privind diagnosticul, profilaxia, supravegherea şi combaterea influentei aviare
Prezenta norma sanitară veterinara stabileşte:
a)măsuri preventive de supraveghere, de diagnostic rapid al influentei aviare, de avertizare şi pregătire a autorităţilor competente şi a comunităţilor de fermieri cu privire la riscurile influentei aviare;
b)măsuri minime de control care trebuie aplicate într-un focar de influenţa aviara la păsări domestice, la păsări ţinute în captivitate şi păsări sălbatice pentru prevenirea difuzării virusului influentei aviare la mamifere şi la om;
c)alte măsuri care trebuie aplicate atunci când este identificat riscul unei pandemii, în relaţie cu o infectie a pasarilor cauzată de una din tulpinile virusului influentei aviare.
În sensul prezentei norme sanitare veterinare, următorii termeni se definesc astfel:
1.influenţa aviara - boala a pasarilor produsă de tulpini de virus aparţinând subtipurilor H5 şi H7 sau de orice alta tulpina de virus cu caracteristici genetice care indica patogenitate înaltă şi/sau un indice de patogenitate pe cale intravenoasa mai mare de 1,2.
2.păsări domestice - toate păsările care sunt crescute sau ţinute în captivitate pentru producţia de carne, oua de incubaţie, oua pentru consum sau alte produse comerciale pentru furnizarea de efective de repopulare pentru vanat sau pentru reproducerea acestor categorii de păsări;
3.păsări sălbatice - păsări care trăiesc în libertate şi care nu sunt ţinute în nici o exploatatie;
4.alte păsări captive - păsări, altele decât cele ţinute în captivitate pentru expoziţii, concursuri, târguri de prezentare sau competitii;
5.păsări sanatoase clinic - păsările care nu prezintă semne clinice de boala şi care provin din tari, teritorii sau ferme indemne de influenţa aviara;
6.păsări infectate - păsările la care s-a confirmat oficial diagnosticul de influenţa aviara şi/sau păsările din focarele secundare şi ulterioare, care prezintă semne clinice şi leziuni de influenţa aviara;
7.păsări suspecte de infectie - păsările care prezintă semne clinice şi/sau leziuni care pot fi atribuite influentei aviare;
8.păsări suspecte de contaminare - păsările care au fost expuse direct sau indirect la contactul cu virusul influentei aviare;
9.exploatatie - orice amenajare zootehnica în care sunt crescute păsări, inclusiv staţii de incubaţie, menajerii, grădini zoologice, pet-shopuri, târguri, expoziţii şi colecţii de păsări; aceasta definiţie nu include abatoarele, mijloacele de transport, centrele şi facilităţile de carantina, posturile de inspecţie şi control sanitar - veterinar la frontiera, laboratoarele autorizate să deţină virusul influentei aviare;
10.exploatatie comercială de păsări - exploatatie unde exista păsări domestice sau alte păsări destinate comercializării;
11.exploatatie necomercială de păsări/exploatatie de păsări de companie - exploatatie de păsări domestice sau de alte păsări ce nu sunt destinate comercializării;
12.exploatatie de contact - exploatatie aflată în legături functionale cu alte exploataţii de profil prin persoane, vehicule, furaje, echipamente, păsări sau pe orice alta cale;
13.exploatatie supusă controlului sanitar - veterinar oficial - exploatatie în care autoritatea sanitar -veterinara teritorială competenţa instituie măsuri restrictive de transfer al pasarilor din exploatatie pe o perioadă de 21 de zile de la data posibilei contaminari, cu excepţia transporturilor destinate taierilor imediate, sub supraveghere sanitară veterinara oficială;
14.lot de păsări -toate păsările domestice sau alte păsări dintr-o singura unitate de producţie;
15.unitate de producţie - componenta unei exploataţii pentru care medicul veterinar oficial poate confirma ca este complet independenta de restul exploatatiei, ca amplasament şi management zilnic;
16.oua de incubaţie - oua destinate incubatiei;
17.pui de o zi - pui de 0-72 ore, ce nu au fost furajati;
18.pasare santinela - orice pasare fără anticorpi faţă de virusul influentei aviare, provenind din efective indemne, introdusă în focar după încheierea operaţiunilor de decontaminare;
19.unitate epidemiologica - populaţii de păsări, expuse în egala măsura riscului de contaminare, la nivel de localitate sau de sectoare ale acesteia, care pot fi delimitate de către autoritatea sanitar -veterinara teritorială competenţa;
20.focar - unitate epidemiologica în care a fost confirmată influenţa aviara de către autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa;
21.focar primar - unitate epidemiologica în care a fost confirmată influenţa aviara de către autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa, fără legături epidemiologice cu alte focare;
22.zona de protecţie - zona cu o raza de minimum 3 km, stabilită de autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa şi care include focarul;
23.zona de supraveghere - zona cu o raza de minimum 10 km, stabilită de autoritatea sanitar -veterinara teritorială competenţa şi care include zona de protecţie;
24.proba pozitiva - organe, fragmente de organe sau probe biologice provenite de la păsări, care, prin examene de laborator s-au obţinut rezultate pozitive pentru detectie de anticorpi, antigen, virus sau genom al virusului influentei aviare;
25.proba negativa - organe, fragmente de organe sau probe biologice provenite de la păsări, care, prin examene de laborator s-au obţinut rezultate negative pentru detectie de anticorpi, antigen, virus sau genom al virusului influentei aviare;
26.lot de păsări indemn - lot de păsări domestice sau alte păsări dintr-o singura unitate de producţie care îndeplinesc criteriul de sănătate clinica şi care nu au furnizat rezultate pozitive ca urmare a acţiunilor de supraveghere epidemiologica pentru influenţa aviara, efectuate în conformitate cu recomandările Oficiului Mondial pentru Sănătate Animala;
27.lot de păsări suspect de contaminare lot de păsări domestice sau alte păsări dintr-o singura unitate de producţie, în care se suspecteaza ca acestea au fost expuse unei surse potenţiale de contaminare cum sunt păsările, custile şi cutiile de transport pentru păsări, oua, cofraje, furaje, echipamente sau alte materiale provenite din efectivele de păsări în care a fost diagnosticata influenţa aviara;
28.lot de păsări suspect de infectie - lot de păsări domestice sau alte păsări dintr-o singura unitate de producţie în care au apărut semne clinice de boala şi modificări anatomopatologice intalnite în influenţa aviara;
29.lot de păsări contaminat lot de păsări domestice sau alte păsări care au fost în contact direct sau mediat cu surse de infectie, iar rezultatele examenelor de laborator au fost pozitive pentru influenţa aviara;
30.administraţia sanitar - veterinara centrala - serviciul sanitar - veterinar central - Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, care are competenţa la nivel naţional în domeniul sanitar - veterinar, notifica bolile animalelor la Organizaţia Mondială de Sănătate Animala şi ţărilor cu care România are încheiate convenţii sau acorduri interguvernamentale de colaborare în domeniul sanitar - veterinar, asigura, monitorizează şi controlează punerea în aplicare a normelor şi măsurilor sanitar - veterinare;
31.autoritatea sanitar - veterinara judeteana - serviciul sanitar - veterinar de stat, direct responsabil de aplicarea măsurilor sanitar - veterinare la nivel teritorial;
32.medic veterinar oficial - medicul veterinar angajat şi retribuit de stat, desemnat pentru a realiza activităţile sanitar - veterinare stabilite de autoritatea sanitar - veterinara la care îşi desfăşoară activitatea;
33.medic veterinar împuternicit - medic veterinar de libera practica împuternicit de Direcţia Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor judeteana, şi a municipiului Bucureşti, pe bază de contract, să efectueze unele activităţi sanitar - veterinare publice de interes naţional, în condiţiile legii;
34.perioada de incubaţie - perioada de până la 21 de zile, care se desfăşoară între data probabila a infectiei şi data apariţiei semnelor clinice de influenţa aviara;
35.proprietar - persoana fizica sau juridică care deţine păsări cu titlu de proprietate;
36.deţinător - persoana fizica sau juridică care are în administrare păsări;
37.control sanitar - veterinar - orice control fizic şi/sau administrativ, realizat de autoritatea sanitar -veterinara teritorială competenţa;
38.supraveghere oficială - monitorizarea statusului de sănătate a pasarilor sau a mamiferelor dintr-o exploatatie de animale, de către autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa, cu privire la influenţa aviara;
39.depopulare - eliminarea tuturor pasarilor domestice sau a altor păsări dintr-o exploatatie;
40.tăiere - acţiune prin care se produce moartea unui mamifer sau a unei păsări, prin exsanguinare, în scopul consumului, cu respectarea normelor de bunastare a animalelor;
41.ucidere - acţiune efectuată în procesul de combatere a bolii, prin care se produce moartea unui mamifer sau a unei păsări, cu respectarea normelor de bunastare a animalelor;
42.ecarisare - acţiunea de colectare, transport, depozitare, manipulare, procesare, distrugere a cadavrelor, produselor şi subproduselor animaliere, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în scopul neutralizarii.
