Convenţie din 22 noiembrie 1928

Notă *) Traducere

Titlul IDefiniţii şi obiect

Articolul 1

1.O expoziţie este o manifestare care, oricare ar fi denumirea, are ca scop principale a informa publicul, făcînd inventarul mijloacelor de care dispune omul pentru satisfacerea nevoilor unei civilizatii şi care face să apară într-una sau mai multe ramuri ale activităţii umane progresele realizate sau perspectivele de viitor.

2.Expozitia este internationala cînd la aceasta participa mai multe state.

3.Participanţii la o expoziţie internationala sînt, pe de o parte, expozantii din statele care sînt oficial reprezentate şi grupate în secţii naţionale, pe de altă parte organizaţiile internaţionale sau expozantii din statele nereprezentate oficial şi, în sfîrşit, aceia care sînt autorizaţi, conform regulamentelor expoziţiei, sa desfăşoare o alta activitate, în special concesionarii.

Articolul 2

Prezenta convenţie se aplică tuturor expoziţiilor internaţionale, cu excepţia:

a)expoziţiilor de o durată mai mica de 3 saptamini;

b)expoziţiilor de arte frumoase;

c)expoziţiilor esenţial comerciale.

Articolul 3

1.Indiferent de titlul care ar putea fi dat unei expoziţii de către organizatorii săi, prezenta convenţie distinge expoziţii universale şi expoziţii specializate.

2.O expoziţie este universala cînd face inventarul mijloacelor utilizate şi a progreselor realizate sau care vor fi realizate în mai multe ramuri ale activităţii umane, asa cum rezultă din clasificarea prevăzută la art. 30 paragraful 2 a) al prezentei convenţii.

3.Expozitia este specializată cînd este consacrată unei singure ramuri a activităţii umane, asa cum aceasta ramura este definită în clasificare.

Titlul IIDurata şi frecventa expoziţiilor

Articolul 4

1.Durata unei expoziţii nu trebuie să depăşească 6 lui.

2.Datele de deschidere şi de închidere ale unei expoziţii sînt fixate în momentul înregistrării sale şi nu pot fi modificate decît în caz de forta majoră şi cu acordul Biroului Internaţional al Expoziţiilor (denumit mai jos birou) şi menţionat la titlul V al prezentei convenţii. Totuşi, durata totală a expoziţiei nu trebuie să depăşească 6 luni.

Articolul 5

1.Frecventa expoziţiilor vizate de prezenta convenţie este reglementată în felul următor:

a)în acelaşi stat, un interval minim de 20 de ani trebuie să separe doua expoziţii universale; un interval minim de 5 ani trebuie să separe o expoziţie universala şi o expoziţie specializată;

b)în state diferite, un interval minim de 10 ani trebuie să separe doua expoziţii universale;

c)în acelaşi stat, un interval de minimum 10 ani trebuie să separe expoziţiile specializate de aceeaşi natura; un interval de minimum 5 ani trebuie să separe doua expoziţii specializate de natura diferita;

d)în state diferite, un interval de minimum 5 ani trebuie să separe doua expoziţii specializate de aceeaşi natura; un interval de minimum 2 ani trebuie să separe doua expoziţii specializate de natura diferita;

2.Cu toate dispoziţiile paragrafului 1 de mai sus, biroul poate, în mod excepţional şi în condiţiile prevăzute la art. 28 paragraful 3 f), sa reducă intervalele de mai sus, pe de o parte, în avantajul expoziţiilor specializate, pe de altă parte, şi în limita a 7 ani, în avantajul expoziţiilor universale organizate de state diferite.

3.Intervalul care trebuie să separe expoziţii înregistrate are ca punct de plecare data de deschidere a numitelor expoziţii.

Titlul IIIÎnregistrarea

Articolul 6

1.Guvernul unei părţi contractante pe teritoriul căreia este proiectata o expoziţie (denumit mai departe guvern invitant) trebuie să adreseze biroului o cerere pentru a obţine înregistrarea expoziţiei, indicind măsurile legislative, reglementare sau financiare pe care le prevede cu ocazia acestei expoziţii. Guvernul unui stat necontractant care doreşte să obţină înregistrarea unor expoziţii poate, în acelaşi fel, sa adreseze o cerere biroului, cu condiţia de a se angaja să respecte pentru aceasta expoziţie dispoziţiile de la titlurile I, II, III şi IV ale acestei convenţii şi reglementările impuse pentru aplicarea lor.

2.Cererea de înregistrare trebuie să fie facuta de guvernul însărcinat cu relaţiile internaţionale care privesc locul unde este proiectata expozitia (denumit mai jos guvern invitant), chiar în cazul i care acest guvern este organizatorul expoziţiei.

3.Biroul determina, prin regulamentele sale obligatorii, durata maxima pentru reţinerea datei unei expoziţii şi durata minima pentru depunerea cererii de înregistrare; el precizează documentele care trebuie să însoţească o astfel de cerere. El fixează, de asemenea, prin regulamentul obligatoriu, suma contribuţiilor cerute pentru cheltuielile de examinare a cererii.

4.Înregistrarea nu este acordată decît dacă expozitia îndeplineşte condiţiile fixate de prezenta convenţie şi regulamentele stabilite de birou.

Articolul 7

1.Cînd doua sau mai multe state sînt în concurenta pentru înregistrarea unei expoziţii şi nu ajung la o înţelegere, ele sesizează adunarea generală biroului, care decide ţinînd cont de consideratiile invocate şi, mai ales, de cauze speciale de natura istorica sau morala, de timpul scurs de la ultima expoziţie şi de numărul de manifestări deja organizate de statele concurente.

2.Cu excepţia unor circumstanţe excepţionale, biroul da preferinta unei expoziţii proiectate pe teritoriile unei părţi contractante.

Articolul 8

Cu excepţia cazului prevăzut la art. 4, paragraful 2, statul care a obţinut înregistrarea unei expoziţii pierde drepturile care decurg din aceasta înregistrare, dacă modifica data la care a declarat ca expozitia se va tine. Dacă doreşte ca expozitia să fie organizată la o altă dată, trebuie să introducă o noua cerere şi să se supună, dacă va fi cazul, procedurii fixate la art. 7, care implica eventuale concurente.

Articolul 9

1.Pentru orice expoziţie care n-a fost înregistrată, părţile contractante pot refuza sa participe şi sa o patroneze, precum şi orice subvenţie.

2.Părţile contractante rămîn total libere sa nu participe la o expoziţie înregistrată.

3.Fiecare parte contractantă va face uz de toate mijloacele care i se par cele mai oportune, după legislaţia sa, pentru a fi contra promotorilor de expoziţii fictive sau de expoziţii la care participanţii vor fi atrasi în mod fraudulos prin promisiuni, anunţuri, sau reclame mincinoase.

Titlul IVObligaţiile organizatorilor de expoziţii înregistrate şi ale statelor participante

Articolul 10

1.Guvernul invitant trebuie să vegheze la respectarea dispoziţiilor prezentei convenţii şi reglementărilor impuse pentru aplicarea ei.

2.Dacă acest guvern nu organizează el expozitia, persoana juridică ce o organizează trebuie să fie recunoscută oficial în acest scop de către guvern, care garantează executarea obligaţiilor de către aceasta persoana juridică.

Articolul 11

1.Invitaţiile de participare la o expoziţie, fie ca sînt adresate părţilor contractante sau statelor nemembre, trebuie să fie trimise pe cale diplomatică de către singurul guvern al statului invitant de către singurul guvern al statului invitat, pentru el şi alte persoane fizice sau juridice care ţin de autoritatea sa. Răspunsurile, precum şi dorintele de participare exprimate de către persoane fizice sau juridice neinvitate, trebuie să parvina pe aceeaşi cale guvernului invitant. Invitaţiile trebuie să ţină cont de termenele prescrise de birou. invitaţiile către organizaţiile cu caracter internaţional sînt adresate direct.

2.Nici o parte contractantă nu poate organiza sau patrona o participare la o expoziţie internationala dacă invitaţiile de mai sus nu au fost adresate conform dispoziţiilor prezentei convenţii.

3.Părţile contractante se angajează sa nu adreseze şi sa nu accepte nici o invitaţie de a participa la o expoziţie dacă ea va avea loc pe teritoriul unei părţi contractante sau al unui stat nemembru, dacă în aceasta invitaţie nu se face menţiunea înregistrării acordate conform dispoziţiilor prezentei convenţii.

4.Orice parte contractantă poate cere organizatorilor sa nu-i adreseze alte invitaţii decît cea care îi este destinată. Ea poate, de asemenea, să se abţină de a transmite invitaţii sau dorinte de participare exprimate de persoane fizice sau juridice neinvitate.

Articolul 12

Guvernul invitant trebuie să numească un comisar general al expoziţiei însărcinat sa-l reprezinte în tot ceea ce priveşte expozitia şi scopurile prezentei convenţii.

Articolul 13

Guvernul oricărui stat care participa la o expoziţie trebuie să numească un comisar general al secţiei, care să-l reprezinte faţă de guvernul invitant. Comisarul general de secţie este singurul însărcinat cu organizarea prezentării sale naţionale. El informează pe comisarul general al expoziţiei de compozitia acestei prezentări şi veghează la respectarea drepturilor şi obligaţiilor expozantilor.

Articolul 14

1.În cazul în care expoziţiile universale comporta pavilioane naţionale, toate guvernele participante construiesc pavilioanele pe cheltuiala lor.Totuşi, cu aprobarea prealabilă a biroului, organizatorii de expoziţii universale pot, prin derogare, sa construiască amplasamente destinate a fi închiriate guvernelor care nu sînt în măsura sa construiască pavilioane naţionale.

2.În expoziţiile specializate, construirea de clădiri revine organizatorilor.

Articolul 15

Într-o expoziţie universala nu se pot percepe nici de către guvernul invitant, nici de către autorităţile locale, nici de către organizatorii expoziţiei, chirii sau redevenţe forfetare pentru amplasamentele atribuite guvernelor participante (cu excepţia unei chirii pentru amplasamentele construite în baza derogarii prevăzute la art. 14 paragraful 1). În cazul în care o taxa imobiliară ar fi exigibilă, după legislaţia în vigoare în statul invitant, ea va rămîne în sarcina organizatorilor. numai serviciile efectiv făcute în aplicarea regulamentelor aprobate de către birou pot face obiectul unei retribuţii.

Articolul 16

Regimul vamal al expoziţiilor este fixat în anexa la prezenta convenţie, din care face parte integrantă.

──────────────────