Decizie nr. 507 din 29 mai 2007

Ion Predescu - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Daal Eco Prod" - S.R.L. din Cluj Napoca în Dosarul nr. 26.073/2006 (nr. unic 17.074/211/2006) al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 5 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 26.073/2006 (nr. unic 17.074/211/2006), Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Daal Eco Prod" - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, încheiat de comisari ai Gărzii Financiare - Comisariatul Regional Cluj.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 14 alin. (2) din ordonanţă încalcă, în ordinea invocării lor, art. 135 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, deoarece: sancţiunea complementară pe care o dispune este mai gravă şi mai aspră decât cea principală; suspendarea pe termen de 3 luni a activităţii unei firme "aduce după sine pierderi statului prin neplata impozitelor, dar şi pagube sociale care pot fi de o deosebită gravitate prin pierderea locurilor de muncă, a neplăţii taxelor şi impozitelor pe salarii".

Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece "măsura dispusă de textul legal este justificată de imperativul protejării interesului general şi al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare şi sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală".

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, "întrucât prin reglementarea contravenţiilor, sancţionarea acestora cu amendă şi aplicarea de măsuri sancţionatorii complementare, în raport cu gravitatea faptei, nu se aduce, în niciun fel, atingere exercitării drepturilor şi nici libertăţii economice, în condiţiile legii, statul fiind obligat să asigure, conform art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, «protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară»". Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 91/2006.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile ce fac obiectul excepţiei nu numai că nu încalcă art. 135 alin. (2) din Constituţie, "ci, dimpotrivă, reprezintă tocmai o măsură prin care statul dă expresie tuturor acestor obligaţii constituţionale". În ceea ce priveşte invocarea încălcării art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţie, consideră că "măsura dispusă de textul de lege criticat este justificată de imperativul protejării interesului social şi al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare şi sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală".

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, care au următorul cuprins: "Nerespectarea de către agenţii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale şi nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzacţiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei operative, atrage şi suspendarea activităţii unităţii pe o perioadă de 3 luni."

Autorul excepţiei consideră că prin textul de lege menţionat sunt încălcate, în ordinea invocării lor, prevederile constituţionale ale art. 135 alin. (2) lit. a), potrivit cărora "(2) Statul trebuie să asigure:

a)libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; [...]", şi ale art. 53 referitoare la "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:

Art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la art. 53 din Constituţie, în esenţă, cu o motivare asemănătoare celei din prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 91 din 7 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 21 februarie 2006, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut că "măsura dispusă de textul de lege criticat este justificată de imperativul protejării interesului social şi al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare şi sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală".

Cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în această cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei.

În legătură cu invocarea încălcării prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, Curtea constată că, într-adevăr, potrivit acestui text, statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, precum şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, dar cu respectarea dispoziţiilor legale în materie. Or, în acest domeniu, cadrul legislativ îl constituie însăşi reglementarea criticată, astfel că şi această susţinere urmează a fi înlăturată.

În ceea ce priveşte aprecierile autorului excepţiei, referitoare la eventualele consecinţe negative ale suspendării pe termen de 3 luni a activităţii unei firme, constând în pierderi aduse veniturilor statului, trebuie precizat că prin reglementarea criticată se urmăreşte, aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin decizia menţionată, protejarea ordinii de drept şi a interesului social, iar nu obţinerea unor venituri la bugetul de stat cu încălcarea acestor imperative.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Daal Eco Prod" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 26.073/2006 (nr. unic 17.074/211/2006) al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu