Decizie nr. 125 din 16 martie 2004

Nicolae Popa - preşedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Dana Titian - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Solomon Cotoi în Dosarul nr. 1.604/C/2003 al Tribunalului Neamţ - Secţia civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, Solomon Cotoi, personal, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, Solomon Cotoi solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată în faţa instanţei de judecată, arătând că dispoziţiile legale criticate instituie discriminări pe motive de sex între pensionari, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile legale criticate nu instituie discriminări între femei şi bărbaţi la calcularea pensiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 ianuarie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 1.604/C/2003, Tribunalul Neamţ - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Solomon Cotoi într-o cauză civilă având ca obiect contestaţia formulată de acesta împotriva deciziei de pensionare emisă de Casa Judeţeană de Pensii Neamţ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, prin reglementarea modului de determinare a punctajului mediu anual instituie discriminări pe motiv de sex. Astfel, stagiul minim şi complet de cotizare în cazul femeilor fiind cu 5 ani mai redus ca în cazul bărbaţilor, din împărţirea totalului de puncte la stagiile minime şi complete, pentru femei rezultă un punctaj mediu anual mai mare şi, în consecinţă, în cazul unui stagiu efectiv de cotizare egal, femeile beneficiază de pensie mai mare ca bărbaţii.

Tribunalul Neamţ - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate generează "o modalitate discriminatorie de calcul a punctajului mediu anual, ca element de bază în stabilirea cuantumului pensiei, pe bază de sex, care contravine principiului instituit prin art. 16 din Constituţia României."

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece principiul egalităţii prevăzut de art. 16 din Constituţie nu presupune uniformitate, ci faptul că la situaţii diferite trebuie aplicat un tratament juridic diferenţiat. Astfel, "art. 41 alin. (2) din Legea fundamentală statuează faptul că salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială, printre care se numără şi cea referitoare la regimul de muncă al femeilor, măsură transpusă în art. 77 din Legea nr. 19/2000 în ceea ce priveşte numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare". Având în vedere situaţia deosebită în care se găseşte femeia, tratamentul juridic diferenţiat aplicabil potrivit Legii nr. 19/2000 este pe deplin justificat, iar determinarea punctajului mediu anual realizat din împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare nu contravine prevederilor art. 16 din Constituţie.

Avocatul Poporului consideră că excepţia ridicată este neîntemeiată, iar dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 nu generează discriminări, întrucât aceste prevederi cu caracter tehnic se aplică în toate situaţiile şi pentru toate categoriile de asiguraţi din sistemul public de pensii, indiferent dacă sunt bărbaţi sau femei. "Diferenţele dintre pensiile femeilor şi cele ale bărbaţilor rezultă din faptul că aceste prevederi legale cu caracter tehnic se aplică unor categorii diferite de persoane, dar care îndeplinesc condiţiile de pensionare, ceea ce nu contravine principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii". Diferenţierea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor minime şi complete de cotizare nu este neconstituţională, întrucât, conform art. 41 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui măsuri de protecţie socială referitoare, printre altele, la regimul de muncă al femeilor. Ca urmare, stabilirea unor stagii de cotizare diferite între femei şi bărbaţi, respectiv 25 de ani pentru femei şi 30 de ani pentru bărbaţi, reprezintă voinţa exclusivă a legiuitorului.

Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia republicată, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000), modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 338/2002 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002), dispoziţii care, în prezent, au următorul cuprins: "Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3".

În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României revizuită şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, prevederi care au următorul conţinut: "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, reglementează modul de calcul al punctajului mediu anual realizat de către asigurat în vederea stabilirii pensiei. Punctajul mediu anual, rezultat din modul de calcul prevăzut de textul de lege criticat, este diferit la femei şi la bărbaţi datorită vârstei standard de pensionare şi stagiului minim şi complet de cotizare diferite. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi.

Curtea constată că stabilirea diferenţiată a acestor condiţii de pensionare reprezintă opţiunea exclusivă a legiuitorului, determinată de condiţia obiectiv diferită a femeii în raport cu cea a bărbatului. Potrivit art. 41 alin. (2) din Legea fundamentală, prin lege pot fi stabilite măsuri de protecţie socială referitoare la regimul de muncă al femeilor. Astfel, stabilirea unor stagii de cotizare diferite pentru bărbaţi şi femei nu sunt generate de presupuse discriminări între cetăţeni pe criterii de sex, ci se datorează aplicării măsurilor de protecţie socială pe care statul le ia în legătură cu femeile.

După cum a statuat Curtea Constituţională în numeroase cazuri, de exemplu prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, nu presupune uniformitate şi se aplică la situaţii egale, iar în cazul situaţiilor diferite în care se află anumite categorii de cetăţeni se justifică soluţii legislative diferite, fără a fi considerate ca fiind discriminatorii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţia republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 şi al art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Solomon Cotoi în Dosarul nr. 1.604/C/2003 al Tribunalului Neamţ - Secţia civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 martie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean