între Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor
Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene, denumite în cele ce urmează părţi contractante,
dornice sa intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor state,
în scopul de a crea şi a menţine condiţii favorabile investiţiilor investitorilor unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante,
recunoscind necesitatea promovării şi protejării investiţiilor străine în vederea promovării prosperitatii economice a ambelor state,
au convenit asupra celor ce urmează:
În sensul acestui acord:
(1)Termenul investiţie desemnează drepturile, bunurile şi activele de orice fel constituite sau recunoscute pe teritoriul unei părţi contractante în conformitate cu legile şi reglementările sale şi, în special, dar nu exclusiv:
a)proprietatea bunurilor mobile şi imobile, precum şi orice alte drepturi reale precum: servituţile, ipotecile, privilegiile, gajurile;
b)acţiunile, părţile sociale şi alte forme de participare la societăţile constituite pe teritoriul uneia dintre părţile contractante;
c)obligaţiunile, creanţele şi drepturile la orice prestaţii având o valoare economică;
d)drepturile de proprietate intelectuală şi industriala cum sunt: drepturi de autor, brevete de invenţie, desene, modele şi machete industriale, mărci de fabrica, de comerţ sau de servicii, nume comerciale, procedee tehnice, know-how, goodwil, nume depuse, fondul de comerţ şi alte drepturi similare recunoscute de legile şi reglementările părţii contractante; şi e) concesiunile, inclusiv concesiunile privind prospectarea, extractia şi exploatarea resurselor naturale, precum şi orice alt drept conferit prin lege, prin contract sau prin hotărârea autorităţii în aplicarea legii.
Orice modificare a formei în care activele şi capitalurile au fost investite sau reinvestite nu afectează caracterul lor de investiţii, în sensul prezentului acord, cu condiţia ca aceasta modificare sa nu fie contrară legilor şi reglementărilor.
Profiturile reinvestite beneficiază de dispoziţiile prezentului acord în aceleaşi condiţii ca investiţia, conform legilor şi reglementărilor părţii contractante pe teritoriul căreia s-a realizat investiţia.
(2)Termenul investitori desemnează:
a)orice persoană fizica resortisanta a unei părţi contractante conform cu legile şi reglementările sale în vigoare, care realizează o investiţie pe teritoriul celeilalte părţi contractante.
Termenul resortisant desemnează:
–în ceea ce priveşte România, persoanele fizice de cetăţenie română, conform legilor şi reglementărilor sale;
–în ceea ce priveşte Republica Tunisiană, persoanele fizice de naţionalitate tunisiană, conform legilor şi reglementărilor sale;
b)persoanele juridice constituite pe teritoriul uneia dintre părţile contractante, conform legilor şi reglementărilor acesteia şi care efectuează o investiţie pe teritoriul celeilalte părţi contractante.
(3)Termenul venituri desemnează sumele produse de o investiţie şi include, în special, dar nu exclusiv, profiturile, dividendele, dobinzile, plusvaloarea şi redevenţele.
(4)Termenul teritoriu desemnează, cu privire la fiecare parte contractantă, teritoriul sub suveranitatea sa, inclusiv marea teritorială, precum şi zonele submarine şi celelalte spaţii maritime asupra cărora aceasta parte contractantă exercita, în conformitate cu dreptul internaţional, drepturi suverane sau jurisdicţie.
(1)Fiecare parte contractantă va incuraja investiţiile efectuate pe teritoriul sau de către investitorii celeilalte părţi contractante.
(2)Investiţiile vor fi admise conform legislaţiei părţii contractante pe teritoriul căreia s-au efectuat şi se vor bucura de protecţia şi de garanţiile prevăzute de prezentul acord.
(3)Cu condiţia respectării legilor şi reglementărilor în materie, fiecare parte contractantă este autorizata sa angajeze personal de conducere sau tehnic superior, la alegerea sa, indiferent de naţionalitatea lor. Sub rezerva legilor privind intrarea şi şederea străinilor, investitorii uneia dintre părţile contractante vor fi autorizaţi să între şi să aibă reşedinţa pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în vederea realizării şi administrării investiţiei lor.
(1)Fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul sau investiţiile efectuate, în conformitate cu legile şi cu reglementările sale, de investitorii celeilalte părţi contractante şi nu va împiedica prin măsuri nejustificate sau discriminatorii administrarea, întreţinerea, folosinţă, posesia, extinderea, vânzarea sau, după caz, lichidarea acestor investiţii.
(2)Fiecare parte contractantă va asigura pe teritoriul sau un tratament just şi echitabil investiţiilor efectuate de către investitorii celeilalte părţi contractante. Acest tratament nu va fi mai puţin favorabil decît cel acordat de fiecare parte contractantă investiţiilor efectuate pe teritoriul sau de investitorii proprii sau de investitorii oricărui stat terţ, luindu-se în considerare tratamentul cel mai favorabil.
(3)Prevederile prezentului acord privind tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu vor fi interpretate în sensul de a obliga pe o parte contractantă sa extindă asupra investitorilor celeilalte părţi contractante avantajele rezultind din apartenenţa sa prezenta sau viitoare la orice uniune economică sau vamală, o zona de liber schimb, o piaţa comuna sau orice alta forma de organizare economică regionala, precum şi convenţii care au ca scop evitarea dublei impuneri fiscale sau orice alta convenţie în materie de impozite.
(1)Investiţiile realizate de investitorii unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante nu vor putea fi naţionalizate, expropriate sau supuse oricărei alte măsuri similare (denumita în cele ce urmează expropriere) în afară cazului în care vor fi îndeplinite următoarele condiţii:
a)măsurile sunt luate pentru ratiuni de interes public şi după o procedură legală corespunzătoare;
b)măsurile nu sunt discriminatorii;
c)măsurile sunt însoţite de dispoziţii care prevăd plata unei despăgubiri efective, adecvate şi prompte.
(2)Nivelul despăgubirii trebuie să corespundă valorii reale a investiţiilor respective, imediat înainte de ziua în care aceste măsuri au fost luate sau cunoscute public. La cererea investitorului interesat, legalitatea exproprierii şi nivelul despăgubirii pot să fie reexaminate de către autorităţile competente ale tarii în care a fost efectuată investiţia.
(3)Despăgubirile vor fi stabilite în orice moneda convertibilă. Ele vor fi plătite fără întârziere şi vor fi liber transferabile.
Investitorii uneia dintre părţile contractante ale căror investiţii au suferit pe teritoriul celeilalte părţi contractante pagube sau pierderi datorită războiului sau oricărui alt conflict armat, revoluţiei, stării de necesitate naţionala, revoltei, insurectiei sau oricărui alt eveniment similar vor beneficia din partea celeilalte părţi contractante de un tratament cel puţin egal celui acordat propriilor săi investitori sau investitorilor naţiunii celei mai favorizate, tratamentul cel mai favorabil fiind reţinut în ceea ce priveşte restituirile, indemnizaţiile, compensaţiile sau alte despăgubiri. Sumele care ar putea rezultă din aplicarea acestui articol vor fi liber transferabile.
(1)Fiecare parte contractantă, pe teritoriul căreia investiţiile au fost efectuate de investitorii celeilalte părţi contractante, permite acestor investitori transferul liber al plăţilor aferente acestor investiţii şi, în special:
a)al veniturilor curente ale investiţiilor, inclusiv profiturile, dobinzile, veniturile de capital, dividendele, redevenţele;
b)al rambursarii împrumuturilor;
c)al aporturilor suplimentare de capitaluri necesare întreţinerii sau dezvoltării investiţiilor;
d)al unei cote-părţi corespunzătoare din remuneraţiile resortisantilor celeilalte părţi contractante, autorizaţi sa lucreze cu titlu de investiţie acceptată pe teritoriu sau;
e)al despăgubirilor plătite în aplicarea art. 4 şi 5;
f)al produsului vinzarii, înstrăinării sau lichidării parţiale sau totale a unei investiţii.
(2)Transferurile vor fi efectuate, fără întârziere, în orice moneda convertibilă şi la cursul de schimb normal, oficial, aplicabil la data transferului şi după îndeplinirea procedurilor în vigoare.
(3)Garanţiile prevăzute în prezentul articol sunt cel puţin egale cu cele acordate în cazuri similare investitorilor naţiunii celei mai favorizate.
(1)Dacă una dintre părţile contractante sau instituţiile desemnate de aceasta plăteşte despăgubiri propriilor săi investitori în virtutea unei garanţii acoperind riscurile necomerciale, data pentru o investiţie efectuată pe teritoriul celeilalte părţi contractante, aceasta ultima parte contractantă va recunoaşte, în virtutea principiului subrogarii, transferul oricărui drept sau titlu al investitorilor despăgubiţi către prima parte contractantă sau către instituţiile desemnate de către aceasta.
(2)În ceea ce priveşte drepturile transferate, cealaltă parte contractantă poate să pună în valoare, în ceea ce priveşte instituţia subrogată în drepturile investitorilor despăgubiţi, obligaţiile care revin legal şi contractual acestora din urma, în aceleaşi condiţii ca aceştia.
(1)Orice diferend privind investiţiile între o parte contractantă şi un investitor al celeilalte părţi contractante va fi reglementat, pe cît posibil, pe cale amiabila.
(2)Dacă un diferend nu poate fi reglementat pe aceasta cale într-un termen de 6 luni de la notificarea sa, investitorul va putea sa supună diferendul pentru reglementare, la alegerea sa:
a)fie unui tribunal competent al părţii contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiţia;
b)fie Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relativ la Investiţii (C.I.R.D.I.), creat prin Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965;
c)fie unui tribunal ad-hoc, care, în lipsa altei înţelegeri directe între părţile la diferend, va fi constituit conform cu regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL).
O dată ce un investitor a supus diferendul, fie jurisdicţiei părţii contractante respective, fie C.I.R.D.I. ori tribunalului arbitral ad-hoc, alegerea uneia sau alteia dintre aceste proceduri prevăzute la alin. (2) rămâne definitivă.
(3)Fiecare parte contractantă consimte astfel ca orice diferend privind investiţiile să fie supus concilierii sau arbitrajului internaţional.
(4)Partea contractantă care este parte la un diferend nu poate, în nici un moment al procedurii privind diferendele relative la investiţii, sa invoce în apărarea sa imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit în virtutea unui contract de asigurare o despăgubire acoperind total sau o parte dintre pagubele sau pierderile suferite.
Diferendele între părţile contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi reglementate, pe cît posibil, prin negocieri între ambele părţi contractante.
(1)Dacă un astfel de diferend nu ajunge la o reglementare într-un termen de 3 luni de la începutul negocierilor, el va fi supus, la cererea uneia sau celeilalte părţi contractante, unui tribunal arbitral, conform prevederilor acestui articol.
(2)Tribunalul arbitral va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în felul următor: fiecare parte contractantă va desemna un arbitru; cei doi arbitri astfel desemnaţi propun, de comun acord, un preşedinte care trebuie să fie resortisant al unui stat terţ şi care va fi numit de către ambele părţi contractante. Arbitrii vor fi numiţi într-un termen de 3 luni, iar preşedintele într-un termen de 5 luni de la data cererii de arbitraj.
(3)Dacă termenele stabilite la paragraful (2) de mai sus nu pot fi respectate, una sau cealaltă parte contractantă va invita pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie a Naţiunilor Unite sa procedeze la desemnarile necesare. Dacă preşedintele este resortisant al uneia sau celeilalte părţi contractante sau dacă este împiedicat să-şi exercite aceasta funcţie, membrul Curţii Internaţionale de Justiţie cu cea mai înaltă funcţie, care nu este resortisant al nici uneia dintre părţile contractante, va fi invitat să facă numirile necesare.
(4)Tribunalul arbitral îşi va adopta hotărârea conform prevederilor prezentului acord, ale altor acorduri încheiate între părţile contractante, precum şi în baza principiilor dreptului internaţional. Aceasta hotărâre va fi definitivă şi obligatorie pentru părţile contractante.
(5)Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile legate de desemnarea arbitrului sau. Cheltuielile pentru preşedinte şi celelalte cheltuieli vor fi suportate, în părţi egale, de către părţile contractante.
Tribunalul arbitral îşi va stabili propriile sale reguli de procedura.
Prezentul acord se va aplica, de asemenea, investiţiilor efectuate de către investitorii unei părţi contractante pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în conformitate cu legile şi reglementările sale, înaintea intrării sale în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1957. Totuşi acordul nu se va aplica diferendelor survenite anterior intrării sale în vigoare, acestea urmînd a fi reglementate prin Acordul din 11 decembrie 1987.
De la intrarea sa în vigoare, prezentul acord anulează şi înlocuieşte Acordul încheiat între România şi Republica Tunisiană la 11 decembrie 1987.
(1)În cazul în care o problemă privind investiţiile este reglementată în acelaşi timp de prezentul acord şi de legile şi reglementările naţionale ale uneia dintre părţile contractante sau prin convenţii internaţionale existente sau pe care părţile le vor încheia în viitor, investitorii celeilalte părţi contractante pot să se prevaleze de dispoziţiile ce le sunt cele mai favorabile.
(2)Investiţiile care fac obiectul unei înţelegeri speciale între una dintre părţile contractante şi investitori ai celeilalte părţi contractante vor fi reglementate în baza prevederilor prezentului acord şi prin acelea ale acestei înţelegeri speciale, în măsura în care aceasta cuprinde dispoziţii mai favorabile decît cele care sunt prevăzute în prezentul acord.
(1)Prezentul acord va intra în vigoare la o luna de la data la care părţile contractante îşi vor fi schimbat instrumentele de ratificare. El va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani.
(2)În cazul în care una dintre părţile contractante nu-l va denunta în scris cu cel puţin un an înaintea expirării perioadei sale de valabilitate, prezentul acord va fi prelungit în mod tacit pentru perioade consecutive de cîte 10 ani. Fiecare parte contractantă poate să-l denunţe după aceea cu un preaviz scris făcut cu cel puţin un an înainte.
(3)În ceea ce priveşte investiţiile efectuate până la expirarea valabilităţii prezentului acord, ele vor continua sa beneficieze de protecţia prevederilor sale pe o perioadă suplimentară de 10 ani.
Drept pentru care, reprezentanţii subsemnati, deplin autorizaţi de către guvernele respective, au semnat prezentul acord.
Încheiat la Tunis, la 16 octombrie 1995, în doua exemplare originale, în limbile română, arabă şi franceza, fiecare text fiind egal autentic.
Pentru Guvernul României,
Teodor Viorel Melescanu,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe
Pentru Guvernul Republicii Tunisiene,
Habib Ben Yahia,
ministrul afacerilor externe
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