România notifica Comisiei Europene şi ţărilor invecinate suspiciunea de influenţa aviara de pe teritoriul sau.
(1)Supravegherea pentru influenţa aviara a pasarilor domestice, păsări ţinute în captivitate şi păsări sălbatice, este o problemă de stat.
(2)Administraţia sanitar - veterinara centrala reprezentată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, coordonează toate activităţile de supraveghere prin:
a)Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala;
b)laboratoarele sanitare veterinare de stat judeţene;
c)autoritatea sanitară veterinara teritorială competenţa;
d)proprietarul sau deţinătorul de păsări care este obligat sa informeze autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa, asupra modificărilor în starea de sănătate a pasarilor şi asupra miscarilor de păsări din exploatatie;
(1)Recoltarea probelor în scop de diagnostic se efectuează de medicul veterinar oficial.
(2)Examenele de laborator pentru depistarea prezentei virusului influentei aviare se efectuează în conformitate cu Manualul de Diagnostic elaborat de Laboratorul Naţional de Referinţa.
(1)Pentru supravegherea şi prevenirea introducerii influentei aviare în exploatatiile avicole, se instituie şi se menţin permanent următoarele măsuri de biosecuritate:
a)evidenta efectivelor de păsări pe categorii şi supravegherea clinica şi anatomopatologica permanenta a tuturor pasarilor din exploataţii şi de agrement aflate pe teritoriul României;
b)obligativitatea proprietarului de a permite medicului veterinar oficial şi/sau celui împuternicit sa verifice starea de sănătate a pasarilor din exploatatie şi de a sprijini efectuarea de către acesta a operaţiunilor sanitar - veterinare;
c)respectarea regulilor sanitar - veterinare şi de bunastare a pasarilor;
d)imprejmuirea exploataţiilor, astfel încât accesul persoanelor, vehiculelor şi animalelor în incinta să fie controlat în permanenta;
e)menţinerea obligatorie în carantina profilactica a pasarilor care urmează să fie introduse în exploatatie;
f)în exploatatiile cu creştere intensiva, se asigura mijloace de transport numai pentru incinta;
g)organizarea şi amenajarea conform regulilor sanitar - veterinare a locurilor de depozitare a produselor de origine animala şi a furajelor;
h)evacuarea şi depozitarea dejectiilor în conformitate cu prevederile normelor de protecţie a mediului;
i)aplicarea periodică a măsurilor de decontaminare, deratizare şi dezinsecţie;
j)solicitarea avizului autorităţii sanitar - veterinare teritoriale competente la fiecare introducere de noi efective în exploatatiile avicole, la livrarea şi trecerea pasarilor de la o categorie la alta, la lotizari şi la alte miscari de efective;
k)anunţarea imediata a medicului veterinar oficial la apariţia sau la suspiciunea existenţei unei boli transmisibile;
l)luarea de către deţinător a măsurilor de izolare a pasarilor bolnave, moarte sau tăiate, ca măsura de necesitate, la suspiciunea existenţei unei boli transmisibile;
m)interzicerea scoaterii din incinta a produselor de origine animala, a furajelor, a gunoiului, precum şi a altor materiale, până la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploatatiei;
n)monitorizarea stării de sănătate a efectivelor, prin examene clinice şi necropsice;
o)introducerea în exploatatiile indemne a oualor pentru incubat, a puilor de o zi şi a tineretului de înlocuire, numai din unităţi indemne;
p)asigurarea, în zona de protecţie a exploatatiei, a supravegherii şi a menţinerii sănătăţii efectivelor de păsări din gospodăriile populaţiei;
r)avizarea miscarii interjudetene a efectivelor de păsări de către direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti;
s)obligativitatea respectării tehnologiei de creştere specifică speciei şi a tehnologiei sanitar -veterinare în exploataţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
t)supravegherea sanitar - veterinara a pasarilor care se aduc în târguri, pieţe şi expoziţii;
u)trimiterea de probe pentru examen de laborator, din exploatatiile avicole şi, după caz, din gospodăriile populaţiei, conform programelor de supraveghere sanitar - veterinara.
(2)Expedierea probelor şi interpretarea rezultatelor de laborator revine autorităţii sanitar - veterinare teritoriale competente, prin medicul veterinar oficial;
(1)Atunci când păsările dintr-o exploatatie sunt suspecte de infectie sau de contaminare cu virusul influentei aviare, medicul veterinar oficial instituie măsuri în conformitate cu reglementările legale referitoare la lotul de păsări suspect de contaminare.
(2)După notificarea suspiciunii de infectie, autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa pune sub supraveghere oficială exploatatia şi dispune:
a)instituirea măsurilor specifice de carantina;
b)uciderea pasarilor din exploatatia suspecta şi prelevarea de probe pentru examene de laborator;
c)efectuarea anchetei epidemiologice, care va stabili: data probabila a introducerii bolii în exploatatie, sursa de infectie, identificarea exploataţiilor de contact şi a altor exploataţii posibil infectate sau contaminate din aceeaşi sursa prin circulaţia personalului, a pasarilor, a altor animale, a vehiculelor, a oualor, a carnii şi a carcaselor, precum şi a oricăror materiale şi echipamente care pot vehicula virusul influentei aviare din sau în exploatatia respectiva;
d)inventarierea zilnica a pasarilor rămase în unitatea epidemiologica cu precizarea numărului de păsări existente, a numărului de păsări moarte, a numărului de păsări cu semne clinice şi fără semne clinice;
e)interzicerea miscarii pasarilor în şi din unitatea epidemiologica;
f)controlarea de către autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa a miscarilor de persoane, animale, produse de origine animala, furaje, deşeuri, asternut, vehicule, echipamente, care ar putea transmite influenţa aviara în şi din unitatea epidemiologica;
g)folosirea mijloacelor corespunzătoare de decontaminare pe căile de acces, în exploatatiile de păsări din unitatea epidemiologica.
