
De asemeni mai sînt aplicabile şi dispoziţiunile din art. 3, 4, 6, 12, 38, 41, 43 şi 45, cu următoarele schimbări, în afară de acelea arătate mai sus:
a)În art. 3, prima frază de sub pct. b, se înlocueşte cu: "teatrul se obligă să reprezinte opera, veghind şi stăruind la respectarea intereselor morale şi materiale ale autorului";
b)În art. 4, termenul de 15 zile se reduce la 5 zile;
c)În art. 6, ca şi în celelalte în care trebuie să fie vorba de termenul echivalent unei ediţii, acesta va fi "stagiunea premierii şi stagiunea următoare";
d)În art. 12, cuvintele: "după editare", se înlocuesc cu: "după stagiunea în care piesa a fost reprezentată în premieră", alineatul 5 un e aplicabil;
e)În art. 38, cuvintele: "pentru exemplarele nevândute", se înlocuiesc cu: "pentru spectacolele care n'au avut loc";
f)În art. 41, cuvintele: "pe coperta interioară", se înlocuesc cu "pe afiş şi în program";
g)În art. 43, se adaugă un ultim alineat: traducătorii teatrali nu mai sînt obligaţi a avea prealabila autorizaţie impusă de alineatul precedent, după ce vor fi avut reprezentate trei traduceri de piese în trei acte, făcute sub regimul legii de faţă, în serii de minimum 25 spectacole.
h)În art. 45, cuvintele "art. 47", se înlocuesc cu "art. 56".
Dacă teatrul nu reprezintă lucrarea originală în termenul arătat mai jos, sau înainte de împlinirea acestui termen, arată că nu va executa contractul, autorul are dreptul să ceară fie rezoluţiunea contractului cu daune pentru prejudiciul moral şi material încercat, fie executarea contractului, osebit de daunele cauzate prin întîrziere.
Termenul nu va fi mai lung decât stagiunea în curs la data semnării contractului şi stagiunea următoare. Pentru teatrele de Stat acest termen se prelungeşte cu încă o stagiune.
Acţiunea autorului, introdusă în baza acestui articol, nu va fi admisă numai în caz că teatrul va fi apărat de forţa majoră sau de caz fortuit.
În caz de faliment sau de încetare a întreprinderii teatrale în urma morţii proprietarului firmei individuale, contractul se reziliază.
Teatrele de Stat, cele comunale şi cele judeţene vor plăti autorilor dramatici români un minimum de 20 la sută, din reţeta brută a spectacolului.
Teatrele particulare subvenţionate, indiferent dacă sînt sau nu permanente, vor plăti un minimum de 15 la sută din reţeta brută.
Toate celelalte teatre vor plăti un minimum de 10 la sută din reţeta brută.
Pentru libretele de operetă şi revistă, se va plăti un minimum de 5 la sută din reţeta brută.
Toate teatrele vor plăti traducătorului o cotă minimală de 3 la sută pentru traducerea pieselor în proză şi de 8 la sută pentru traducerile în versuri.
Pentru libretele de operetă şi revistă, traducătorii vor primi o cotă minimală de 3 la sută.
Toate cotele sînt asupra reţetei brute a spectacolului.
Dacă drepturile plătite autorului piesei împreună cu cota traducătorului depăşesc 11 la sută pentru traducerile în proză, respectiv 16 la sută pentru traducerile în versuri, procentul cuvenit traducătorului va fi redus, astfel ca totalul să nu depăşească 11 la sută, respectiv 16 la sută.
Prin aplicarea prezentului articol, cota traducătorului nu poate fi în nici un caz micşorată sub 2 la sută, respectiv 7 la sută, pentru traducerile în versuri.
Dacă drepturile plătite autorului piesei împreună cu cota traducătorului totalizează un procent mai mic de 10 la sută pentru traducerile în proză, respectiv 15 la sută pentru traducerile în versuri, teatrul va vărsa, la Societatea Scriitorilor Români diferenţa pînă la 10 la sută, respectiv 15 la sută, pentru traducerile în versuri.
Această dispoziţiune nu este aplicabilă dacă piesa originală e intrată în patrimoniul public.
Traducătorii vor primi ca acont minimal asupra drepturilor lor:
a)La semnarea contractului 10 la sută din reţeta brută maximă a teatrului respectiv;
b)La predarea manuscrisului traducerii încă 15 la sută din această reţetă.
Restul drepturilor de traducător va fi plătit la reprezentare.
Pentru stabilirea sumelor asupra cărora se calculează cotele autorilor şi traducătorilor, se va scade din reţetele zilnice numai drepturile cuvenite Ministerului de Finanţe, ca impozit asupra spectacolelor.
Toate dispoziţiunile referitoare la autorii originali, precum şi acelea care protejează drepturile lor, sînt aplicabile şi traducătorilor de piese.
Organizatorii de turnee sau de spectacole ocazionale au toate îndatoririle arătate în legea de faţă ca ale teatrelor.
Pentru turnee, procentele minimale cuvenite autorilor originali sînt reduse cu 40 la sută şi cele cuvenite traducătorilor cu 30 la sută.
Cînd sînt reprezentate în acelaşi spectacol mai multe lucrări dramatice, drepturile respective vor fi stabilite pe baza numărului de acte al pieselor.
Dacă un spectacol ocazional are în program şi alte manifestaţiuni artistice sau culturale, cota pentru calcularea drepturilor arătate în acest capitol va fi stabilită de Direcţiunea Generală a Teatrelor.
Spectacolelor ocazionale date de şcoli sau organizaţii şcolare, de persoanele juridice fără scop lucrativ sau de Sindicatele făcînd parte din Confederaţia Generală a Muncii, nu le sînt aplicabile dispoziţiunile din prezenta lege, care fixează cote minimale de drepturi de autor sau de traducător.
Drepturile autorului, traducătorilor şi ale Societăţii Scriitorilor Români, vor fi lichidate săptămânal, cu respectarea dispoziţiunilor art. 27.
Teatrele vor comunică situaţia reţetelor prin Direcţia Generală a Teatrelor, fără a fi nevoie de vreo somaţiune sau punere în întîrziere. Teatrele Naţionale vor comunică odată pe lună direct autorilor sau traducătorilor aceste situaţiuni, fără intermediul Direcţiei Generale a Teatrelor.
Teatrele nu pot reţine o piesă străină mai mult decât o stagiune fără a o juca. Dacă nu este jucată în cursul unei stagiuni, reţinerea este anulată de drept.
Nici un teatru nu poate reţine un număr mai mare de piese originale sau străine decât dublul celor jucate în stagiunea precedentă. Pentru primul an de activitate al unui teatru, acest număr va fi fixat de Direcţiunea Generală a Teatrelor, prin comparaţie cu teatrele similare.
În cursul unui an calendaristic nimeni nu poate semna mai mult de trei traduceri pentru edituri şi 3 traduceri pentru teatre.
Numai traducerile tipărite integral în broşuri pînă la 96 pagini sînt exceptate dela restricţia menţionată în alineatul precedent. De asemeni şi traducerile pieselor reprezentate numai în spectacolele arătate în art. 61.
La încheierea unui contract şi în tot timpul executării lui, autorul poate fi însoţit sau reprezentat de un delegat al Societăţii Scriitorilor Români.
Acest delegat nu poate face acte care să aducă atingere vreunui drept al Societăţii Scriitorilor Români, sau care să constitue o recunoaştere în defavoarea Societăţii Scriitorilor Români.
Pentru operele originale sau traducerile intrate în domeniul public editorul va plăti 5 la sută din preţul de vânzare al fiecărei ediţii, iar teatrele vor plăti 2 la sută din reţetele spectacolelor conform art. 57.
Aceste cote vor fi plătite Societăţii Scriitorilor Români, aplicându-se toate dispoziţiunile privitoare la drepturile de autor sau traducător din prezenta lege.
Subtitlurile traduse ale filmelor cinematografice străine destinate a fi reprezentate în România vor fi verificate literar, după procedura arătată în Capitolul VII.
Tariful onorariilor pentru această verificare va fi stabilit prin decizia Ministerului Artelor, dată în urma propunerii Societăţii Scriitorilor Români.
Editurile şi teatrele continuă să existe pe baza legii, cu obligaţiunea de a comunică Societăţii Scriitorilor Români existenţa lor juridică şi toate datele în vederea aplicării legii de faţă, într'un termen de o lună dela publicarea legii.
Editurile şi teatrele care vor fi înfiinţate după publicarea legii de faţă, vor trebui să facă această comunicare Societăţii Scriitorilor Români, înainte de începerea activităţii lor.
Toate editările operelor prevăzute în art. 1, inclusiv lucrările intrate în patrimoniul public, cât şi toate reprezentaţiile teatrale, vor trebui să satisfacă, în prealabil, cerinţele art. 4 din legea de faţă.
