Strategia din 28 aprilie 2022

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 450 bis din 5 mai 2022

STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI DE INCLUZIUNE

A CETĂŢENILOR ROMÂNI APARŢINÂND MINORITĂŢII ROME

PENTRU PERIOADA 2022-2027

Cuprins

Index de abrevieri

Introducere

Viziune

Priorități, politici și cadrul legal existente.

Analiza contextului și definirea problemelor

Analiza contextului

Locuire

Infrastructură

Educație

Ocupare

Sănătate

Identitate, tradiții și patrimoniul cultural al minorității rome. Reconcilierea cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor

Identitate, tradiții și patrimoniul cultural al minorității rome

Problematica reconcilierii cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor

Combaterea discriminării și a atitudinilor antirome

Concluzii privind contextul actual

Definirea problemelor

Asigurarea și garantarea drepturilor civile

4.2.1.1.Locuire

Infrastructură

Educație

Ocupare

Sănătate

Asigurarea și garantarea dreptului la identitate

Obiectivele Strategiei

Programe – direcții de acțiune

Indicatori

Rezultate așteptate

Implementare, monitorizarea și evaluarea

Instituții responsabile

Instituții responsabile. Mecanismul de implementare

9.2.1.Coordonarea implementării Strategiei

Procedurile de monitorizare și evaluare a implementării strategiei. Raportarea stadiilor de implementare

Monitorizarea Strategiei

Evaluarea Strategiei

Raportarea stadiilor de implementare a Strategiei

Revizuirea Strategiei aferentă perioadei 2022-2027

Implicații bugetare și sursele de finanțare

Implicații asupra cadrului juridic

ANEXE

Anexa 1 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 1 – Îmbunătățirea condițiilor de locuire a membrilor comunităților vulnerabile cu romi

Anexa 2 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 2 – Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la un sistem de educație incluzivă de calitate Anexa 3 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 3 – Creșterea gradului de

ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței în sensul evoluției profesionale a acestora

Anexa 4 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 4 – Îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile cu romi

Anexa 5 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 – Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome Anexa 6 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 6 – Măsuri specifice: Combaterea discriminării, a discursului și atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură

Anexa 7 - Cadrul instituțional de implementare a Strategiei

Index de abrevieri

ANR – Agenția Națională pentru Romi BJR – Biroul Județean pentru Romi CE – Comisia Europeană

CMR – Comisia Ministerială pentru Romi

CIIMES – Comitetul Interministerial de Monitorizare și Evaluare a Strategiei CNCD – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

CNCR-RK – Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher DRI – Departamentul pentru Relații Interetnice

GLT – Grup de Lucru Tematic

MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MAE – Ministerul Afacerilor Externe

MAI – Ministerul Afacerilor Interne

MAT – Ministerul Antreprenoriatului și Turismului MC – Ministerul Culturii

MDLPA – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației MEDU – Ministerul Educației

MFTES – Ministerul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse MF – Ministerul Finanțelor

MIPE – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene MJ – Ministerul Justiției

MMSS – Ministerul Muncii și Solidarității Sociale MS – Ministerul Sănătății

ONG – Organizație/Organizații Nonguvernamentale PNCR – Punctul Național de Contact pentru Romi SGG – Secretariatul General al Guvernului

Strategia – Strategia Guvernului privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027

VMG – Venitul Minim Garantat

UAT – Unitate Administrativ Teritorială UE – Uniunea Europeană

UIS – Unități de Incluziune Socială

Introducere

Reafirmând dreptul cetățenilor români aparținând minorității romilor de a participa activ la elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice la nivel județean și național, referitoare la îmbunătățirea situației membrilor comunităților vulnerabile;

Urmărind respectarea celor 10 principii de bază comune1 privind incluziunea romilor, principii prezentate în cadrul reuniunii Platformei europene pentru incluziunea romilor de la Praga din 24 aprilie 2009 și promovate de Consiliul de miniștri responsabili de afacerile sociale din Statele Membre ale UE;

!image

Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia Europeană

Având în vedere prevederile formulate în Pilonul European al Drepturilor

Sociale (adoptat de în

noiembrie 2017)2;

Luând în considerare concluziile Raportului Comisiei Europene privind Semestrul European 2019, referitoare la evaluarea progreselor înregistrate în aplicarea reformelor structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/20113;

Ținând cont de concluziile Raportului elaborat în 20194 de Comisia Europeană privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor, care prezintă recomandările de care Statele Membre trebuie să țină seama în procesul de revizuire a politicilor pentru romi în viitoarele strategii naționale de incluziune a romilor;

Susținând Concluziile Conferinței la Nivel Înalt privind Cadrul UE al Strategiilor Naționale pentru Incluziunea Romilor, organizată în marja Președinției române a Consiliului UE, în martie 2019, concluzii prezentate tuturor Statelor Membre în Consiliul EPSCO5;

Luând în considerare faptul că Regulamentul privind prevederile comune (CPR) privind politica de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027 stabilește un set de condiții favorizante tematice și orizontale. Spre deosebire de condiționalitățile ex- ante specifice cadrului financiar multianual 2014-2020, actualele condiții favorizante trebuie să fie aplicate și monitorizate pe parcursul întregii perioade de programare financiară multianuală. De asemenea, de îndeplinirea acestora va depinde posibilitatea decontării de către Comisia Europeană a cheltuielilor Statului Membru, care cad sub incidența obiectivelor specifice și sunt în legătură cu respectivele condiții favorizante. Astfel, una dintre condiții se referă la existența unei strategii naționale de integrare a romilor (SNIR). Pentru îndeplinirea acesteia, SNIR trebuie să conțină, respectiv să abordeze următoarele patru criterii, monitorizate de Comisia Europeană:

măsuri destinate să accelereze integrarea romilor, să prevină și să elimine segregarea, luând în considerare dimensiunea de gen și situația tinerilor romi și să stabilească valori de bază, precum și obiective de etapă și ținte măsurabile;

!image

1 https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/7573706d-e7c4-4ece-ae59-2b361246a7b0

2 https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social- rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro

3 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-România_ro.pdf

4 COM (2019) 406 final https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2019/RO/COM-2019-406-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF

5 Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs Council. https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7003- 2019-INIT/en/pdf

modalități de monitorizare, evaluare și revizuire a măsurilor de integrare a romilor;

modalități de luare în considerare a aspectelor legate de incluziunea romilor la nivel local și regional;

modalități pentru a se asigura că elaborarea, implementarea, monitorizarea și revizuirea se desfășoară în strânsă cooperare cu societatea civilă romă și cu toate celelalte părți interesate relevante, inclusiv la nivel regional și local.

În acest sens, în îndeplinirea acestei condiții favorizante, Guvernul României a elaborat Strategia Guvernului privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027 (denumită în continuare „Strategia”) trebuie să asigure un cadru de acțiune convergent, care să fie ușor de înțeles și aplicat, atât la nivel național, prin intermediul diverselor politici sectoriale sau orizontale relevante, cât și la nivel subsidiar – prin integrarea sau preluarea măsurilor relevante în cadrul strategiilor de dezvoltare regională, județeană și locală. De asemenea, pentru asigurarea unei implementări reziliente a Strategiei, anual sau de câte ori va fi nevoie, Guvernul României va proceda la revizuirea și actualizarea acesteia, în corelare cu Cadrul european pentru strategiile privind incluziunea si egalitatea post-2020, intrat în exercițiu în 2021, cu Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor (2021/C93/01) și în funcție de datele suplimentare care vor fi furnizate de Recensământul populației și locuințelor ce va fi realizat de Institutul Național de Statistică în 2022;

Apreciind importanța existenței unui cadru partenerial, Agenția Națională pentru Romi (ANR), cu participarea activă și în strânsă colaborare cu:

Punctul Național de Contact pentru Romi, din cadrul MIPE (PNCR)

Autoritățile relevante implicate la nivel național/județean/local;

Consiliul Consultativ al Agenției Naționale pentru Romi;

Societatea civilă;

Lideri formali și informali ai comunităților de romi din România,

inițiază prezenta Strategie a Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027.

Viziune

Prezenta Strategie este una intersectorială, ce face legătura cu principalele documente rezultate din Semestrul European 20206, respectiv cu Strategia Anuală privind Dezvoltarea Durabilă7, Raportul de Țară8 și Recomandările Specifice de Țară9, precum și cu Programul Național de Reformă 2019 (PNR)10 și cu Programul de Guvernare, februarie 202011.

Strategia răspunde exigențelor următoarelor documente programatice:

Cadrul UE al Strategiilor Naționale de Incluziune a Romilor pentru perioada 2021-2030;

Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor (2021/C93/01);

Concluziile Consiliului privind redresarea, reziliența și durabilitatea sectoarelor culturale și creative (2021/C 209/03);

!image

6 http://www.mae.ro/node/47936

7 http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2020/pdf_2020/asgs_2020_ro.pdf

8 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf

9 http://www.mae.ro/node/48037

10 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2019-european-semester-national-reform-programme-romania_ro.pdf

11 https://cmedia.romaniatv.net/other/202002/program-guvernare-pnl-2020_76339500.pdf

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (ONU)12;

Legea nr. 2/2021 privind unele măsuri de prevenire și combatere a antițigănismului;

Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992;

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, republicată în 2007, cu privire la prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare;

Hotărârea de Guvern nr. 523/2016 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin H.G. nr. 775/2005;

Hotărârea de Guvern nr. 539/2021 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023;

Strategia națională pentru dezvoltare durabilă (Orizonturi 2013-2020–2030);

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 și Planul de acțiuni pentru perioada 2021-2027, aprobată prin H.G. nr. 558/2021;

Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2022-2027 și Planul de acțiuni aferent acesteia;

Planul Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale13;

Planul Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Educației Naționale14.

De asemenea, prezenta Strategie ține seama de rezultatele înregistrate prin implementarea următoarelor strategii naționale:

Strategia privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, aprobată prin H.G. nr. 383/2015 și Planul de acțiuni aferent acesteia;

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016–2020;

Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii 2014-2020;

Strategia Națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015 -2020;

Strategia Națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului.

La baza Strategiei stau cele 10 principii de bază comune privind incluziunea romilor, enunțate de societatea civilă romă și promovate de instituțiile Uniunii Europene, respectiv:

Politici constructive, pragmatice și nediscriminatorii – Strategia urmărește promovarea politicilor publice sectoriale și orizontale care să se bazeze pe abordarea incluzivă a cetățenilor români aparținând minorității rome. Astfel, prin

!image

12 https://www.mae.ro/node/35919

13 Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale (actualizat în 2018) - http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Minister/11_09_2018_PSI_actualizat2018_aprobat.pdf 14 Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Educației Naționale - https://sgg.gov.ro/new/wp- content/uploads/2018/09/PSI-MEN-RO-30-aug.-2018.pdf

intermediul unor măsuri nediscriminatorii și orientate către respectarea demnității umane, politicile publice trebuie să conducă la obținerea unui cadru constructiv și sustenabil de diminuare a stărilor de vulnerabilitate a grupului țintă;

Elaborarea politicilor și programelor de incluziune a romilor în baza unor evidențe robuste – în conceperea Strategiei s-a urmărit pe cât de mult posibil utilizarea unor date realiste colectate, prelucrate și analizate în baza unor metodologii adecvate specifice monitorizării și evaluării politicilor publice. Implementarea Strategiei se va baza pe dezvoltarea și aplicarea unui mecanism robust, transparent și participativ de monitorizare și de evaluare. Aplicarea acestui mecanism va conduce la consolidarea dimensiunii de reziliență a strategiei, prin revizuirea măsurilor de incluziune a romilor;

Abordarea explicită, dar nu exclusivă – Strategia urmărește alocarea de resurse către membrii comunității rome care au cel mai mare nevoie de sprijin pentru a deveni cetățeni activi, contribuitori în mod net la dezvoltarea socio- economică și culturală a României și Uniunii Europene. În acest sens, obiectivele și măsurile avute în vedere sunt ordonate conform actualelor priorități de intervenție specifice comunităților rome. Cu toate acestea, Strategia nu trebuie să fie interpretată ca o strategie unică, exclusivă, ci mai degrabă aceasta este menită să genereze un cadru convergent de acțiune la nivel național, regional și local. Astfel, măsurile prevăzute în Strategie sunt complementare celorlalte strategii sectoriale sau orizontale, stabilind niște linii directoare pentru cele de la nivel subsidiar (nivelul județean, local);

Vizarea abordării integratoare - Strategia este un angajament al Guvernului, conceput și aplicabil pe domenii de responsabilitate sectorială într-o manieră orizontală și complementară, ce asigură implicarea părților interesate în procesul decizional și în procesul de implementare a măsurilor cuprinse în Strategie;

Utilizarea instrumentelor Uniunii Europene – în elaborarea ghidurilor solicitantului și în procesul de implementare a programelor operaționale, MIPE va evidenția intervențiile dedicate comunităților cu romi și persoanelor vulnerabile de etnie romă, în cadrul intervențiilor care se adresează persoanelor vulnerabile, în conformitate cu prevederile regulamentelor care guvernează fondurile europene și în acord cu specificul și scopul fiecărui apel de finanțare.

Implicarea autorităților regionale și locale - Implementarea Strategiei va urmări punerea în aplicare a principiului subsidiarității. Aceasta se va realiza conform partajării competențelor specifice dintre instituțiile și autoritățile publice centrale și cele locale și va urmări asigurarea luării deciziilor cât mai aproape de cetățean. De asemenea, se va urmări ca în strategiile de dezvoltare regională, județeană și locală să se dezvolte obiective și măsuri dedicate incluziunii romilor;

Implicarea societății civile - pentru atingerea obiectivelor strategiei, autoritățile centrale, județene și locale vor implica societatea civilă reprezentată la nivel național și local, precum și alți parteneri publici și/sau privați. Se va urmări asigurarea atât a unui nivel ridicat de transparență, cât și a stimulării/motivării inițiativelor de consolidare a capacităților de reacție rapidă și complementară în situațiile de urgență;

Participarea activă a romilor – elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și revizuirea politicilor și programelor publice care au incidență asupra romilor să se realizeze cu participarea reprezentanților comunităților rome astfel încât să se respecte principiul „nimic întreprins pentru romi, fără participarea romilor”;

Abordarea interculturală - Strategia vizează promovarea educației interculturale, încurajând astfel cunoașterea specificității culturii romilor și stimularea interacțiunii între cultura majoritară și cea a romilor, precum și între culturile celorlalte minorități din România și cea a minorității rome;

Conștientizarea dimensiunii de gen - Strategia accentuează faptul că există un rol central al femeilor în cadrul minorității rome, prin încurajarea și asigurarea participării femeilor și fetelor rome la educație și calificare superioare, precum și îmbunătățirea ratei de ocupare a acestora, în ocupații care să corespundă propriilor aspirații și să permită, totodată, implicarea lor nemijlocită în educația copiilor și în alte activități care asigură creșterea nivelului de bunăstare a familiilor, coeziunea familială și dezvoltarea generațiilor viitoare.

Viziunea care stă la baza Strategiei se axează pe instituirea unei abordări orientate către obținerea de rezultate durabile în timp referitoare la incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome, prin ajustarea rezilientă, particularizată a măsurilor de sprijin, de îndrumare și de motivare.

Astfel, viziunea prezentei strategii urmărește perspectiva următoarelor direcții strategice principale:

Consolidarea dimensiunii cetățeniei active a grupului reprezentat de cetățenii români aparținând minorității rome, cu accent pe cei aflați în situație de vulnerabilitate, ținând seama de diversitatea și particularitățile diversității neamurilor de romi, în scopul de-a pune în valoare potențialul acestora din perspectiva contribuției la viața publică, socială, economică și culturală a țării;

Identificarea cauzelor ce conduc la vulnerabilități, astfel încât intervențiile să fie adecvate, eficiente, multidisciplinare, integrate și complementare;

Corelarea măsurilor și priorităților Strategiei cu măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor specifice în toate Strategiile sectoriale, respectiv în Programele Naționale existente sau propunerea de noi programe naționale cu adresabilitate specifică, acolo unde este cazul, cu evitarea suprapunerilor măsurilor și a dublei reglementări;

Împuternicirea autorităților administrației publice locale în dezvoltarea și punerea în aplicare, în colaborare cu instituțiile deconcentrate și cele descentralizate, a măsurilor distincte de incluziune socială a romilor în strategiile de dezvoltare locală.

Fondurile europene sunt văzute ca resurse complementare/adiționale care să susțină efortul național, județean și local. Pentru intervențiile relevante privind incluziunea, educația și ocuparea, va fi selectat obiectivul specific aferent, respectiv ”(j) promovarea integrării socio-economice a comunităților marginalizate, cum ar fi romii”, cu excepția POS, unde intervențiile vizează întreaga populație. Pentru Prioritățile pentru care va fi selectat obiectivul de mai sus, se va realiza includerea ca grup țintă a romilor aflați în situație de vulnerabilitate, din faza de elaborare a Programelor Operaționale, pentru a menține deschisă posibilitatea ca MIPE, în elaborarea ghidurilor solicitantului și în procesul de implementare a programelor operaționale să evidențieze intervențiile dedicate incluziunii comunităților cu romi, în conformitate cu prevederile regulamentelor care guvernează fondurile europene și în acord cu specificul și scopul fiecărui apel de finanțare, prin acordarea unui punctaj suplimentar cererilor de finanțare care includ în grupul țintă populația de etnie romă, precum si condiționarea eligibilității cererilor de finanțare de includerea grupului țintă populație de etnie romă, pentru prioritățile relevante.

Această viziune strategică pune beneficiarul aflat în situație de vulnerabilitate, în calitatea sa de cetățean, în centrul preocupărilor autorităților responsabile de la nivel local. Astfel, măsurile de dezvoltare și promovare a incluziunii sociale pentru orice cetățean român, inclusiv a celor aparținând minorității romilor, trebuie să fie decise și puse în aplicare la nivel local, nivel care are competența legală în a identifica și soluționa problemele comunității, potrivit principiilor subsidiarității și descentralizării.

Pentru perioada 2022-2027, Guvernul României își asumă indicatorii specifici pentru cetățenii români aparținând minorității romilor, introduși și corelați cu Strategiile sectoriale existente, respectiv în Programele Naționale deja finanțate, asigurându-se astfel că măsurile de dezvoltare susținute vor conduce și la dezvoltarea resursei umane din interiorul minorității romilor și, implicit, îmbunătățirea calității vieții acestora.

Prezenta Strategie, ca strategie „umbrelă”, își propune ca instituțiile cu responsabilități în implementarea măsurilor să abordeze finanțarea măsurilor de politici de incluziune, preponderent, prin intermediul Programelor Naționale existente sau cele care urmează a fi create, ca parte a strategiilor sectoriale și a programelor care să fie suplimentate prin alocarea complementară de fonduri europene, acolo unde finanțările din bugetul de stat sunt insuficiente.

Strategiile dezvoltate la nivel local trebuie să fie susținute financiar. Având în vedere complexitatea măsurilor din planurile de acțiune județene/locale Consiliile Județene și Consiliile Locale trebuie să se implice financiar în implementarea planurilor de acțiune locală, prin asigurarea resurselor financiare necesare implementării unor acțiuni concrete, precum și prin asigurarea cofinanțării unor proiecte atrase și derulate cu sprijin financiar UE sau al altor mecanisme de sprijin financiar național/internațional.

De asemenea, Strategia urmărește consolidarea și adaptarea cadrului legal în domeniul protecției drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la situația și necesitățile actuale ale minorității rome prin: promovarea condițiilor de natură să permită persoanelor aparținând etniei rome să-și mențină și să-și dezvolte cultura, precum și să-și păstreze elementele esențiale ale identității, respectiv limba, tradițiile și patrimoniul cultural; garantarea respectului pentru dreptul oricărei persoane care aparține etniei rome la libertățile fundamentale – libertatea de întrunire pașnică și libertatea de asociere, libertatea de expresie, respectiv libertatea de gândire, de conștiință și religie sau de convingere; facilitarea accesului persoanelor de etnie romă la mijloacele de informare, pentru promovarea acceptării și a pluralismului cultural; garantarea dreptului oricărei persoane aparținând etniei rome de a folosi liber limba maternă, atât în spațiul privat și în public.

Priorități, politici și cadrul legal existente.

Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-202015, adoptată prin H.G. nr. 18/2015, a fost fundamentată pe Recomandarea Consiliului UE din 2013 privind măsurile eficiente de incluziune a romilor în statele membre, documentul trasând și direcțiile pentru atingerea obiectivelor sociale naționale din Strategia Europa 2020, inclusă în Programul Național de Reformă.

De asemenea, Strategia aferentă perioadei 2015-2020, a avut în vedere recomandările UE privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome,

!image

15 Disponibil la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/164836

cuprinse în Cadrul UE pentru strategiile naționale pentru incluziunea romilor până în 2020, referitoare la cadrul financiar multianual 2014-2020.

În același timp, Strategia aferentă perioadei 2015-2020 a constituit una din cele 29 de condiționalități ex-ante tematice asumate prin Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor structurale și de investiții (ESI).

Cadrul UE al Strategiilor Naționale de Integrare a Romilor până în 202016 a fost cea mai ambițioasă inițiativă a UE referitoare la minoritatea romă. În acest context, aceasta ar fi trebuit să reprezinte un element cheie în reformarea politicii de coeziune, încurajând statele membre să utilizeze finanțările europene disponibile pentru a aborda nevoile comunităților cu populație romă și sensibilizând politicile naționale pentru a răspunde nevoilor reale din astfel de comunități defavorizate.

Analiza contextului și definirea problemelor

Analiza contextului

În cazul României, rapoartele de evaluare, elaborate atât de reprezentanți ai societății civile, cât și de diverse organisme și instituții internaționale arată faptul că Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020 și-a atins doar parțial obiectivele.

Astfel, referitor la România, la nivelul anului 2018, Raportul EU-MIDIS17 arată că:

România se număra printre țările în care 80% dintre romi trăiau sub pragul riscului de sărăcie;

un rom din trei trăia într-o locuință fără apă curentă;

unul din 10 trăia într-o locuință fără curent electric;

un rom din patru și un copil rom din trei trăiau într-o gospodărie în care un membru al familiei a mers la culcare flămând cel puțin o dată în ultima lună.

Pe lângă acestea, datele comparative privind sărăcia monetară relevă perpetuarea decalajelor și plasează o bună parte din populația romă la o distanță semnificativă față de media națională.

De asemenea, studiul IRES din 201818 arăta că 52% dintre romi aveau venituri sub 1500 lei, în timp ce numai 24% din populația majoritară declarau că se află sub acest prag și doar 15% dintre romi aveau venituri peste 2000 de lei, comparativ cu 52% din populația majoritară ce depășeau acest prag. Comparativ cu 2012, decalajele, deși scad semnificativ relativ la tranșele inferioare și medii de venit, cresc semnificativ în cazul tranșelor superioare de venit. Deși se înregistrează o creștere vizibilă - de la 0% la 7% - a ponderii romilor cu venituri peste 2000 de lei, decalajul crește de la 4 puncte procentuale la 25. Așadar, deși se constata o relativă îmbunătățire a situației romilor, decalajele dintre veniturile populației rome sărace se mențin și chiar se accentuează, atât față de categoria romilor înstăriți, cât și față de populația majoritară.

Potrivit Raportului FRA privind drepturile fundamentale 201919, romii continuă să se confrunte cu discriminare din cauza etniei în ceea ce privește accesul la educație, la locuri de muncă, la asistență medicală și la locuințe. În 2018 au continuat să fie semnalate cazuri de discriminare și infracțiuni motivate de ură, confirmând faptul că ura împotriva romilor rămâne un obstacol important în calea incluziunii acestora.

!image

16 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0173 from=en

17 Second European Union Minorities and Discrimintion Survey, octombrie 2018, https://ec.europa.eu/knowledge4policy/dataset/ds00141_en

18 Agenția Împreună si UNICEF – studiu IRES, 2018

19 Raportul FRA privind Drepturile Fundamentale 2019, https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2019- fundamental-rights-report-2019-opinions_ro.pdf

Conform datelor FRA, situația socială și economică a romilor din întreaga UE s-a schimbat foarte puțin, ceea ce subminează eforturile naționale și ale UE de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), mai ales obiectivul 10 cu privire la reducerea inegalităților în interiorul țărilor și, mai specific, ținta 10.3 privind asigurarea oportunităților egale și reducerea inegalității rezultatelor.

