pentru evaluarea externă în vederea autorizării provizorii, acreditării şi pentru evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii
(1)Programele doctorale corespund celui de-al treilea ciclu de studii universitare în cadrul procesului Bologna şi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din Cadrul naţional al calificărilor.
(2)Autorizarea provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii de studii universitare de doctorat, se realizează în conformitate cu prezenta metodologie.
(3)Pot organiza programe de studii universitare de doctorat într-un anumit domeniu instituţiile prevăzute la art. 158 alin. (2) şi (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)La nivelul fiecărei instituţii care are dreptul de a organiza cel puţin două programe de studii universitare de doctorat, în domenii diferite, se creează o structură specifică în acest scop, numită instituţie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD. În cazul în care într-o instituţie se organizează studii universitare de doctorat doar într-un singur domeniu disciplinar sau interdisciplinar, instituţia respectivă nu se organizează ca IOSUD.
(5)În cadrul IOSUD, organizarea studiilor universitare de doctorat se realizează prin intermediul şcolilor doctorale constituite pe domenii de studii universitare de doctorat sau interdisciplinar. Acestea reprezintă comunităţi organizate de profesori/cercetători şi doctoranzi în cadrul unei IOSUD, organizate ca structuri administrative axate pe cercetarea ştiinţifică/creaţia artistică şi învăţarea prin cercetare, activităţi care se finalizează prin teze de doctorat, publicaţii ştiinţifice, inovaţii, brevete, performanţe artistice şi sportive şi alte rezultate ale cercetării ştiinţifice/creaţiei artistice.
Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri:
a)doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, relevantă internaţional, pe baza unor metode ştiinţifice, organizat numai la forma de învăţământ cu frecvenţă. Doctoratul ştiinţific este o condiţie pentru cariera profesională în învăţământul superior şi cercetare;
b)doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiinţifice şi a reflecţiei sistematice, asupra unor creaţii artistice sau asupra unor performanţe sportive de înalt nivel naţional şi internaţional, şi care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învăţământul superior şi în cercetare în domeniile artelor şi sportului.
Pentru realizarea obiectivelor de cercetare, programele de studii universitare de doctorat au ca scop formarea competenţelor specifice şi a competenţelor transversale, definite conform Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, şi cuprind: programul de studii avansate şi programul de cercetare ştiinţifică/creaţie artistică. Programele de studii universitare de doctorat se desfăşoară numai la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(1)Programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale autorizate provizoriu sau acreditate, care funcţionează în cadrul unei IOSUD. Autorizarea provizorie sau acreditarea unei şcoli doctorale se realizează pe baza autoevaluării şi a evaluării externe.
(2)Evaluarea externă a şcolilor doctorale, în conformitate cu prezenta metodologie, se face de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în EQAR, denumită în continuare agenţia abilitată, pe baza rapoartelor elaborate de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, care evaluează calitatea cercetării, şi de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, care evaluează calitatea resurselor umane prin rezultatele cercetării.
(1)Pe baza rezultatelor evaluării externe a şcolii doctorale, agenţia abilitată propune Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului acordarea sau, după caz, retragerea autorizării provizorii/acreditării în vederea organizării de studii universitare de doctorat. Autorizarea provizorie sau acreditarea în vederea organizării de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2)Autorizarea provizorie a şcolii doctorale nu se poate întinde pe o perioadă mai mare de 3 ani, conform art. 16 alin. (3) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011. În cazul în care o şcoală doctorală autorizată provizoriu nu solicită acreditarea în acest termen, statutul de autorizare provizorie este anulat în mod automat, şcoala doctorală nu mai poate organiza admitere la studii doctorale şi nu mai poate emite acte de studii, intrând în lichidare.
(3)Şcolile doctorale acreditate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani, în vederea reacreditării pe baza performanţelor proprii şi a capacităţii instituţionale a IOSUD în care funcţionează.
Evaluarea externă a unei şcoli doctorale, în vederea autorizării provizorii, a acreditării sau a reacreditării, se axează, în principal, pe următoarele aspecte:
a)măsura în care şcoala doctorală respectă criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă stabiliţi în prezenta metodologie;
b)respectarea relevanţei studiilor şi a publicaţiilor realizate în cadrul şcolii doctorale pentru domeniul de cercetare şi calitatea resursei umane implicate pentru formarea competenţelor ştiinţifice şi transversale;
c)respectarea prevederilor regulamentare referitoare la organizarea studiilor universitare de doctorat în limba română, în una dintre limbile minorităţilor naţionale sau într-o limbă de circulaţie internaţională;
d)respectarea prevederilor regulamentare referitoare la organizarea concursului de admitere la studii universitare de doctorat;
e)respectarea cerinţei de a realiza proiecte de cercetare, care implică doctoranzi şi sunt finalizate prin publicaţii;
f)respectarea prevederilor regulamentare privind finalizarea studiilor de doctorat, prin susţinerea în şedinţă publică a tezei de doctorat, cu respectarea standardelor de calitate şi de transparenţă;
g)respectarea cerinţei ca în cadrul programului de studii universitare de doctorat să nu se repete cursuri din ciclul de studii universitare de licenţă şi de master.
(1)La intrarea în vigoare a prezentei metodologii, şcolile doctorale şi programele de studii universitare de doctorat au următorul statut diferenţiat:
a)şcolile doctorale ale căror domenii sunt asociate unor programe de studii universitare de licenţă şi de master care sunt plasate în categoriile A în orice clasă de universităţi sau în categoria B din clasa universităţilor de cercetare avansată şi educaţie şi din clasa universităţilor de educaţie şi cercetare sunt considerate ca acreditate şi se supun evaluării periodice în vederea reacreditării;
b)şcolile doctorale ale căror domenii sunt asociate unor programe de studii universitare de licenţă şi de master care sunt plasate în categoriile C, D sau E din clasa universităţilor de cercetare avansată şi educaţie sau din clasa universităţilor de educaţie şi cercetare intră în lichidare şi nu mai organizează examene de admitere începând cu anul universitar 2012-2013;
c)şcolile doctorale ale căror domenii sunt asociate cu programe de studii universitare de licenţă şi de master care sunt plasate în categoriile B, C, D sau E şi aparţin universităţilor clasate ca universităţi centrate pe educaţie intră în lichidare şi nu mai organizează examene de admitere începând cu anul universitar 2012-2013. (2) La competiţia organizată pentru alocarea granturilor de studii doctorale din fonduri publice pentru anul universitar 2012-2013 pot participa numai şcolile doctorale considerate ca acreditate sau reprezentanţi ai acestora.
Autorizarea provizorie/Acreditarea/Evaluarea periodică a unei şcoli doctorale presupune parcurgerea următoarelor etape de lucru succesive:
1.În baza cererii de declanşare a procedurii de evaluare externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/evaluării periodice, depusă la departamentul de acreditare al agenţiei abilitate de către furnizorul de educaţie, conducerea executivă a agenţiei abilitate hotărăşte declanşarea procedurii de evaluare externă, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)furnizorul de educaţie are programele de studii universitare de licenţă şi de master din domeniul în care doreşte să organizeze studii universitare de doctorat plasate în categoriile A sau B pentru universităţile de cercetare avansată şi educaţie, precum şi pentru universităţile de educaţie şi cercetare, respectiv în categoria A pentru universităţile centrate pe educaţie; în condiţiile în care universitatea nu desfăşoară programe de licenţă sau masterat în acel domeniu de ierarhizare, universitatea pune la dispoziţia agenţiei abilitate informaţiile necesare care să permită evaluarea domeniului şi ierarhizarea acestuia potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 789/2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare în scopul clasificării universităţilor şi ierarhizării programelor de studii;
b)furnizorul de educaţie a depus raportul de evaluare internă, elaborat ţinând seama de prevederile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
c)furnizorul de educaţie face dovada cu acte că a achitat taxa legală pentru activitatea de autorizare provizorie/acreditare/evaluare periodică.
2.Consiliul agenţiei abilitate numeşte o comisie de evaluare externă, formată din 4 evaluatori cu competenţe în domeniul şcolii doctorale, dintre care 2 din partea agenţiei abilitate şi câte unul din partea CNCS, respectiv CNATDCU. Unul dintre cei 2 membri desemnaţi de către agenţia abilitată este director de misiune. Toţi membrii comisiei de evaluare externă trebuie să aibă calitatea de conducător de doctorat. Atribuţiile reprezentantului CNATDCU vizează evaluarea resursei umane a şcolii doctorale, în timp ce atribuţiile reprezentantului CNCS privesc evaluarea proceselor producţiei ştiinţifice din şcolile doctorale. Membrul comisiei de evaluare externă numit de agenţia de asigurare a calităţii abilitată din registrul propriu de evaluatori evaluează activităţi care corespund celorlalte criterii şi standarde de evaluare ale şcolii doctorale, în special cele care privesc capacitatea instituţională a IOSUD.
3.Comisia de evaluare externă formată din cei 4 membri verifică, prin vizită la instituţia solicitantă, îndeplinirea standardelor pe domenii, a procedurilor legale şi a criteriilor aprobate prin prezenta metodologie. Rezultatele verificărilor sunt consemnate într-un document numit fişa vizitei, care va fi încărcat într-o bază de date şi va fi semnat de toţi membrii comisiei, precum şi de conducerea instituţiei, conducerea IOSUD şi a şcolii doctorale, atât în format scris, cât şi în format electronic.
