privind asigurarea durabilitatii, siguranţei în exploatare, functionalitatii şi calităţii construcţiilor
Dezvoltarea economico-socială a tarii în conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism impune înfăptuirea unor ample programe de investiţii.
Realizarea acestor programe face necesară dezvoltarea în ritm susţinut a construcţiilor industriale, de locuinţe şi clădiri social-culturale, construcţii hidrotehnice, agrozootehnice şi altele care să asigure crearea unor condiţii mai bune de muncă şi viaţa tuturor cetăţenilor, folosirea cu maxima eficienta a capacităţilor de producţie şi a celorlalte fonduri fixe şi creşterea productivitatii muncii.
În condiţiile revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane este necesar ca, odată cu înfăptuirea amplului program de investiţii, să se asigure realizarea de construcţii durabile, cu o înaltă siguranţa în exploatare şi o buna funcţionalitate, precum şi îmbunătăţirea permanenta a calităţii construcţiilor, în stricta concordanta cu nevoile generale ale dezvoltării societăţii noastre socialiste.
Pentru stabilirea obligaţiilor şi raspunderilor ce revin în acest domeniu ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralelor industriale, întreprinderilor şi celorlalte unităţi economice, precum şi personalului care activează în domeniul construcţiilor,
Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
În Republica Socialistă România îmbunătăţirea continua a conceptiei de proiectare, a tehnologiilor de execuţie, a calităţii materialelor, introducerea de noi tehnici şi soluţii constructive, precum şi respectarea riguroasă a normelor de exploatare a construcţiilor, constituie o obligaţie de baza pentru ministere, celelalte organe centrale şi locale, pentru colectivele de oameni ai muncii din unităţile de proiectare, cercetare, execuţie şi producătoare de materiale, precum şi pentru toţi beneficiarii de construcţii.
Statul asigură, prin planul naţional unic, condiţiile şi resursele necesare pentru realizarea construcţiilor în concordanta cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, cu cerinţele dezvoltării economice şi sociale a tarii.
Proiectarea şi executarea construcţiilor de toate categoriile se realizează în conformitate cu schiţele şi detaliile de sistematizare, cu respectarea stricta a prescripţiilor tehnice, care să le asigure rezistenta, stabilitate durabilitate şi siguranţa în exploatare, o buna funcţionalitate, aspect arhitectural corespunzător, un înalt grad de utilitate economică şi socială.
Construcţiile trebuie să creeze condiţii normale de muncă şi de viaţa pentru cei care le folosesc, sa răspundă pe deplin scopului pentru care au fost realizate.
Totodată, construcţiile trebuie astfel proiectate şi executate încît să se evite supradimensionarile, să se reducă la strictul necesar suprafeţele şi volumele construite, să se asigure utilizarea eficienta a resurselor materiale şi de forta de muncă în execuţie.
Caracteristicile tehnice de baza şi nivelul calitativ al construcţiilor se stabilesc în mod unitar prin standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, care se aproba de organele prevăzute de lege şi sînt obligatorii pentru toate unităţile care participa la proiectarea, executarea şi exploatarea construcţiilor.
Prin standarde, norme tehnice şi caiete de sarcini trebuie să se asigure soluţii şi metode constructive noi, tehnici de execuţie de înaltă productivitate, utilizarea de materiale şi elemente de construcţii rezistente şi uşoare, care să confere construcţiilor o buna comportare în timp, precum şi o eficienta economică superioară.
Pentru protecţia împotriva cutremurelor şi siguranţa în exploatare, toate proiectele de execuţie vor fi întocmite cu asigurarea construcţiilor la gradul de seismicitate stabilit potrivit zonarii prevăzute de lege. De asemenea la proiectarea şi execuţia construcţiilor se vor respecta normele de prevenire a incendiilor.
Unităţile de proiectare şi execuţie sînt obligate sa menţioneze în proiectul de execuţie şi în cartea tehnica a construcţiei gradul de seismicitate şi gradul de rezistenta la foc pentru care construcţia a fost proiectata şi executată.
Pentru toate categoriile de clădiri se vor prevedea, prin norme tehnice, proiectarea şi realizarea de soluţii constructive care să evite folosirea elementelor grele pentru acoperisuri şi planşee.
Se interzice, la proiectare şi execuţie, inglobarea instalaţiilor de orice fel în stîlpi, în grinzi şi în imbinarile dintre elementele prefabricate ale clădirilor.
Prin norme tehnice se va prevedea ca depozitele, arhivele, instalaţiile şi obiectele grele să fie amplasate numai la subsolul şi parterul clădirilor. În cazul construcţiilor care urmează sa îndeplinească funcţiuni specifice, normele tehnice vor prevedea măsuri speciale ce trebuie avute în vedere la proiectare pentru amplasarea acestora la etajele clădirilor.
De asemenea, prin norme tehnice se vor stabili condiţiile în care pot fi amplasate la etajele clădirilor industriale maşinile, utilajele şi instalaţiile tehnologice.
Pentru toate construcţiile, indiferent de natura lor, unităţile beneficiare sînt obligate sa întocmească, împreună cu unităţile de proiectare şi de execuţie, cartea tehnica a construcţiei, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu proiectul de execuţie, orice completări ulterioare ale acestuia, aprobate potrivit legii, precum şi normele tehnice de exploatare şi întreţinere.
După recepţia definitivă, cartea tehnica a construcţiei se păstrează la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal al localităţii unde este amplasata construcţia şi la unitatea beneficiara.
Controlul calităţii construcţiilor se efectuează pe faze, în cursul proiectării şi execuţiei, şi prin verificări periodice ale elementelor prevăzute în cartea tehnica, în cursul exploatării construcţiilor.
Proiectantul şi constructorul sînt obligaţi sa verifice exigent prin autocontrol toate operaţiile pe care le executa şi răspund de respectarea riguroasă a normelor tehnice în realizarea fiecărei lucrări.
Organele care exercită controlul tehnic al calităţii şi unităţile beneficiare răspund de verificarea soluţiilor constructive, a calităţii execuţiei, materialelor utilizate, a modului în care se exploatează construcţia.
Este obligatorie efectuarea distinctă a controlului şi recepţiei cu privire la calitatea fundaţiei şi a structurii de rezistenta şi verificarea prin laboratoare şi staţii mobile, a calităţii betonului şi a celorlalte materiale componente.
Organele de control sînt obligate sa oprească executarea şi sa dispună refacerea tuturor lucrărilor care nu respecta prescripţiile tehnice, luînd măsuri de recuperare a pagubelor şi de tragere la răspundere a persoanelor vinovate.
Proiectele pentru construcţiile unicate cu tehnicitate ridicată şi de importanţa deosebită, toate proiectele tip şi cele pentru construcţiile la care se aplică metode noi de proiectare şi calcul se analizează şi se expertizeaza în mod obligatoriu sau, după caz, se incearca pe model de către Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii.
Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii este obligat ca, împreună cu organele de proiectare, execuţie şi control, sa verifice execuţia lucrărilor la aceste construcţii, pînă la recepţia finala. În cazul construcţiilor unicate de importanţa deosebită şi al celor la care s-au aplicat metode noi de calcul şi proiectare, institutul central este obligat sa ateste în cartea tehnica a construcţiei ca acestea îndeplinesc condiţiile de rezistenta, stabilitate şi funcţionalitate prevăzute de lege.
În vederea exercitării controlului statului în domeniul calităţii construcţiilor se instituie un sistem unitar al inspecţiei de stat în construcţii.
Inspecţia de stat în construcţii se organizează în cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii.
Inspecţia de stat în construcţii este subordonata şi Consiliului de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale.
În fiecare judeţ se organizează inspecţii de specialitate pentru construcţii care funcţionează în cadrul consiliilor judeţene de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale.
Organizarea, atribuţiile şi răspunderile inspecţiei de stat în construcţii se stabilesc prin lege.
Construcţiile de orice fel vor fi folosite numai în scopul pentru care au fost proiectate, cu respectarea stricta a condiţiilor de exploatare prevăzute în proiecte şi în caietele de sarcini.
Schimbarea destinaţiei, supraetajarea sau executarea oricăror modificări care ar putea afecta rezistenta construcţiilor sînt interzise şi se sancţionează potrivit legii.
Se interzice amplasarea la etajele superioare ale clădirilor a depozitelor de orice fel, a bibliotecilor, a arhivelor, caselor de fier, a dulapurilor metalice grele, a instalaţiilor centrelor de calcul şi a altor obiecte grele cu excepţia cazurilor în care clădirile îndeplinesc functionalitati specifice şi au fost proiectate special pentru acest scop.
Orice lucrare de întreţinere şi reparatie a construcţiilor trebuie realizată în asa fel încît să se menţină rezistenta şi stabilitatea proiectata, precum şi ceilalţi parametri tehnico-funcţionali.
Se interzice proiectarea sau executarea oricărei modificări care slabeste rezistenta construcţiei.
Modificările care nu diminuează rezistenta construcţiei se pot face numai pe baza unui proiect special, aprobat în condiţiile prezentei legi.
Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, unităţile de cercetare şi proiectare, centralele şi întreprinderile constructoare sau producătoare de materiale de construcţii, unităţile beneficiare răspund, corespunzător atribuţiilor ce le revin, de asigurarea calităţii construcţiilor şi de menţinerea acestora în buna stare în tot cursul exploatării.
Organele şi organizaţiile prevăzute la alineatul precedent sînt obligate sa întocmească anual programe pentru îmbunătăţirea calităţii construcţiilor, să asigure introducerea de noi soluţii constructive, sa generalizeze procedeele tehnologice moderne în execuţie, sa diversifice şi sa dezvolte producţia de materiale şi elemente de construcţii, sa stabilească măsuri pentru reducerea continua a consumurilor de materiale.
Consiliile tehnico-economice din întreprinderi, centrale, institute de proiectare, ministere, celelalte organe centrale şi din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare au obligaţia sa analizeze conceptia de ansamblu şi soluţiile constructive din documentaţiile tehnico-economice, sa propună măsuri care să conducă la asigurarea rezistentei şi bunei functionalitati a construcţiei, dimensionarii judicioase a elementelor sale componente, utilizării unor materiale uşoare, eficiente, obţinute cu precădere din surse locale, ocupării unor suprafeţe minime de teren, precum şi a menţinerii în timp a caracteristicilor tehnice ale construcţiilor cu cheltuieli minime de exploatare.
Muncitorii, maistrii, tehnicienii şi inginerii din unităţile de proiectare şi execuţie răspund de respectarea stricta a prescripţiilor tehnice de proiectare şi execuţie şi sînt obligaţi să efectueze un control riguros al lucrărilor pe care le executa şi sa înlăture orice deficienta produsă.
Construcţiile de orice fel pot fi date în exploatare numai după receptionarea lor, potrivit legii.
Comisiile de recepţie şi fiecare membru al acestora sînt obligate sa verifice în mod riguros îndeplinirea condiţiilor de calitate, prevăzute în prescripţiile tehnice, în notele de comanda şi în proiectele de execuţie şi răspund, corespunzător atribuţiilor ce le revin, de calitatea construcţiilor recepţionate.
Personalul unităţilor de proiectare, de construcţii-montaj, producătoare de materiale, elemente de construcţii şi instalaţii, al unităţilor beneficiare, precum şi membrii comisiilor de recepţie şi ai organelor de control, răspund potrivit legii, material, civil, disciplinar, contraventional ori penal, pentru orice defectiune de calitate produsă din culpa lor, în perioada de garanţie şi durata de serviciu normata.
În scopul asigurării unei discipline stricte în întreaga activitate de construcţii, prin lege se va aproba statutul disciplinar al personalului din construcţii.
Organizaţiile sindicale, celelalte organizaţii de masa şi obşteşti, consiliile oamenilor muncii şi comisiile de control al calităţii din întreprinderi şi unităţi economice au datoria sa acţioneze permanent în vederea mobilizării muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, a întregului personal din unităţile de proiectare şi construcţii-montaj, din întreprinderile producătoare de materiale şi elemente de construcţii şi instalaţii, pentru respectarea riguroasă a prescripţiilor tehnice, verificarea exigenta a fiecărei lucrări şi ridicarea continua a nivelului calitativ al construcţiilor.
Totodată, vor stabili măsuri care să conducă la crearea în rindurile personalului din organizaţiile de construcţii-montaj şi de proiectare a unei largi opinii de masa pentru practicarea autocontrolului exigent al lucrărilor proprii.
Construcţiile de orice fel trebuie proiectate şi executate ţinînd seama în mod obligatoriu de următoarele condiţii de baza:
a)încadrarea organică şi armonioasă a ansamblului sau a obiectivului proiectat în schita şi detaliile de sistematizare aprobate;
b)asigurarea unei depline stabilitati şi rezistente, a durabilitatii şi siguranţei în exploatare a întregii construcţii şi a părţilor ei componente, la toate solicitarile stabilite, potrivit normelor;
c)satisfacerea cerinţelor tehnologice ale producţiei, asigurarea condiţiilor de viaţa, producţie şi securitate a muncii pentru cei care folosesc construcţia;
d)adoptarea de soluţii tehnice eficiente care să ducă la volume şi suprafeţe construite minime, la consumuri reduse de metal, ciment şi alte materiale şi la aplicarea în execuţie a metodelor de înaltă productivitate;
e)obţinerea unei eficiente economice sporite în exploatarea construcţiilor, prin reducerea volumului de cheltuieli şi a perioadelor de timp necesare lucrărilor de întreţinere şi reparaţii;
f)organizarea raţională a terenurilor ocupate, cu evitarea scoaterii din circuit a suprafeţelor agricole;
g)dezvoltarea tehnico-edilitara a localităţilor urbane şi rurale,în strinsa corelare cu măsurile de protecţie a mediului înconjurător.
La proiectarea şi realizarea construcţiilor se va tine seama şi de condiţiile de calitate specifice diferitelor categorii de construcţii, potrivit prevederilor stabilite în prezenta lege.
A. Construcţiile industriale
Construcţiile industriale vor fi proiectate şi realizate în condiţii de calitate care să asigure în mod obligatoriu:
a)integrarea în cadrul platformei industriale, în condiţii care să asigure cooperarea larga cu celelalte obiective industriale şi cu zonele de locuit invecinate şi să permită realizarea şi exploatarea în comun a surselor şi reţelelor energetice, de alimentare cu apa şi canalizare, a statiilor şi liniilor de transport, precum şi a unor dotări social-culturale;
b)comasarea secţiilor de producţie, a halelor şi clădirilor cu funcţiuni similare, în vederea utilizării intensive a terenului, gruparea reţelelor de instalaţii tehnologice şi de utilităţi şi executarea lor pe cele mai scurte trasee;
c)organizarea fluxurilor tehnologice, de materii prime şi produse finite, astfel încît să se realizeze funcţionarea eficienta a întregului obiectiv industrial;
d)desfăşurarea în bune condiţii a proceselor de producţie şi a activităţii umane;
e)dimensionarea suprafeţei şi inaltimii halelor, a celorlalte construcţii, în stricta concordanta cu cerinţele fluxului tehnologic, cu gabaritul utilajelor şi natura produselor, evitindu-se deschiderile foarte mari ale elementelor structurii acoperişului şi sarcinile importante pe planşee;
f)amplasarea unui volum cît mai mare de utilaje şi instalaţii industriale în aer liber, adăpostirea acestora în clădiri numai în cazurile cînd o astfel de măsura este impusa de cerinţele procesului tehnologic sau de natura utilajelor;
g)adoptarea, pentru acoperirea şi închiderea laterala a halelor, a unor soluţii constructive din elemente uşoare, realizate cu consumuri reduse de metal şi ciment;
h)adoptarea de soluţii constructive care să asigure în exploatare un consum minim de energie şi combustibil;
i)folosirea elementelor de construcţii şi instalaţii şi a materialelor de construcţii pentru structuri şi finisaje care să asigure rezistenta la efectul agenţilor corosivi specifici proceselor de producţie şi mediului înconjurător, condiţiile sanitare şi de igiena specifice, la nivelul stabilit de norme;
j)iluminarea naturala a spaţiilor de producţie, cu excepţia cazurilor în care procesul tehnologic impune alte soluţii;
k)realizarea ventilatiilor de regula în sistem natural, iar a instalaţiilor de climatizare, numai în incinte delimitate şi numai pentru aparatura şi liniile tehnologice a căror funcţionare impune condiţii speciale de temperatura, umiditate şi presiune a aerului;
l)amplasarea conductelor, cablurilor, tubulaturii de ventilaţie şi a părţilor componente ale instalaţiilor tehnologice astfel încît sa nu afecteze structura de rezistenta;
m)realizarea condiţiilor de securitate şi igiena a muncii prevăzute în norme.
B. Construcţiile de locuinţe
Construcţiile de locuinţe se vor proiecta şi realiza în condiţii care să asigure în mod obligatoriu:
a)încadrarea în prevederile schitei şi detaliilor de sistematizare a localităţilor, cu stricta respectare a normelor referitoare la densitate, regim de înălţime şi distanta între clădiri şi cu asigurarea legăturilor directe, atît în cadrul ansamblului, cît şi în celelalte zone;
b)durabilitatea şi rezistenta, precum şi o înaltă siguranţa în exploatare, pe baza calculelor care să ţină seama de toate solicitarile, inclusiv cele seismice, în conformitate cu prevederile din norme;
c)nivelul necesar de confort şi folosinţă prin dimensionarea judicioasă a încăperilor şi adoptarea unor finisaje îmbunătăţite, realizate prin utilizarea de materiale eficiente;
d)respectarea specificului arhitecturii locale şi încadrarea armonioasă a ansamblului constructiv în mediul natural;
e)adoptarea de soluţii arhitecturale care să conducă la structuri de rezistenta ordonate şi omogene;
f)creşterea gradului de industrializare şi mecanizare a execuţiei, precum şi aplicarea de noi tehnologii moderne de execuţie;
g)legături de acces între subsolurile clădirilor adiacente;
h)amplasarea de regula, a centralelor termice în afară clădirilor de locuit în toate cazurile, centralele termice vor fi astfel concepute şi executate încît sa nu afecteze structura de rezistenta a clădirilor şi să aibă acces direct din exterior;
i)amplasarea instalaţiilor frigorifice sau a altor instalaţii care produc vibratii astfel încît, prin sisteme simple şi ieftine de protecţie, să se evite transmiterea de vibratii care pot afecta rezistenta sau buna funcţionalitate a clădirii.
Se interzic proiectarea şi executarea de depozite ale organizaţiilor socialiste în clădirile de locuit.
Amplasarea depozitelor de combustibili se va putea face numai în afară clădirilor.
Realizarea de încăperi sau părţi de încăperi scoase în consola, la nivelurile superioare ale clădirilor, în afară aliniamentului elementelor verticale de rezistenta de la parter, se va putea face numai în zonele cu seismicitate redusă, cu prevederea unor măsuri speciale pentru asigurarea deplinei stabilitati a clădirilor.
C. Construcţiile pentru activităţi cultural-educative
Construcţiile pentru activităţi cultural-educative se vor proiecta şi executa astfel încît să asigure în mod obligatoriu:
a)soluţii constructive şi arhitecturale care să permită o buna funcţionalitate, în raport cu destinaţia fiecărei clădiri şi încadrarea organică în planul de sistematizare a localităţii;
b)amplasarea celor mai importante obiective în asa fel încît să se asigure valorificarea corespunzătoare a întregului ansamblu arhitectural;
c)dimensionarea încăperilor cu funcţiuni principale şi auxiliare cu respectarea normelor specifice fiecărei categorii, evitarea spaţiilor care nu au rol utilitar şi reducerea la strictul necesar a celor afectate circulaţiei;
d)circulatii fluente cu posibilităţi de evacuare rapida;
e)imbinarea în mod armonios a principiilor de estetica moderne cu elementele arhitecturii traditionale româneşti;
f)adoptarea de soluţii arhitecturale care să excludă elementele decorative grele, care duc la încărcarea inutila a construcţiei.
D. Construcţiile pentru ocrotirea sănătăţii
Construcţiile pentru sănătate şi odihnă se vor realiza cu respectarea următoarelor condiţii obligatorii:
a)asigurarea cerinţelor de funcţionare, corespunzător profilului unităţii şi normelor specifice de exploatare;
b)corelarea soluţiilor arhitecturale cu cele constructive, dimensionarea volumelor şi suprafeţelor în stricta concordanta cu capacitatea şi destinaţia unităţilor;
c)stabilirea capacităţii obiectivelor din reţeaua sanitară cu respectarea stricta a normelor de structura şi profil ale unităţilor şi evitarea realizării de complexe spitaliceşti cu capacităţi foarte mari;
d)asigurarea evacuarii rapide prin trasee de circulaţie simple şi cît mai scurte, prevederea de accese exterioare la subsolul clădirilor;
e)punerea deplina în valoare şi protejarea factorilor naturali balneari sau climatici cu calităţi terapeutice şi profilactice, ţinînd seama de cerinţele ocrotirii sănătăţii populaţiei şi prevederile normelor de sistematizare.
E. Construcţiile pentru comerţ
Construcţiile pentru comerţ vor respecta următoarele condiţii obligatorii:
a)dezvoltarea reţelei comerciale corespunzător cerinţelor populaţiei, cu respectarea planurilor de sistematizare şi a normelor de organizare stabilite potrivit legii;
b)asigurarea cerinţelor functionale ale unei activităţi comerciale eficiente, potrivit specificului fiecărui obiectiv;
c)respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru fiecare categorie de mărfuri ce face obiectul de activitate al unităţii;
d)corelarea soluţiilor arhitecturale cu cele constructive, realizarea spaţiilor destinate circulaţiei în magazine, fără incrucisari şi cu posibilităţi de evacuare rapida;
e)limitarea spaţiilor de depozitare la strictul necesar şi amplasarea acestora în condiţiile prevăzute de lege;
f)proiectarea spaţiilor comerciale dispuse la nivelurile inferioare ale clădirilor de locuit numai cu respectarea sistemului constructiv adoptat pentru aceste clădiri; spaţiile comerciale pentru care cerinţele functionale nu permit respectarea acestei condiţii se vor realiza în construcţii separate, în afară clădirilor de locuit.
F. Construcţiile agrozootehnice
Construcţiile agrozootehnice vor trebui să asigure cele mai bune condiţii de funcţionare corespunzător destinaţiei lor, astfel încît să permită obţinerea unei producţii maxime şi a unor randamente sporite, în condiţiile respectării normelor agrozootehnice.
La proiectarea şi executarea construcţiilor agrozootehnice se vor respecta următoarele condiţii obligatorii:
a)alegerea unor amplasamente care să evite scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi sa valorifice condiţiile locale;
b)adoptarea de soluţii constructive care să permită folosirea pe scara larga a materialelor locale;
c)dimensionarea instalaţiilor la strictul necesar specificului tehnologic;
d)dimensionarea construcţiilor astfel încît să se asigure rezistenta, stabilitatea şi durabilitatea corespunzător destinaţiei lor;
e)alegerea soluţiilor constructive şi functionale în conformitate cu prescripţiile sanitar-veterinare;
f)prevenirea şi combaterea poluarii mediului înconjurător.
Silozurile şi magaziile destinate condiţionarii şi depozitarii cerealelor, seminţelor şi altor produse vor fi proiectate şi realizate astfel încît să asigure deplina protecţie a produselor depozitate faţă de agenţii atmosferici, potrivit prescripţiilor şi regulilor specifice.
G. Construcţiile hidrotehnice
Construcţiile hidrotehnice şi lucrările de gospodărire a apelor vor trebui să asigure o folosire complexa, în scopuri energetice, de alimentare cu apa, navigaţie, irigaţii, agrement, exploatare piscicolă şi altele, în funcţie de condiţiile naturale, cuprinzînd şi lucrările de combatere a eroziunii solului şi de consolidare a versantilor.
În proiectarea şi execuţia construcţiilor hidrotehnice se vor respecta următoarele condiţii obligatorii:
a)adoptarea soluţiilor şi măsurilor care asigura evitarea oricăror deteriorări la baraje ca urmare a acţiunii apei, a solicitărilor seismice sau de alta natura, precum şi evitarea colmatarii lacurilor de acumulare;
b)prevederea la baraje a aparaturii pentru urmărirea comportării lor în timp şi semnalarea apariţiei fenomenelor care pot influenţa siguranţa în exploatare;
c)asigurarea durabilitatii, stabilitatii şi a siguranţei în exploatare, a etanseitatii şi rezistentei mecanice, a rezistentei la acţiunea factorilor atmosferici, la eroziune şi coroziune, la eforturile specifice construcţiilor masive şi la acţiunea agenţilor chimici şi biologici ce pot aparea pe parcursul duratei de serviciu;
d)adoptarea de soluţii constructive eficiente, cu consumuri reduse de metal şi ciment şi o larga folosire a materialelor locale şi anrocamentelor;
e)încadrarea organică a lucrărilor în cadrul natural, în funcţie de caracteristicile geologice, hidrologice şi morfologice ale acestuia.
Construcţiile pentru irigaţii şi desecări se vor proiecta şi realiza în funcţie de cerinţele exploatării agricole şi de condiţiile naturale specifice fiecărui perimetru, în condiţii de calitate care să asigure în mod obligatoriu:
a)valorificarea deplina şi cu eficienta sporită a tuturor terenurilor din perimetrele care se amenajeaza prin sporirea continua a capacităţii lor de producţie şi prevenirea fenomenelor de degradare a solului;
b)asigurarea de condiţii optime de umiditate pe toată perioada de vegetaţie;
c)dimensionarea lucrărilor de aductiune şi evacuare din sistemele de irigaţii, cu adoptarea de soluţii care să folosească deplin posibilităţile de distribuire gravitationala a apei şi sa reducă la minimum consumul de energie electrica şi pierderile de apa;
d)amplasarea canalelor, de regula pe trasee rectilinii, şi executarea lor în principal în săpătura, cu limitarea rambleelor la situaţiile strict necesare;
e)prevederea de inlocuitori de metal pentru echipamentele de conducere şi distribuire a apei;
f)îndepărtarea excesului de apa la suprafaţa terenului şi controlul regimului de umiditate, pentru a se evita scoaterea terenurilor din producţia agricolă prin saraturare sau inmlastinari;
g)amplasarea reţelelor de desecare-evacuare pe cotele cele mai joase ale terenului, prin folosirea depresiunilor naturale şi evitarea excavatiilor în pămînturi instabile.
Construcţiile pentru combaterea eroziunii solului vor asigura protecţia şi conservarea fondului funciar în zonele cu relief accidentat şi se vor realiza cu parametrii de calitate care să asigure în mod obligatoriu:
a)reducerea pierderilor de sol fertil de pe versanţi în limitele normate, în raport cu condiţiile naturale locale;
b)punerea în valoare agricolă sau silvică a terenurilor neproductive din perimetrul care se amenajeaza şi a terenurilor afectate de alunecări;
c)fixarea şi consolidarea formatiunilor erozionale de adîncime şi micşorarea transportului de material solid;
d)adoptarea de soluţii constructive pentru consolidarea malurilor şi alte lucrări, cu folosirea de materiale locale.
H. Construcţiile pentru transporturi
Construcţiile de cai ferate şi drumuri vor fi proiectate şi executate în condiţii de calitate care să asigure în mod obligatoriu:
a)adoptarea de soluţii constructive pentru terasamente, lucrări de arta şi suprastructura corespunzător sarcinilor de trafic şi care, prin rezistenta şi stabilitate, sa creeze condiţii pentru siguranţa deplina a circulaţiei;
b)realizarea de terasamente corespunzător compactate şi protejate, care să nu fie afectate de acţiunea apelor;
c)prevederea la lucrările de cai ferate de instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie şi telecomunicaţii în stricta concordanta cu necesităţile de exploatare şi condiţiile de siguranţă deplina a circulaţiei;
d)adoptarea, pentru infrastructura drumurilor, a soluţiilor care să asigure o buna comportare în timp a părţii carosabile a drumului;
e)adoptarea unor trasee optime, care să necesite un volum redus de terasamente şi să asigure o ocupare minima de teren agricol;
f)adoptarea unor soluţii constructive eficiente pentru suprafaţa de rulare a drumurilor, astfel ca acestea să permită circulaţia în condiţii de siguranţă a vehiculelor, cu vitezele şi tonajele prescrise;
g)prevederea de soluţii constructive care să permită exploatarea în deplina siguranţa a podurilor, tunelelor, viaductelor, precum şi utilizarea pe scara larga a materialelor locale pentru executarea acestora.
I. Construcţiile tehnico-edilitare
Construcţiile tehnico-edilitare, cuprinzînd reţele de utilităţi şi comunicaţii şi clădirile aferente, care deservesc obiectivele industriale, ansamblurile de locuinţe, obiectivele social-culturale şi celelalte clădiri orăşeneşti, se vor proiecta şi executa astfel încît să asigure în mod obligatoriu:
a)o buna funcţionalitate şi o deplina siguranţa în exploatare;
b)alegerea traseelor optime, cu folosirea eficienta a caracteristicilor terenului şi evitarea traversarii unor cursuri de apa şi cai de comunicaţii importante;
c)folosirea de soluţii care să economiseasca metalul, să asigure costuri minime în exploatare şi o execuţie cu un înalt grad de industrializare.
Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale titulare de investiţii sînt obligate sa ia măsuri tehnico-organizatorice pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de producţie şi răspund de calitatea lucrărilor de construcţii-montaj executate la unităţile subordonate, în care scop sînt obligate:
a)să asigure includerea în nota de comanda a tuturor datelor necesare pentru elaborarea de soluţii constructive eficiente;
b)sa verifice şi sa accepte numai documentaţii de proiectare cu soluţii care asigura calitatea construcţiilor şi să solicite proiectantului modificarea proiectului cînd constata ca prevederile acestuia conduc la o calitate necorespunzătoare;
c)sa ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale şi tehnice stabilite de lege, pentru ca lucrările să se desfăşoare în mod corespunzător;
d)sa supravegheze realizarea corecta a lucrărilor şi respectarea proiectelor de execuţie şi sa ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor constatate;
e)sa controleze modul în care unităţile beneficiare îşi îndeplinesc obligaţiile privind asigurarea calităţii construcţiilor şi întocmirea cărţii tehnice a construcţiei;
f)sa îndrume şi sa verifice activitatea comisiilor de recepţie pentru a asigura o înaltă exigenta la recepţia lucrărilor; sa controleze realizarea sarcinilor stabilite de comisia de recepţie;
g)sa controleze modul în care unităţile beneficiare asigura exploatarea construcţiilor şi sa ia măsuri pentru respectarea prevederilor din proiect şi din normele pentru întreţinerea şi repararea acestora.
Ministerele care au în subordine unităţi de construcţii-montaj sînt obligate:
a)sa ia măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor de construcţii pe toate santierele unităţilor în subordine;
b)să asigure specializarea unităţilor de construcţii, dotarea lor corespunzătoare, introducerea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, a noilor metode şi tehnici constructive şi generalizarea experienţei avansate;
c)sa organizeze controlul de calitate a lucrărilor de construcţii şi sa verifice activitatea compartimentelor de control tehnic de calitate din unităţile de construcţii-montaj;
d)sa analizeze anual nivelul calitativ al lucrărilor de construcţii, executate de unităţile în subordine, şi sa ia măsuri pentru ridicarea continua a calităţii construcţiilor;
e)sa ia măsuri pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor de constructori;
f)sa urmărească executarea de către constructor a sarcinilor stabilite de comisiile de recepţie şi de organele superioare de control. Secţiunea a II-a Obligaţiile şi răspunderile unităţilor beneficiare de investiţii
Unităţile beneficiare de investiţii răspund de stabilirea cerinţelor tehnice şi functionale ale construcţiilor, de realizarea acestora în execuţie şi de exploatarea lucrărilor în stricta conformitate cu documentaţia de execuţie, în care scop sînt obligate:
a)sa prevadă în nota de comanda pentru întocmirea proiectului soluţii constructive care să asigure respectarea riguroasă a normelor de calitate şi care permit reducerea volumelor şi suprafeţelor construite, reducerea duratei lucrărilor şi realizarea unui grad ridicat de industrializare în execuţie;
b)sa verifice documentaţiile de proiectare şi să le accepte numai dacă corespund în întregime condiţiilor de calitate;
c)să asigure condiţiile materiale şi tehnice necesare pentru desfăşurarea lucrărilor fără întreruperi de natura a prejudicia calitatea;
d)sa supravegheze realizarea corecta a lucrărilor pe faze, în conformitate cu proiectele de execuţie, şi sa semnaleze proiectantului abaterile constatate;
e)să asigure recepţia pe faze a lucrărilor şi sa consemneze în procese-verbale, împreună cu executantul, calitatea lucrărilor de fundaţii, a structurii de rezistenta, precum şi a oricăror lucrări care devin ascunse;
f)sa îndeplinească măsurile stabilite de comisia de recepţia şi sa urmărească îndeplinirea sarcinilor prevăzute de aceasta pentru proiectant şi constructor;
g)sa exploateze construcţiile în conformitate cu prevederile din proiect, din caietul de sarcini şi din normele de întreţinere şi reparaţii; sa nu efectueze nici o modificare fără aprobările prevăzute în prezenta lege.
Unităţile beneficiare de investiţii sînt obligate sa înscrie în cartea tehnica a construcţiei date privind:
a)autorul proiectului, constructorul, specialiştii care în timpul execuţiei au atestat calitatea acesteia şi componenta comisiei de recepţie;
b)gradul de seismicitate luat în calcul la proiectarea şi executarea construcţiei;
c)principalele date şi documente privind modul şi condiţiile în care s-a realizat construcţia şi recepţia acesteia;
d)rezultatele încercărilor de laborator şi probelor de calitate efectuate pe parcursul execuţiei lucrărilor;
e)prescripţiile de baza care trebuie respectate în timpul exploatării construcţiei, precum şi elementele necesare urmăririi comportării acesteia în timp.
Cartea tehnica a construcţiei cuprinde în mod obligatoriu proiectul de execuţie.
În cazul în care s-au efectuat, cu aprobările prevăzute de lege, reparaţii, modificări, schimbări de destinaţie sau extinderi ale construcţiei, cartea tehnica a construcţiei va cuprinde şi proiectele speciale pe baza cărora aceste lucrări au fost executate.
Unităţile beneficiare nu au dreptul sa aducă nici o modificare construcţiilor.