Locuire

ECRI menționează, în Raportul privind România din 201920, că situația locuințelor pentru romi rămâne o chestiune îngrijorătoare: un procent semnificativ din populația romă trăia fără apă curentă (68%) și fără o baie sau toaletă în interiorul locuinței (79%).

De altfel, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu nr. 406/201921 subliniază că politica în materie de locuințe are cele mai puține exemple de abordări promițătoare comune mai multor țări. De aceea, ar trebui să fie prioritară o abordare pe termen lung, integrată și cuprinzătoare. Aceasta trebuie să includă: completarea asigurării de locuințe cu sprijin însoțitor care combină elemente de ocupare a forței de muncă, educație, sănătate și dezvoltare comunitară, precum și integrarea intervențiilor în politici și legislații naționale referitoare la regimul terenurilor și locuințelor sociale.

Conform studiului efectuat de IRES în 201922, locuirea romilor din România este mult în urma standardelor de locuire naționale și mult sub media tuturor indicatorilor statistici. Astfel: 58% dintre romi declară că au locuință în proprietate personală cu acte, față de 87% în cazul românilor, deși numărul mediu de copii este de 3 ori mai mare decât în cazul populației majoritare, 61% dintre romi locuiesc în 1-2 camere, față de 43% în cazul populației majoritare. 50% din populația majoritară au 3-4 camere, în timp ce în cazul romilor ponderea este de numai 34%.

Pe de altă parte, conform definițiilor Eurostat, ponderea romilor care locuiesc în cartiere în care toți vecinii sau majoritatea acestora sunt romi este de 67%. Proporția familiilor de romi ce locuiesc în gospodării insalubre (cu acoperiș prin care se scurge apă, cu pereți umezi ori cu putregai în ramele ferestrelor sau în podea) este de 32%, iar ponderea celor care acuză poluare, murdărie sau alte probleme ecologice este de 25%. Mai mult de 50% locuiesc în case supraaglomerate, 16.5% trăiesc în clădiri considerate nesigure pentru locuire și 30.3% în clădiri care se află în stare de deteriorare vizibilă23.

Ponderea romilor care locuiesc în gospodării suprapopulate este de 78%, 45% dintre romi locuind în spații sub 50 mp, față de numai 29% în cazul populației majoritare. Ceea ce este îngrijorător este faptul că o bună parte dintre familiile cele mai sărace se regăsesc în locuințe și chiar așezări informale24, oricând susceptibile a deveni subiecte de evacuare forțată.

Segregarea spațială a romilor se manifestă îndeosebi în comunitățile mici, marginale: mai mult de 52% dintre comunități sunt locuite de mai puțin de 150 de persoane; 50% din ele sunt situate spre marginea localităților. Există 39% comunități de romi cu școală primară situată la distanță de peste 15 minute de mers pe jos și

!image

20 Raportul ECRI privind România – iunie 2019, https://rm.coe.int/fifth-report-on-România-Românian-translation-/168094c9e7

21 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu nr. 406 din 5.02.2019 - Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor – 2019 https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2019/RO/COM-2019-406-F1- RO-MAIN-PART-1.PDF

22 Studiu realizat de Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună si UNICEF, prin contractarea IRES, 2019

23 Raportul societății civile de monitorizare a implementării strategiei naționale de integrare a romilor în România Focalizare pe precondiții structurale și orizontale pentru implementarea cu succes a strategiei https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-

/publication/3106a14d-b1ac-11e9-9d01-01aa75ed71a1/language-ro/format-PDF/source-116311879

24 Studiu realizat de Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună si UNICEF, prin contractarea IRES, 2019

circa 6.031 copii locuiesc la mai mult de 30 de minute de mers pe jos distanță de școală, conform datelor Eurostat25.

De altfel, organizațiile care se ocupă de drepturile omului menționează că romii care trăiesc mai mult în așezări informale, nu au siguranța unei locuințe stabile. Astfel, aceștia trăiesc în pericol de a fi evacuați forțat de către autorități, adesea către zone izolate. ECRI recomandă autorităților administrației publice centrale să formuleze linii directoare mai explicite pentru birourile prefecturilor, în scopul revizuirii legalității ordinelor de evacuare emise de autoritățile administrației publice locale.

Demolările așezărilor informale nu sunt tratate de legislație drept evacuări, altfel încât devine imposibilă revizia judiciară anterioară și se ignoră garanțiile legale aplicabile altor evacuări. Ca urmare, în cazul unei evacuări forțate, nu se prevede întotdeauna asigurarea unei locuințe alternative adecvate26. Trebuie avut în vedere faptul că tipurile de intervenții privind creșterea calității vieții și reducerea riscurilor la care este expusă populația care locuiește în așezări informale, precum și populația din unitățile administrativ-teritoriale în care există astfel de așezări, potrivit ordinului nr. 3494 din 27 iulie 2020 pentru modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2021 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, aprobate prin ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice nr. 233/2016.

În prezent, nu există o dimensionare a fenomenului evacuărilor care să permită propuneri clare de intervenție și de politică publică, altele decât cele care se impun în situații de criză. În acest sens, este nevoie de parteneriate solide între mai multe părți interesate și abordare intersectoriala, transsectorială și integrată pentru eliminarea discriminării multiple și a excluderii multidimensionale, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene27 .

Infrastructură

Conform Raportului privind drepturile fundamentale 201828 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), din rândul persoanelor intervievate din România, 42% din romi și 12% din persoanele de altă etnie au declarat că nu au acces la energie electrică, la apă curentă sau la canalizare. Nevoia de energie electrică, apă și canalizare rămâne nesatisfăcută în cazul a 84% din romii intervievați în România, față de 52% din persoanele de altă etnie din proximitate29.

Proporția locuințelor racordate la apă curentă, gaze, canalizare, apă caldă, termoficare este dublă în cazul populației majoritare față de cea a romilor. Drumul de acces în apropierea casei este asfaltat pentru 90% din casele populației majoritare, în timp ce pentru romi este de numai 68%. Doar 24% dintre romi au un drum pietruit în apropierea casei sau din pământ.

În contextul pandemiei de SARS-COV-2, din analiza30 realizată de ANR în perioada stării de urgență, a reieșit recomandarea vitală ca pentru comunitățile compacte cu

!image

25 Idem 4

26 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu nr. 406 din 5.02.2019 - Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor – 2019 https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2019/RO/COM-2019-406-F1- RO-MAIN-PART-1.PDF

27 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu nr. 406 din 5.02.2019 - Raport privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor – 2019 https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2019/RO/COM-2019-406-F1- RO-MAIN-PART-1.PDF

28 Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2018- fundamental-rights-report-2018-opinions_ro.pdf

29 Idem

30 Raport al Agenției Naționale pentru Romi cu privire la necesitatea intervenției autorităților competente în beneficiul membrilor comunitătilor vulnerabile cu romi, în contextul implementării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului COVID-19 (16.04.2020) http://anr.gov.ro/images/Site2020/2020.05.25/Adresa-670_16.04.2020.pdf

romi, care nu au acces la o sursa de apă curentă/potabilă, dezvoltarea intrastructurii locale a rețelei de apă curentă și canalizare să fie prioritizată de autoritățile locale competente și de către cele care gestionează fondurile tematice. Intervenția autorităților locale în faza de planificare strategică este foarte importantă. Pe baza nevoilor specifice ale romilor, autoritățile locale au o capacitate limitată de acțiune în a elabora planuri de acțiune locale care să stea la baza atragerii resurselor financiare necesare pentru investițiile de furnizare a infrastructurii la nivel comunitar (alimentare cu apă, electricitate, drumuri). În același context, o analiză a Băncii Mondiale efectuată pentru ANR în cursul anului 2020, arată faptul că în România aproape jumătate din populație locuiește în condiții de supraaglomerare, cu o incidență mult mai mare în comunitățile de romi. Supraaglomerarea face cu atât mai dificil de pus în practică asigurarea distanțării sociale și respectarea măsurilor de carantinare în propriile gospodării, în contextul pandemiei de SARS-COV-2.

Această situație din zonele rurale și din așezările informale din zonele urbane este corelată major cu accesul la apă curentă, canalizare și servicii de salubrizare, care sunt deficitare: 68% dintre romii din România de ex. locuiesc în gospodării fără apă de la robinet în interiorul locuinței și 78% fără toalete, dușuri sau băi în interiorul locuinței.

Educație

În domeniul educației, în continuare sunt înregistrate discrepanțe majore între copiii romi și cei ai populației majoritare în ceea ce privește participarea școlară, nivelul de performanță școlară și abandonul școlar, precum și referitor la tratamentul diferențiat, atât în privința calității actului didactic, cât și a discriminării și segregării.

Printre principalele obstacole identificate de Consiliul Uniunii Europene în respectarea dreptului la educație31 se remarcă în special segregarea școlară, părăsirea timpurie a sistemului de învățământ și slaba participare a copiilor romi la educația timpurie.

Cele mai multe cercetări relevă în continuare decalajul dintre romi și populația majoritară pe niveluri de instruire, precum și accesul redus al copiilor romi la educație timpurie în comparație cu cei aparținând populației majoritare. Chiar dacă au fost implementate măsuri afirmative în domeniul educației (locuri distinct alocate pentru romi la liceu și universitate), sau programe de alfabetizare de tip „A doua șansă” pentru persoanele care au depășit cu cel puțin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei de școlarizare, se poate observa în continuare decalajul dintre romi și populația majoritară în termeni de acumulări educaționale. Ultimul recensământ din România (2011) indica faptul că ponderea etnicilor români care nu au absolvit nicio școală era de 1% în timp ce ponderea etnicilor romi era de 14%. Din totalul persoanelor considerate analfabete, 229.721, aproape 30% aparțin minorității rome (67.480). În schimb, dacă ponderea populației majoritare cu studii superioare era de 15%, ponderea etnicilor romi care absolviseră studii superioare era sub 1%.

O cercetare mai recentă arată faptul că două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nici o clasă, fie au absolvit maxim studiile gimnaziale, o pondere de cinci ori mai ridicată decât cea a populației majoritare32. Decalajul se păstrează și în cazul studiilor liceale absolvite, ponderea populației majoritare care a finalizat studiile liceale fiind de trei ori mai ridicată decât cea a etnicilor romi33. Același studiu indică

!image

31 Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 2013 și articolul 28 al Convenției Națiunilor Unite pentru drepturile copilului, ratificată și de România

32 IRES (2018). Studiu comparativ a nevoilor comunităților de romi în contextul stabilirii priorităților strategice de intervenție pentru incluziunea socială a acestora. Cluj-Napoca: IRES

33 Idem

faptul că jumătate dintre persoanele de etnie romă cu cel mult 8 clase absolvite fie nu știau să scrie, fie aveau mari dificultăți de scriere.

România nu a înregistrat în ultimii ani progrese în domeniul facilitării accesului copiilor romi la învățământul timpuriu. Nici în învățământul obligatoriu nu s-au constatat progrese, chiar dacă decalajul dintre romi și populația majoritară este mai mic decât în cazul educației timpurii. Ponderea copiilor romi care frecventează învățământul obligatoriu este de 78% (față de 95% pentru copiii români din vecinătate). Decalajul se mărește din nou în cazul accesului la învățământul liceal, unde regăsim mai puțin de un sfert dintre elevii romi (22%), comparativ cu populația majoritară unde ponderea urcă la 80%34.

Ocupare

În continuare populația romă se confruntă cu acces scăzut pe piața forței de muncă. Raportul EU-MIDIS II35 (2016) constată că numai unul din patru romi în vârstă de cel puțin 16 ani „desfășura o activitate salariată” sau „independentă” la momentul sondajului. Femeile rome au raportat rate ale ocupării forței de muncă mult mai mici decât bărbații romi – 16%, comparativ cu 34%.

În general, sondajul arată că ratele de muncă remunerată pentru romii cu vârsta între 20 și 64 de ani sunt de 43%, ceea ce este cu mult sub media UE de 70% în 2015. Situația tinerilor este mult mai gravă: în medie, 63% din romii cu vârsta între 16 și 24 de ani nu aveau un loc de muncă și nici nu participau la o formă de învățământ sau la activități de formare la momentul sondajului, în comparație cu media UE de 12% pentru aceeași grupă de vârstă. Pentru această grupă de vârstă, rezultatele arată, de asemenea, un decalaj considerabil între femei și bărbați, procentul tinerelor rome neîncadrate în muncă și neînscrise în programe educaționale sau de formare fiind de 72%, față de 55% în cazul bărbaților.