Pentru operele (respectiv traducerile), intrate în patrimoniul public, se va depune un formular completat cu toate datele obişnuite într'un contract.
În afară de cazul art. 71, Societatea Scriitorilor Români nu poate refuza viza sa, decât în cazul călcării dispoziţiunilor din prezenta lege, sau în cazul nesatisfacerii drepturilor sale.
În aceleaşi cazuri, ea poate refuza şi viza de imprimare sau reprezentare a traducerilor.
Editurile şi teatrele vor plăti Societăţii Scriitorilor Români o taxă de viză de 4%, calculată în raport cu suma cuvenită autorului, respectiv traducătorului, pe măsura achitării acestora. Editorii şi teatrele vor reţine din suma plătită autorului, respectiv traducătorului, jumătatea acestei taxe.
Dacă trei hotărîri judecătoreşti de condamnare, conform art. 84, ar constata că într'un interval de un an, s'a comis trei infracţiuni, arătate la capitalul XI al acestei legi, sau de legea proprietăţii artistice şi literare, Societatea Scriitorilor Români nu va da nicio viză din cele arătate în art. 4 şi 44, timp de o lună, teatrului şi de trei luni, editurii respective.
Pentru teatre, termenul de o lună curge dela ultima reprezentaţie a piesei în curs la data primirii notificării, prin care Societatea Scriitorilor Români comunică aplicarea sancţiunii de mai sus. Pentru piesele nejucate încă, vizele primite anticipat sînt suspendate în cursul acestei luni.
În timpul acestei luni, teatrul va putea reprezenta numai piese care au fost jucate în acea stagiune. Dacă stagiunea a fost începută de mai puţin de 3 luni, teatrul va putea juca şi piese reprezentate în cursul stagiunii precedente.
Termenul de o lună început se va prelungi cu timpul cât un teatru îşi întrerupe activitatea.
În timpul celor 3 luni, arătate în alineatul 1, editura respectivă nu va pune în circulaţie nicio nouă ediţie.
Dispoziţiunile din alineatele precedente sînt aplicabile şi dacă una, două sau toate trei hotărîrile arătate în alineatul 1, sînt de altă natură decât penală şi prin ele un teatru sau editură a fost obligată pentru călcarea vreunei prevederi contractuale sau dispoziţiuni din prezenta lege sau din legea proprietăţii literare şi artistice. În acest caz, sancţiunea se ridică dacă teatrul sau editura a executat între timp toate hotărîrile.
În cazurile prevăzute în prezentul articol, art. 4, al. 4, nu-şi mai are aplicarea.
Pricinile de natură penală, oricare ar fi calificarea faptului, sînt de competenţa tribunalelor corecţionale.
Contravenţiunile vor fi judecate, în primă şi ultimă instanţă, de tribunal, cu recurs la Curtea de apel.
Toate pricinile, derivând din prezenta lege, vor fi judecate cu urgenţă şi precădere asupra celorlalte procese.
Pricinile de natură civilă vor fi judecate în Camera de consiliu; hotărîrile de primă instanţă vor fi pronunţate cu execuţie provizorie.
Preşedintele instanţei, chiar înainte de a intră în judecarea fondului pricinei, poate ordona măsuri conservatorii şi lua măsurile necesare pentru a împiedica continuarea sau reînceperea faptului dedus în judecată. Luarea acestor măsuri nu însemnează niciodată prejudecarea fondului.
Autorii, traducătorii şi Societatea Scriitorilor Români nu sînt obligaţi la dare de cauţiune pentru luarea măsurilor arătate în articolul precedent, cât şi a celor pentru asigurarea şi urmărirea drepturilor lor.
Ministerul Artelor are dreptul de a controla, prin delegaţii săi, aplicarea prezentei legi. Editurile şi teatrele sînt obligate să pună la dispoziţia acestor delegaţi elementele necesare pentru îndeplinirea însărcinării lor.
Constatările delegaţilor, consemnate în procese-verbale, aprobate de Ministerul Artelor, vor face dovada înaintea Justiţiei pînă la proba contrarie. Pe baza acestor procese-verbale, instanţele de judecată vor putea fi direct sesizate de oricare din părţile interesate.
Societatea Scriitorilor Români este considerată lezată pentru orice atingere adusă drepturilor unui membru al său sau călcarea vreunei dispoziţiuni de ordine publică sau de protecţie din prezenta lege.