În mod excepţional şi în cazuri temeinic justificate se pot aduce numai acele modificări prin care nu se afectează rezistenta şi stabilitatea construcţiilor. Astfel de modificări se vor executa numai pe baza unui proiect special elaborat, avizat de unitatea care a proiectat structurile de rezistenta şi numai cu acordul organelor Inspecţiei de stat în construcţii.
În cazul în care lipseşte documentaţia de execuţie a structurii de rezistenta, proiectul de modificare se va putea face numai pe bază de expertiza, cu acordul Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii.
Unităţile de proiectare poarta întreaga răspundere pentru asigurarea prin proiect a rezistentei, durabilitatii, siguranţei în exploatare, bunei comportări în timp, precum şi a celorlalte însuşiri calitative specifice fiecărei construcţii, în funcţie de destinaţia sa şi de condiţiile prevăzute pentru realizarea şi exploatarea acesteia, în care scop sînt obligate:
a)să asigure reflectarea în proiecte a indicatorilor din nota de comanda, a avizelor şi acordurilor organelor componente, a parametrilor tehnici şi tehnico-economici;
b)sa ia măsurile necesare pentru ca soluţiile adoptate în proiecte sa satisfacă condiţiile de calitate cu utilizarea de materiale eficiente, adecvate caracterului construcţiei, cu tehnologii de execuţie cu un înalt grad de industrializare şi mecanizare;
c)sa promoveze folosirea pe scara larga a metodelor moderne de calcul în proiectare, precum şi a proiectelor tip, pe care să le perfecţioneze în mod sistematic;
d)sa experimenteze pe modele, ori de cîte ori este cazul, soluţiile tehnice din proiect, în vederea verificării şi perfecţionării acestora;
e)sa ia măsuri pentru valorificarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi generalizarea soluţiilor tehnice avansate, initiind noi cercetări în domenii de perspectiva;
f)să asigure verificarea exigenta a tuturor proiectelor elaborate, corectitudinea şi exactitatea calculelor din planuri şi din piesele scrise ale proiectelor, luînd măsuri pentru refacerea celor necorespunzătoare calitativ;
g)sa supravegheze şi sa urmărească realizarea construcţiilor în vederea respectării întocmai, pe şantier, a prevederilor proiectelor;
h)sa stabilească, împreună cu beneficiarul, obiectele de construcţii a căror comportare calitativă trebuie urmărită în timp şi sa elaboreze programul de urmărire;
i)să asigure îndeplinirea, potrivit legii, a obligaţiilor ce revin proiectantului în legătură cu recepţia obiectivelor de investiţii;
j)sa adopte, prin programe speciale anuale, măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii soluţiilor de proiectare;
k)sa întocmească, ori de cîte ori este nevoie, caiete de sarcini privind executarea lucrărilor, precum şi prescripţii de întreţinere sau exploatare a construcţiei;
l)sa creeze condiţiile pentru informarea şi ţinerea la curent a proiectanţilor cu cele mai noi şi mai eficiente soluţii tehnice, din ţara şi străinătate.
Conducerile unităţilor de proiectare răspund de asigurarea calităţii soluţiilor constructive şi functionale prevăzute în proiect, de introducerea progresului tehnic şi a noilor tehnologii, în care scop sînt obligate:
a)să asigure ca elaborarea fiecărui proiect să fie încredinţată proiectanţilor care au cunoştinţe şi experienta corespunzătoare specificului şi gradului de complexitate a problemelor ce se cer a fi soluţionate prin acel proiect;
b)sa organizeze şi să asigure îndrumarea tehnica unitară a proiectării pe întreaga unitate şi generalizarea celor mai eficiente metode şi soluţii;
c)sa organizeze verificarea proiectelor, de către consiliile tehnico-economice, privind calitatea şi eficienta economică a soluţiilor, înainte de predarea proiectelor la beneficiar;
d)sa interzică adoptarea unor soluţii constructive care să conducă la scoaterea zidurilor în consola, faţă de planul structurii de rezistenta;
e)sa organizeze controlul pe santiere şi să asigure participarea proiectanţilor la recepţia obiectelor şi obiectivelor de investiţii;
f)sa organizeze urmărirea în exploatare a obiectivelor proiectate, în scopul perfecţionării continue a soluţiilor;
g)sa organizeze şi să asigure documentarea şi informarea tehnica şi de specialitate a proiectanţilor şi a celorlalte cadre de specialitate din unitate prin dotarea unităţilor respective cu prescripţii tehnice, cataloage de utilaje şi materiale, reviste şi cărţi de specialitate.
Şeful de proiect răspunde împreună cu ceilalţi proiectanţi pentru asigurarea calităţii proiectului, a soluţiilor adoptate, şi are următoarele obligaţii principale:
a)sa coordoneze proiectarea întregului obiectiv şi a obiectelor componente, astfel încît să se realizeze un ansamblu unitar, cu înaltă funcţionalitate, deplina siguranţa în exploatare şi eficienta maxima;
b)sa îndrume pe parcurs activitatea proiectanţilor şi să asigure legătură cu proiectantii de diferite specialităţi care participa la elaborarea proiectului;
c)sa încadreze proiectul în indicatorii tehnico-economici din nota de comanda; să respecte acordurile şi avizele legale;
d)să asigure colaborarea cu constructorul pentru stabilirea variantelor şi soluţiilor constructive ce urmează a fi adoptate în proiect;
e)să asigure verificarea soluţiilor proiectului şi sa participe nemijlocit la realizarea lui;
f)sa stabilească, împreună cu constructorul şi cu beneficiarul, programul privind controlul de calitate pe şantier şi să asigure executarea acestuia;
g)sa participe la recepţia lucrărilor pentru care a îndeplinit funcţia de şef de proiect.
Proiectantii răspund nemijlocit de calitatea soluţiilor elaborate şi au următoarele obligaţii:
a)să respecte prevederile standardelor, caietelor de sarcini şi ale celorlalte prescripţii tehnice;
b)sa dimensioneze corect construcţiile şi instalaţiile aferente astfel încît să se asigure buna comportare a acestora pe întreaga durata normata de exploatare;
c)sa introducă în proiecte soluţii care să asigure respectarea deplina a parametrilor calitativi privind rezistenta, durabilitatea, functionalitatea construcţiei, precum şi a celorlalte cerinţe calitative specifice obiectivului pe care îl proiectează;
d)sa participe direct, pe şantier, la executarea proiectului pe care l-a elaborat şi sa controleze calitatea execuţiei, potrivit programului stabilit cu beneficiarul şi constructorul. Secţiunea a IV-a Obligaţiile şi răspunderile consiliilor tehnico-economice
Consiliile tehnico-economice funcţionează ca organe consultative în ministere, în celelalte organe centrale şi locale, în unităţile de proiectare şi în centralele şi întreprinderile beneficiare. Ele răspund de verificarea documentaţiilor tehnico-economice care stau la baza realizării construcţiilor.
Consiliile tehnico-economice din ministere şi din celelalte organe centrale şi locale, precum şi din centralele şi întreprinderile beneficiare, au obligaţia sa verifice dacă în notele de comanda şi în proiectele de execuţie, elaborate de unităţile de proiectare, se asigura:
a)respectarea prescripţiilor tehnice din domeniul construcţiilor şi încadrarea în schiţele şi detaliile de sistematizare;
b)adoptarea unor concepţii constructive şi ipoteze de calcul corecte, corespunzătoare cerinţelor de rezistenta, stabilitate şi buna funcţionalitate ale construcţiei;
c)luarea în considerare în proiect a solicitărilor seismice, potrivit zonarii stabilite prin lege, precum şi a solicitărilor datorate condiţiilor naturale în care urmează să se realizeze şi să se exploateze construcţia;
d)prevederea de soluţii judicioase ale planului general pentru reducerea la minimum a suprafeţelor construite şi realizarea de fluxuri tehnologice care să corespundă cerinţelor de eficienta în exploatarea obiectivelor;
e)adoptarea de soluţii tehnice care să ducă la consumuri reduse de ciment şi oţel în proiectarea construcţiilor, cu respectarea parametrilor prevăzuţi în plan.
Consiliile tehnico-economice din institutele de proiectare sînt obligate sa analizeze documentaţiile tehnico-economice elaborate de proiectanţi, în care scop trebuie:
a)sa verifice soluţiile constructive şi conceptia de ansamblu a proiectului;
b)sa analizeze dimensionarea elementelor constructive în vederea asigurării rezistentei, stabilitatii, protecţiei antiseismice, potrivit zonarii stabilite prin lege, şi a protecţiei acestora împotriva incendiilor;
c)sa urmărească creşterea gradului de industrializare a lucrărilor prin utilizarea de proiecte tip şi refolosibile, precum şi a unor tehnologii care să conducă la mecanizarea operaţiilor de executare a construcţiilor;
d)sa urmărească îmbunătăţirea calităţii şi eficientei economice a lucrărilor proiectate;
e)sa avizeze numai acele note de comanda, proiecte de execuţie şi caiete de sarcini care se încadrează în prevederile standardelor, normelor şi normativelor tehnice.
Consiliile tehnico-economice au obligaţia sa controleze respectarea riguroasă în proiecte a normelor legale privind calitatea construcţiilor, sa propună îmbunătăţiri ale soluţiilor din documentaţii şi răspund pentru propunerile pe care le fac.
Organele de conducere colectivă din unităţi dezbat şi aproba notele de comanda şi proiectele de execuţie numai după ce au fost avizate de către consiliul tehnico-economic din unitate.
Unităţile de construcţii-montaj răspund de executarea lucrărilor cu respectarea întocmai a prescripţiilor tehnice de calitate, în care scop au următoarele obligaţii principale:
a)sa ia măsurile necesare pentru realizarea lucrărilor de construcţii la parametrii prevăzuţi în proiecte şi în prescripţiile tehnice;
b)sa examineze proiecte de execuţie în vederea elaborării de propuneri de imbunatatire a soluţiilor constructive; sa ceara proiectantului modificarea acelor prevederi din proiecte care ar conduce la încălcarea unor norme tehnice de calitate;
c)sa organizeze efectuarea autocontrolului calităţii lucrărilor în toate fazele de execuţie;
d)să asigure aprovizionarea cu materiale de buna calitate, precum şi manipularea şi depozitarea corespunzătoare a materialelor, astfel încît să se evite deteriorarea lor;
e)sa adopte măsurile necesare pentru confecţionarea pe santiere şi în atelierele proprii a unor produse prefabricate şi semifabricate de buna calitate;
f)sa organizeze activitatea pe santiere, pe echipe complexe, cu folosirea, pentru stimularea calităţii lucrărilor, a formelor adecvate de retribuire a muncii în acord global;
g)sa organizeze compartimentul de control tehnic de calitate, asigurind încadrarea acestuia cu personal bine pregătit şi dotarea cu aparatura de buna calitate;
h)sa adopte măsuri de remediere a defectiunilor construcţiei care i-au fost semnalate şi de prevenire a repetarii acestor defectiuni;
i)sa supună recepţiei numai obiecte de construcţii de buna calitate;
j)sa ia măsuri de ridicare a calificării profesionale a muncitorilor şi de perfecţionare a nivelului profesional al maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor;
k)sa predea beneficiarului documentele necesare pentru întocmirea cărţii tehnice a construcţiei.
Se interzice unităţilor de construcţii-montaj:
a)sa modifice, fără acordul prealabil al proiectantului, soluţiile tehnice din proiectele de execuţie care pot afecta rezistenta, stabilitatea, functionalitatea, arhitectura sau siguranţa în exploatare;
b)sa ascundă defecte de execuţie sau să le remedieze în alte condiţii decît cele prevăzute de lege;
c)să facă tăieri şi perforari în diguri sau în alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.
Remedierea defectelor de execuţie se face pe baza soluţiilor elaborate de unităţile de proiectare sau de construcţii-montaj. Soluţiile de remediere a defectelor, elaborate de unităţile de construcţii-montaj, trebuie însuşite în prealabil de unităţile de proiectare şi de beneficiar.
Directorii şi ceilalţi conducatori ai unităţilor de construcţii-montaj răspund de îndeplinirea tuturor sarcinilor ce revin unităţii în domeniul calităţii şi au următoarele obligaţii:
a)sa ia măsuri pentru respectarea riguroasă a proiectelor, a normelor şi prescripţiilor tehnice pentru construcţiile realizate de către unităţile în subordine;
b)să asigure condiţiile materiale, tehnice şi organizatorice necesare pentru executarea lucrărilor în stricta conformitate cu documentaţiile tehnice;
c)sa organizeze conlucrarea cu unităţile de proiectare la stabilirea soluţiilor constructive şi elaborarea proiectelor de organizare şi a fişelor tehnologice;
d)sa exercite un control permanent şi exigent asupra calităţii şi sa ia măsuri pentru înlăturarea operativă a deficienţelor constatate şi stabilirea răspunderii persoanelor vinovate;
e)să asigure colaborarea cu proiectantul în scopul stabilirii în comun, pe parcursul proiectării, a soluţiilor şi detaliilor care să permită aplicarea celor mai eficiente tehnologii de execuţie;
f)sa încredinţeze executarea lucrărilor unor cadre tehnice cu calificarea şi experienta profesională corespunzătoare complexităţii construcţiilor şi lucrărilor.
Şeful de şantier răspunde de calitatea lucrărilor executate şi are următoarele obligaţii principale:
a)să asigure buna organizare a procesului de producţie, condiţiile necesare executării lucrărilor încredinţate în conformitate cu prevederile proiectelor, ale prescripţiilor tehnice, precum şi corecta aplicare a fişelor tehnologice;
b)sa organizeze gospodărirea judicioasă şi economisirea materialelor necesare realizării lucrărilor ce i-au fost încredinţate;
c)sa oprească execuţia lucrărilor necorespunzătoare şi sa ia măsuri de remediere şi de tragere la răspundere a celor vinovaţi;
d)să respecte indicaţiile date de organele Inspecţiei de stat în construcţii, indicaţiile organelor de control ale beneficiarului şi proiectantului, să execute în termenele stabilite remedierele înscrise în procesele-verbale de control sau de recepţie a lucrărilor.
Conducătorul de lot răspunde de executarea lucrărilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea stricta a proiectelor de execuţie, a caietelor de sarcini şi a prescripţiilor tehnice, şi are următoarele obligaţii principale;
a)să asigure executarea corecta a operaţiilor de trasare şi sa urmărească pe tot parcursul execuţiei respectarea riguroasă a caracteristicilor geometrice ale construcţiilor, conform prevederilor proiectelor;
b)sa controleze, în toate fazele de execuţie, modul în care maistrii asigura respectarea riguroasă a prevederilor referitoare la calitatea lucrărilor cuprinse în proiecte şi în prescripţiile tehnice;
c)să asigure verificarea calităţii materialelor şi elementelor de construcţii şi instalaţii pe care le introduce în lucrare;
d)sa întocmească şi sa ţină la zi evidenta documentelor cerute de prescripţiile tehnice cu privire la calitatea şi executarea lucrărilor;
e)să asigure verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse şi sa întocmească, împreună cu beneficiarul, documentele prevăzute de reglementările în vigoare pentru aceste lucrări.
Maistrul şi şeful punctului de lucru răspund împreună cu şefii de echipa şi muncitorii de calitatea operaţiilor efectuate şi au următoarele obligaţii principale:
a)sa organizeze locurile de muncă şi procesele de producţie şi sa creeze condiţiile necesare pentru executarea lucrărilor;
b)sa controleze calitatea lucrărilor executate de echipele a căror activitate o coordonează;
c)sa îndrume şi sa controleze activitatea sefilor de echipa şi a muncitorilor pentru respectarea riguroasă a proiectelor, caietelor de sarcini, prescripţiilor tehnice şi fişelor tehnologice specifice fiecărei lucrări;
d)să efectueze operaţiile de trasare şi nivelment încredinţate;
e)sa verifice calitatea materialelor, elementelor de construcţii şi instalaţii şi sa introducă în lucrare numai materiale sau elemente de construcţii şi instalaţii care corespund calitativ prevederilor din proiecte, prescripţii tehnice şi caiete de sarcini;
f)sa controleze calitatea lucrărilor în toate etapele de execuţie, inclusiv la predarea şi primirea lucrărilor între echipe;
g)să efectueze recepţia pe faze a lucrărilor executate de formatiile de lucru din subordine.
Şeful de echipa sau brigada răspunde de respectarea, în execuţia lucrărilor, a prevederilor proiectului, prescripţiilor tehnice, fişelor tehnologice, regulilor specifice meseriilor respective şi a indicaţiilor tehnice date de maistru sau şeful punctului de lucru, precum şi de controlul calităţii muncii prestate de muncitorii din echipa sau brigada sa.
Muncitorii răspund de calitatea lucrărilor realizate şi au obligaţia să respecte întocmai tehnologia specifică de execuţie a fiecărei operaţii, sa utilizeze numai materiale corespunzătoare calitativ, sa verifice prin autocontrol calitatea lucrărilor, să fie exigenti faţă de orice abatere produsă şi sa remedieze operativ defectele de calitate constatate. De asemenea, trebuie să contribuie la ridicarea nivelului calitativ al construcţiilor, economisirea şi gospodărirea judicioasă a materialelor.
Recepţia construcţiei constituie atestarea de către comisia de recepţie a îndeplinirii condiţiilor de calitate prevăzute în prescripţiile tehnice, în proiectele de execuţie, în caietele de sarcini şi în dispoziţiile de şantier care au stat la baza executării construcţiei.