(3)În exploatatia aflată sub supraveghere oficială stabilită de autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa, proprietarul exploatatiei va lua toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea prevederilor alin. (2).
(4)Autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa poate aplica orice măsură prevăzută la alin. (2) pentru exploatatiile de contact.
(5)Măsurile menţionate la alin. (1) şi (2) vor fi menţinute până la stabilirea diagnosticului.
(1)După stabilirea diagnosticului de influenţa aviara, se efectuează imediat notificarea confirmării bolii de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala - Laboratorul Naţional de Referinţa pentru Influenţa Aviara, prin telefon şi/sau fax, la autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa şi la Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, în vederea notificării internaţionale la Organizaţia Mondială de Sănătate a Animalelor, la Organizaţia Mondială a Comerţului, la Comisia Europeană şi la administraţiile sanitar - veterinare centrale ale ţărilor cu care România are relaţii economice.
(2)Coordonarea integrală a măsurilor de combatere se realizează de către Celula de Criza, conform Planului de contingenta, prevăzut la art. 16. (3) Din momentul în care influenţa aviara a fost confirmată oficial în exploatatie, autoritatea sanitar - veterinara judeteana şi a municipiului Bucureşti, dispune şi controlează aplicarea de către autoritatea sanitar - veterinara locală a măsurilor prevăzute la art. 7 alin. (2), precum şi a următoarelor măsuri:
a)toate păsările din unitatea epidemiologica se ucid fără întârziere; toate păsările care au murit sau care au fost tăiate, precum şi toate ouăle se distrug: aceste operaţiuni se efectuează cu respectarea măsurilor de biosecuritate şi de protecţie a mediului;
b)orice material sau deseu, care a venit în contact cu păsările din exploatatie, precum furajele, apa, asternutul sau gunoiul de grajd, este distrus sau tratat în vederea distrugerii virusului influentei aviare, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;
c)exploatatiile de destinaţie pentru ouăle de incubaţie şi materialul biologic provenind din exploatatie în cursul perioadei probabile de incubaţie a bolii, care au fost livrate sau transferate în afară unităţii epidemiologice, sunt identificate şi plasate sub supraveghere sanitar - veterinara oficială;
d)în vederea distrugerii produselor şi a decontaminarii sunt identificate unităţile de procesare, stocare, comercializare, staţiile de incubaţie şi mijloacele de transport care au venit în contact cu produse din exploatatie, în perioada de incubaţie care este de 21 zile, conform Codului terestru;
e)după efectuarea operaţiunilor prezentate la lit. a) şi b), spaţiile folosite pentru cazarea pasarilor, împrejurimile lor, vehiculele utilizate pentru transport şi toate echipamentele posibil contaminate, sunt curatate şi decontaminate în conformitate cu prevederile art. 13, precum şi cu cele din anexa nr. 3;
f)repopularea exploatatiei se face după cel puţin 21 de zile de la terminarea acţiunilor prevăzute la lit. d), precum şi după efectuarea testarii eficientei decontaminarii cu păsări santinela;
g)completarea anchetei epidemiologice cu noi date.
(4)Exploatatiile suspectate de contaminare de către medicul veterinar oficial vor fi supuse supravegherii oficiale.
(1)Autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa instituie în jurul unităţii epidemiologice infectate o zona de protecţie cu o raza de cel puţin 3 km, care este inclusă în zona de supraveghere, cu o raza de cel puţin 10 km.
(2)La instituirea zonelor prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de factorii geografici, administrativi, ecologici, de particularităţile epidemiologice ale influentei aviare şi de posibilităţile de monitorizare.
(3)În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri:
a)identificarea tuturor exploataţiilor de păsări domestice şi sălbatice în captivitate;
b)inspectarea periodică a tuturor exploataţiilor de păsări, examinarea clinica, prelevarea de probe pentru examen de laborator, cu înregistrarea constatărilor;
c)menţinerea obligatorie a tuturor pasarilor şi a celorlalte specii de animale în hale, adaposturi sau în alte amenajări zootehnice imprejmuite;
d)asigurarea mijloacelor pentru decontaminare la intrarea şi la ieşirea din exploataţii;
e)controlul circulaţiei persoanelor, vehiculelor, produselor şi a materialelor, cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau pe calea ferată;
f)interzicerea transportului asternutului şi al dejectiilor în afară zonei de protecţie sanitar - veterinara;
g)interzicerea organizării targurilor, pieţelor, expoziţiilor sau a altor activităţi care implica aglomerari de păsări.
h)interzicerea transferului de păsări, de oua pentru incubaţie din exploatatia de origine; autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa, poate autoriza următoarele derogări de la prevederile lit. h):
(i)taierea imediata a pasarilor într-un abator, de preferinta amplasat în zona de protecţie, sau în absenta acestuia, într-un abator desemnat de autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa; carcasele sunt identificate printr-un marcaj de salubritate care să asigure trasabilitatea - ştampila cu o cruce;
(îi) transferul puilor în vârsta de o zi şi al puicutelor spre o exploatatie aflată în zona de supraveghere;
(iii)dirijarea oualor de incubat către o statie de incubaţie desemnată de autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa, cu decontaminarea prealabilă a oualor şi ambalajelor.
(4)Operaţiunile prevăzute la alin. (3) sunt efectuate sub control sanitar veterinar oficial, după ce medicul veterinar oficial a efectuat inspecţia exploatatiei, iar mijloacele de transport sunt decontaminate înainte şi după folosire.
(5)Măsurile aplicate în zona de protecţie sunt menţinute cel puţin 21 de zile de la încheierea operaţiunilor de decontaminare în exploatatia infectata, după această perioadă, zona de protecţie având statutul de zona de supraveghere sanitar - veterinara.
(6)În zona de supraveghere sanitar - veterinara se aplică următoarele măsuri:
a)identificarea tuturor exploataţiilor de păsări domestice şi sălbatice în captivitate;
b)inspectarea periodică a tuturor exploataţiilor de păsări, examinarea clinica, prelevarea de probe pentru examen de laborator, cu înregistrarea constatărilor;
c)menţinerea obligatorie a tuturor pasarilor şi a celorlalte specii de animale în hale, adaposturi sau în alte amenajări zootehnice imprejmuite;
d)controlul circulaţiei persoanelor, vehiculelor, produselor, materialelor, dejectiilor, deşeurilor, cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau pe calea ferată;
e)controlul circulaţiei pasarilor şi a oualor de incubat din interiorul zonei;
f)interzicerea circulaţiei pasarilor domestice în afară zonei pe parcursul primelor 15 zile de la confirmarea focarului, cu excepţia transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa, situat în afară zonei de supraveghere, iar carnea provenită de la aceste păsări va fi identificata printr-un marcaj specific de salubritate;
g)interzicerea circulaţiei oualor de incubat în afară zonei de supraveghere sanitar - veterinara, cu excepţia celor destinate unei staţii de incubaţie desemnate de autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa, cu decontaminarea prealabilă a oualor şi ambalajelor;
h)interzicerea transportului asternutului şi a dejectiilor în afară zonei de supraveghere sanitar -veterinara;
i)interzicerea organizării targurilor, pieţelor, expoziţiilor sau a altor activităţi care implica aglomerari de păsări.