4.În urma desfăşurării procesului de evaluare, comisia de evaluare externă elaborează un raport de evaluare care conţine o analiză cantitativă şi calitativă a datelor validate în urma vizitei, o analiză a tendinţelor înregistrate de la precedenta evaluare, în cazul evaluării periodice, o analiză a punctelor tari şi slabe identificate de către instituţie şi validate de către comisie, precum şi o serie de recomandări privind îmbunătăţirea calităţii, care vor fi transmise instituţiei solicitante. Raportul este structurat în mod distinct pe cele 3 secţiuni care corespund competenţelor ARACIS, CNCS, CNATDCU. De asemenea, raportul comisiei de evaluare externă conţine în mod obligatoriu o recomandare privind autorizarea/acreditarea/neacreditarea în cazul procesului de autorizare provizorie, respectiv acreditare sau privind acordarea încrederii/neîncrederii în cazul evaluării periodice în vederea reacreditării, respectiv al intrării în lichidare a şcolii doctorale. Recomandările vor fi justificate prin prisma datelor factuale observate în timpul vizitei, precum şi a celor rezultate din analiza documentelor puse la dispoziţie de către instituţia solicitantă. Raportul de evaluare va fi semnat numai de către membrii comisiei de evaluare externă. Acordarea încrederii în vederea reacreditării se poate face numai pentru programele din categoriile A sau B pentru universităţile de cercetare avansată şi educaţie, precum şi pentru universităţile de educaţie şi cercetare, respectiv categoria A pentru universităţile centrate pe educaţie.
5.Raportul de evaluare întocmit de experţii care au efectuat vizita se înaintează pentru analiză Consiliului general al CNATDCU şi CNCS, care vor desemna raportorii şi vor înainta documentul comisiilor de specialitate ale CNATDCU şi CNCS pentru fiecare şcoală doctorală. Pe baza rapoartelor comisiilor de specialitate, CNCS şi CNATDCU elaborează un aviz cu menţiunea "Da"/"Nu" pentru acordarea încrederii, respectiv autorizare/acreditare/reacreditare. Rapoartele şi avizele vor avea în vedere fiecare şcoală doctorală, în mod distinct, din cadrul unei IOSUD.
6.Rapoartele menţionate la pct. 4 şi 5 sunt transmise consiliului agenţiei abilitate, care le dirijează spre comisia departamentului de acreditare, care îl analizează în şedinţe de lucru, pe comisii de specialitate. Raportul panelului de experţi este avizat de departamentul de acreditare, cu scopul de a verifica respectarea prezentei metodologii, conform procedurii interne a agenţiei abilitate. Şedinţele de lucru sunt organizate pe domenii şi la acestea participă toţi membrii comisiilor de evaluare externă din domeniul respectiv. În urma acestei analize se încheie un proces-verbal care cuprinde sinteza analizei şi a discuţiilor pentru fiecare şcoală doctorală şi care este ataşat raportului de evaluare. Departamentul de acreditare întocmeşte propriul său raport. Cele două rapoarte, al comisiei de evaluare externă şi al Departamentului de acreditare, sunt documente publice.
7.Consiliul agenţiei abilitate, pe baza concluziilor prezentate de directorul de misiune, menţionate în raportul de evaluare, a eventualelor observaţii din partea departamentului de acreditare, menţionate în procesul-verbal al şedinţei de departament, şi în urma dezbaterilor şi a rapoartelor CNATDCU şi CNCS, votează decizia finală şi elaborează raportul consiliului. Raportul consiliului nu poate fi pozitiv dacă unul dintre rapoartele subsecvente este negativ.
8.Acest raport este înaintat Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului cu propunerea de acordare sau, după caz, de neacordare a autorizării provizorii/acreditării/reacreditării şcolii doctorale şi este publicat pe site-ul agenţiei abilitate. Raportul va menţiona explicit termenul de valabilitate al autorizării provizorii/acreditării/reacreditării şcolii doctorale, respectiv data de la care intră în vigoare şi data la care expiră. Agenţia abilitată va notifica instituţia care organizează studii universitare de doctorat cu 6 luni înainte de expirarea termenului, iar instituţia are obligaţia de a depune dosarul cu 3 luni înainte de expirarea termenului. Dacă, cu 3 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizării provizorii/acreditării/reacreditării, instituţia care organizează studii universitare de doctorat nu depune un nou dosar, şcoala doctorală intră în lichidare, aceasta nemaiavând dreptul să organizeze admitere, să înmatriculeze studenţi doctoranzi, iar studenţii doctoranzi aflaţi deja în timpul studiilor urmând să îşi finalizeze studiile.