Admiţându-se o expertiză, instanţa va numi pe lîngă expert şi un asistent al acestuia, dintr'o listă special comunicată de Societatea Scriitorilor Români, în acest scop, la începutul fiecărui an judiciar.
Instanţa va lua jurământul şi acestui asistent şi el va consemna opiniile sale într'un raport separat. Dacă concluziile raportului asistentului sînt contrarii raportului expertului, instanţa va admite ca o contra-expertiză să fie făcută de trei experţi, cu obligaţiunea să se examineze şi arătările raportului asistentului.
Este sancţionată cu amendă civilă dela 20.000 lei la 200.000 lei, în folosul Societăţii Scriitorilor Români, nerespectarea vreunei dispoziţiuni cuprinse în art. 35, alineatul 1, şi art. 39, alineatul 1, din prezenta lege.
Sînt socotite contravenţiuni şi se pedepsesc cu închisoare poliţienească dela 10 la 30 zile şi amendă poliţienească dela 1.000 la 10.000 lei, următoarele fapte:
a)Nerespectarea vreunei dispoziţiuni cuprinse în art. 33 şi 34;
b)Refuzul de a primi delegatul Societăţii Scriitorilor Români sau împiedicarea acestuia, prin orice mijloace, de a-şi îndeplini atribuţiunile;
c)Nerespectarea dispoziţiunilor art. 26, 28, al. 3 şi 4, şi art. 30, al. 3 şi 4.
Constitue delictul de abuz de încredere şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi amendă corecţională dela 10.000 la 100.000 lei, faptul de a vinde o ediţie, total sau parţial, la sold sau la un preţ mai mic decât cel fixat, fără consimţămîntul autorului sau traducătorului.
Constitue delictul de înşelăciune şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela un an la trei ani şi amendă corecţională dela 20.000 - 200.000 lei, următoarele fapte:
a)Punerea în circulaţie, în orice fel, cu orice titlu şi în orice cantitate, a unor exemplare dintr'o ediţie, fără ca exemplarele să fi fost numerotate şi ştampilate sau parafate, conform art. 22;
b)Tipărirea unui număr de exemplare dintr'o ediţie peste numărul arătat la art. 20 şi 23;
c)Comunicarea de conturi editoriale sau reţete teatrale, cuprinzînd date sau socoteli mincinoase;
d)Inducerea sau menţinerea în eroare, ascunderea şi în genere folosirea oricăror mijloace, manopere sau dol, cu ocazia încheierii sau în cursul executării unui contract, de natură a atrage micşorarea drepturilor stabilite în această lege sau prin contract;
e)Inducerea sau menţinerea în eroare, ascunderea şi în genere folosirea de orice mijloace, manopere sau dol, în executarea art. 65;
f)Neprimirea delegaţiilor Ministerului Artelor, sau ascunderea sau nepunerea la dispoziţia lor a elementelor cerute sau a celor necesare îndeplinirii însărcinării lor, inducerea sau menţinerea lor în eroare şi în genere folosirea de orice mijloace, manopere sau dol, în decursul executării însărcinării lor.
Constitue, de asemeni, delicte şi se pedepsesc cu închisoare corecţională dela două la şase luni şi amendă corecţională dela 10.000 lei la 50.000 lei, următoarele fapte:
a)Imprimarea vreunei lucrări traduse de cei arătaţi la art. 43, al. 1, fără ca lucrarea să fi avut prealabila viză de editare din partea S.S.R.-ului, potrivit art. 44;
b)Reprezentarea şi în genere răspândirea, prin orice mijloc, a vreunei lucrări traduse de cei arătaţi de art. 43. al.
1.fără ca lucrarea să fi avut prealabila viză de reprezentare sau de difuzare din partea Societăţii Scriitorilor Români, potrivit art. 44;
c)Nerespectarea dispoziţiunilor art. 4, al. 2; 22, al. 6 şi 7; 25, 41, al. 2; 43, al. 2; 63, al. 2 şi 67;
d)Neexecutarea, neprimirea sau împiedicarea autorului de a-şi exercită drepturile prevăzute în art. 21 şi 30, al. 1;
e)Macularea volumelor, fără respectarea art. 19;
f)Nerespectarea dispoziţiunilor art. 90, într'un termen de o lună dela începerea funcţionării;
g)Călcarea oricărei restricţii din cele arătate, la art. 71, în timpul aplicării sancţiunii din art. 71.
În acţiunile deschise, conform dispoziţiunilor acestui capitol, cu excepţia celor deschise în baza art. 78 oricare ar fi pedeapsa pronunţată prin hotărîrea de condamnare, instanţa va pronunţa întotdeauna obligarea la plata în mod solidar şi indivizibil a unei amenzi civile, în folosul Societăţii Scriitorilor Români, de 20.000 lei la 200.000 lei pentru art. 79, de lei 30.000 la 300.000 lei pentru art. 82, de la 100.000 la 500.000 lei pentru art. 80 şi de lei 200.000 la 1.000.000 lei pentru art. 81.
Amenda civilă va fi pronunţată, independent de despăgubirile civile, acordate oricărei părţi şi chiar în procesele în care Societatea Scriitorilor Români nu este constituită parte civilă.
Toate acţiunile întemeiate pe dispoziţiunile cuprinse în acest capitol, vor fi îndreptate împotriva patronilor, întreprinderilor, organizatorilor de turnee sau spectacole ocazionale sau împotriva reprezentanţilor legali ai respectivelor societăţi.
Cei arătaţi mai sus nu vor fi apăraţi de pedeapsă, decât numai dacă instanţa stabileşte că autorii reali care au săvârşit infracţiunea, au făptuit-o dintr'un interes propriu. Altminteri, ei vor fi pedepsiţi, fie ca autori, fie ca instigatori, împreună cu autorii reali.
Pentru toate infracţiunile prevăzute în acest capitol este suficientă constatarea faptului, indiferent dacă a fost sau nu săvârşit cu intenţie.
În privinţa teatrelor, sancţiunile prevăzute în prezentul capitol, se vor aplica deopotrivă, avându-se în vedere art. 50.
Orice conflicte între scriitori, traducători sau Societatea Scriitorilor Români, pe de o parte şi editori sau teatre, pe de altă parte, derivând din situaţiuni pentru care prezenta lege nu prevede dispoziţiuni anume, vor fi lichidate prin decizii ale unei Comisiuni de arbitri, alcătuite dintr'un delegat al Societăţii Scriitorilor Români, un delegat al Asociaţiei Editorilor Români sau al teatrului respectiv, ca arbitri, şi un delegat al Ministerului Artelor, ca un supra-arbitru.
Aceste comisiuni nu pot decide conflicte băneşti.
Societatea Scriitorilor Români este recunoscută prin efectul legii de faţă, ca fiind de utilitate publică.
Pînă la fuzionarea Societăţii Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici Români, atribuţiunile Societăţii Scriitorilor Români vor aparţine Societăţii Autorilor Dramatici Români, în toate raporturile dintre autorii şi traducătorii dramatici pe de o parte şi teatre pe de altă parte, privind aplicarea acestei legi.
Bibliotecile de împrumut sînt obligate să aibă, într'o proporţie de 10% din totalul volumelor şi opere originale în limba română din cele arătate în art. 1.
Bibliotecile existente la data publicării legii de faţă, îşi vor îndeplini această obligaţie, într'un termen de două luni dela data publicării.
Neîndeplinirea obligaţiei din acest articol este sancţionată şi cu radierea firmei din registrele Camerei de Comerţ, la cererea Societăţii Scriitorilor Români, însoţită de o constatare a unui delegat al său, în afară de aplicarea art. 82.
Pentru perioada de trei ani ce va urma schimbului ratificărilor tratatelor de pace, traducerile vor putea fi făcute şi după versiunea apărută în altă limbă decât cea originală, dacă Societatea Scriitorilor Români nu va pune la dispoziţia părţii interesate, în termen de treizeci zile dela cererea acesteia, textul respectiv în limba originală.
Dispoziţiunile prezentei legi se aplică dela data publicării ei, tuturor contractelor. Numai în privinţa formalităţilor de încheiere şi viză a contractelor şi a aplicării cotelor băneşti minimale, fac excepţie:
a)Ediţiile operelor originale ce vor fi puse în circulaţie, în termen de o lună dela publicarea prezentei legi;
b)Reprezentaţiile lucrărilor teatrale originale sau traducerilor, ce vor fi date înăuntrul unui termen de o lună dela publicarea prezentei legi;
c)Ediţiile traducerilor care vor fi puse în circulaţie, în termen de trei luni dela publicarea legii de faţă.
Sînt şi rămîn abrogate toate dispoziţiunile contrarii celor din legea de faţă.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.