Decizie nr. 8 din 14 ianuarie 2003

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "General Master M.C.M." - S.R.L. din Pitesti în Dosarul nr. 9.134/2002 al Judecătoriei Pitesti.

La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei, întrucât dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate şi Curtea Constituţională a statuat ca acestea nu sunt contrare Constituţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 11 septembrie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 9.134/2002, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "General Master M.C.M." - S.R.L. din Pitesti într-o cauza având ca obiect o contestaţie la executare silită.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile criticate contravin art. 21 din Constituţie, privind accesul liber la justiţie, întrucât "limitele cauţiunii nu sunt fixate prin lege, ci ele urmează a fi fixate de către instanţa de judecată" şi "nu orice persoană are posibilitatea de a plati cu titlu de cauţiune sume importante de bani", ajungandu-se, "în acest mod, practic la discriminarea pe criterii de avere".

Judecătoria Pitesti apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi primită, întrucât art. 21 din Constituţie "nu apara şi nu garantează orice interese, ci numai acelea care se întemeiază pe drept, pe cutuma, în general pe izvoarele de drept", iar "depunerea unei cauţiuni de către parte nu reprezintă doar o garanţie pentru pagubele ce ar putea fi cauzate prin întârzierea executării, [...] ci justifica în fapt legitimitatea interesului." Se mai arata ca "în acest fel se evita cererile cu caracter sicanator", iar "cuantumul cauţiunii se fixează de instanţa în funcţie de obiectul cauzei, şi nu în funcţie de persoana, deci discriminarea în funcţie de avere este inadmisibila".

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor considera, în esenta, ca "textul normativ contestat nu aduce atingere principiului constituţional al liberului acces la justiţie, înscris în art. 21". Se mai apreciază ca stabilirea de către instanţa a cuantumului cauţiunii se realizează în funcţie de obiectul cauzei, de elementele de fapt şi de drept incidente, astfel ca, susţinerea autorului excepţiei referitoare la caracterul impovarator al cauţiunii este o situaţie de fapt şi nu o problemă de constituţionalitate.

Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, în esenta, se arata ca dispoziţiile art. 403 din Codul de procedură civilă contureaza regimul general al încuviinţării suspendării executării în temeiul exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi, în acest context, alin. 1 al acestui articol este conceput cu respectarea prevederilor constituţionale referitoare la realizarea drepturilor în justiţie. Tot astfel, în ansamblu, textul criticat "asigura un tratament juridic egal pentru cei interesaţi în exercitarea dreptului de a se adresa justiţiei atât în ceea ce priveşte încuviinţarea suspendării executării silite, cat şi pentru controlul judecătoresc al soluţiei pronunţate" şi deci nu creează, asa cum susţine autorul excepţiei, discriminări pe criterii de avere.

Avocatul Poporului apreciază ca prevederile art. 403 alin. 1 sunt constituţionale, în acest sens, sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 150 din 9 mai 2002 şi nr. 160 din 30 mai 2002, în care s-a reţinut ca "legiuitorul are latitudinea de a stabili modalitatea în care poate fi suspendată executarea silită, şi anume dacă sa opereze de drept sau numai la cerere expresă şi cu plata unei cauţiuni". În ceea ce priveşte cuantumul cauţiunii, se arata ca acesta este fixat de instanţa de judecată în funcţie de obiectul cauzei şi nu în funcţie de persoana, astfel ca "discriminarea pe criterii de avere este inadmisibila".

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competenţa poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţa, în afară de cazul în care legea dispune altfel."

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dreptul instanţei de judecată de a stabili depunerea unei cauţiuni, în cazul în care dispune suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, ingradeste accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, care prevede: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2)Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională constata ca cerinţa depunerii unei cauţiuni, prevăzută de art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, nu ingradeste accesul liber la justiţie. Accesul la justiţie semnifica faptul ca orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care considera ca drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost incalcate, iar nu faptul ca acest drept nu poate fi supus nici unei condiţionari. Aceasta modalitate de reglementare reprezintă o opţiune a legiuitorului, care este în conformitate cu dispoziţiile constituţionale ale art. 125 privind competenţa şi procedura în faţa instanţelor judecătoreşti.

Obligaţia de a plati cauţiune, prevăzută de art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, are caracterul unei garanţii instituite în favoarea creditorului, pentru acoperirea pagubelor ce i s-ar aduce ca urmare a suspendării executării silite. De altfel, cu privire la constituţionalitatea instituirii unei cauţiuni, potrivit acestui text de lege, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 208 din 9 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 2 august 2002, iar cele statuate atunci îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "General Master M.C.M." - S.R.L. din Pitesti în Dosarul nr. 9.134/2002 al Judecătoriei Pitesti.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

──────────────────────