(1)Procesul de evaluare a şcolilor doctorale se realizează diferenţiat pe cele două etape în care este structurat, respectiv programul de studii avansate şi programul de cercetare ştiinţifică/creaţie artistică.
(2)Evaluarea programului de pregătire avansată constată compatibilitatea cu standardele aferente programelor de studii de masterat de cercetare şi/sau alte programe similare. Comisia de evaluare acordă calificativul de încredere sau neîncredere atât pentru programul de studii avansate, cât şi pentru cel de cercetare ştiinţifică/creaţie artistică. O şcoală doctorală poate obţine calificativul de încredere, respectiv avizul pentru obţinerea acreditării în cazul procedurii de acreditare, doar dacă ambele calificative aferente celor două etape sunt de încredere.
(1)Şcolile doctorale care nu s-au înscris în procesul de evaluare periodică într-un interval de maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii intră în faza de lichidare şi nu pot participa la competiţia de acordare a granturilor de studii universitare de doctorat din fonduri publice.
(2)În cazul în care, în urma unei noi evaluări în vederea ierarhizării programelor de studii şi a clasificării universităţilor, unul sau mai multe domenii de studii universitare de licenţă şi master dintr-o universitate se situează în categoriile A sau B, respectiva instituţie, indiferent de clasa în care se situează, poate solicita autorizarea provizorie a uneia sau a mai multor şcoli doctorale în respectivele domenii de studii universitare, conform prevederilor prezentei metodologii.
(1)Pentru autorizarea provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii de doctorat, se aplică criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă prezentaţi în metodologia de evaluare externă a agenţiei abilitate.
(2)Cerinţele normative minimale pentru autorizarea provizorie/acreditarea/evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii de doctorat, se referă la cadrul juridic de organizare şi funcţionare a şcolii doctorale, conţinutul procesului de învăţământ şi cercetare ştiinţifică/creaţie artistică, etica ştiinţifică, profesională şi universitară, baza materială a instituţiei de învăţământ superior.
(1)Programele de studii universitare de doctorat se organizează şi se desfăşoară în cadrul IOSUD numai prin şcolile doctorale. O şcoală doctorală se poate constitui doar dacă cuprinde cel puţin 3 conducători de doctorat. În cadrul IOSUD pot funcţiona una sau mai multe şcoli doctorale, fiecare specializată pe un domeniu disciplinar sau interdisciplinar de studiu şi cercetare. Cadrul general de organizare şi de funcţionare a şcolilor doctorale este stabilit prin dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 681/2011, prin regulamentul instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat şi poate fi completat cu prevederile regulamentului IOSUD şi cu cel propriu fiecărei şcoli doctorale, cu respectarea legii.
(2)Înfiinţarea şcolilor doctorale este propusă de conducătorii instituţiilor componente ale IOSUD, este avizată de către organele colective de conducere ale fiecărei instituţii componente a IOSUD şi este aprobată de către Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat.
(3)În structura unei instituţii de învăţământ superior, o şcoală doctorală poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcţionează ca unităţi de venituri şi cheltuieli în cadrul instituţiei de învăţământ superior, potrivit prevederilor art. 131, art. 133 alin. (4) şi art. 134 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Relaţiile de afiliere dintre o şcoală doctorală şi alte structuri ale instituţiilor componente ale IOSUD sunt stabilite prin regulamentul instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat.
(4)Fiecare şcoală doctorală posedă un regulament care stabileşte modul în care sunt organizate şi se desfăşoară programele de studii universitare de doctorat în cadrul şcolii doctorale şi care respectă următoarele condiţii:
a)regulamentul şcolii doctorale este elaborat de către consiliul şcolii doctorale, prin consultarea tuturor conducătorilor de doctorat membri ai şcolii respective, cu respectarea regulamentului instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat de la nivelul IOSUD;
b)regulamentul şcolii doctorale este avizat prin votul universal, direct, secret şi egal al majorităţii absolute a conducătorilor de doctorat membri ai şcolii respective.