(7)Măsurile care se aplică în zona de supraveghere sanitar - veterinara se menţin cel puţin 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor de decontaminare în exploatatia infectata.
(1)Toţi deţinătorii de păsări, indiferent de forma de proprietate sunt obligaţi să aplice şi să respecte prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
(2)Autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa stabileşte planurile care să îi permită sa identifice circulaţia oualor, a pasarilor domestice şi a pasarilor ţinute în captivitate.
(3)Proprietarul sau crescatorul pasarilor domestice şi/sau al pasarilor ţinute în captivitate este obligat să prezinte autorităţii sanitar - veterinare teritoriale competente, la cererea acesteia, informaţii cu privire la păsările domestice şi la ouăle care au intrat sau au ieşit din exploatatia sa, precum şi cu privire la concursurile sau expoziţiile la care au participat.
(4)Persoanele juridice şi fizice implicate în transportul sau comercializarea pasarilor domestice, oualor sau a pasarilor ţinute în captivitate sunt obligate să prezinte autorităţii sanitar -veterinare teritoriale competente informaţii cu privire la circulaţia pasarilor domestice, a oualor şi a pasarilor ţinute în captivitate, pe care le-au transportat sau le-au comercializat şi sa furnizeze toate detaliile cu privire la aceste informaţii.
(1)Pentru operaţiunile de decontaminare se folosesc numai produse medicinale avizate de autoritatea sanitar -veterinara teritorială competenţa.
(2)Operaţiunile de decontaminare se efectuează sub supravegherea medicului veterinar împuternicit, în conformitate cu normele sanitare veterinare în vigoare şi cu prevederile anexei nr. 3.
Este interzisă folosirea în hrana pasarilor domestice a resturilor culinare care provin din mijloacele de transport internaţional - vapoare, autovehicule sau avioane; aceste resturi culinare vor fi colectate şi distruse sub control sanitar veterinar.
Comandamentul antiepizootic local ia toate măsurile pentru informarea persoanelor stabilite în zona de protecţie şi supraveghere sanitar - veterinara cu privire la restricţiile impuse şi stabileşte planul de măsuri.
(1)Laboratorul sanitar veterinar de referinţa pentru influenţa aviara este Laboratorul Naţional de Referinţa pentru Influenţa aviara şi Boala de Newcastle, din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala, care confirma rezultatele laboratoarelor sanitar - veterinare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi testeaza reagentii folosiţi de aceste laboratoare.
(2)Institutul naţional pentru verificarea calităţii şi valabilităţii produselor biologice este Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar.
(3)Institutele naţionale de referinţa. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala şi Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, urmăresc aplicarea şi coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic pentru utilizarea reagentilor şi testarea produselor biologice.
(4)Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala urmăreşte aplicarea şi respectarea standardelor şi a metodelor în fiecare laborator sanitar veterinar de stat judeţean şi al municipiului Bucureşti, pentru diagnosticul influentei aviare, iar în acest scop:
a)organizează periodic teste comparative;
b)păstrează izolatele de virus ale influentei aviare provenind de la cazurile confirmate;
c)asigura confirmarea rezultatelor pozitive obţinute de laboratoarele sanitare veterinare de stat pentru diagnostic.
(5)Laboratoarele naţionale de referinţa. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala şi Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar, păstrează legătură cu laboratoarele veterinare comunitare de referinţa la care se face referire în anexele nr. 4 şi 5.
(1)Decizia de a introduce vaccinarea în completarea măsurilor de control va fi luată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu Comisia Europeană şi cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, decizie care va avea în vedere:
a)ca singurele vaccinuri permise sunt cele care au primit avizul de comercializare din partea autorităţii sanitar - veterinare teritoriale competente;
b)caracteristicile şi compozitia vaccinului care se foloseşte;
c)procedurile pentru supravegherea distribuirii, depozitarii şi folosirii vaccinurilor;
d)densitatea pasarilor din zona afectată;
e)speciile şi categoriile de păsări care sunt supuse vaccinarii;
f)zonele în care se efectuează vaccinarea.
(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1) al prezentului articol, decizia de introducere a vaccinarii de urgenta în jurul focarului poate fi luată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor, după notificarea către Comisia Europeană, cu condiţia ca interesele fundamentale ale Comunităţii Europene sa nu fie puse în pericol.
(3)Atunci când autoritatea sanitar - veterinara teritorială competenţa este autorizata de către Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor sa recurgă la vaccinarea de urgenta într-o regiune limitată a teritoriului sau, statutul teritoriului rămas nu va fi afectat, cu condiţia ca circulaţia efectivelor de păsări vaccinate să fie interzisă timp de 3 luni.
(1)România stabileşte un plan de contingenta specificand măsurile care se aplică în focarele de influenţa aviara.
(2)Planul de contingenta prevăzut la alin. (1), permite şi asigura finanţarea şi accesul la dotări, echipamente, personal şi la alte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapida şi eficienta a focarului de boala.
(3)Criteriile care se aplică la stabilirea acestui plan sunt cele prevăzute în anexa nr. 6. (4) Planul stabilit în conformitate cu criteriile prezentate în anexa nr. 6 este prezentat Comisiei Europene dar nu mai târziu de 6 luni de la punerea în aplicare a prezentei norme sanitare veterinare.
(5)Comisia Europeană examinează planul pentru a determina dacă permit realizarea obiectivelor dorite şi sugereaza României orice amendament, în special pentru a se asigura ca este compatibil cu planurile celorlalte state membre ale Uniunii Europene, acest plan putând fi ulterior amendat sau completat în funcţie de evoluţia situaţiei.
Experţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru a asigura aplicarea uniforma a prezentei norme sanitar - veterinare, efectuează controale la faţa locului, în colaborare cu autorităţile locale competente.
Fondurile necesare pentru controlul aplicării prezentei norme sanitare veterinare se asigura în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Prezenta norma sanitară veterinara este armonizata în totalitate cu Directiva 1992/40/CEE , cu modificările ulterioare.
Anexele nr. 1 - 6 fac parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.
──────────
la norma sanitară veterinara
────────────────────────────
METODOLOGIE DE DIAGNOSTIC
pentru confirmarea diagnosticului şi pentru diagnosticul diferential al influentei aviare
Virusul responsabil de producerea influentei aviare este virusul prototip al familiei Orthomyxoviridae tip A. În prezent sunt clasificate serologic 16 subtipuri pe baza hemaglutininei H1 -H16 şi 9 subtipuri pe baza neuraminidazei, N1 - N9,. Toate subtipurile au fost identificate la păsări, însă subtipurile H5 şi H7 au patogenitate mare pentru păsări, producand boala sistemica cu mortalitate mare. În scopul procedeelor de diagnostic pentru confirmare şi pentru diagnostic diferential influenţa aviara este definită astfel:
Influenţa aviara este infectia pasarilor produsă de orice virus din genul influenţa virus tip A, care are un indice de patogenitate intravenoasa, IPIV mai mare de 1,2, efectuat pe pui în vârsta de 6 săptămâni, sau orice infectie cu virusul influentei tip A, subtipul H5 sau H7, pentru care secventele de nucleotide au demonstrat prezenta de multiple baze de aminoacizi la situsul de clivaj al hemaglutininei.
1.Probele necesare pentru investigaţiile de laborator sunt: tampoane cloacale sau fecale şi tampoane traheale de la păsări bolnave şi cadavre; fecale sau conţinut de organe: intestin, encefal, trahee, pulmon, ficat, splina şi altele, afectate evident, provenind de la păsări bolnave şi de la cadavre proaspete.