Comisiile de recepţie a construcţiilor, constituie potrivit legii, răspund de admiterea la recepţie numai a lucrărilor care corespund întocmai prescripţiilor de calitate specifice fiecărui gen de lucrări şi au următoarele obligaţii principale:
a)sa verifice cu exigenta calitatea obiectelor şi lucrărilor supuse recepţiei, pe baza constatărilor directe şi a analizarii documentelor legale care atesta calitatea lucrărilor pe faze de execuţie, inclusiv a lucrărilor care devin ascunse;
b)sa refuze receptionarea obiectelor care nu au fost complet terminate sau care nu îndeplinesc condiţiile legale de calitate;
c)sa certifice calitatea construcţiilor recepţionate, confirmind îndeplinirea condiţiilor legale de calitate la data admiterii recepţiei.
Recepţia fiecărui obiect de construcţii se realizează în doua etape:
a)recepţia preliminară;
b)recepţia finala.
Recepţia preliminară se face numai după terminarea integrală a lucrărilor de construcţii. De la data recepţiei preliminare curge termenul de garanţie, care este de 3 ani pentru construcţiile din sectorul minier, hidroenergetice şi baraje, de 2 ani pentru construcţiile termoenergetice, linii şi staţii electrice, de 1 an şi 6 luni pentru construcţiile de locuinţe şi de un an pentru construcţiile industriale şi toate celelalte categorii de construcţii.
Recepţia finala se efectuează la expirarea perioadei de garanţie.
Unitatea de construcţii-montaj este obligată sa remedieze toate defectele de calitate ivite în perioada de garanţie, care nu se datoresc culpei beneficiarului.
Prin recepţia finala se verifica şi se atesta:
a)comportarea normală în exploatare, în perioada de garanţie, a obiectului receptionat, inclusiv a lucrărilor aferente;
b)efectuarea remedierii defectelor constatate la recepţia preliminară sau apărute în perioada de garanţie, precum şi calitatea lor.
Remedierea defectelor de calitate apărute în perioada de garanţie se efectuează de către organizaţia de construcţii-montaj care a executat obiectul receptionat.
Procesul-verbal de recepţie încheiat de comisia de recepţie constituie documentul de atestare a calităţii construcţiei.
Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii-Construcţii exercita inspecţia de stat cu privire la calitatea construcţiilor şi are următoarele obligaţii şi raspunderi:
a)sa exercite controlul de stat al calităţii construcţiilor în toate etapele: în proiectare, în cursul execuţiei şi în perioada de exploatare;
b)sa identifice fenomenele negative în proiectarea, executarea, receptionarea sau exploatarea construcţiilor şi sa ia măsuri pentru eliminarea lor;
c)sa dispună sistarea execuţiei lucrărilor defectuos realizate, precum şi refacerea lor pe seama persoanelor vinovate;
d)sa dea dispoziţii unităţilor controlate în legătură cu remedierea deficienţelor constatate;
e)sa dispună repetarea sau completarea recepţiei atunci cînd constata ca hotărîrile adoptate de comisia de recepţie nu respecta normele de calitate sau cînd comportarea construcţiei este periclitata;
f)sa propună sau sa emita norme metodologice privind atribuţiile, încadrarea cu personal şi dotarea cu aparatura de verificare a calităţii construcţiilor, a compartimentelor de control tehnic de calitate din organizaţiile de construcţii-montaj şi sa verifice activitatea acestor compartimente;
g)sa initieze sau sa organizeze, în colaborare cu ministerele şi celelalte organe interesate, acţiuni pentru calificarea şi ridicarea calificării profesionale a controlorilor tehnici de calitate; sa ia măsuri pentru realizarea programului de perfecţionare profesională în vederea cunoaşterii, generalizarii şi aplicării metodelor şi tehnicilor de control al calităţii construcţiilor;
h)să asigure documentarea tehnica specifică.
Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii are următoarele obligaţii principale cu privire la calitatea construcţiilor:
a)să asigure introducerea progresului tehnic în construcţii prin organizarea activităţii de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii;
b)sa elaboreze prescripţii tehnice cu caracter obligatoriu în construcţii şi sa ia măsuri pentru perfecţionarea permanenta a acestora;
c)sa ia măsuri pentru atestarea noilor materiale şi elemente de construcţii şi sa aprobe omologarea noilor tehnologii, maşini şi utilaje necesare activităţii de construcţii;
d)să efectueze expertizarea unor soluţii tehnice, proiecte şi construcţii, potrivit prevederilor legii;
e)să asigure publicarea tuturor normelor, normativelor şi prescripţiilor tehnice referitoare la proiectarea şi execuţia construcţiilor.
Băncile finanţatoare sînt obligate sa refuze decontarea sau sa retragă din contul organizaţiilor de proiectare, de execuţie şi beneficiare valoarea lucrărilor calitativ necorespunzătoare, pe baza actelor de control întocmite de organele de control prevăzute de lege.
Controlul calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj se exercită pe fiecare faza şi are ca scop prevenirea sau eliminarea oricăror defectiuni apărute în cursul execuţiei lucrărilor.
În cazul constatării unor defectiuni, organele de control sînt obligate sa ia măsuri pentru oprirea, refacerea sau remedierea lucrărilor şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.
Controlul calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj se exercită de unităţile de proiectare, de execuţie, de beneficiari, de organele ierarhic superioare şi de băncile finanţatoare, precum şi de organele inspecţiei de stat în construcţii.
În unităţile de construcţii-montaj controlul tehnic de calitate se organizează ca parte integrantă a activităţii de producţie, în compartimente de specialitate, aflate în subordinea directa a conducătorului unităţii şi a inspecţiilor de specialitate în construcţii din cadrul consiliilor judeţene de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale.
Compartimentul de control tehnic de calitate are următoarele obligaţii principale:
a)sa controleze în mod sistematic, la toate obiectele, principalele faze de execuţie care prin natura lor sînt determinate pentru calitatea lucrării;
b)sa controleze exigent modul în care se efectuează recepţia calitativă a materialelor şi a elementelor de construcţii;
c)sa îndrume şi sa controleze activitatea laboratoarelor proprii de control al calităţii.
Compartimentul de control tehnic al calităţii controlează şi calitatea elementelor de construcţii şi de instalaţii ce se realizează pe santierele organizaţiilor de construcţii-montaj sau în atelierele proprii ale acestora.
Conducătorul compartimentului de control tehnic al calităţii are următoarele obligaţii principale:
a)sa organizeze, sa îndrume şi sa verifice activitatea controlorilor tehnici de calitate şi a laboratoarelor;
b)sa oprească continuarea executării lucrărilor la care s-au produs defecte de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie;
c)sa ceara conducerii organizaţiei de construcţii-montaj remedierea deficienţelor constatate şi luarea de măsuri pentru evitarea repetarii lor;
d)sa sesizeze organele Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii în cazul producerii unor accidente tehnice sau al respingerii construcţiei datorită unor defecte de calitate.
Personalul din activitatea de control tehnic al calităţii trebuie să fie autorizat de către organele Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii.
Numirea, schimbarea din funcţie, sancţionarea disciplinară sau desfacerea contractului de muncă al personalului din activitatea de control tehnic al calităţii se face de conducătorul unităţii, cu acordul organelor Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii. Pentru conducătorul compartimentului este necesar şi acordul organului ierarhic superior.
Controlorii tehnici din cadrul compartimentului de control tehnic al calităţii au următoarele obligaţii principale:
a)sa verifice, conform planului de control, calitatea lucrărilor executate, precum şi asigurarea condiţiilor de realizare a cerinţelor de calitate în fazele următoare de execuţie;
b)sa ceara remedierea imediata a defectelor constatate şi sa urmărească modul lor de realizare;
c)sa verifice corectitudinea recepţiei elementelor structurii de rezistenta precum şi a lucrărilor ce devin ascunse;
d)sa verifice calitatea elementelor de construcţii realizate în cadrul şantierului, precum şi modul în care se efectuează pe şantier recepţia calitativă a materialelor şi elementelor de construcţii livrate de industrie;
e)sa ceara şefului de şantier sistarea execuţiei lucrărilor necorespunzătoare.
Şefii laboratoarelor şi personalul acestora au obligaţia să efectueze analize, încercări şi sa stabilească reţelele cu respectarea riguroasă a prescripţiilor tehnice, raspunzind de exactitatea rezultatelor şi de transmiterea lor la timp.
Controlul beneficiarului se exercită prin personal tehnic de specialitate, care are următoarele obligaţii principale:
a)sa predea în mod corect reperele de nivelment şi coordonatele aferente construcţiilor;
b)sa verifice calitatea lucrărilor executate, precum şi a materialelor şi elementelor de construcţii şi de instalaţii introduse în lucrare; sa ceara oprirea, refacerea sau remedierea lucrărilor executate calitativ necorespunzător de unitatea de construcţii-montaj;
c)sa sesizeze proiectantului abaterile de la proiect din timpul execuţiei;
d)sa participe împreună cu executantul la verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse şi sa consemneze în procese-verbale constatările făcute;
e)sa participe la controlul efectuat de proiectant asupra calităţii construcţiilor;
f)sa accepte la plata numai lucrările calitativ corespunzătoare.
Pagubele materiale datorate distrugerii sau degradării construcţiilor ori părţilor de construcţii produse din vina proiectantului, constructorului ori altor persoane care participa la realizarea, controlul sau exploatarea construcţiilor se suporta de către acestea, potrivit atribuţiilor şi gradului de culpabilitate ale fiecăruia.
Confirmarea calităţii construcţiilor de către organele de control tehnic al calităţii, de către organizaţiile beneficiare de investiţii sau de către comisiile de recepţie nu inlatura răspunderea directa pentru calitate a celor care au organizat şi condus procesul de proiectare şi execuţie şi nici a celor care au proiectat sau executat direct construcţii la care ulterior se constata defectiuni.
Persoanele însărcinate cu efectuarea controlului răspund de calitatea construcţiei împreună cu proiectantul, constructorul şi beneficiarul, fiecare potrivit atribuţiilor şi gradului sau de vinovăţie.
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi proiectarea şi realizarea unei construcţii ori executarea oricărei modificări a acesteia fără respectarea prescripţiilor tehnice legale privind stabilitatea şi rezistenta, dacă aceasta ar putea avea drept consecinţa pierderi de vieţi omeneşti, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante ori alte consecinţe grave.
Faptele prevăzute în alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii dacă au avut ca urmare distrugerea totală sau parţială a construcţiei, moartea sau vătămarea grava a integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante ori alte consecinţe grave.
Constituie infracţiuni şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani executarea oricărei modificări la construcţie cu încălcarea prevederilor referitoare la aprobarea şi executarea acestor modificări.
Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu au fost săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă:
I. De la 3.000 lei la 10.000 lei:
a)emiterea notei de comanda pentru întocmirea proiectului lucrărilor de construcţii cu date gresite;
b)nerespectarea prescripţiilor tehnice în proiectare şi în execuţie;
c)neexecutarea obligaţiilor privind modul de întreţinere şi exploatare a construcţiilor;
d)neremedierea defectelor la lucrări care pe parcursul execuţiei devin ascunse;
e)neînştiinţarea Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii, în termen de 12 ore, despre producerea accidentelor tehnice;
f)neaducerea la îndeplinire, în termenul stabilit prin procesul-verbal de constatare, a indicaţiilor date de către organele Inspecţiei de stat în construcţii;
g)neasigurarea de către conducătorii unităţilor de proiectare şi de execuţie a condiţiilor organizatorice necesare pentru realizarea construcţiilor la un nivel calitativ corespunzător.
II. De la 1.000 lei la 3.000 lei:
a)omisiunea de a înscrie în cartea tehnica a construcţiei elementele necesare pentru urmărirea comportării în timp a acesteia;
b)neexecutarea obligaţiilor privind verificarea încadrării proiectelor de execuţie în prevederile notelor de comanda aprobate sau neremedierea defectelor din proiecte constatate direct ori care au fost aduse la cunoştinţa de unitatea de construcţii-montaj;
c)nesupravegherea execuţiei, neexecutarea controlului lucrărilor, precum şi neîndeplinirea obligaţiilor legale de a cere oprirea, refacerea sau remedierea lucrărilor necorespunzătoare ori de a refuza plata acestora;
d)nerespectarea obligaţiilor privind recepţia lucrărilor.
III. De la 500 lei la 1.000 lei:
a)neanuntarea la timp a proiectantului despre abaterile de la proiect pe parcursul executării lucrărilor;
b)neasigurarea condiţiilor de manipulare şi depozitare a materialelor care conduc la degradarea acestora;
c)neînştiinţarea organelor Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii despre receptiile respinse ca urmare a calităţii necorespunzătoare a lucrărilor;
d)neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi a obligaţiilor privind întreţinerea şi reparaţiile;
e)neexecutarea obligaţiilor privind controlul sistematic al calităţii construcţiilor şi al lucrărilor.
Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 80 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane cu atribuţii de control din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii şi al organelor sale teritoriale.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, contravenientul poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicare. Plîngerea se depune la organul din care face parte organul constatator.
Aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 80 din prezenta lege se prescrie în termen de doi ani de la data săvîrşirii faptei.
În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la art. 80 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
Pentru materialele şi elementele de construcţii şi instalaţii produse în industrie se aplică prevederile Legii calităţii produselor şi serviciilor.
Pentru lucrările genistice ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne controlul calităţii proiectării şi execuţiei se exercită de către organele de specialitate ale acestor ministere.
Institutele de cercetare, proiectare, întreprinderile de construcţii-montaj şi unităţile beneficiare de investiţii trebuie să conceapa şi sa prevadă inglobarea în baraje şi alte construcţii de importanţa deosebită a aparaturii de control şi a reperelor necesare urmăririi comportării în timp a construcţiilor sau a anumitor elemente ale structurii de rezistenta, inclusiv a acţiunii seismice asupra construcţiilor respective. Beneficiarul de investiţie are obligaţia sa întreţină în bune condiţii aparatura şi reperele, sa urmărească şi sa verifice comportarea în timp a construcţiilor în baza normativelor tehnice elaborate în acest scop.
În contractele de proiectare sau de antrepriza se vor prevedea, ori de cîte ori este cazul, condiţiile şi cerinţele specifice de calitate necuprinse în prescripţiile tehnice, obligaţia respectării acestora, precum şi răspunderile părţilor contractante.
Contractele economice încheiate de organizaţiile de construcţii-montaj cu furnizorii de materiale sau de elemente de construcţii şi instalaţii vor prevedea obligaţia respectării de către aceştia a condiţiilor de calitate şi de garanţie pentru produsele livrate şi a concordanţei stricte între caracteristicile furniturii şi certificatul de calitate însoţitor.
Furnizorii sînt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la primirea comunicării unităţii de construcţii-montaj, sa remedieze sau sa înlocuiască materialele sau elementele de construcţii şi de instalatie necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Ei răspund pentru daunele produse prin neexecutarea sau executarea cu întîrziere a acestei obligaţii.
Constructorul şi proiectantul răspund pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la predare, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată durata de serviciu normata, pentru viciile rezultate din neincadrarea construcţiei în gradul de seismicitate aprobat.
Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine unităţi de proiectare şi unităţi de construcţii-montaj, vor elabora, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, colecţii cu extrase din prescripţiile tehnice referitoare la calitatea construcţiilor, pe specific de lucrări, necesare proiectanţilor şi personalului de şantier.
Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor adopta, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, pe baza normelor metodologice stabilite de Institutul central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, în colaborare cu Ministerul Construcţiilor Industriale, Ministerul Energiei Electrice şi Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare norme de întreţinere şi reparaţii pentru construcţii, precum şi norme pentru urmărirea comportării în timp a acestora.
Fiecare construcţie va purta o placa cu numele autorilor.
Pentru evidentierea construcţiilor realizate la un nivel calitativ deosebit, atît în ceea ce priveşte conceptia proiectului, cît şi execuţia lucrărilor, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale, titularii de investiţii, cu consultarea organizaţiilor de proiectare şi de construcţii-montaj, vor face anual propuneri Consiliului de Miniştri, cu avizul Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii, privind acordarea titlului distinctiv de "Cea mai buna construcţie a anului". Acest titlu se va decerna pe titulari de construcţii, pe judeţe şi pe categorii de construcţii. Proiectantii şi constructorii vor primi diplome, iar construcţia va fi marcată cu o placa pe care se va înscrie titlul distinctiv obţinut şi numele autorilor.
Dispoziţiile prezentei legi referitoare la obligaţiile şi răspunderile unităţilor de construcţii-montaj şi ale personalului din cadrul acestora se aplică în mod corespunzător şi unităţilor care executa lucrări de construcţii-montaj în regie, celor care prestează servicii în construcţii către populaţie, precum şi unităţilor cooperatiste şi obşteşti care realizează lucrări de construcţii.
Dispoziţiile prezentei legi referitoare la controlul execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj şi la menţinerea calităţii acestora pe parcursul exploatării se aplică în mod corespunzător şi construcţiilor a căror execuţie se realizează în regie de persoane fizice sau de persoane juridice, altele decît organizaţiile socialiste, sau care sînt în proprietatea acestora.
Dispoziţiile contrare prezentei legi se abroga.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