(5)Regulamentul şcolii doctorale stabileşte criterii, proceduri şi standarde obligatorii vizând cel puţin următoarele aspecte:
a)acceptarea de noi membri conducători de doctorat, precum şi reglementări referitoare la modalitatea prin care unui conducător de doctorat îi poate fi retrasă calitatea de membru al şcolii doctorale;
b)mecanismele prin care se iau deciziile în ceea ce priveşte oportunitatea, structura şi conţinutul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate;
c)modalităţile de schimbare a conducătorului de doctorat al unui anumit student doctorand şi procedurile de mediere a conflictelor;
d)condiţiile în care programul de doctorat poate fi întrerupt;
e)modalităţile de prevenire a fraudei în cercetarea ştiinţifică, inclusiv a plagiatului;
f)asigurarea accesului la resursele de cercetare;
g)obligaţiile de frecvenţă ale studenţilor doctoranzi, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
h)stabilirea costurilor de studii şi a taxelor de studii, ţinând seama de următoarele:
(i)universitatea are proceduri de stabilire a costurilor de şcolarizare, pe fiecare program, ciclu de studii şi limbă de predare;
(îi) senatul universităţii a stabilit taxele de studii în temeiul autonomiei universitare şi pe baza costurilor reale calculate pentru fiecare domeniu, ciclu de studii şi limbă de predare;
(iii)universitatea a comunicat cuantumul costurilor şi al taxei de şcolarizare tuturor celor interesaţi, inclusiv pe site-ul universităţii;
(iv)universitatea poate acoperi unele dintre costurile şcolarizării din alte surse. În acest caz universitatea a făcut publice aceste surse pentru fiecare program, inclusiv pe site-ul universităţii, şi demonstrează cheltuirea lor în scop educaţional.
(6)Regulamentul se aplică şi în cazul programelor de studii universitare de doctorat desfăşurate în cotutelă, dacă prin acordul de parteneriat s-a decis astfel.
Şcolile doctorale au obligaţia să ofere informaţii corecte şi complete privind programele de studii universitare de doctorat candidaţilor la aceste programe, comunităţii universitare şi altor persoane fizice sau juridice interesate.
(1)Şcolile doctorale, cu sprijinul logistic al IOSUD, asigură publicarea pe internet a tuturor informaţiilor necesare privind programele de studii universitare de doctorat, vizându-se cu precădere următoarele categorii:
a)regulamentul şcolii doctorale;
b)informaţii privind posturile vacante pentru studenţi doctoranzi;
c)informaţii privind posturile vacante pentru conducători de doctorat;
d)informaţii privind modul de organizare şi desfăşurare a programelor doctorale;
e)informaţii privind conţinutul programelor de studii universitare de doctorat;
f)informaţii privind modul de finanţare a studiilor, precum şi a costurilor suportate de studentul doctorand;
g)modelul contractului-cadru de studii doctorale;
h)informaţii privind conducătorii de doctorat şi studenţii doctoranzi pe care îi coordonează, care includ cel puţin lista publicaţiilor şi a brevetelor acestora;
i)informaţii privind rezultatele şi performanţele profesionale ale conducătorilor de doctorat;
j)informaţii privind tezele de doctorat, respectiv standarde de elaborare, proceduri şi criterii de evaluare a acestora;
k)rezumatele tezelor de doctorat ce urmează să fie susţinute public, precum şi data, ora şi locaţia aferente susţinerilor publice, cu cel puţin 14 zile înaintea susţinerii acestora;
l)adresele la care pot fi accesate tezele de doctorat finalizate, publicate pe un site administrat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Raportul de autoevaluare trebuie să cuprindă informaţii de acest tip, certificate de conducerea instituţiei.
Programul de studii universitare de doctorat cuprinde:
a)un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul şcolii doctorale;
b)un program individual de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică.
(1)Programele de studii universitare de doctorat asigură formarea de competenţe profesionale, respectiv de conţinut, cognitive şi de cercetare, în domenii de specialitate, precum şi a unor competenţe transversale.
(2)Sunt calificate drept competenţe profesionale următoarele competenţe specifice domeniului:
a)cunoştinţe avansate în domeniu;
b)capacitatea de identificare, formulare şi soluţionare a problemelor de cercetare;
c)stăpânirea metodelor şi tehnicilor de cercetare avansată;
d)cunoştinţe privind managementul proiectelor de cercetare;
e)stăpânirea procedeelor şi a soluţiilor noi în cercetare;
f)abilităţi de documentare, elaborare şi valorificare a lucrărilor ştiinţifice;
g)abilităţi lingvistice la nivel academic în limbi de circulaţie internaţională, necesare documentării şi elaborării de lucrări ştiinţifice;
h)înţelegerea şi capacitatea de aplicare a principiilor şi valorilor eticii cercetării ştiinţifice în domeniul respectiv.
(3)Sunt considerate competenţe transversale următoarele:
a)competenţe de comunicare, scrisă şi orală, în domeniul ştiinţei şi culturii;
b)competenţe lingvistice avansate în limbi de circulaţie internaţională;
c)utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării;
d)abilităţi de interrelaţionare şi de lucru în echipă;
e)cunoştinţe de management al resurselor umane, materiale şi financiare;
f)calităţi de conducere;
g)cunoştinţe privind managementul carierei, precum şi însuşirea de tehnici privind căutarea unui loc de muncă şi de creare de locuri de muncă pentru alţii;
h)cunoştinţe privind managementul riscului, crizei şi al eşecului;
i)cunoştinţe privind utilizarea legislaţiei în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
j)capacităţi de antreprenoriat economic, tehnologic şi social.
(1)Şcolile doctorale pot pune la dispoziţia studenţilor doctoranzi un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, alcătuit din activităţi desfăşurate în formaţiuni instituţionalizate de studiu, prin cursuri, seminare, laboratoare şi altele asemenea.
(2)Oportunitatea organizării unui program de pregătire universitară avansată, precum şi structura şi conţinutul acestuia sunt la latitudinea şcolii doctorale, potrivit regulamentului şcolii doctorale.
Şcoala doctorală este obligată să asigure accesul liber şi neîngrădit la programul de pregătire avansată tuturor studenţilor doctoranzi din cadrul şcolii doctorale respective sau din cadrul altor şcoli doctorale.
(1)În vederea asigurării bazei necesare de cunoştinţe pentru desfăşurarea studiilor universitare de doctorat, şcolile doctorale pot organiza în cadrul lor programe de studii universitare de master de cercetare, exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă şi orientate preponderent spre formarea competenţelor de cercetare ştiinţifică. Învăţarea realizată în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate.
(2)Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate poate fi realizat şi prin participarea studenţilor doctoranzi la cursurile masterului de cercetare organizat de şcoala doctorală, dacă nu au mai parcurs aceste cursuri, fără ca studenţii doctoranzi să fie obligaţi să susţină examenele de promovare din cadrul acestui ciclu.
Conţinutul programului individual de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică va evidenţia:
a)tradiţia şi rezultatele şcolii doctorale;
b)existenţa unui plan de cercetare al tezei de doctorat;
c)stabilirea unor obiective concrete şi realizabile ale cercetării din cadrul tezei de doctorat, inclusiv de realizare de publicaţii;
d)existenţa planului de experimente aferent conţinutului teoretic, dacă este cazul;
e)alte elemente considerate relevante.
În evaluarea activităţilor dintr-o şcoală doctorală, o atenţie deosebită este acordată finalizării cercetărilor cu publicaţii în reviste de prestigiu internaţional sau în volume colective.
(1)Şcoala doctorală şi conducătorul de doctorat au obligaţia de a informa studentul doctorand cu privire la etica ştiinţifică, profesională şi universitară şi de a verifica respectarea acesteia, inclusiv:
a)respectarea prevederilor deontologice pe parcursul realizării cercetării de doctorat;
b)respectarea prevederilor deontologice în redactarea şi finalizarea tezei de doctorat.
(2)Şcoala doctorală şi IOSUD iau măsuri pentru prevenirea şi sancţionarea abaterilor de la normele eticii ştiinţifice, profesionale şi universitare, conform codului de etică şi deontologie profesională al instituţiei. În cazul unor eventuale fraude academice, al unor încălcări ale eticii universitare sau al unor abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, inclusiv al plagiatului, studentul doctorand şi/sau conducătorul de doctorat răspund/răspunde în condiţiile legii.
Instituţia de învăţământ superior/Şcoala doctorală trebuie să facă dovada că dispune de laboratoare proprii, biblioteci şi alte facilităţi pentru cercetarea ştiinţifică avansată, cu dotarea corespunzătoare.
Instituţia de învăţământ superior/Şcoala doctorală trebuie să facă dovada că dispune de bibliotecă dotată cu sală de lectură, fond de carte propriu şi bibliotecă virtuală.
Bibliotecile instituţiei de învăţământ asigură un număr suficient de abonamente la publicaţii şi periodice româneşti şi străine, corespunzător misiunii asumate.
Experţii evaluatori au datoria de a aduna, de a verifica şi de a schimba între ei documentele şi elementele justificative, astfel încât să poată verifica afirmaţiile făcute în documentaţia de autoevaluare şi să formuleze propriile aprecieri asupra gradului de îndeplinire a standardelor aplicate în şcoala doctorală. Evaluatorii vor discuta şi vor schimba între ei informaţiile adunate, vor verifica înţelegerea şi interpretarea datelor şi vor analiza diverse surse, pentru a ajunge la o concluzie comună.
Experţii evaluatori vor fi selectivi în ceea ce priveşte investigaţiile şi se vor concentra asupra elaborării de aprecieri bazate pe criterii bine definite. Ei vor rafina concluziile în curs de formare, folosind o gamă cât mai variată de informaţii.
Experţilor evaluatori li se cere să evalueze felul în care probele adunate sunt conforme cu autoevaluarea făcută de şcoala doctorală, să verifice în ce măsură probele pot susţine calificativele autoatribuite în cursul autoevaluării. Aceasta presupune stabilirea măsurii în care sunt respectate standardele şi indicatorii de performanţă anunţaţi de instituţie.
Criteriile şi indicatorii de performanţă utilizaţi în evaluarea unei şcoli doctorale sunt prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie, pe baza căreia se vor elabora ghidurile CNCS, CNATDCU, ARACIS şi fişa finală de evaluare, aprobate de consiliile respective şi integrate de ARACIS.
la metodologie
Criterii şi indicatori de performanţă utilizaţi în evaluarea unei şcoli doctorale
Font 8
| Domenii | Criterii | Indicatori de performanţă |
|---|---|---|
| A. Capacitatea instituţională | 1. Capacitatea de a susţine învăţarea în cadrul şcolii doctorale | a) unităţi disponibile în biblioteca instituţiei (cărţi, reviste, material audiovideo, planuri/schiţe/proiecte etc.); b) unităţi disponibile în biblioteca instituţiei (cărţi, reviste, material audiovideo, planuri/schiţe/proiecte etc.) a căror vechime este mai mică de 5 ani de zile; c) dotarea laboratoarelor pentru predare şi cercetare; clasa dotărilor (echipamente/ biblioteci de înaltă performanţă pentru domeniul respectiv, echipamente/biblioteci de clasă medie etc.); gradul de utilizare a echipamentelor/bibliotecilor; d) salarizarea personalului didactic; e) birouri pentru personalul de predare şi de cercetare ştiinţifică; f) numărul calculatoarelor aflate în mod regulat la dispoziţia studenţilor doctoranzi; g) numărul de persoane angajate pentru a oferi servicii de secretariat; h) suma cheltuită din venituri proprii pentru mobilitatea personalului ştiinţific şi de cercetare. |
| 2. Capacitatea şcolii doctor de doctorat | le de a susţine cercetarea şi învăţământul | |
| 2.1. Situaţia statistică a conducătorilor de doctorat, a studenţilor doctoranzi, a absolvenţilor şi a comisii- lor de îndrumare | a) conducătorii de doctorat şi data dobândirii calităţii/abilitării; b) studenţii doctoranzi înmatriculaţi în ultimii 5 ani, forma de învăţământ, condu- cătorii lor, data susţinerilor publice, titluri confirmate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), respingeri ale tezelor de către CNATDCU (prima respingere, a doua respingere, motivările comisiei), stadiul actual pentru cei care nu au susţinut public (în programul de pregătire, în programul de cercetare ştiinţifică, exmatriculaţi); c) locuri scoase la concurs, candidaţi înscrişi, studenţi doctoranzi înmatriculaţi; d) membri ai şcolii doctorale (personal de predare şi cercetare) care nu au calitatea de conducători de doctorat; e) numărul studenţilor doctoranzi sprijiniţi de o comisie de îndrumare şi numărul studenţilor doctoranzi care nu sunt sprijiniţi de o comisie de îndrumare. | |
| 2.2. Alocări destinate şcolii doctorale | a) cheltuieli pentru dotarea cu aparatură şi echipamente; b) cheltuieli din venituri proprii privind activităţi de cercetare ştiinţifică la nivel de universitate şi şcoală doctorală; c) cheltuieli pentru achiziţia de materiale ştiinţifice/bibliografice. | |
| 3. Capacitatea universităţii de a susţine serviciile furnizate societăţii | a) Măsura în care şcoala doctorală este angajată în proiecte ale comunităţii (proiecte economice, sociale, culturale) | |
| B. Eficacitatea educaţională | 4. Curriculum şi calificări | a) curriculum: modalitatea de aprobare, cursuri, titulari, credite, ore alocate diverselor activităţi; b) relaţiile şcolii doctorale cu absolvenţii. Inserţia profesională pe piaţa muncii: - numărul de absolvenţi care s-au angajat la 12 luni după confirmarea titlului de doctor; - nivelul companiilor care au angajat absolvenţii, internaţionalizarea acestora; c) durata medie a unui doctorat. |
| 5. Rezultate obţinute din activitatea de cercetare ştiinţifică/creaţie artistică | Calitatea inputurilor şi a proceselor cercetării ştiinţifice/creaţiei artistice disponibile şi realizate de membrii şcolii doctorale, inclusiv de doctoranzi, certificate prin publicaţii realizate în perioada studiilor doctorale Se vor utiliza criteriile şi indicatorii Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) şi ai CNATDCU prevăzuţi în ghidurile de evaluare a şcolilor doctorale. | |
| 6. Relaţia şcolii doctorale cu mediul socio-economic | a) numărul de brevete, produse, tehnologii sau servicii noi, cu impact economic demonstrabil, inclusiv proiecte de elaborare, implementare şi/sau evaluare de politici publice, ale membrilor persona- lului de predare şi cercetare ştiinţifică şi ale studenţilor doctoranzi; b) venituri din prestări de servicii şi furnizare de produse; c) acorduri/parteneriate cu sectorul socio-economic. | |
