Decizie nr. 287 din 11 martie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98-102 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie invocată de Cecilia Stanciu în Dosarul nr. 5.022/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă normele constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 461 din 2 august 2007, pronunţată în Dosarul nr. 5.022/299/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98-102 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie invocată de Cecilia Stanciu în Dosarul nr. 5.022/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţin, în esenţă, următoarele:

–prevederea claselor de sancţiuni şi a punctelor de amendă lasă loc interpretării subiective de către agentul de circulaţie la stabilirea cuantumului amenzii;

–prevederea că un punct-amendă să reprezinte valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, nu poate conduce la o apreciere informată şi obiectivă pentru fiecare participant la trafic la data aplicării sancţiunii contravenţionale;

–reţinerea permisului de conducere şi eliberarea unei dovezi înlocuitoare în cazul în care contravenientul declară în momentul încheierii procesului-verbal că îşi rezervă dreptul de a contesta sancţiunea aplicată este ilegală şi în contradictoriu cu prevederile constituţionale;

–calcularea prin însumare a perioadei de suspendare în cazul săvârşirii a două sau mai multe contravenţii care atrag şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce este o normă neconstituţională ce aduce atingere drepturilor subiective ale persoanei;

–permisul de conducere este obţinut în urma unui examen dat în faţa unei autorităţi a statului şi, în momentul declarării "admis", cetăţeanul a căpătat un nou drept, şi anume dreptul de a conduce pe drumurile publice un autovehicul; o dată dobândit acest drept, acesta nu mai poate fi restrâns decât în anumite condiţii prevăzute de art. 53 din Constituţie.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, "în condiţiile în care obligaţiile conducătorilor auto, participanţi la trafic, au fost stabilite în vederea apărării ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor celorlalţi participanţi la trafic".

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale.

Avocatul Poporului, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinse în:

–art. 98 referitor la punctele-amendă corespunzătoare claselor de sancţiuni contravenţionale;

–art. 99 privind contravenţiile care se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa I de sancţiuni;

–art. 100 privind contravenţiile care se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi, respectiv, suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile;

–art. 101 privind contravenţiile care se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni şi, respectiv, suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile;

–art. 102 privind contravenţiile care se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi, respectiv, suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15 privind universalitatea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, contrar susţinerilor autoarei excepţiei, textele de lege criticate nu restrâng drepturi constituţionale, ci prevăd, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv "asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului". Aşa fiind, reglementarea unor sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea acestor reguli este deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit şi nu aduce nicio atingere principiului constituţional referitor la universalitatea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În acelaşi sens, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa, de exemplu prin deciziile nr. 210 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, şi nr. 44 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 23 februarie 2005.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la modul de interpretare a normelor ce fac obiectul excepţiei de către agenţii de circulaţie, precum şi problema cunoaşterii cuantumului salariului minim brut pe economie, în funcţie de care se stabileşte valoarea punctelor-amendă, acestea nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98-102 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie invocată de Cecilia Stanciu în Dosarul nr. 5.022/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 martie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta