Decizie nr. 594 din 21 septembrie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 şi art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Intergraph Computer Services" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.181/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 martie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.181/2005, Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 şi 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Intergraph Computer Services" - S.R.L. din Bucureşti într-un proces având ca obiect o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că cele două texte de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece "dau posibilitatea instanţelor de judecată să stabilească taxele judiciare de timbru în sarcina şi în lipsa unei părţi care nu a formulat cerere de reexaminare, fără să acorde acesteia posibilitatea de a-şi formula apărări şi de a contesta măsura în căile ordinare sau extraordinare de atac, creând şi un dezechilibru procesual pentru un intervenient accesoriu, atât faţă de persoana titulară a cererii de reexaminare, cât şi faţă de persoana care are simpla calitate de pârât, dar mai ales dând naştere unui dezechilibru procesual chiar între cele două forme de intervenţie voluntară, deşi au scop şi finalitate distincte".

Pentru aceste motive autorul excepţiei solicită a se declara neconstituţional art. 10 din Legea nr. 146/1997, interpretat în sensul că este aplicabil şi cererilor de intervenţie accesorie, precum şi art. 18 din aceeaşi lege, prin care instanţa învestită cu soluţionarea cererii de reexaminare ar avea posibilitatea să dispună şi cu privire la obligaţia de timbrare şi pentru partea care nu a formulat cerere de reexaminare.

Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia este neîntemeiată, dar şi inadmisibilă. Este neîntemeiată, deoarece petenta având calitatea de intervenientă în litigiul dedus judecăţii are obligaţia, potrivit art. 10 din Legea nr. 146/1997, să plătească taxa de timbru stabilită pentru reclamantă, după parcurgerea procedurii legale instituite de art. 18 din aceeaşi lege. Consideră că excepţia este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituţională s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea celor două texte de lege.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră excepţia neîntemeiată, deoarece obiectul textelor de lege criticate îl constituie o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru. Aceste norme reprezintă un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată, autorul excepţiei făcând abstracţie de această particularitate esenţială. În condiţiile în care în discuţie este o chestiune prealabilă, soluţionarea acesteia este guvernată de principiul celerităţii care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, ca şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege sunt constituţionale, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 10 şi 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004.

Prevederile criticate au următorul conţinut:

–Art. 10: "Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale.";

–Art. 18: "(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanţa de judecată sau, după caz, de Ministerul Justiţiei.

(2)Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.

(3)Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere irevocabilă.

(4)În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, taxa de timbru se restituie total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate."

Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 - tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 - dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) - înfăptuirea justiţiei.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate raportate la aceleaşi texte constituţionale invocate în cauza de faţă. Astfel, asupra constituţionalităţii prevederilor art. 10 din Legea nr. 146/1997, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 177 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 27 mai 2003, reţinând că diferenţa de tratament juridic pentru părţile aflate într-un litigiu se justifică prin inexistenţa unor situaţii identice în care s-ar afla acestea. Simpla calitate de părţi în acelaşi proces nu este de natură să ducă la altă concluzie. De altfel, părţile într-un proces îndeplinesc roluri şi au poziţii diferite. De aceea, partea care introduce o acţiune sau o cerere în instanţă trebuie să achite anticipat taxa de timbru, aceasta urmând să fie suportată, la sfârşit, de cel care pierde procesul.

Prin aceeaşi decizie Curtea a decis că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească, în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului funcţia de restabilire a ordinii de drept, care se realizează şi prin instanţele judecătoreşti, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat.

Cu privire la constituţionalitatea art. 18 din Legea nr. 146/1997, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 164 din 22 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 30 iunie 2005.

Curtea a constatat că art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competenţa şi procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie. Întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu îşi găsesc aplicare mijloacele şi garanţiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Aşa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerităţii, şi prin aceasta derogă de la dreptul comun.

Curtea a reţinut, de asemenea, că procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidentă în desfăşurarea unui proces, care în principiu se realizează cu respectarea condiţiei publicităţii impuse de art. 127 din Constituţie, condiţie ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta.

Atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii în materie.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 şi art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Intergraph Computer Services" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.181/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu