Decret Nr. 153 din 11 mai 1954

Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, decretează:

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Sînt supuşi impozitului pe venit muncitorii, funcţionarii, oamenii de litere, arta şi ştiinţa, liber profesioniştii, meseriaşii, cărăuşii, comercianţii, persoanele care realizează venituri în oraşe din închirierea imobilelor sau a altor bunuri ori din surse agricole, proprietarii de mori sau de alte întreprinderi, precum şi orice alte persoane care realizează venituri pe teritoriul Republicii Populare Române.

Articolul 2

Sînt scutiţi de impozit:

a)eroii muncii socialiste, pentru toate cîştigurile din munca;

b)muncitorii şi funcţionarii - pentru cîştigul pînă la 200 lei lunar realizat la locul permanent de muncă;

c)militarii, cu excepţia generalilor, amiralilor şi ofiţerilor, precum şi a sergentilor şi cartnicilor reangajati, pentru soldele primite de la unităţile, instituţiile şi şcolile militare ale M.F.A. sau M.A.I., potrivit normelor legale în vigoare;

d)laureatii premiilor de stat - pentru aceste premii;

e)inventatorii care poseda numai certificate de autor, precum şi inovatorii - pentru recompensele ce primesc pentru invenţii sau inovaţii, dacă recompensa nu depăşeşte 10.000 lei de fiecare invenţie sau inovaţie. În cazurile în care recompensa depăşeşte 10.000 lei, impozitul se calculează la întreaga suma a recompensei după scăderea a 10.000 lei separat pentru fiecare invenţie sau inovaţie;

f)elevii şi studenţii - pentru bursele ce nu depăşesc 200 lei lunar;

g)aspirantii - pentru sumele ce le primesc în vederea achiziţionării de cărţi şi material de studiu;

h)persoanele care fac parte din corpul diplomatic şi consular străin, precum şi corespondenţii de presa străini - pentru salariile şi indemnizaţiile ce primesc în aceste calităţi, sub condiţia reciprocităţii;

i)pensionării - pentru pensiile ce primesc;

j)muncitorii, funcţionarii şi pensionării - pentru veniturile realizate din cultivarea terenurilor primite în folosinţă de la sfaturile populare sau de la întreprinderi, instituţii sau organizaţii, dacă aceste terenuri nu depăşesc 0,25 ha pe gospodărie.

Articolul 3

Veniturile supuse impozitului agricol nu se supun impozitului pe venit.

Articolul 4

Ministerul Finanţelor are dreptul sa acorde scutiri şi alte înlesniri la impozitul pe venit, pentru unii contribuabili şi pentru unele categorii de contribuabili.

Capitolul 2Impunerea cîştigului muncitorilor şi funcţionarilor

Articolul 5

Impozitul de la muncitori şi funcţionari se calculează lunar, asupra totalităţii cîştigului realizat în luna expirată, pe fiecare loc de muncă în parte, potrivit cotelor de mai jos:

Articolul 6

Se cuprind în cîştigul lunar impozabil al muncitorilor şi funcţionarilor:

a)salariul de baza;

b)plăţile pentru lucrările în acord sau pentru ore suplimentare;

c)plăţile din fondul asigurărilor sociale, în caz de incapacitate temporară de muncă;

d)sumele plătite pentru concediul nefolosit;

e)şi orice alte sume primite de muncitori şi funcţionari, ca plata a muncii.

Articolul 7

Nu se cuprind în cîştigul lunar impozabil şi nu se impun:

a)premiile şi recompensele individuale ocazionale, care nu constituie drepturi certe pentru muncitori şi funcţionari şi a căror acordare se face pe baza aprecierii conducerii administrative a întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei;

b)sumele ce se plătesc în baza dispoziţiilor legale în vigoare, pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare sau transferare a muncitorilor şi funcţionarilor în alta localitate, în interesul serviciului, precum şi indemnizaţiile de instalare ce se plătesc la încadrarea în funcţie;

c)preavizele de concediere şi ajutoarele acordate muncitorilor şi funcţionarilor;

d)sumele ce se plătesc muncitorilor şi funcţionarilor pentru amortizarea uneltelor ce le aparţin.

Articolul 8

Pentru cîştigurile muncitorilor şi funcţionarilor realizate din funcţii cumulate şi pentru cîştigurile din lucrări temporare realizate în afară locului permanent de muncă, impozitul se calculează pe fiecare loc de muncă separat. În acest caz minimul neimpozabil stabilit la art. 2 lit. b nu se aplică, iar, la cîştigul pînă la 200 lei lunar, impozitul se calculează în baza unei cote de 2% ce se aplică asupra cîştigului lunar.

Articolul 9

Impozitul datorat de muncitori şi funcţionari se reduce:

a)cu 50% pentru muncitorii şi funcţionarii decorati cu ordinele Republicii Populare Române;

b)cu 30% pentru muncitorii şi funcţionarii care au în întreţinerea lor mai mult de 3 persoane. Reducerea se acordă numai pentru impozitul aferent veniturilor realizate la locul permanent de muncă, pe baza dovezilor eliberate de administraţia de imobil sau de comitetul executiv al sfatului popular în raza căruia domiciliază muncitorul sau funcţionarul ori - în lipsa - pe baza unei declaraţii certificate, date de muncitor sau funcţionar.

Dovezile sau declaraţiile se prezintă anual şi sînt valabile de la prezentare pînă la sfîrşitul anului.

Articolul 10

Impozitul de la muncitori şi funcţionari se calculează de către întreprinderile, instituţiile, organizaţiile sau persoanele care plătesc salariul şi se retine lunar din salariul cuvenit pe a doua chenzina a lunii.

În cazul salariaţilor temporari sau zilieri, impozitul se calculează şi se retine la fiecare plata în parte.

Articolul 11

Impozitul reţinut va fi vărsat la Banca de Stat a Republicii Populare Române, după cum urmează:

a)odată cu primirea sumelor pentru plata celei de a doua chenzine a salariilor, în cazul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care au cont la instituţiile bancare. Instituţiile bancare nu vor elibera sumele pentru plata salariilor fără primirea în acelaşi timp a dispoziţiei de plată a impozitului;

b)a doua zi după reţinerea impozitului în cazul întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor sau persoanelor care nu au cont la instituţiile bancare.

Articolul 12

Impozitul pe cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor, reţinut în plus, se restituie de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii, în termen de 15 zile de la data constatării plusului. Restituirea sumelor reţinute în plus se face pe cel mult un an în urma de la data constatării plusului.

Impozitul pe cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor, nereţinut la timp sau în cuantumul legal, se retine de la muncitorul sau funcţionarul respectiv, pe cel mult trei luni în urma. Reţinerea se face în sume egale, în cursul următoarelor trei luni.

Este interzisă urmărirea impozitului nereţinut de la muncitori sau funcţionari pe o perioadă anterioară celei arătate mai sus sau a impozitului nereţinut de la muncitorii sau funcţionarii care nu mai sînt în serviciu.

Articolul 13

Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile din sectorul socialist sînt obligate să depună la secţiunea financiară raionala (oraseneasca) în raza căreia îşi au sediul o dare de seama privind reţinerea impozitului de la muncitori şi funcţionari, pe formularul şi la termenele ce se stabilesc de Ministerul Finanţelor.

Persoanele particulare, care folosesc salariaţi, vor depune state de salarii la termenele şi în modul stabilit prin instrucţiunile Ministerului Finanţelor.

Articolul 14

Sînt supuşi impozitului în aceleaşi condiţii ca şi muncitorii şi funcţionarii:

a)elevii, studenţii şi aspirantii - pentru bursele în bani ce depăşesc 200 lei lunar;

b)avocaţii - pentru sumele ce încasează de la colegiile de avocaţi;

c)liber profesioniştii de orice fel - pentru sumele ce încasează de la întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist.

Articolul 15

Sînt supuşi impozitului în aceleaşi condiţii ca şi muncitorii şi funcţionarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului:

a)membrii cooperativelor de producţie şi de transporturi - pentru cîştigurile realizate de la acestea;

b)lucrătorii la domiciliu care lucrează pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii - pentru cîştigurile realizate de la acestea.

Articolul 16

Sînt supuşi impozitului cu cotele de la art. 5:

a)inventatorii care poseda numai certificate de autor, precum şi inovatorii - pentru suma care depăşeşte 10.000 lei din recompensa ce primesc pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte;

b)colectorii particulari care lucrează fără salariaţi, pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist, colectind materii prime, fier vechi şi deşeuri de orice fel - pentru cîştigurile realizate din aceasta activitate;

c)personalul din reţeaua comercială de amănunt, plătit pe bază de comision, agenţii de difuzarea presei şi colectarea anunţurilor şi agenţii de asigurări facultative - pentru cîştigurile realizate din aceste activităţi.