2.Recoltarea, ambalarea, etichetarea şi expedierea probelor către laborator se vor realiza cu respectarea normelor de biosecuritate, conform instrucţiunilor elaborate de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animala.
1.Probele menţionate la Cap.I, pct. 1 pot fi comasate, dar materiile fecale trebuie să fie tratate separat.
2.Tampoanele vor fi puse în soluţie tampon fosfat salin cu antibiotice, în cantitate suficienta, astfel încât să asigure întreaga imersie; probele de organe şi fecale se vor omogeniza cu ajutorul unui omogenizator închis sau cu un mojar cu nisip steril, într-un mediu cu antibiotice, până la obţinerea unei suspensii de 10 - 20% g/volum; se lasă în repaus suspensia circa 2 ore, la temperatura ambianta, sau, mai mult timp, la temperatura de 4°C, apoi se clarifica prin centrifugare; de exemplu, la 800 -1.000 rotatii/minut, timp de 10 minute.
3.Mediul tampon fosfat salin cu antibiotice.
Diferite laboratoare utilizează cu succes diverse formule de mediu tampon fosfat salin cu antibiotice, iar laboratoarele sanitare veterinare naţionale sunt în măsura să ofere recomandări în acest sens; sunt necesare concentratii mărite de antibiotice pentru esantioanele de fecale; este tipica utilizarea următoarelor antibiotice: 10.000 UI/ml penicilina, 10 mg/ml streptomicina, 0,25 mg/ml gentamicina şi 5.000 UI/ml micostatin într-o soluţie tampon fosfat salin; aceste niveluri pot fi de 5 ori mai mici pentru tesuturi şi tampoane traheale; pentru controlul clamydiilor este acceptată adăugarea a 50 mg/ml oxitetraciclina; pe parcursul preparării mediilor TFS cu antibiotice este necesar ca pH să fie controlat după adăugarea antibioticelor şi ajustat pentru obţinerea unui pH cuprins între 7,0 - 7,4.
1.Se inoculeaza 0,1 - 0,2 ml din supernatantul clarificat în cavitatea alantoidiana de la cel puţin 4 oua embrionate de gaina puse la incubat timp de 8 - 10 zile; ideal este ca aceste oua sa provină de la un efectiv liber de germeni specifici patogeni, dar, dacă nu este posibil, este admisă utilizarea oualor provenite de la un efectiv recunoscut liber de anticorpi contra influentei aviare; ouăle inoculate sunt incubate la temperatura de 37°C şi se efectuează zilnic mirajul; pe măsura ce embrionii mor, ouăle conţinând embrioni morţi sau muribunzi, precum şi toate ouăle rămase, după 6 zile de la inoculare vor fi refrigerate la temperatura de 4°C şi vor face obiectul unor depistari ale hemaglutininei, plecandu-se de la lichidul alantoidian/amniotic; în absenta hemaglutinarii, se va repeta aceasta procedura utilizându-se ca inoculum lichid alantoidian/amniotic nediluat.
2.În cazul prezentei bacteriilor în lichidele hemaglutinante, acestea se exclud prin filtrare printr-o membrana cu porii de 450 nm, se adauga un supliment de antibiotice şi se reinoculeaza pe oua embrionate.
1.Diferentiere preliminară.
Toate virusurile hemaglutinante trebuie să fie prezentate Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animala, în scopul identificarii complete, al caracterizarii şi al efectuării testelor de patogenitate; este important ca prin măsurile sanitar - veterinare privind controlul influentei aviare, să se limiteze propagarea virusului, iar laboratorul sanitar veterinar naţional de referinţa trebuie să identifice orice tulpina hemaglutinanta de virus izolata din subtipurile H5 şi H7; lichidele hemaglutinante se utilizează într-o reactie de hemaglutinare descrisă la Cap. VI şi VII; reactia de inhibare a hemaglutinarii pozitiva cu un titru de 2^4 sau mai mare, efectuată cu un antiser policlonal specific pentru subtipurile H5 sau H7 ale virusului influentei aviare tip A cu titru de cel puţin 2^9, da posibilitatea identificarii virusului şi instituirii unor măsuri preliminare de control al bolii.
2.Confirmarea identificarii.
2.1.Laboratorul sanitar veterinar naţional de referinţa trebuie:
a)sa confirme ca izolatul este un virus influenţa A, utilizând testul de dubla imunodifuzie pentru detectarea antigenelor de grup, astfel cum este descris la Cap. IX; tehnicile de imunofluorescenta sau ELISA pentru detectarea antigenelor de grup pot fi utilizate, dacă sunt preferate de laboratoarele naţionale;
b)sa determine dacă izolatele fac parte din subtipurile H5 sau H7;
c)să efectueze indexul patogenitatii intravenoase - IPIV pe pui în vârsta de 6 săptămâni, astfel cum este descris la Cap. VIII.
2.2.Indexul patogenitatii intravenoase mai mare de 1,2 indica prezenta virusului şi necesita aplicarea măsurilor de control; este util ca laboratoarele sanitar - veterinare naţionale să efectueze şi teste în vederea determinării capacităţii unui izolat de a produce plaje în culturile celulare, astfel cum este descris la Cap. IX.
2.3.Laboratoarele sanitar - veterinare naţionale trimite imediat toate izolatele H5 şi H7 de influenţa aviara la laboratoarele veterinare comunitare de referinţa pentru caracterizare.
3.Tipizarea suplimentară şi caracterizarea izolatelor.
Laboratorul veterinar comunitar de referinţa trebuie să primească toate virusurile hemaglutinante de la laboratoarele naţionale, pentru studii suplimentare antigenice şi genetice, care vor permite înţelegerea superioară a epidemiologiei bolii din Comunitatea Europeană, în cadrul competentelor şi sarcinilor laboratorului veterinar comunitar de referinţa; acesta trebuie să efectueze tipizarile antigenice pentru toate virusurile influenţa primite; pentru virusurile H5 şi H7 care nu au IPIV mai mare de 1,2 trebuie să fie efectuată şi secventializarea nucleotidelor genei, care codifica hemaglutinina cu scopul de a determina prezenta multiplelor baze de aminoacizi la situsul de clivare a hemaglutininei.
1.Pe durata programelor de eradicare, monitorizarea serologica pentru evidentierea infectiei poate fi facuta pe baza testelor de inhibare a hemaglutinarii descrise la Cap. VI şi VII, acolo unde este cunoscut subtipul H al virusului responsabil, sau prin utilizarea virusului omolog ca antigen; dacă subtipul hemaglutininic nu este cunoscut, evidentierea infectiei cu virusul influenţa A, poate fi facuta prin detectarea anticorpilor directionata spre grupul de antigene specifice; în acest scop poate fi folosit fie un test de dubla imunodifuzie asa cum este descris la Cap. X, fie un test ELISA; păsările sălbatice de apa dau rar rezultate pozitive la testul de dubla imunodifuzie şi în afară de situaţia în care subtipul este cunoscut, este necesară examinarea aceloraşi păsări, pentru prezenta anticorpilor contra subtipurilor H5 şi H7.
2.Probe.
Probele de sânge trebuie luate de la toate păsările dacă mărimea efectivului este mai mica de 20 de păsări şi de la 20 de păsări dacă efectivele sunt mai mari; aceasta va da o probabilitate de 99% în detectarea unor probe pozitive; dacă 25% sau mai mult din efectiv este pozitiv, serurile trebuie separate de cheag şi trimise pentru testare.
3.Examinarea pentru anticorpi.
Probele individuale de ser trebuie testate pentru capacitatea inhibarii hemaglutinarii antigenului influentei aviare într-un test standard descris la Cap. VII; exista discuţii asupra utilizării în testul de inhibare a hemaglutinarii - IH a 4 sau 8 unităţi hemaglutinante; oricare dintre cele doua variante este valabilă, iar alegerea trebuie facuta de laboratoarele sanitar - veterinare naţionale; totuşi antigenul utilizat va influenţa nivelul la care un ser este considerat pozitiv pentru 4 unităţi hemaglutinante; un ser pozitiv este cel care are un titru egal sau mai mare de 2^4; pentru 8 unităţi hemaglutinante un ser pozitiv este serul cu un titru de 2^3 sau mai mare.
1.Reactivi:
a)Tampon fosfat salin 0,05 M cu un pH cuprins între 7,0 şi 7,4;
b)Se recolteaza eritrocitele de la cel puţin 3 pui de gaina liberi de germeni specifici patogeni; dacă nu avem la dispoziţie pui de gaina liberi de germeni specifici patogeni, se recolteaza sangele de la 3 păsări controlate regulat şi recunoscute ca fiind libere de anticorpi contra virusului influentei aviare şi se pun într-un volum egal de soluţie Alsever; înainte de utilizare se spala eritrocitele de 3 ori cu tampon fosfat salin; pentru test, este recomandată o suspensie de 1% eritrocite, care reprezintă valoarea hematocritului în tampon fosfat salin.
c)Laboratorul de referinţa comunitar va recomanda utilizarea ca antigene standard virusurile H5 şi H7 cu virulenta scăzută.
2.Metoda de lucru se efectuează după cum urmează:
a)se distribuie câte 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu al unei microplaci din material plastic; se utilizează cele cu baza în forma de V;
b)se adauga 0,025 ml suspensie de virus, adică lichid alantoidian în primul godeu;
c)se utilizează un microdilutor şi se realizează dilutii binare de la 1/2 la 1/4096 din godeu în godeu;
d)se adauga 0,025 ml tampon fosfat salin în fiecare godeu;
e)se adauga 0,025 ml eritrocite 1% în fiecare godeu;
f)se amesteca agitand uşor şi se lasă în repaus la temperatura de 4°C;
g)se citesc plăcile după 30 - 40 de minute de la terminarea sedimentarii martorilor; se citesc plăcile prin inclinare, pentru a observa prezenta sau absenta unui flux de hematii în forma de lacrima;
h)titrul hemaglutinant corespunde celei mai mari dilutii, care a determinat aglutinarea completa a hematiilor; aceasta dilutie este considerată ca având o unitate hemaglutinanta; o metoda mai precisa pentru determinarea titrului hemaglutinant consta în realizarea reacţiei de hemaglutinare cu virusul într-o gama completa de dilutii iniţiale de tip 1/3, 1/4, 1/5, 1/6, etc; aceasta metoda este recomandată pentru prepararea precisa a antigenului destinat reacţiei de inhibare a hemaglutinarii.
1.Reactivi, conform Cap. V al prezentei anexe:
a)tampon fosfat salin;
b)lichid alantoidian conţinând virus, diluat în tampon fosfat salin şi având 4 sau 8 unităţi hemaglutinante/0,025 ml;
c)eritrocite 1% de pui;
d)ser de pui martor negativ;
e)ser martor pozitiv.
2.Metoda de lucru:
a)se distribuie 0,025 ml tampon fosfat salin în toate godeurile unei microplaci din material plastic; godeurile au baza în forma de V;
b)se adauga 0,025 ml ser în primul godeu al placii;
c)se utilizează un microdilutor pentru realizarea dilutiilor duble din godeu în godeu;
d)se adauga 0,025 ml lichid alantoidian conţinând 4 sau 8 unităţi hemaglutinante;
e)se amesteca agitand uşor şi se lasă în repaus placa la temperatura de 4°C, cel puţin 60 de minute sau la temperatura ambianta, cel puţin 30 de minute;
f)se adauga 0,025 ml din suspensia de eritrocite 1% în toate godeurile;
g)se amesteca agitand uşor şi se lasă în repaus la temperatura de 4°C;
h)se citeşte placa după 30 - 40 de minute, la sedimentarea hematiilor martor; se face citirea prin inclinarea placii pentru a se observa prezenta sau absenta unui flux în forma de lacrima, care se inclina în acelaşi mod ca şi godeurile martor care conţin numai hematii - 0,025 ml şi tampon fosfat salin -0,025 ml;
i)titrul inhibohemaglutinant corespunde celei mai mari dilutii de antiser care a determinat o inhibare completa a 4 sau 8 unităţi de virus; pentru fiecare test de inhibare a hemaglutinarii trebuie să fie inclusă titrarea hemaglutinarii pentru confirmarea numărului cerut de unităţi hemaglutinante;
j)validarea rezultatelor depinde de obţinerea unui titru mai mic de 2^3 în cazul folosirii a 4 unităţi hemaglutinante sau de 2^2 pentru 8 unităţi hemaglutinante, cu serul martor negativ şi un titru al dilutiei imediat superioare sau inferioare titrului cunoscut al serului martor pozitiv.
1.Se dilueaza 1:10 lichid alantoidian cu reactie pozitiva la hemaglutinare, proaspăt recoltat, în ser fiziologic steril; titrul hemaglutinant trebuie să fie mai mare de 2^4.
2.Se injecteaza pe cale intravenoasa 0,1 ml din suspensia diluata de virus la 10 pui în vârsta de 6 săptămâni; puii trebuie să fie obţinuţi din oua provenind de la efective libere de germeni specifici patogeni.
3.Se examinează puii la interval de 24 de ore timp de 10 zile.
4.La fiecare examinare se atribuie fiecărui pui un coeficient:
0 = normal, 1 = bolnav, 2 = grav bolnav şi 3 = mort.
5.Se înregistrează rezultatele şi se calculează indicele după exemplul indicat mai jos:
| Semne clinice | Zile după inoculare | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | Total scor | ||
| Normali | 0 | 2 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 12 x 0 = 0 | |
| Bolnavi | 0 | 4 | 2 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 6 x 1 = 6 | |
| Grav bolnavi | 0 | 2 | 2 | 2 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 6 x 2 = 12 | |
| Morţi | 0 | 2 | 6 | 8 | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 | 76 x 3 = 228 | |
| Total = 246 | ||||||||||||
Indice = rezultatul mediu pe pasare şi pe observatie = 246/100 = 2,46
6.Aceasta evaluare clinica este subiectiva, dar de regula ea presupune ca păsările prezintă mai multe dintre simptomele următoare: tulburări respiratorii, abatere, diaree, cianoza pielii sau a barbitelor, edemul fetei şi/sau al capului, tulburări nervoase.
1.În general se prefera utilizarea unei game de dilutii ale virusului, astfel încât să se obţină un număr optim de plaje pe placa; sunt suficiente 10 dilutii seriate în tampon fosfat salin, mergand până la 10^-7.
2.În plăci Petri de 5 cm diametru se prepara culturi celulare în monostrat confluent: celule de embrioni de gaina sau o linie celulara corespunzătoare, de exemplu: Madin-Darby, bovine kidney.
3.Se adauga câte 0,2 ml din fiecare dilutie de virus în câte doua plăci Petri şi se lasă în repaus 30 de minute pentru absorbtia virusului.
4.După ce au fost spalate de 3 ori în tampon fosfat salin, celulele infectate sunt acoperite cu un mediu corespunzător, conţinând agar 1% g/v şi eventual 0,01 mg/ml tripsina; este important sa nu se adauge deloc ser în mediul de imersie.
5.După o incubaţie de 72 de ore la temperatura de 37°C, plajele trebuie să fie de o mărime suficienta; pentru o mai buna observare se inlatura stratul de agar şi se coloreaza monostratul cu o soluţie de cristal violet de 0,5% g/v în etanol soluţie 25% g/v.
6.Toate virusurile trebuie să formeze plaje clare, atunci când au fost incubate într-un mediu ce conţine tripsina; în cazul în care mediile de acoperire nu au conţinut tripsina, numai virusurile virulente pentru pui de gaina vor forma plaje.
1.Metoda preferata pentru demonstrarea prezentei virusului influentei de tip A este demonstrarea prezentei nucleocapsidei sau matricei antigenice pe care o deţin toate virusurile influentei de tip A.
2.Aceasta se realizează, în general, prin teste de dubla imunodifuzie, utilizându-se preparate concentrate de virus sau extracte din membrane corioalantoice infectate.
3.Prepararea concentratelor de virus se poate realiza prin simpla centrifugare a lichidelor alantoice infectate şi fragmentarea virusului pentru obţinerea nucleocapsidei şi matricei antigenice prin tratarea cu detergentul laurii sodium sarcosinat; precipitarea acida poate fi, de asemenea, utilizata prin adăugarea de soluţie de acid clorhidric 1 N la lichidul alantoic infectat, până la un pH final de 3,5 -4,0, urmată de refrigerare la temperatura de 0°C, timp de o ora şi ulterior de centrifugare la 1.000 turatii/minut timp de 10 minute.
4.Supernatantul este înlăturat, iar precipitatul care conţine virusul este resuspendat într-un volum minim de tampon glycil-sarkosyl de 1% tampon sodium laurii sarcosinat la pH 9,0 cu 0,5 M glicina; acest preparat conţine atât nucleocapsida, cat şi matricea antigenica.
5.Beard C. W., în anul 1970, a descris prepararea antigenului îmbogăţit cu nucleocapsida din membrane corioalantoice provenite de la oua infectate; aceasta metoda implica, recoltarea membranelor de la oua infectate cu hemaglutinare pozitiva, omogenizarea lor, congelare-decongelare de 3 ori, urmată de centrifugare la 1.000 turatii/minut timp de 10 minute; depozitul este înlăturat, iar supernatantul este tratat cu 0,1% formalina şi este utilizat ca antigen; pentru ambele antigene se poate utiliza fie testul de dubla imunodifuzie, utilizând fie agaroza 1%, fie geluri conţinând 8% clorura de sodiu în tampon fosfat 0,1 M la pH 7,2.
6.Prezenta virusului influentei aviare tip A este confirmată prin apariţia liniilor de precipitare, formate între antigenul de testat, antigenul pozitiv cunoscut şi antiserul pozitiv cunoscut.
────────
la norma sanitară veterinara
────────────────────────────
AUTORIZAREA
scoaterii oualor dintr-o exploatatie supusă condiţiilor prevăzute la art. 8, alin. (2), lit. e) din norma sanitară veterinara
Autorizarea emisă de autoritatea competentă pentru transportul oualor dintr-o exploatatie supusă condiţiilor prevăzute la art. 8, alin. (2), lit. e), către o întreprindere autorizata - unitate desemnată -, pentru fabricarea şi prelucrarea produselor din oua, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1.pentru obţinerea de produse din oua trebuie folosite numai oua care nu au fost incubate şi care sunt proprii consumului uman; coaja acestora trebuie să fie întreaga, fără fisuri;
2.ouăle şi produsele din oua care sunt improprii consumului uman trebuie eliminate şi denaturate, astfel încât sa nu fie posibila refolosirea lor pentru consumul uman;
3.pentru a permite transportul dintr-o exploatatie suspecta, ouăle trebuie să fie ambalate şi expediate direct de la aceasta spre unitatea desemnată; fiecare transport trebuie să fie sigilat înainte de expediere de către medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta şi sa rămână sigilat pe tot parcursul transportului către unitatea desemnată;
4.medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta va informa autoritatea sanitar -veterinara competenţa, responsabilă de unitatea desemnată despre intenţia sa de a expedia ouăle către aceasta;
5.autoritatea sanitar - veterinara competenţa, responsabilă de unitatea desemnată, se va asigura ca:
a)ouăle la care se face referire la pct. 1 trebuie să fie izolate de celelalte oua, din momentul sosirii lor şi până la prelucrarea lor;
b)cojile provenite de la aceste oua vor fi considerate ca material de risc înalt şi vor fi distruse;
c)ambalajele, vehiculele utilizate pentru transportul oualor şi toate incintele care au venit în contact cu ouăle vor fi curatate şi decontaminate, astfel încât să fie distrus virusul influentei aviare;
d)medicul veterinar oficial responsabil de exploatatia suspecta va fi informat despre toate transporturile de oua prelucrate.Anexa 3
────────
la norma sanitară veterinara
────────────────────────────
PROCEDURI
I. PROCEDURA
pentru curatarea şi dezinfectia unei exploataţii infectate
1.Curatarea şi dezinfectia primara
1.1.De îndată ce carcasele de păsări domestice au fost transportate pentru a fi distruse, acele părţi ale incintelor în care au fost cazate păsările şi orice parte a celorlalte clădiri, terenuri etc, contaminate în cursul sacrificarii sau examenului post-mortem, vor fi aspersate cu decontaminantele aprobate în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.
1.2.Resturile de păsări sau de oua, care ar putea contamina clădirile, terenurile, instrumentele etc, vor fi colectate şi distruse împreună cu carcasele.
1.3.Decontaminantul folosit trebuie să rămână pe suprafeţele menţionate la pct. 1.1 - 1.2, cel puţin 24 de ore.
2.Curatarea şi dezinfectia finala
2.1.Grasimea şi murdaria vor fi indepartate de pe toate suprafeţele, prin aplicarea unui agent de degresare şi vor fi spalate cu apa.
2.2.După spalare, se va aplica decontaminant.
2.3.După 7 zile, incintele vor fi tratate cu un agent degresant, clatite cu apa rece, aspersate cu decontaminant şi spalate din nou cu apa.
2.4.Asternutul folosit şi gunoiul de grajd trebuie să fie prelucrate printr-o metoda care permite distrugerea virusului; aceasta metoda va cuprinde una dintre următoarele practici:
(i)incinerarea sau tratamentul cu abur la o temperatura de 70°C;
(îi) ingroparea la o adancime suficienta pentru a preveni accesul insectelor şi al pasarilor sălbatice;
(iii)depozitarea şi umezirea, dacă este necesar pentru a favoriza fermentarea, acoperirea pentru a păstra căldură, astfel încât să fie atinsa o temperatura de 20°C; menţinerea lor acoperite timp de 42 de zile pentru a preveni accesul insectelor şi al pasarilor sălbatice.
II. PROCEDURA
pentru decontaminarea microbiana de necesitate a unei exploataţii infectate
Definiţie;
Decontaminare microbiana de necesitate, reprezintă decontaminarea care se efectuează în scopul inactivarii agenţilor patogeni, în cadrul măsurilor de combatere a bolilor infectioase de la apariţia primelor cazuri de boala şi până la lichidarea focarului şi poate fi curenta şi finala.
1.Decontaminarea microbiana de necesitate curenta.
1.1.Imediat ce cadavrele pasarilor au fost indepartate şi transportate pentru incinerare, incintele destinate creşterii pasarilor precum şi toate compartimentele care au fost conectate fizic sau funcţional cu obiectivul contaminat, camerele de stocare, de ambalare, de ecloziune a oualor, carucioarele pentru transportul oualor, trebuie să fie decontaminate corespunzător folosind decontaminantele aprobate în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitar - veterinara în vigoare; decontaminantul folosit trebuie să rămână pe suprafeţele menţionate cel puţin 24 de ore.
1.2.se indeparteaza resturile de furaje, asternut, dejectii sau alte materiale, care ar putea contamina clădirile, terenurile, echipamentele, etc., colectarea şi distrugerea lor, prin incinerare, prin îngropare la o adancime suficienta pentru a preveni accesul insectelor şi animalelor sau prin depozitare la platforma de sterilizare biologica; vehiculele folosite pentru transportul animalelor vii, a oualor şi a furajelor trebuie să fie decontaminate;
1.3.se indeparteaza murdaria aderenta, insistandu-se la nivelul colturilor, unghiurilor formate de elementele de închidere sau compartimentare; în cazul pardoselilor din pământ, se inlatura stratul infiltrat cu lichide; în cazul pardoselilor din lemn, se recomanda demontarea şi scoaterea lor în afară adapostului;
1.4.curatarea hidro-mecanică trebuie efectuată începând cu suprafeţele exterioare ale adapostului, acoperis, pereţi, cai de acces, echipamente scoase din adapost, etc. şi se continua în adapost cu tavanul, pereţii, utilajele fixe, pardoseala şi canalele colectoare, insistand pe îndepărtarea tuturor materialelor de natura organică;
1.5.decontaminarea propriu-zisa se realizează prin mijloace fizice, căldură cum ar fi de exemplu custile din structuri metalice şi chimice cum ar fi substanţe microbicide, dezinfectante; timpul de contact al decontaminantului cu echipamentele din interiorul spaţiului, trebuie să fie de cel puţin 48 ore;
1.6.se procedează la golirea, spalarea şi decontaminarea rezervoarelor existente în exploatatie;
1.7.se procedează la golirea, spalarea cu o pompa de apa sub presiune şi apoi fumigarea tancurilor de furaje; fumigarea adaposturilor, de 2 ori la un interval de cel puţin 2 săptămâni, după curatarea hidromecanica şi decontaminare.
2.Decontaminare microbiana de necesitate finala, ultima operaţiune de decontaminare, care precede repopularea, se realizează prin intermediul substanţelor dezinfectante ce pot fi utilizate pentru decontaminare în cazul gripei aviare sunt cele recomandate de OIE pentru virusurile din categoria A: sapunuri şi detergenti, agenţi oxidanti, alcali, acizi, aldehide.
────────
la norma sanitară veterinara
────────────────────────────
LABORATORUL VETERINAR COMUNITAR DE REFERINŢA
pentru influenţa aviara
Denumirea laboratorului: Central Veterinary Laboratory
New Haw
UK-Weybridge
Surrey KT 15 3 NB
────────
la norma sanitară veterinara
────────────────────────────
LISTA
cuprinzând laboratoarele internaţionale pentru diagnosticul
influentei aviare
1.Belgia Institut Naţional de Recherches Veterinaires Groeselenberg 99, B-1180 Bruxelles.
2.Danemarca Naţional Veterinary Laboratory Poultry Disease Division, Hangovej 2, DK-8200 Aarhus N.
3.Germania Bundesforschungsanstal for Viruskrankheiten der Tiere Anstaltsteil Riems, Fiedrich Loffler Institut, D-O-2201 Insel Riems.
4.Franţa Centre Naţional d'Etudes Veterinaires et Alimentaires, Laboratoire central de recherches agricoles et porcines, BP 53, F-22440 Ploufragan.
5.Grecia Institute of Infections and Parasitological Diseases, 66, 26th October Street, 54627 Thessaloniki.
6.Irlanda Veterinary Research Laboratory Abbotstown, Castleknock, IRL - Dublin 15.
7.Italia Istituto Zooprofilattico Sperimentale di Padova, via G. Orus n. 2,I-35100 Padova.
8.Luxemburg Institut Naţional de Recherches Veterinaires, Groeselenberg 99, B-1180 Bruxelles.
9.Olanda Centraal Diergeneeskunding Institut Vestiging Virologie, Houtribweg 39, NL-8221 RA Lelystad.
10.Portugalia Laboratorio Nacional de Investigacao Vetrinaria, LNIV, Estrada de Benfica 701, 1500 Lisboa.
11.Spania Laboratorio de Sanidad y Produccion Animal, Zona Franca, Circunvalacion-Tramo 6, Esquina Calle 3, E-08004 Barcelona Central. Veterinary Laboratory, New Haw, Weybridge GB-Surrey KT 15 3 NB.
12.Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.
13.Austria Bundesanstalt for Virusseuchenbekampfung, Wien-Hetzendorf.
14.Finlanda Elainlaakinta ja elintarvikelaitos. Helsinki/Anstalten for veterinarmedicin, Och Livsmedel, Helsingfors.
15.Suedia Statens veterinarmedicinska anstalt, Uppsala.
────────
la norma sanitară veterinara
────────────────────────────
CRITERII MINIME
pentru Planul de contingenta
Planul de contingenta trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
1.constituirea unui centru de criza la nivel naţional, care să coordoneze toate măsurile de control din România;
2.furnizarea unei liste cuprinzând centrele locale de control al bolii care dispun de posibilităţi adecvate pentru a coordona măsurile de control al bolii la nivel local;
3.furnizarea de informaţii detaliate cu privire la personalul implicat în aplicarea măsurilor de control, calificarea şi responsabilităţile lui;
4.fiecare centru local de control al bolii trebuie să fie în măsura sa contacteze rapid persoanele sau organizaţiile implicate direct sau indirect în lichidarea focarului;
5.echipamentele şi materialele să fie disponibile pentru efectuarea măsurilor corespunzătoare de control al bolii;
6.furnizarea de informaţii detaliate cu privire la măsurile ce se vor lua atunci când infectia sau contaminarea este suspicionata sau confirmată, inclusiv metodele propuse pentru distrugerea carcaselor;
7.instituirea programelor de pregătire pentru menţinerea şi dezvoltarea abilităţilor în domeniul procedurilor de teren şi administrative;
8.laboratoarele de diagnostic trebuie să aibă posibilităţi pentru examinarea post-mortem şi capacitatile necesare pentru examenul serologic, histologic etc; de asemenea, trebuie să fie capabile să execute teste rapide de diagnostic. Trebuie să se întocmească planurile pentru transportul rapid al probelor;
9.furnizarea de detalii cu privire la cantitatea de vaccin contra influentei aviare, estimată ca fiind necesară în eventualitatea reinstituirii vaccinarii de urgenta;
10.elaborarea de dispoziţii pentru a asigura competentele legale necesare pentru implementarea planului de contingenta.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