| 7. Asigurarea cu resurse umane de calitate | a) personal de predare şi cercetare cu norma de bază; b) personal de predare şi cercetare asociat; c) personal format în afara universităţii, în universităţi din străinătate; d) raportul număr doctoranzi/număr de c onducători de doctorat; e) îndeplinirea de către membrii şcolii doctorale a standardelor minimale necesare pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniul ştiinţific aferent şcolii doctorale; f) se vor utiliza criteriile şi indicatorii CNCS şi ai CNATDCU prevăzuţi în ghidurile de evaluare a şcolilor doctorale. | |
| 8. Asigurarea resurselor necesare activităţii de cercetare ştiinţifică/ creaţie artistică | a) studenţii doctoranzi înmatriculaţi în ultimii 5 ani şi modalitatea de finanţare; b) taxe de şcolarizare; c) surse de finanţare extrabugetară; d) numărul proiectelor finanţate de instituţii din ţară, obţinute în calitate de beneficiar sau partener principal, respectiv cele obţinute în calitate de partener; e) numărul proiectelor finanţate de instituţii din străinătate, obţinute în calitate de beneficiar sau partener principal, respectiv cele obţinute în calitate de partener; f) fonduri provenind de la instituţii din ţară, obţinute în calitate de beneficiar sau partener principal, respectiv cele obţinute în calitate de partener; g) fonduri provenind de la instituţii din străinătate, obţinute în calitate de beneficiar sau partener principal, respectiv cele obţinute în calitate de partener; h) valoarea contractelor de cercetare- dezvoltare derulate, contractate de un beneficiar privat. | |
| 9. Internaţionalizarea | a) numărul doctoratelor în cotutelă aflate în desfăşurare; b) numărul doctoratelor în cotutelă finalizate în ultimii 5 ani calendaristici; c) numărul de proiecte internaţionale depuse şi/sau câştigate în ultimii 5 ani calendaristici; d) numărul studenţilor doctoranzi înmatriculaţi la programe de studii ale unor instituţii de învăţământ superior din străinătate, pe o perioadă de cel puţin 3 luni; e) numărul studenţilor doctoranzi cetăţeni ai altor state; f) numărul de internshipuri internaţionale oferite şi realizate în cadrul şcolii doctorale în ultimii 5 ani; g) numărul de şcoli de vară cu participare internaţională organizate de către şcoala doctorală în ultimii 5 ani; h) numărul membrilor personalului de predare şi cercetare ştiinţifică şi numărul studenţilor doctoranzi care au participat la şcoli de vară/iarnă; i) numărul membrilor personalului de predare şi cercetare ştiinţifică atras de la universităţi din străinătate, pentru activităţi de predare sau pentru activităţi de cercetare ştiinţifică (pentru o perioadă echivalentă cu cel puţin un semestru); j) numărul membrilor personalului de predare şi de cercetare ştiinţifică care au beneficiat de programe de mobilitate internaţională; k) numărul studenţilor doctoranzi care studiază integral într-o limbă de circulaţie internaţională; l) cursuri predate într-o limbă de circulaţie internaţională; m) personal angajat provenind din străinătate, din universităţi şi institute de cercetare; n) susţinere de prelegeri în străinătate pentru o perioadă de minimum o săptămână. | |
| 10. Implicarea socială şi culturală a şcolii doctorale | a) implicarea în proiecte ale comunităţii; b) evenimente culturale organizate; c) colaborări cu organizaţii nonprofit. | |
| C. Managementul calităţii | 11. Misiune, obiective şi integritate economică | a) misiunea şi obiectivele şcolii doctorale b) strategia pe termen mediu şi lung; c) codul etic; d) combaterea fraudei intelectuale. |
| 12. Conducere şi administra- ţie la nivel de şcoală doctorală specifică sau la nivel de universitate | a) documente specifice pentru desfăşurarea studiilor de doctorat, în cadrul şcolii doctorale: regulamentul şcolii doctorale (evaluarea modalităţii de aprobare, a conţinutului şi a aplicării sale), contractul de studii universitare de doctorat, alte documente prevăzute de legislaţia în vigoare; b) prezenţa documentelor şcolilor doctorale pe internet; c) alegerea membrilor consiliului şcolii doctorale şi alegerea directorului; respectarea legislaţiei în vigoare; d) consiliul şcolii doctorale: modul de îndeplinire a atribuţiilor; e) repartizarea creditelor pentru activităţile din programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate: regulament, metodologie, aplicare. | |
| 13. Strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii | a) existenţa unei metodologii de evaluare internă; b) analiza procedurilor de evaluare internă a programelor, studenţilor doctoranzi şi a conducătorilor de doctorat; c) respectarea procedurilor de evaluare internă. |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