Capitolul 3Impunerea veniturilor oamenilor de litere, arta şi ştiinţa

Articolul 17

Impozitul asupra veniturilor oamenilor de litere, arta şi ştiinţa precum şi asupra veniturilor artiştilor obţinute în afară locului permanent de muncă unde sînt salariaţi, se realizează pe fiecare loc de plată a veniturilor, potrivit următoarelor cote:

Pentru determinarea venitului impozabil, Ministerul Finanţelor poate stabili cote forfetare de cheltuieli ce urmează a fi scăzute din venitul brut.

Articolul 18

Impozitul se calculează şi se retine de către întreprinderile, instituţiile sau organizaţiile din sectorul socialist, cu ocazia plăţii venitului.

La fiecare plata următoare facuta către aceeaşi persoana, impozitul se recalculează la totalul plăţilor făcute de la începutul anului calendaristic.

Impozitul reţinut se vărsa în contul secţiunii financiare în raza căreia se afla sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei respective, la ridicarea de la instituţiile bancare a sumelor pentru plata veniturilor.

Articolul 19

Oamenii de litere, arta şi ştiinţa beneficiază, pentru veniturile impuse potrivit art. 17 de mai sus, de înlesnirile prevăzute pentru muncitori şi funcţionari la art. 9 din prezentul decret. Minimul neimpozabil stabilit prin art. 2 lit. b nu se aplică pentru veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa.

Veniturile realizate pe cont propriu de către pictori, sculptori şi gravori din vînzarea operelor lor prin magazine de consignaţie sau direct către particulari se impun potrivit articolului 21 din prezentul decret, fără aplicarea înlesnirilor.

Articolul 20

Impozitul pe veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa, reţinut în plus faţă de cuantumul legal, se restituie în termen de 30 zile de la constatarea plusului.

Restituirea sumelor reţinute în plus se face pe cel mult un an în urma celui în care au fost constatate.

Impozitul nereţinut la timp sau în cuantumul legal, nu poate fi recuperat decît pe un an în urma celui în care se constata neretinerea.

Capitolul 4Impunerea veniturilor liber profesionistilor, meseriasilor, cărăuşilor şi comercianţilor, precum şi a altor persoane

Articolul 21

Liber profesioniştii (medici umani, veterinari, agenţi sanitari şi veterinari, subchirurgi, dentisti, profesori, arhitecti, ingineri, tehnicieni s.a.) pentru veniturile realizate din practica particulară, sînt supuşi impozitului pe venit, potrivit următoarelor cote:

Articolul 22

Meseriaşii şi cărăuşii necooperatizati care nu folosesc munca salariata afară de un ucenic, meseriaşii cooperatizati care lucrează pentru particulari în afară cooperativei, persoanele care realizează venituri din închirieri de clădiri sau alte bunuri, din surse agricole nesupuse impozitului agricol, din brevete de invenţii, precum şi orice alte venituri care nu se impun potrivit art. 5, 17, 21 şi 23 din prezentul decret, se supun impozitului pe venit, potrivit următoarelor cote:

Articolul 23

Comercianţii, proprietarii de mori, ferestraie mecanice sau alte întreprinderi a căror lista se va stabili de Ministerul Finanţelor de acord cu Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale, precum şi meseriaşii şi cărăuşii cu salariaţi, se supun impozitului pe venit potrivit următoarelor cote:

Pentru comercianţii cu peste un salariat şi pentru toţi ceilalţi contribuabili care au peste 3 salariaţi, impozitul calculat potrivit cotelor de mai sus se majorează cu 20% .

Articolul 24

Impozitul prevăzut la art. 22 şi 23 se calculează asupra venitului global realizat din toate sursele, cu excepţia veniturilor impuse potrivit articolelor 5, 17 şi 21.

Articolul 25

Venitul impozabil supus impozitului potrivit art. 21, 22 şi 23 este format din diferenţa între venitul brut (în bani şi în natura) şi cheltuielile efectiv făcute pentru realizarea venitului.

Veniturile sau plăţile în natura se evalueaza cu ocazia determinării venitului impozabil, la preţurile pietii din localitatea respectiva.

Articolul 26

Veniturile meseriasilor necooperatizati fără salariaţi se stabilesc de organele financiare pe baza normelor de venituri aprobate de Ministerul Finanţelor anual pe branse de meserii, înainte de începutul anului de impunere.

Normele de venituri aprobate de Ministerul Finanţelor nu pot fi modificate în cursul anului de impunere.

Lista meseriilor care urmează a fi impuse pe baza normelor de venituri se stabileşte anual de Ministerul Finanţelor de comun acord cu instituţiile interesate.

Pentru batrini, invalizi, femei cu copii mici sau alte persoane pentru care exista dovezi certe ca au în mod permanent o capacitate de muncă inferioară celei normale, organele financiare vor face impunerea nu după norma, ci pe baza venitului efectiv realizat, chiar dacă este inferior normei.

În acelaşi fel se vor impune meseriaşii cooperatizati precum şi muncitorii şi funcţionarii care exercită o meserie pe cont propriu în timpul liber, în afară orelor de serviciu sau de muncă în cooperativa.

În cazul cînd din declaraţia meseriaşului sau din comunicările prevăzute la art. 35 lit. b, rezultă ca meseriaşul a realizat un venit superior normei de venit, impunerea se face pe baza venitului efectiv realizat.

La venitul impozabil, stabilit în baza normelor de venit prevăzute mai sus, se cumulează veniturile din alte surse, în condiţiile art. 24 din prezentul decret.

Veniturile din surse agricole supuse impozitului pe venit se determina pe baza normelor de venituri mijlocii aplicate la impunerea gospodariilor agricole din raionul sau oraşul respectiv, în cadrul legii impozitului agricol.

Articolul 27

Nu intră în venitul impozabil şi nu se impun:

a)dobinzile şi cîştigurile din depuneri la C.E.C.;

b)despăgubirile primite de asiguraţi în baza asigurărilor de bunuri sau persoane;

c)ajutoarele de stat acordate mamelor cu mulţi copii;

d)sumele realizate din vînzarea bunurilor proprii aparţinînd cetăţenilor;

e)sumele sau bunurile primite ca ajutor, donaţie sau moştenire;

f)pensiile de întreţinere.

Articolul 28

Impunerea veniturilor potrivit art. 21, 22 şi 23 se face de organele financiare în raza cărora contribuabilul îşi exercită activitatea producătoare de venit, sau - în lipsa unui loc stabil de exercitare a activităţii - de organele financiare în raza cărora se afla domiciliul contribuabilului.

Impozitul de plată se comunică contribuabilului, prin înştiinţare de plată, cel mai tirziu cu 15 zile înainte de primul termen de plată.

Articolul 29

Contribuabilii impusi conform art. 21, 22 şi 23 plătesc în contul impozitului un avans calculat pe baza venitului din anul precedent.

În cazul surselor de venit apărute în cursul anului de impunere, avansul se calculează pe baza venitului probabil pe anul în curs.

La sfîrşitul anului de impunere sau la încetarea sursei de venit, impunerea se definitiveaza pe baza venitului efectiv realizat.

Diferenţele rezultate între impozitul calculat pe baza venitului efectiv realizat şi avansul stabilit se plătesc în termen de 15 zile de la comunicare sau se compensează cu avansul datorat pe anul în curs. În cazul cînd compensarea nu se poate face, incetind sursa de venit, plusul se restituie în termen de 15 zile.

Pentru contribuabilii impusi pe baza normelor de venit prevăzute la art. 26 din prezentul decret nu se definitiveaza impunerea la sfîrşitul anului, cu excepţia cazurilor cînd contribuabilii au venituri din alte surse.

În aceste cazuri la definitivarea impunerii se tine seama de norma de venit stabilită pe anul în care a avut loc exercitarea activităţii.

Articolul 30

În cazul unei sporiri sau reduceri importante a venitului în cursul anului, organele financiare au dreptul, o singură dată pe trimestru, sa recalculeze avansul în funcţie de venitul efectiv realizat de la începutul anului de impunere, repartizind impozitul rezultat în urma recalcularii pe termenele de plată următoare.

Aceste dispoziţii nu privesc pe contribuabilii impusi pe baza normelor de venit.

Articolul 31

Plata avansului calculat potrivit art. 29 se face patru rate egale, pînă la: 15 martie, 15 mai, 15 august şi 15 noiembrie.

În cazul cînd apar noi surse de venit în cursul anului avansul se recalculează, iar diferenţa de avans rezultată în plus se repartizează pe termenele următoare de plată.

Pentru contribuabilii care încep exercitarea meseriei în cursul anului şi se impun pe baza normelor de venit prevăzute la art. 26 din prezentul decret impozitul se calculează la întreaga norma anuală şi se raportează la perioada de activitate, repartizindu-se pe termenele de plată următoare. În acelaşi fel se calculează impozitul pentru aceşti contribuabili în cazul cînd încetează exercitarea meseriei în cursul anului.

Articolul 32

Contribuabilii care nu au fost impusi la timp se impun pe cel mult doi ani anteriori celui în care se constata neimpunerea.

Modificarea unei impuneri se poate face, de asemenea, pe cel mult doi ani anteriori celui în care se cere modificarea impunerii.

Articolul 33

În cazul cînd contribuabilii sînt supuşi impozitului retroactiv, conform art. 32, plata se face în doua rate egale: prima rata în termen de 30 zile de la inminarea înştiinţării de plată şi a doua în termen de o luna de la expirarea primului termen.

Articolul 34

Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt obligate sa retina din sumele brute plătite cărăuşilor particulari, pentru serviciile prestate, o cota de 25% în cazul cărăuşilor cu mijloace de transport cu tracţiune animala sau de 30% în cazul cărăuşilor cu mijloace de transport cu tracţiune mecanică şi sa verse sumele reţinute la Banca de Stat a Republicii Populare Române, în contul organelor financiare, pînă la 10 ale lunii următoare celei în care s-a făcut plata către cărăuşi.

Sumele reţinute şi vărsate se scad de către organele financiare din avansul în contul impozitului pe anul în curs, înscris în conturile personale ale cărăuşilor respectivi.

Capitolul 5Evidenta contribuabililor şi determinarea venitului

Articolul 35

Evidenta contribuabililor impusi potrivit art. 21, 22 şi 23 din prezentul decret şi determinarea veniturilor impozabile se face pe baza:

a)declaraţiilor anuale pe care contribuabilii sînt obligaţi să le depună în vederea efectuării impunerilor, pînă la 15 ianuarie a fiecărui an.

Pentru sursele de venit apărute în cursul anului, declaraţia se depune pînă la 5 ale lunii următoare celei în care a apărut sursa, iar în cazul încetării surselor de venit în termen de 5 zile, de la încetare;

b)datelor comunicate organelor financiare de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii cel mai tirziu pînă la 15 ale fiecărei luni, privind sumele plătite cetăţenilor în luna precedenta pentru mărfuri şi produse agricole livrate, pentru lucrări executate sau servicii prestate, etc.;

c)materialele obţinute de inspectorii de impozite în cursul anului, cu ocazia verificărilor;

d)registrelor, documentelor şi altor evidente verificate de organele financiare şi pe care contribuabilii sînt obligaţi să le ţină potrivit instrucţiunilor Ministerului Finanţelor.

În oraşe, aşezări muncitoresti şi staţiuni balneo-climaterice se face anual un recensamint fiscal al contribuabililor care au surse proprii de venituri în afară de salarii şi pensii.

Recensămîntul fiscal al populaţiei se efectuează la termenele şi în condiţiile prevăzute de Ministerul Finanţelor şi se bazează pe comunicările obligatorii făcute de administratorii şi proprietarii de imobile.

Articolul 36

Inspectorii şi revizorii de impozite de la secţiunile financiare şi din Ministerul Finanţelor au dreptul:

a)sa verifice la întreprinderi, instituţii, organizaţii sau la cetăţeni modul de calculare, reţinere şi vărsare a impozitului pe venit;

b)sa controleze dacă întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, precum şi administratorii sau proprietarii de imobile au îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 35;

c)să între în încăperile unde are loc exercitarea activităţii producătoare de venit şi sa verifice registrele, documentele, evidentele şi stocul de materii prime, materiale şi produse.

Drepturile şi obligaţiile inspectorilor şi revizorilor de impozite se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul de Miniştri.

Capitolul 6Sancţiuni

Articolul 37

Pentru neretinerea sau reţinerea nejusta a impozitului de la muncitori şi funcţionari şi de la oamenii de litere, arta şi ştiinţa, pentru neretinerea sau reţinerea nejusta a impozitului de la cărăuşi, cum şi pentru nevărsarea în termen la buget a impozitului reţinut de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii se aplică conducătorilor serviciilor de contabilitate ale acestora sau contabililor care răspund de reţinerea şi vărsarea impozitului, o amenda de pînă la 150 lei.

Aceeaşi amenda se aplică persoanelor responsabile pentru nedepunerea în termen a darilor de seama asupra impozitului pe cîştigurile muncitorilor şi funcţionarilor, prevăzute la art. 13 din prezentul decret sau depunerea unor dări de seama gresite sau incomplete, pentru necomunicarea la timp şi completa către organele financiare a datelor prevăzute la art. 35, precum şi pentru împiedicarea sub orice formă a efectuării verificărilor de către inspectorii şi revizorii de impozite.

Articolul 38

Pentru abaterile de la prevederile prezentului decret săvîrşite de contribuabilii din sectorul particular se aplică o amenda pînă la 300 lei.

Articolul 39

Amenzile se aproba de către şeful secţiunii financiare raionale (orăşeneşti).

În cazurile în care se sesizează Procuratura, în vederea deschiderii acţiunii penale, nu se aplică amenzi.

Articolul 40

Amenzile aplicate potrivit art. 37 şi 38 din prezentul decret se plătesc în termen de 15 zile de la inminarea înştiinţării de plată.

Articolul 41

În caz de neplata a impozitului sau amenzii la termenele stabilite sau de nevarsare la termen a sumelor reţinute de la muncitori şi funcţionari, precum şi de la alte persoane, se iau măsurile prevăzute de legea de urmărire. Deosebit de aceasta, se aplică asupra impozitului o majorare de 0,05% pentru întreprinderi, instituţii şi organizaţii din sectorul socialist şi de 0,2% pentru contribuabilii din sectorul particular pentru fiecare zi de întîrziere.

Capitolul 7Dispoziţii cu privire la reclamaţii

Articolul 42

Contribuabilii pot face reclamaţii şefului secţiunii financiare raionale (orăşeneşti) cu privire la stabilirea venitului, calculul impozitului, aplicarea înlesnirilor şi cu privire la stabilirea amenzilor, în termen de 30 zile de la inminarea instiintarilor de plată - în cazul impozitelor care se calculează de organele financiare şi în cazul amenzilor.

Contribuabilii pot face intimpinari împotriva soluţiei date de şeful secţiunii financiare raionale (orăşeneşti), în termen de 30 zile de la comunicarea soluţiei, la şeful secţiunii financiare regionale.

Intimpinarile împotriva soluţiei date de şeful secţiunii financiare regionale se fac la Ministerul Finanţelor, de asemenea în 30 zile. Soluţia data de Ministerul Finanţelor rămîne definitivă.

Articolul 43

Reclamaţiile şi intimpinarile depuse nu suspenda măsurile de urmărire a impozitului sau amenzii, luate pe baza legii de urmărire.

În cazul cînd soluţia data este în favoarea contribuabilului reclamant, sumele încasate pe nedrept şi bunurile ridicate trebuie restituite în termen de 10 zile.

În cazul imposibilităţii de a se restitui bunurile, din cauza vinzarii acestora, se rambursează valoarea lor în limita sumelor realizate efectiv din vînzare.

Capitolul 8Dispoziţii finale

Articolul 44

Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1954.

Pentru calcularea impozitului pe anul 1954 datorat de către contribuabilii prevăzuţi la art. 26 din prezentul decret, Ministerul Finanţelor va publică normele de venit pînă la 15 mai a.c.

Pentru calcularea impozitului pe anul 1954 datorat de către ceilalţi contribuabili impusi conform art. 21, 22 şi 23 organele financiare vor stabili veniturile efectiv realizate în anul 1953 şi vor proceda conform art. 25 şi 29 din prezentul decret.

Impozitul calculat provizoriu pe anul 1953, conform Decretului nr. 4 publicat în Buletinul Oficial nr. 2 din 11 ianuarie 1952, se considera impozit definitiv pe acel an.

Contribuabililor le este deschisă calea prevăzută de art. 42 din prezentul decret.

Avansul în contul impozitului pe anul 1954 se va calcula pe baza prezentului decret.

Articolul 45

Pentru aplicarea prezentului decret, Ministerul Finanţelor va da instrucţiuni.

Articolul 46

Se abroga:

–Decretul nr. 4, publicat în Buletinul Oficial nr. 2 din 11 ianuarie 1952, cu toate modificările ulterioare.

–Decretul nr. 190, publicat în Buletinul Oficial nr. 17 din 30 mai 1953.