Raportul societății civile de monitorizare a implementării strategiei naționale de integrare a romilor în România, Evaluarea progresului în domeniile cheie ale strategiei, realizat în 2018, prezentând o analiză comparativă pentru perioada 2012- 2018, relevă evoluții interesante din perspectiva situației ocupării romilor, în dinamică, dar și din perspectiva comparației cu situația gospodăriilor majoritare, în sensul creșterii semnificative a ponderii ocupării de tip salarial în gospodăriile de romi.

VMG este identificat drept sursă de venit în 1% dintre gospodăriile din eșantionul majoritar (în creștere cu 1 procent, față de 2012) și în 10% dintre gospodăriile din eșantionul de romi (aici creșterea este de 8 procente).

În cazul activităților neagricole pe cont propriu, ponderea în economia surselor de venit crește, iar diferența romi-români crește semnificativ (de la 3, la 5 puncte procentuale).

Munca în străinătate este identificată drept sursă de venit într-o măsură semnificativ mai mare în 2018, fată de 2012, în eșantionul general creșterea fiind de la 1 la 2%, iar în eșantionul de romi, de la 3, la 5%. Această situație este corelată cu cea privind ponderea gospodăriilor în care există migrație externă-această pondere este de 29% în cazul eșantionului de romi, față de 18% în eșantionul populației majoritare.

În ceea ce privește gospodăriile cu copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, acest procent este de 10% în cazul romilor și de doar 4% în cazul eșantionului populației generale. Chiar dacă situația ocupării romilor cunoaște o

!image

34 EU-MIDIS II. (2016). Al doilea sondaj privind minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeană. Romii – rezultate selectate. Luxemburg: Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale

35 EU-MIDIS II a cules prin sondaj a cules informații despre 33.785 de persoane de etnie romă care trăiesc în gospodăriile respondenților.

anumită îmbunătățire, pe anumite componente, crește ponderea surselor de venit ocazionale, pe cele două tipuri de eșantioane menționate anterior și crește ponderea gospodăriilor fără surse de venit și a celor beneficiare de ajutor social, în cazul gospodăriilor de romi. De asemenea, crește semnificativ importanța banilor primiți din străinătate în economia surselor de venit a gospodăriilor de romi.

Ponderea romilor în rândul populației totale apte de muncă este în creștere, astfel că participarea romilor la piața muncii este esențială pentru sprijinirea costurilor naționale crescânde aferente, în special celor privind pensiile și sănătatea. Această situație deficitară reprezintă un cost economic pentru societate în ansamblu, prin irosirea capitalului uman prețios și prin pierderile de productivitate a muncii. La nivelul României, din estimările Băncii Mondiale reiese faptul că se pierd anual 887 milioane de euro, prin lipsa oportunităților de manifestare a potențialului economic pe care-l poate furniza populația romă, respectiv prin insuficienta valorificare a productivității și, implicit, a contribuțiilor fiscale asociate.

În momentul actual, dimensiunea socio-economică a inserției romilor pe piața muncii nu este abordată nici corespunzător nevoilor specifice romilor la nivelul comunităților și tipologiilor sociale36, dar nici în raport cu cerințele de competențe și calificări reclamate de piața muncii.

În comunitățile sărace, nu doar populația este săracă cronic, ci și potențialul economic - agenții economici și mijloacele de producție - al comunității și infrastructura comunitară sunt deficitare. Aproximativ 60% din totalul comunităților din mediul rural de romi sunt sărace, spre deosebire de comunitățile de romi din mediul urban, care dețin o forță de muncă relativ mai educată, dar tot slab calificată.37 Cumularea caracteristicilor asociate cu riscurile privind ocuparea conduce la scăderea vizibilă a șanselor de ocupare în munci salariale. Tinerii romi din mediul rural și femeile de etnie romă au șanse simțitor mai reduse de a fi încadrați în economia formală.38

Sănătate

Chiar dacă sănătatea reprezintă un pilon important al incluziunii romilor în toate documentele de politică publică, în continuare, studiile și cercetările analizate scot în evidență faptul că romii întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor de sănătate de bază, preventive și curative, integrate și de calitate. Datele recente arată că încă se menține un decalaj al indicatorilor de morbiditate și mortalitate în rândul romilor față de populația majoritară din România.

Din rapoartele de progres județene realizate de BJR se evidențiază faptul ca principalele activități derulate în comunitățile cu romi sunt campaniile de vaccinare, campaniile de educație pentru sănătate în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, precum și alte activități derulate de DSP în conformitate cu programele naționale de sănătate gestionate de Ministerul Sănătății.

Conform raportului IRES (2018)39, există diferențe vizibile între populația de romi și populația majoritară în ceea ce privește starea de sănătate și accesul la servicii de sănătate:

Lipsa controlului medical anual. Dacă 71% din populația majoritară își fac controlul medical anual, acest lucru este valabil numai pentru 39% dintre romi.

!image

36 Raportul societății civile de monitorizare a implementării strategiei naționale de integrare a romilor în România, 2019

37 Id 7

38 Raportul societății civile de monitorizare a implementării strategiei naționale de integrare a romilor în România (2019)

39 IRES, 2018, Studiu comparativ a nevoilor comunităților de romi în contextul stabilirii priorităților strategice de intervenție pentru incluziunea socială a acestora

Înscrierea la medicul de familie. Față de 2012 se remarcă o ușoară creștere a persoanelor înscrise la medicul de familie în 2018, pentru ambele eșantioane, romi și populația majoritară.

Cele mai frecvente boli menționate ca fiind prezente în familie sunt afecțiunile stomatologice, bolile cardiovasculare, afecțiunile digestive și cele oftalmologice. Nu există o diferențiere majoră între romi și populația majoritară.

Accesul la serviciile medicale în rândul romilor. A scăzut numărul romilor care susțin că nu au beneficiat de îngrijire de specialitate în spital de la 21% în 2012 la 12% în 2018.

Diferențe mari în ceea ce privește utilizarea contracepției. Există diferențe mari (10%) între populația majoritară și romi în ceea ce privește utilizarea măsurilor contraceptive. De altfel, 16% dintre femeile rome preferă să facă avort, în timp ce în cazul populației majoritare proporția este de 1%. Nu există schimbări majore față de 2012.

Supravegherea medicală în timpul sarcinii este mai scăzută decât la populația majoritară. 18% dintre femeile rome declară că în timpul sarcinilor nu au fost niciodată la doctor.

Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului „Prima prioritate: Niciun copil invizibil” (ANPDCA, UNICEF România, 2017)40 în ceea ce privește vaccinarea copiilor între 1 și 5 ani, în 2015, procentul copiilor romi nevaccinați era de trei ori mai mare decât cel al copiilor populației majoritare nevaccinați, iar situația nu s-a îmbunătățit semnificativ.

Referitor la bolile cu care se confruntă cetățenii de etnie romă, din analiza realizată de ANR a rezultat că autoritățile competente nu culeg date cu caracter etnic pe tipuri de boli. Cu toate acestea, se constată, din discuțiile cu practicienii în domeniu, că nu sunt diferențe semnificative între romi și populația majoritară cu privire la incidența îmbolnăvirilor. Totuși, având în vedere că starea de sănătate este condiționată și de caracteristicile socio-economice și culturale, practicienii recomandă implementarea unor campanii de educație pentru sănătate în domeniul prevenirii îmbolnăvirilor, adaptate nivelului de instruire și sistemului cultural/tradițional al membrilor comunităților cu romi.

Reprezentații societății civile semnalează faptul ca fenomenul discriminării este prezent în relația personal medical-pacient și îmbracă diferite forme, respectiv: discriminare directă, când romii sunt refuzați explicit de personalul medical, chiar dacă îndeplinesc toate condițiile pentru a primi asistență medicală, dar și discriminare indirectă, manifestată prin segregarea pacienților în unitățile spitalicești, pe baza criteriului etnic și statutului social41.

Identitate, tradiții și patrimoniul cultural al minorității rome. Reconcilierea cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor

Identitate, tradiții și patrimoniul cultural al minorității rome

După 1990, romii au fost recunoscuți ca minoritate națională de statul român, însă nu se bucură pe deplin de drepturile culturale care decurg din acest statut, pe fondul stigmatizării apartenenței etnice și al persistenței rasismului în societate și al excluziunii sociale, fiind abordați ca grup social vulnerabil sau dezavantajat din punct de vedere social.

!image

40 https://www.unicef.org/romania/ro/rapoarte/evaluarea-sumativă-modelului-„prima-prioritate-niciun-copil-«invizibil»

41 idem

În calitate de minoritate istorică în România, romii au trăit alături de populația majoritară de aproximativ cinci secole, potrivit atestărilor documentare. Cu toate acestea, distanța socială dintre romi și populația majoritară continuă să se mențină, stereotipurile și prejudecățile rămânând principalii vectori care îi descriu pe romi în mentalul populației majoritare. Această situație este cauzată de necunoașterea şi lipsa recunoașterii istoriei şi culturii romilor, în societate în ansamblu, dar îndeosebi în sistemul educațional, care continuă să sufere de lipsa de informații coerente şi suficiente în curricula obligatorie pentru toți elevii şi de lipsa unei culturi școlare care să favorizeze interculturalitatea.

Conform datelor oficiale, limba romani este limbă maternă pentru 244.503 dintre romii recenzați în anul 2011. În acord cu aceste date, limba romani este limba maternă pentru 40% din romii care trăiesc în România. La nivelul anului 2019, studiul IRES reflectă că, din eșantionul reprezentativ la nivel național, din populația romă respondentă 59% vorbesc limba româna, 31% limba romani și aproximativ 10% vorbesc alte limbi, precum maghiara, turca, ș.a.

Studiile și cercetările în domeniu menționează faptul ca mulți dintre romi au o stimă de sine etnică scăzută cauzată de stigmatizarea socială internalizată, precum și de procesele de asimilare forțată prin care au trecut membrii comunităților cu romi din România. Tarele unei istorii de excludere au avut efecte determinante în mentalul colectiv rom. Privarea individului de drepturi şi de acces la resurse de dezvoltare socială conduce la pierderea demnității etnice și la instalarea auto-culpabilizării şi a rușinii de sine etnice. Stima de sine etnică a romilor poate fi recâștigată prin extinderea învățării limbii, istoriei și culturii romani în școală, inclusiv, acolo unde condițiile le permit: comunități de romi vorbitoare de limbă romani, opțiunea părinților romi de a studia limba maternă, existența sau încadrarea de cadre didactice rome calificate, existența sau publicarea de manuale școlare în limba romani etc., printr-un învățământ bilingv sau monolingv în limba romani.

Lipsa instituțiilor de reprezentare culturală– esențiale pentru promovarea culturii rome - reprezintă o altă problemă care împiedică afirmarea și reconstrucția identității romilor.

O soluție pentru recâștigarea demnității etnice rome ar fi reconstrucția instituțională a identității, prin înființarea de instituții de formare și reprezentare identitară viabile și credibile (ex: şcoli cu predare în limba romani sau specializate pe limba, istoria şi cultura romani, centre culturale, centre comunitare, muzee, edituri, biblioteci, teatre etc.). Conservarea, dezvoltarea și promovarea identității etnice a romilor este amenințată, în prezent, de lipsa unui cadru instituțional pentru prezervarea identității culturale etnice: lipsa unui Muzeu Național al Culturii și Istoriei Romilor, a unui Teatru Rom de Stat, a unei Filarmonici a Romilor, a unui institut de cercetare a istoriei și culturii romilor.

De asemenea, este necesară continuarea păstrării, cercetării, dezvoltării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității rome prin intermediul producției culturale rome finanțate de către instituțiile publice centrale și locale.

Astfel, Strategia își propune să consolideze și să adapteze cadrul legal în domeniul protecției drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la situația și necesitățile actuale ale minorității rome prin: promovarea condițiilor de natură să permită persoanelor aparținând etniei rome să-și mențină și să-și dezvolte cultura42, precum și să-și păstreze elementele esențiale ale identității romilor, respectiv limba,

!image

42 Concluziile Consiliului privind redresarea, reziliența și durabilitatea sectoarelor culturale și creative (2021/C 209/03), prin care Statele Membre sunt invitate să promoveze sensibilizarea culturală în societăți prin stimularea participării culturale active și a accesului egal la cultură pentru toate grupurile sociale, inclusiv pentru cele mai marginalizate și vulnerabile (https://eur- lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:JOC_2021_209_R_0003 from=EN)

tradițiile și patrimoniul cultural; garantarea respectului pentru dreptul oricărei persoane care aparține etniei rome la libertățile fundamentale – libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, libertatea de exprimare și la libertatea de gândire, conștiință și de a-și practica religia; adoptarea unor măsuri adecvate pentru facilitarea accesului persoanelor de etnie romă la mijloacele de informare, pentru promovarea acceptării și pentru a favoriza pluralismul cultural; garantarea dreptului oricărei persoane aparținând etniei rome de a folosi liber limba romani în spațiul privat sau în public, oral și în scris.

Problematica reconcilierii cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor

Istoria romilor din România este una marcată de excluziune și discriminare rasială, pornind de la cele cinci secole de sclavie, continuând cu genocidul din timpul Holocaustului, urmată de politica de asimilare forțată din timpul regimului comunist. Lipsa cunoașterii în societate, la toate nivelurile și în toate grupele de vârstă, a faptelor istorice care au generat traume generaționale, tragedii umane și stigmat social, care produc și astăzi efecte negative pentru romii din România, prin perpetuarea stereotipurilor și prejudecăților despre minoritatea romă, plasează România în rândul țărilor care încă au o nevoie acută de reconciliere cu trecutul și de recunoaștere a instituției sclaviei, a Holocaustului și a asimilării romilor în timpul regimului comunist.

Este nevoie de o dezbatere activă și promovarea în societate și în sistemul educațional din România privind necesitatea cunoașterii referitoare la:

(i)Holocaustul care i-a avut ca victime pe evrei și pe romi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, (ii) perioada sclaviei romilor și implicațiile sociale din prezent, (iii) politica de asimilare forțată a romilor din timpul regimului comunist.

Aceste episoade istorice ignorate în sistemul educațional și necunoscute suficient sau chiar negate în societate, sunt generatoare de stigmat social, de perpetuarea discursului urii și a infracțiunilor motivate de ură avându-i ca subiecți pe minoritarii romi, indiferent de statutul socio-educațional al acestora. Pentru abordarea acestor teme de dezbatere publică sunt necesare:

revizuirea programelor școlare și a cursurilor universitare în care aceste traume istorice transgeneraționale să fie cercetate, studiate și predate noii generații,

formare continuă a cadrelor didactice de specialitate,

instituirea și finanțarea de la bugetul de stat a unui sistem de burse de studiu pentru cercetătorii romi și despre minoritatea romă, în domenii ca istoriografie, cercetare istorică de arhivă și literară, științe sociale interdisciplinare, psiho-sociale, din domeniul științelor educației etc. pentru aprofundarea acestor episoade istorice și fundamentarea de viitoare politici publice,

completarea oricăror campanii anti-discriminare cu acțiuni, proiecte, programe care să aducă în atenția publicului cele trei tipuri de persecuții ale romilor în spațiul românesc - sclavie, Holocaust, asimilare culturală - cu o paletă largă de acțiuni, cum ar fi cercetări istorice, acțiuni culturale tematice, organizare de dezbateri publice în rândul tinerilor, tabere școlare tematice, tabere pentru artiști plastici, dramaturgie, arte vizuale, documentare, burse.

nu în ultimul rând, sunt esențiale acțiuni care să evoce personalitățile din rândul minorității romilor din România și nu numai, cu scopul de a contribui la creșterea stimei de sine a romilor și la conștientizarea în rândul populației majoritare a contribuției romilor,

asemeni celorlalte minorități naționale recunoscute, la patrimoniul cultural românesc și universal.

Totodată, este necesar ca în combaterea fenomenelor de radicalizare, a discursului incitator la ură și a infracțiunilor motivate de ură rasială, sau de orice altă natură, să fie asigurată sinergia cu măsuri și strategii complementare, spre exemplu Strategia pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului incitator la ură.

Combaterea discriminării și a atitudinilor antirome

În materia protecției drepturilor romilor, legislația anti-discriminare din România este suficient de acoperitoare și în concordanță cu Directiva 2000/43/EC a Consiliului din

29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, dar nu atinge în mod practic toate domeniile vieții publice și private; în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului cazurilor de discriminare înregistrate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), sau instrumentate de instanțele judecătorești, fapt ce demonstrează o creștere a gradului de cunoaștere sau încredere în mecanismele naționale de protecție împotriva discriminării. Din analiza efectuată de ANR, provocările majore persistă în ceea ce privește cunoașterea de către publicul larg a legislației care îi protejează în cazuri de discriminare și a drepturilor de care se bucură, exercitarea drepturilor de către aceștia, punerea în aplicare a legislației de către agenții de aplicare a legii, în special în cazurile conexe de discriminare, discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură, precum și lipsa formării de specialitate a agenților responsabili de punere în aplicare a legii, ori a lipsei protocoalelor specifice, care au ca rezultat lipsa investigării sau ignorării în cursul anchetei a aspectelor care țin de discriminarea multiplă sau intersecțională a unora dintre victime, spre exemplu etnicitate în corelare cu vârstă, gen, dizabilitate, orientare sexuală și identitate sau expresie de gen, vârstă, ș.a. motive care, potrivit legii, constituie circumstanțe agravante.

În România și în spațiul european, atitudinile anti-rome sunt vizibile în spațiul public, în toate sferele vieții cotidiene, fapt reliefat și de recentele rapoarte ale societății civile, care recomandă României și celorlalte State Membre să ia măsuri pentru abordarea discriminării multiple/intersecționale și creșterea caracterului disuasiv al secțiunilor aplicate în cazuri de discriminare, să dezvolte programe naționale de formare pentru prevenirea și combaterea discriminării pentru reprezentanții instituțiilor publice și să combată activ rasismul remanent la nivelul instituțiilor și atitudinile antirome existente în societate. Aceste obiective se pot materializa prin cultivarea, la toate nivelurile administrației publice – locale, județene, centrale – a unei culturi pentru nediscriminare, în favoarea egalității, acceptării diferenței și respectului pentru diversitate.

Lipsa combaterii active a atitudinilor antirome este semnalată de societatea civilă care monitorizează punerea în aplicare a legislației anti-discriminare. Astfel, se constată că combaterea atitudinilor anti-rome prin legislația anti-discriminare existentă nu este suficientă și că toate cele patru domenii sectoriale din Strategie – educație, ocupare, locuire și sănătate – trebuie însoțite de măsuri relevante care să abordeze și să facă referire explicită la atitudinile anti-rome. Mai mult, acestea recomandă crearea de instrumente care să combată rasismul și xenofobia prin

mijloacele legislației penale, fapt ce ar asigura ca discriminarea fățișă, discursul incitator la ură și infracțiunile motivate de ură împotriva romilor să nu se mai întâmple; în acest sens, Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal a fost preluată în legislația română. Astfel de aspecte sunt susținute și raportate și de Comisia Europeană, care cere statelor membre UE ca în revizuirea măsurilor de incluziune a romilor să răspundă acestor provocări majore, în special abordări intersectoriale, transsectoriale și integrate pentru eliminarea discriminării multiple și a excluderii multidimensionale; planificarea bazată pe analiza nevoilor femeilor și copiilor de etnie romă și luarea în considerație a diversității existente în rândul romilor și abordarea intersecțională a modelelor de excludere și discriminare cu care se confruntă anumite grupuri și subgrupuri din rândul comunităților vulnerabile cu romi.

Comisia Europeană recomanda în 2019 tuturor Statelor Membre recunoașterea atitudinilor antirome, pentru promovarea unei abordări puternice de nediscriminare, în cadrul intervențiilor de incluziune a romilor în toate domeniile. Aceasta trebuie să includă recunoașterea particularităților atitudinilor antirome, ale infracțiunilor motivate de ură și ale retoricii împotriva romilor, precum și provocările cu care se confruntă victimele de etnie romă în ceea ce privește accesul la justiție, protecție și asistență (cum ar fi subraportarea, inclusiv din cauza fricii de discriminare, sau de represalii din partea autorităților de anchetă, riscurile de revictimizare, impactul atitudinilor părtinitoare ale autorităților față de măsurile prevăzute de dreptul penal ca răspuns la criminalitate, etc.).

Atitudinile antirome - Antigypsyism, în engleză -, sau rasismul anti-rom, după cum este folosit de activiștii pentru drepturile omului, sunt recunoscute în spațiul european drept o formă specifică de rasism îndreptat împotriva romilor, sintilor și nomazilor, dar și a altor grupuri care sunt stigmatizate, făcând apel la exonimul profund peiorativ

„țigan”, larg răspândit în spațiul public. Organizațiile rome și pro-rome reunite la nivel european în coaliția Alliance against Antigypsyism, au propus definiția de lucru a termenului antigypsyism, al cărui echivalent recomandat de ANR pentru folosirea în limba română în documente oficiale este “atitudini antirome”, cu scopul evitării folosirii termenului peiorativ:

Atitudinile antirome reprezintă un complex persistent, construit din punct de vedere istoric al rasismului acceptat împotriva grupurilor sociale identificate cu termenul discriminatoriu „țigan” sau alți termeni peiorativi asociați și încorporează:

o percepție uniformizatoare și care definește și descrie aceste grupuri din perspectiva stereotipurilor și prejudecăților;

Atribuirea acestor caracteristici specific către aceste grupuri;

Constructe sociale discriminatorii și practici violente care decurg din acestea, cu efecte de marginalizare și degradante și care reproduc dezavantaje structurale.

Măsuri pentru combaterea atitudinilor antirome și consolidarea legislației anti- discriminare:

Adoptarea în Strategie a definiției recomandată de coaliția europeană Alliance against Antigypsyism și operaționalizarea acesteia în legislația anti-discriminare existentă; actualizarea prevederilor legislației penale care sancționează discursul incitator la ură și infracțiunile motivate de ură cu această definiție, precum și

conferirea unui caracter disuasiv al pedepselor aplicabile prin conferirea atributului de agravantă atitudinii antirome. Formarea continuă a agenților de aplicare a legii, a procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește înțelegerea fenomenului și implicațiilor atitudinilor antirome, în instrumentarea cazurilor conexe.

Consolidarea legislației pentru abordarea eficace a discriminării multiple/intersecționale în practica juridică a CNCD și creșterea caracterului disuasiv al sancțiunilor aplicate în cazuri de discriminare multiplă.

Elaborarea programelor naționale de formare pentru prevenirea și combaterea discriminării pentru angajații din instituțiile publice.

Combaterea activă a rasismului instituțional acceptat pe scară largă prin adoptarea definiției acceptate de sectorul neguvernamental rom la nivel european a atitudinilor antirome și promovarea implicațiilor negative a acestora.

Dezvoltare de campanii de informare și conștientizare eficiente în instituțiile publice care furnizează servicii publice în domeniile educație, sănătate publică, ocuparea forței de muncă, locuire.

Campanii de informare și conștientizare asupra fenomenului și implicațiilor atitudinilor antirome în mediul privat care livrează servicii către populație.

ANR recomandă ca lupta împotriva atitudinilor antirome trebuie să aibă o dimensiune preventivă și una pro-activă, accentul punându-se pe promovarea unui discurs pozitiv despre romi în spațiul public, educarea majorității populației în acest sens și creșterea conștientizării asupra consecințelor negative a acestora, pe modelul cunoașterii și conștientizării la nivelul societății despre fenomenul anti-semitismului și consecințele negative ale unor astfel forme de manifestare a urii rasiale.

Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului „Prima prioritate: Niciun copil invizibil” (ANPDCA, UNICEF România, 2017) analiza incidenței vulnerabilităților copiilor în funcție de etnie arată o incidență crescută a unor vulnerabilități în rândul copiilor romi, care sunt mai expuși riscului de violență, abuz sau neglijare.

Concluzii privind contextul actual

Principalele cauze care au afectat implementarea Strategiei aferente perioadei 2015- 2020 au fost lipsa unui mecanism eficient de monitorizare și evaluare în timp real a stadiului de realizare a măsurilor asumate, precum și înțelegerea eronată a cadrului de reglementare. În consecință, planurile de acțiune la nivel local n-au făcut decât să reproducă măsurile naționale, fără a le adapta nici la realitățile specifice ale comunităților, nici la nivelul resurselor disponibile. De asemenea, raportarea primordială la posibilitățile de finanțare din fonduri europene, fără a ține seamă de tehnica diferită de accesare, comparativ cu bugetul de stat, a condus la diminuarea constantă a potențialului de resurse ce puteau fi alocate incluziunii romilor.

Având în vedere experiența perioadei 2014-2020, devine imperativ ca Guvernul României să-și asume o nouă paradigmă pentru politicile adresate romilor în România. Această nouă paradigmă trebuie să fie bazată pe realitățile din comunități și să fie concentrată prioritar pe elaborarea de programe naționale în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al sănătății și al locuirii, domenii care rămân pilonii principali de intervenție în comunitățile defavorizate, în perspectiva reducerii decalajelor față de populația majoritară. În egală măsură este nevoie ca noua viziune a Strategiei pentru perioada 2022-2027 să fie centrată pe promovarea culturii romilor și crearea unei culturi în favoarea egalității de șanse și non-discriminării în societatea românească.

Definirea problemelor

Dimensiunea populației de etnie romă constituie în continuare una dintre cele mai mari provocări pentru Guvernul României. Conform recensământului populației, realizat în anul 2011 de Institutul Național de Statistică, în România trăiesc 621.600 persoane aparținând minorității romilor, autoidentificați, ceea ce reprezintă 3,3% din populația generală a României. Neoficial, numărul romilor este mult mai mare. Organizațiile care activează în domeniu, dar și autoritățile locale, estimează un număr de 1,5-2 milioane de persoane de etnie romă.

Etnicii romi auto-identificați reprezintă circa 27% din totalul locuitorilor din zonele rurale marginalizate. Prin urmare, romii sunt supra-reprezentați în rândul locuitorilor din zonele rurale marginalizate, iar această proporție este de aproape 10 ori mai mare decât proporția națională a romilor auto-identificați în populația totală.

Motivele pentru care un număr foarte mare de romi nu-și asumă apartenența etnică sunt, tradițional, de natură istorică, dar – mai recent - și ca reacție la atitudinile anti- rome ale societății majoritare asupra acestei minorități.

Zonele marginalizate implică existenta unor comunități aflate în dificultatea de a-și valorifica prin inserție pe piața muncii potențialul de capital uman, din lipsa cumulată a accesului la infrastructură, educație, condiții de locuit și servicii de sănătate. Localitățile ce cuprind astfel de zone sunt definite drept marginalizate.

Profilul comunităților marginalizate cu populație romă este structurat pe criterii ce țin, în special, de vulnerabilitățile asociate cu apartenența la această etnie, precum și cele ce caracterizează contextul socio-economic local și zonal. Studiile evidențiază că rata sărăciei la populația de romi a avut o tendință negativă în ultimii șase ani, însă decalajele față de nivelul populației generale se mențin la un nivel ridicat.

De altfel, profilul marginalizării este diferit în cazul comunităților cu romi, comparativ cu cele majoritare. În timp ce majoritatea zonelor rurale marginalizate sunt mici, comunitățile de romi tind să fie mai extinse, 86% dintre romii care trăiesc în comunități marginalizate trăiesc în comunități de romi cu mai mult de 250 de locuitori.43

În plus, cercetările furnizează date contradictorii, de multe ori în contrast cu vizibilitatea romilor în spațiul public românesc, oferind în schimb date alarmante, indicii calitative privind nivelul sub limita decenței la care se află traiul celei mai mari părți a celor identificați drept romi sub toate aspectele posibile: standard de viață, de civilizație, nivel de educație, acces la servicii de sănătate, etc.

Un element particular al minorității rome din România îl reprezintă marea diversitate de neamuri diferite, care prezintă o multitudine de particularități privind tradițiile, limba, portul și modul de viață. Instituțiile europene fac eforturi considerabile în vederea impulsionării, sprijinirii, ghidării Statelor Membre în procesul de incluziune socială a romilor. Decidenții ce elaborează politici adresate romilor la nivel european, dar și național, nu au luat, până acum, în calcul aceste diferențieri între neamurile de romi și specificul comunităților în care aceștia trăiesc. Acest fapt a afectat rezultatele obținute, în raport cu cele propuse prin documentele programatice.

La nivel județean/local nu există analize care să evidențieze gradul de vulnerabilitate a populației rome în raport cu populația majoritară, iar planurile de acțiune județene nu conțin indicatori măsurabili care să țină seama de diferențele culturale ale neamurilor de romi ce locuiesc în aceeași localitate.

Din perspectiva Strategiei, se consideră că pentru incluziunea cetățenilor români de etnie romă, aflați în situație de vulnerabilitate trebuie asigurate și garantate, simultan:

drepturile civile elementare – locuire, educație, sănătate, drept la muncă, la asistență socială) – romii, indiferent de disponibilitatea de asumare a

!image

43 Idem 7

apartenenței etnice, trebuie să beneficieze de drepturile care decurg din statutul de cetățean;

drepturile culturale, dreptul la identitate, astfel încât asumarea apartenenței etnice să devină expresie a stimei de sine.

Asigurarea și garantarea drepturilor civile

Pentru asigurarea și garantarea drepturilor civile este necesară abordarea aspectelor legate de vulnerabilitate și sărăcie, care afectează o mare pondere a cetățenilor români aparținând minorității romilor.

Astfel, prioritare pentru prezenta Strategie sunt următoarele domenii de intervenție:

Infrastructură: izolarea rezidențială, lipsa accesului la utilități și transport afectează condițiile de locuit, asigurarea locuirii sociale și a celei sanitare;

Locuire: comunitățile și/sau locuințele care nu oferă condiții decente de locuire afectează starea de sănătate, precum și premisele elementare de desfășurare a procesului de învățământ pentru elevi:

Educație: lipsa accesului la învățământ de calitate conduce la abandon școlar, respectiv sub-calificare, și afectează inserția pe piața muncii;

Ocuparea forței de muncă și formarea profesională: lipsa de calificare și a oportunităților de inserție pe piața muncii conduce la imposibilitatea acoperirii costurilor pentru utilități și întreținere a locuinței, respectiv la neputința asigurării traiului zilnic (hrană, îmbrăcăminte), cu consecințe asupra participării școlare a copiilor, nivelului de sănătate a familiei;

Sănătate: lipsa accesului la asistență medicală, dar, mai ales, la serviciile de medicină profilactică, afectează atât participarea școlară a copiilor, cât și participarea adulților la activitățile productive, cu consecințe directe asupra situației întregii familii.

Aceste aspecte evidențiază problemele cu care se confruntă familiile din comunități marginalizate, din mediu rural sau urban.

În același timp, acest mod de abordare ne arată că intervențiile unidirecționale, până acum adoptate atât de programele naționale, cât și de intervențiile finanțate prin fonduri europene, s-au dovedit insuficiente și incomplete.

Experiența implementării proiectelor CLLD, precum și a proiectelor DLI (Dezvoltare Locală prin Intervenții Integrate), a creat premisele favorabile pentru obținerea unor rezultate efective și vizibile în procesul de combatere a sărăciei, inclusiv în rândul minorității rome, necesară fiind o abordare integrată, provocarea fiind ca programele naționale să devină mai flexibile pentru a fi implementate complementar, în concordanță cu necesitățile specifice ale fiecărei comunități. În consecință, și pentru perioada 2022-2027, rămâne prioritară rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitățile vulnerabile în domeniile sensibile ce compun cercul vicios al sărăciei.

4.2.1.1.Locuire

Principalele provocări cu care se confruntă comunitățile marginalizate în domeniul locuirii sunt degradarea locuințelor, supraaglomerarea, insuficiența locuințelor sociale și, mai ales, a celor destinate tinerilor, precum și evacuarea din locuințele sociale din neputința plății utilităților, demolarea locuințelor informale situate pe terenuri publice sau private sunt elemente ce conduc la marginalizare și excluziune socială pentru largi categorii de populație vulnerabilă, în care minoritarii romi au o pondere semnificativă. Acestora li se adaugă segregarea spațială, obstacolele întâmpinate în

accesul la locuințe în sectorul privat, precum și lipsa sprijinului public și al legislației referitoare la accesarea locuințelor sociale44.

Un aspect nu lipsit de însemnătate este lipsa informațiilor privind dimensionarea fenomenului evacuărilor forțate, care ar putea permite elaborarea unor soluții preventive, în măsură să evite improvizațiile și situațiile de criză. Autoritățile administrației publice locale nu au o evidență clară a locuințelor ce prezintă potențial de evacuare și, drept consecință, nu au pregătite variante

Abordarea problemelor legate de locuire este de competența autorităților administrației publice locale, prin urmare este necesară responsabilizarea autorităților administrației publice locale, nivel care are competența legală exclusivă în abordarea problemelor identificate la nivel local, a le prioritiza şi soluționa. Strategiile locale trebuie să includă nevoile identificate la nivelul comunităților de romi. Având în vedere că la acest moment MDLAP se află în imposibilitatea de a cuantifica și raporta indicatorii în domeniul Locuirii și Infrastructurii dezagregați după criteriul etnie, este necesară identificarea barierelor care nu permit acest lucru și efectuarea modificarilor necesare asupra reglementărilor legale, astfel încât să fie posibilă atât dezagregarea indicatorilor în funcție de etnie și să creeze cadrul pentru autoritățile locale să raporteze acești indicatori.

Infrastructură

Asigurarea unor condiții decente de viață prin acces la infrastructura de transport și utilități, respectiv starea drumurilor și lipsa infrastructurii la nivel comunitar, reprezintă principala problemă în acest domeniu; rezolvarea este condiționată în general de bunăvoința și/sau interesul autorităților administrației publice locale, dar, foarte adesea, și de statutul legal al așezării.

Drept urmare, stimularea autorităților administrației publice locale pentru dezvoltarea infrastructurii de utilități publice în astfel de zone, precum și sprijinirea activității de cadastru și intabulare a proprietăților imobiliare trebuie să devină obiective de maxim interes pentru autoritățile centrale cu atribuții în domeniu, care trebuie să furnizeze asistență managerială și financiară în acest sens.

Deși există un program național de cadastrare derulat de ANCPI (MLPDA), care are în vedere intabularea gratuită a întregului teritoriu până în anul 2023, există posibilitatea de ordonare prioritară a localităților și sectoarelor cadastrale pe care se află așezări informale, având în vedere că statutul incert din perspectivă legală a acestor comunități are consecințe directe asupra marginalizării, în primul rând prin diminuarea efectelor produse de alte intervenții ce vizează incluziunea minorității rome, inclusiv clarificarea statutului juridic al drumurilor de acces, precum și a rețelelor de utilități.

Educație

Asigurarea unui parcurs cât mai lung în sistemul educațional pentru copiii romi este văzută de cele mai multe ori drept esențială pentru ruperea cercului vicios inter generațional al sărăciei și pentru incluziunea socială a acestora. Cadrul strategic al UE pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) și-a propus printre obiectivele sale de referință pentru anul 2020 ca cel puțin 95% dintre copii să fie integrați în sistemul de educație preșcolară45.

!image

44 Idem

45 https://ec.europa.eu/education/policies/european-policy-cooperation/et2020-framework_ro, accesat la data de 28.01.2019

În acest sens, este nevoie de continuarea sau adoptarea unor măsuri atât integratoare, cât și țintite pe reducerea decalajelor, în special în zonele geografice rurale/urbane marginalizate46. Prin urmare, este nevoie de programe naționale coordonate de reducere a abandonului școlar atât prin creșterea calității actului educațional, inclusiv în școlile cu copii preponderent de etnie romă, cât și prin îmbunătățirea situației socio-economice a gospodăriei, în aspectele care blochează participarea școlară (hrană, haine, condiții de locuire).

Programul de mediere școlară constituie principala intervenție în domeniul educației copiilor romi, dar nu există o metodologie de evaluare a impactului pe care mediatorii școlari îl au asupra educației copiilor.

Programul de măsuri afirmative adresat tinerilor romi - locuri distinct alocate în licee și universități - este insuficient susținut prin facilități asociate, astfel că tinerii romi, în special cei din mediul rural, după terminarea celor 8 clase, nu-și pot permite continuarea studiilor din lipsa resurselor financiare în familie.

Pe de altă parte, este evidentă nevoia unor programe de îmbunătățire a nivelului educațional și reducerea analfabetismului în rândul persoanelor care au depășit vârsta corespunzătoare clasei de școlarizare (de tip „A doua șansă”), iar programele ar trebui să își propună drept ținte participarea a minim 15% beneficiari cetățeni români aparținând minorității rome, în special din mediul rural și comunități urbane/rurale marginalizate.

Un alt factor care afectează educația copiilor romi este reprezentat de superficialitatea cu care instituțiile deconcentrate în domeniul educației și o parte însemnata din unitățile școlare tratează acesta problematică. În conformitate cu raportul de monitorizare realizat de ANR în anul 2018, în domeniul educației, rolul inspectorului angajat al ISJ pentru minoritatea romilor, este perceput diferit de la un județ la altul. În unele județe sunt inspectori de etnie romă angajați ai ISJ responsabili de domeniul educației copiilor romi, iar în alte județene inspectorii pentru minorități au preluat acesta sarcina prin cumul de funcții. Și în cazul acestor funcționari, este nevoie de o evaluare a competențelor și de o instruire continuă în special în domeniul promovării diversității și non-discriminării.

Un impediment al accesului la o educație de calitate îl reprezintă tendința de segregare a copiilor romi în școli, fenomen care persistă în continuare, în pofida reglementărilor guvernamentale recente și în particular ale Ministerului Educației care interzic acest lucru.

Cercetările calitative și cantitative47 au arătat că în școlile segregate pe criterii etnice există mai multe deficiențe: pe măsură ce crește ponderea de copii romi într-o școală, descrește calitatea dotărilor materiale de care dispune aceasta – laboratoare de specialitate, săli de sport, biblioteci, calculatoare. De asemenea, școlile cu procent ridicat de romi dispun în mai mică măsură de cadre didactice calificate (27,7% din profesorii din școlile majoritar rome nu au calificare față de 16,5% din cele de non-rome)48, promovabilitatea la examenul de capacitate este mai mică în cazul școlilor majoritar rome, iar participarea la olimpiade este și ea mai redusă. Școlile sunt adesea supraaglomerate, motivația profesorilor de a lucra cu copii romi este

!image

46 Council of European Union (2013). Council recommendation on efective Roma integration measures in the member states. Brussels, pp. 5-6

47 Laura Surdu, Eniko Vincze şi Marius Wamsiedel, (2011). "Roma School Participation, Non-Attendence and Discrimination in România," București: UNICEF, Gelu Duminică și Ana Ivasiuc, (2010) "O școală pentru toți? Accesul copiilor romi la o educație de calitate," București: UNICEF, Cătălin Augustin Stoica, și Marius Wamsiedel. (2012). "Inequity and Inequality. Teacher Absenteism, Romani Pupils and Primary Schools in România," Budapest: Roma Education Fund

48 Cătălin Augustin Stoica şi Marius Wamsiedel. (2012). "Inequity and Inequality: Teacher Absenteeism, Romani Pupils, and

Primary Schools in România," Budapest: Roma Education Fund, p. 59

redusă, iar navetismul cadrelor didactice este ridicat, din cauza distanței mari până la aceste unități școlare.

De asemenea, un obstacol în calea creării unui climat educațional intercultural îl reprezintă lipsa informațiilor referitoare la istoria romilor din manualele școlare. Astfel, există manuale de istorie care omit să ofere informații despre romi, respectiv, lipsesc informații despre Holocaustul romilor, despre sclavia romilor în Țările Române și despre participarea romilor la dezvoltarea patrimoniului cultural al României.49

Ocupare

Inserția pe piața muncii reprezintă unul din punctele existente în cercul vicios al sărăciei, afectat de celelalte verigi, cu atât mai mult cu cât populația de romi are o structură de vârste mult diferită de cea a populației majoritare; la nivel național, minoritatea romă este o populație foarte tânără, aproximativ o treime având vârsta sub 15 ani, comparativ cu populația majoritară, în care aproximativ o cincime are sub 15 ani.

Așadar, problemele de ocupare cu care se confruntă minoritatea romă nu privesc doar dreptul elementar la muncă, ci reprezintă o prioritate economică de valorificare a unui potențial social și economic pe termen lung. Lipsa cronică de calificare a tinerilor romi ce încearcă să intre pe piața muncii îi determină să se îndrepte spre munci „inferioare” din perspectiva prestigiului social și, implicit, a remunerației, care nu le pot asigura un trai decent.

Pilonul european al drepturilor sociale, întărit prin obiectivul de politică O Europă mai socială specific CFM 2021-2027, statuează abordarea prioritară a drepturilor sociale prin sprijinirea calității locurilor de muncă50, astfel încât să crească adresabilitatea măsurilor de incluziune activă, chiar la nivelul grupurilor vulnerabile dificil de plasat pe piața muncii formale.

Capitalul social omogen din interiorul aceluiași grup de tip familial și capitalul social intergrupal favorizează activitățile din sfera activităților economiei non-formale, antreprenoriat și economie socială, dificultățile principale întâmpinate fiind legate de diferențele dintre mediul urban și cel rural, respectiv accesul redus la piețele de desfacere.

În comunitățile vulnerabile cu populație romă se resimte acut nevoia unor facilități acordate inițiativelor antreprenoriale și agenților economici care angajează minoritari romi, oferindu-le perspective de ridicare a nivelului de calificare, în special pentru femei și tineri, dar și pentru unele persoane vulnerabile, cum ar fi tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului sau din sistemul penitenciar.

Sănătate

În domeniul sănătății, principala problemă care trebuie abordată foarte serios este programul de asistență medicală comunitară derulat în comunitățile vulnerabile cu romi. Din analiza ANR a rezultat faptul că rolul mediatorului sanitar este foarte important la nivel comunitar, în procesul de prevenire a îmbolnăvirilor membrilor comunităților vulnerabile cu romi. Începând cu anul 2017 activitatea de asistență medicală comunitară este reglementată de următoarele acte normative: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/ 2017 și completată prin Legea nr. 119/ 2019 și de Hotărârea Guvernului nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară,

!image

49 Analiza manualelor de Istorie realizată pentru Centrul de Resurse Juridice 2016

50 Manual de simplificări, 80 măsuri de simplificare în politica de coeziune 2021-2027

prin care își implementează activitatea furnizorii de servicii de asistență medicală comunitară (medic, asistent medical comunitar, moașă și mediator sanitar). Serviciile de asistentă medicală comunitară se acordă tuturor grupurilor vulnerabile din punct de vedere medico-socio-economico-educațional indiferent de etnie si indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat al beneficiarilor. Problemele identificate anterior au fost abordate de noua legislație și au ținut cont de atribuțiile mediatorului sanitar și al asistentului medical comunitar, Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) putând fi sancționate pentru nerespectarea legislației specifice. Existența postului de mediator sanitar în comunitățile cu populație semnificativă de romi este de o importanță deosebită și acesta poate fi ocupat de persoane din comunitate cu curs ANC în ocupația mediator sanitar. Din acest motiv autoritățile centrale, județene și locale trebuie să facă toate eforturile să se asigure de formarea cadrelor necesare și de prezența acestui post în schema de personal la nivelul UAT. În cazul comunităţilor vulnerabile de romi, autorităţile locale pot conlucra cu organizaţii neguvernamentale şi cu reprezentanți locali din comunitate pentru soluţionarea problemelor socio- sanitare din respectivele comunităţi; Ministerul Sănătății asigură coordonarea tehnică şi metodologică, monitorizarea, evaluarea şi controlul activităţii reţelei de asistenţă medicală comunitară, direct şi prin intermediul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. DSP coordonează tehnic şi metodologic, monitorizează, evaluează şi controlează activitatea de asistenţă medicală comunitară la nivel judeţean şi monitorizează introducerea lunară a datelor activităţii de asistenţă medicală comunitară și se asigură de crearea de proceduri și metodologii proprii, pentru furnizarea datelor dezagregate după etnie, pe baza raportărilor mediatorilor sanitari, la nivel național, cu respectarea reglementărilor de protecție a datelor personale și asigurarea netrasabilității identității pacienților.

Totodată, problemele existente la nivelul implementării prevederilor legislației specifice, O.U.G. nr. 18/2017 și H.G. nr. 324/2019 amintite anterior, cauzate de lipsa resursei umane și a lipsei actelor (metodologii, standarde, ghiduri, protocoale) subsecvente legislației de reglementare a organizării, funcționării, finanțării activității de asistență medicală comunitară rămân provocări care împiedică furnizarea eficace a serviciilor de sănătate la nivelul comunității.

O altă problemă identificată în domeniul sănătății romilor o constituie necesitatea de a reduce decalajul în privința stării de sanatate dintre romi și restul populatiei, prin includerea acestora în programele și intervențiile naționale în domeniul sănătății publice gestionate de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Femeile și fetele rome întâmpină adesea prejudecăți rasiale sau de gen, în ceea ce privește accesul la sănătate și alte servicii publice. Totodată lipsesc serviciile direcționate pentru femeile și fetele cu dizabilități și alte grupuri de femei și fete aflate în situații vulnerabile.

Asigurarea și garantarea dreptului la identitate

Studiile și cercetările în domeniu menționează faptul ca mulți dintre romi au o stimă de sine etnică scăzută cauzată de stigmatizarea socială internalizată, precum și de procesele de asimilare forțată prin care au trecut membrii comunităților cu romi din România. Privarea individului de drepturi şi de accesul la resurse de dezvoltare socială conduce la pierderea demnității etnice și la instalarea auto-culpabilizării şi a rușinii de sine etnice, precum și discriminarea sistemică la care romii sunt supuși în

societate. Stima de sine etnică a romilor poate crește prin extinderea învățării limbii, istoriei și culturii romani în școală, inclusiv, acolo unde condițiile le permit - comunități de romi vorbitoare de limbă romani, opțiunea părinților romi de a studia limba maternă, existența sau încadrarea de cadre didactice rome calificate, existența sau publicarea de manuale școlare în limba romani etc. -, printr-un învățământ bilingv sau monolingv în limba romani.

Limba romani este caracterizată printr-o diversitate de dialecte/graiuri, romii aflându- se în prezent în procesul de promovare a limbii prin sistemul oficial de învățământ. Cultura tradițională romă are caracter preponderent oral, astfel încât principala problemă cu care se confruntă demersurile de promovare a limbii romani în sistemul de învățământ bilingv este lipsa literaturii scrise în limba romani, manualele apelând, din păcate, la texte didactice traduse din română sau alte limbi. Un alt element ignorat în prezent, dar care poate influența în mod semnificativ promovarea identității etno-culturale a romilor, este cunoașterea de către societatea în ansamblu a contribuției pe care au adus-o romii la dezvoltarea societății românești și a patrimoniului cultural european, având ca rezultat, pe de o parte, reducerea percepțiilor negative față de minoritatea romă și, pe de alta, creșterea stimei de sine în rândul minoritarilor romi.51

Totodată, lipsa instituțiilor de reprezentare culturală – esențiale pentru promovarea culturii rome - reprezintă o altă problemă care împiedică afirmarea și reconstrucția identității romilor.

O a doua direcție de acțiune vizează dezvoltarea unei culturi instituționale care să țină seama de principiile non-discriminării și egalității de șanse între femei și bărbați, precum și educarea societății la toate nivelurile - nu doar în sistemul educațional, ci și la nivelul discursului public, inclusiv mijloacele mass media - cu privire la aceste principii.

În materie de anti-discriminare și combaterea atitudinilor anti-rome, provocările majore persistă în ceea ce privește cunoașterea de către publicul larg a legislației care îi protejează pe indivizi sau colectivități împotriva discriminării, îndeosebi referitor la lipsa de informare cu privire la căile de atac existente și revendicarea drepturilor fundamentale.

Atitudinile anti-rome sunt vizibile în spațiul public, în toate sferele vieții cotidiene, fapt reliefat și de recentele rapoarte52 ale societății civile, care recomandă autorităților competente să ia măsuri pentru abordarea discriminării multiple, intersecționale. De asemenea, se recomandă sporirea abordărilor disuasive ale sancțiunilor aplicate în cazuri de discriminare și să se dezvolte programe naționale de formare pentru prevenirea și combaterea discriminării pentru reprezentanții instituțiilor publice, precum și combaterea rasismului instituțional și atitudinilor antirome existente în societate.

Obiectivele Strategiei

Strategia Guvernului privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027 pornește de la următoarele premise:

Incluziunea socio-economică a cetățenilor aparținând etniei rome este un proces necesar nu doar pentru a asigura justiția și protecția socială, ci și pentru a valorifica, sprijini și dezvolta potențialul capitalului uman specific;

!image

51 Vezi proiectul “Promovarea personalităților rome în spațiul public” (www.ikultura.ro) și broșura „Romi pentru România” realizate de Centrul Național de Cultură a Romilor-Romano Kher

52 Raportul societății civile de monitorizare a implementării strategiei naționale de integrare a romilor în România. Focalizare pe precondiții structural și orizonatale pentru implementarea cu success a strategiei. https://op.europa.eu/en/publication-detail/-

/publication/.../format-PDF

Măsurile de intervenție trebuie să aibă caracter integrat, multidisciplinar și adaptat, care să țină seama de diferențele existente în rândul comunității, respectiv, de aspectele de intersecționalitate și de particularitățile persoanelor vulnerabilitate;

Asigurarea parteneriatului cu societatea civilă în toate etapele de implementare, monitorizare, evaluare, revizuire și actualizare ale Strategiei.

Pornind de la aceste considerente și pe baza lecțiilor învățate din perioada anterioară, Strategia urmărește realizarea următorului Obiectiv General: Creșterea calității vieții cetățenilor români aparținând minorității rome, fundamentată pe cetățenie activă, incluziune socioeconomică și valorizarea patrimoniului cultural rom

Acesta este susținut de următoarele șase obiective specifice:

Îmbunătățirea condițiilor de locuire a membrilor comunităților vulnerabile cu romi

Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la un sistem de educație incluzivă de calitate

Creșterea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței în sensul evoluției profesionale a acestora

Îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile cu romi

Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome

Combaterea discriminării, a discursului și atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură

Obiectivele specifice sunt susținute de următoarele obiective orizontale:

Îmbunătățirea cadrului legislativ și normativ existent în domeniile de acțiune propuse în Strategie.

Asigurarea unui flux financiar sustenabil măsurilor de incluziune a romilor în vederea implementării planurilor locale de incluziune socială, precum și a măsurilor specifice de incluziune a grupurilor vulnerabile prevăzute în strategiile naționale sectoriale.

Corelarea măsurilor și priorităților Strategiei cu măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor specifice în toate Strategiile sectoriale, respectiv în Programele de Interes Național (PIN) existente.

Programe – direcții de acțiune

Programele și direcțiile de acțiune care vor sprijini atingerea obiectivelor și implementarea strategiei se regăsesc în planurile de acțiune corespunzătoare celor șase obiective specifice (anexele 1-6 la prezenta Strategie).

Se va urmări asigurarea concordanței măsurilor adoptate în Strategie cu programele incluse în planurile strategice instituționale ale instituțiilor cu responsabilități în implementarea prezentei Strategii.

Indicatori

Indicatorii de bază pe baza cărora se va măsura evoluția implementării strategiei se regăsesc în planurile de acțiune corespunzătoare celor șase obiective specifice (anexele 1-6 la prezenta Strategie). Instituțiile cu responsabilități în implementarea măsurilor din Strategie vor avea în vedere evidențierea indicatorilor naționali de dezvoltare durabilă din aria de competențe, în măsura în care indicatorii asociați

măsurilor din prezenta Strategie se subsumează indicatorilor de dezvoltare durabilă identificați.

Rezultate așteptate

Prezenta Strategie își orientează intervențiile astfel încât să contribuie la ruperea lanțului vicios descris în capitolele 4.1 și 4.2. Astfel, în urma implementării Strategiei sunt așteptate următoarele schimbări în privința principalelor politici sectoriale:

condiții decente de locuire, cu spații adecvate pentru socializare, învățare și joacă;

calitate a vieții crescută.

scăderea constantă a numărului de comunități izolate, care nu au acces utilități;

alocări financiare constante în întreținerea infrastructurii și demararea de investiții noi;

sporirea coeziunii comunitare și diminuarea atitudinilor și comportamentelor de marginalizare

accesul facil la utilitățile de bază;

creșterea calității vieții;

dezvoltarea spiritului de responsabilitate.

accesul la educație de calitate și inclusivă;

reducerea abandonului școlar;

participarea activă în cadrul programelor de educație continuă a tuturor categoriilor de vârstă.

dobândirea unui portofoliu durabil al competențelor de bază, inclusiv a celor digitale;

diversificarea oportunităților profesionale.

rata ridicată de inserție pe piața muncii;

cadru accesibil de evoluție prin dobândire de competențe profesionale, respectiv mobilitate profesională

oportunități facile de angajare și menținere la locul de muncă;

venituri suficiente pentru acoperirea costurilor pentru utilități și întreținere a locuinței;

adoptarea unui comportament de economisire a veniturilor

accesul facil la servicii medicale de calitate, mai ales la servicii preventive și curative de bază;

creșterea constantă a stării de sănătate la nivel de comunități.

Având în vedere schimbările enumerate mai sus, în anexe sunt detaliate direcțiile de acțiune, măsurile, rezultatele așteptate, buget alocat, corelarea cu Strategii sectoriale corespunzătoare, instituții responsabile, precum și setul de indicatori aferenți: valori de bază, obiective de etapă și ținte.

La nivelul autorităților județene și locale, măsurile de implementare ale prezentei Strategii, aferente perioadei 2022-2027, vor fi detaliate și adaptate condițiilor specifice, concretizate în planuri de acțiune județene și locale, care vor ține seama de corelarea integrată între domeniile de intervenție, astfel încât să răspundă nevoilor atât ale comunității, cât și ale fiecărei familii ce face parte din aceasta.

Implementare, monitorizarea și evaluarea

Instituții responsabile

Implementarea Strategiei se bazează pe partajarea responsabilităților instituționale, după cum urmează:

la nivel local, unde autoritățile care implementează Strategia sunt primarul și Consiliul Local.

la nivel județean, unde autoritățile implicate în implementarea Strategiei sunt Consiliile Județene, precum și serviciile publice deconcentrate și descentralizate (învățământ, sănătate, muncă, ordine publică, protecția copilului etc.), cu sprijin metodologic din partea Birourilor Județene pentru Romi de la nivelul Instituțiilor Prefectului;

la nivel central, unde instituțiile responsabile cu implementarea Strategiei sunt ministerele, agențiile și autoritățile membre ale Comitetului Interministerial pentru Implementarea, Monitorizarea și Evaluarea Strategiei (CIIMES), cu asistență metodologică de specialitate din partea Agenției Naționale pentru Romi;

Instituții responsabile. Mecanismul de implementare

Coordonarea implementării Strategiei

Mecanismul de implementare, monitorizare și evaluare a Strategiei este coordonat de la nivel central de Comitetul Interministerial pentru Implementarea, Monitorizarea și Evaluarea Strategiei, numit prin Decizie a Prim-Ministrului Guvernului și co- prezidat de un reprezentant al aparatului de lucru al Prim-Ministrului și Președintele Agenției Naționale pentru Romi.

CIIMES este compus din reprezentanți, la nivel de secretar de stat ai ANR și ai tuturor ministerelor de linie și instituțiilor centrale cu responsabilități în ceea ce privește procesul de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome.

CIIMES se reunește semestrial și Președintele prezintă, în ședința de Guvern, un raport privind progresele înregistrate în implementarea Strategiei. Între reuniuni, funcționarea CIIMES este asigurată de secretariatul tehnic, format din ANR și reprezentantul desemnat al aparatului de lucru al Prim-Ministrului.

CIIMES este alcătuit din reprezentanții următoarelor instituții centrale, în funcție de gradul de implicare în procesul de incluziune a romilor:

Instituțiile administrației publice centrale cu atribuții în monitorizarea și evaluarea Strategiei sunt: Secretariatul General al Guvernului (SGG), Agenția Națională pentru Romi (ANR), Ministerul Finanțelor (MF), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin Punctul Național de Contact pentru Romi (MIPE-PNCR).

Instituțiile administrației publice centrale cu atribuții în implementarea și monitorizarea Strategiei sunt: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Muncii si Solidarității Sociale (MMSS), Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Educației (MEdu), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse (MFTES), Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI), Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

!image

!image

Alături de acestea, mai au atribuții în implementarea prezentei Strategii: Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopții (ANPDCA), Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC), Avocatul Poporului (AP), Ministerul Public (MP), Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR), Centrul Național de Cultură a Romilor

„Romano-Kher” (CNCR-RK) și Agenția Națională pentru Romi (ANR).

În funcție de atribuțiile specifice sau în funcție de context, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Justiției (MJ), vor fi informate, respectiv consultate, în ceea ce privește procesul de implementare, monitorizare și evaluare a Strategiei, precum și cu privire la procesul de raportare către Guvern și către partenerii externi asupra progreselor înregistrate în aplicarea acesteia. În plus, MAE va participa în calitate de observator la reuniunile CIIMES.

Activitățile CIIMES se desfășoară prin intermediul Grupurilor de Lucru Tematice (GLT), formate din instituțiile centrale direct implicate în diversele aspecte ale procesului de incluziune a romilor, pentru a se putea asigura o abordare integrată a problematicii specifice populației rome.

În prima sa întrunire, CIIMES își va adopta Regulamentul de Organizare și Funcționare, precum și componența următoarelor GLT:

Grupul de Lucru pentru Dreptul la Locuire

Grupul de Lucru pentru Dreptul la Educație și Identitate Culturală

Grupul de Lucru pentru Dreptul la Sănătate

Grupul de Lucru pentru Drepturile Copilului

Grupul de Lucru pentru Antreprenoriat și Locuri de Muncă

Grupul de Lucru pentru Mobilitate Intracomunitară

Grupul de Lucru pentru Combaterea Discriminării

Grupul de Lucru pentru Promovarea Modificărilor Legislative

Implementarea Strategiei la nivel Local

La nivel local, implementarea măsurilor din Strategie este asigurată de Primar, în calitate de autoritate executivă, și de Consiliul Local, în calitate de autoritate deliberativă la nivel local, ambele având ca atribuții asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor și punerea în aplicare a legislației în vigoare.

Prin aparatul de specialitate al primarului, serviciile specializate ale Primăriei, cu contribuția Expertului local pentru romi, a mediatorilor școlari, mediatorilor sanitari și altor resurse umane rome, se vor implementa următoarele activități:

Identificarea nevoilor membrilor comunităților vulnerabile cu romi,

Realizarea şi implementarea unui Plan de acţiune locală pentru incluziunea comunităţilor de romi, care să cuprindă măsuri integrate în vederea reducerii excluziunii sociale a acestei categorii de populație și a depășirii situației de vulnerabilitate.

Alocarea de resurse financiare de la bugetul local şi atragerea de resurse financiare extrabugetare în vederea implementării unor programe/proiecte în beneficiul comunităților vulnerabile cu romi, înființarea și gestionarea activității membrilor Grupului de inițiativă locală.

Elaborarea de proiecte de dezvoltare locală a comunităţilor de romi în colaborare cu O.N.G.-uri şi alţi actori de la nivel local, judeţean, regional sau naţional.

Transmiterea planului local de acțiune către Instituția Prefectului – BJR, în vederea introducerii acestuia în planul județean de măsuri.

Monitorizarea implementării măsurilor din planul local de acțiune și formularea de propuneri în vederea îmbunătăţirii acestora.

Întocmirea rapoartelor periodice de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea planului de acțiune locală și raportarea lor către BJR şi ANR.

Pentru coordonarea la nivel local a acţiunilor pentru incluziunea romilor este recomandat ca la nivelul primăriilor din localități cu un număr semnificat de romi – autodeclarați sau recenzați oficial, sau pe baza evidențelor organizațiilor reprezentative ale romilor sau ale altor resurse umane pentru romi prezente în și recunoscute de comunitate - să fie angajat un Expert local pentru problemele romilor. Rolul şi importanţa expertului local pentru problemele romilor sunt menționate în Anexa 7 Cadrul instituțional de implementare a Strategiei. Expertul local pentru problemele romilor este angajat al primăriei, lucrând în cadrul unor echipe multidisciplinare, care asigură servicii de susţinere specializate pentru comunităţile de romi. Se facilitează, astfel, accesul la serviciile publice oferite de Primărie ori de câte ori este solicitat, îndeosebi în facilitarea folosirii limbii minorității rome în raporturile cu autoritatea, potrivit prevederilor Constituției, a Codului Administrativ și ale tratatelor internaționale la care România este parte. De asemenea, pentru o bună implementare a activităților din plan local în cadrul APL în care se înregistrează un număr semnificativ de romi se impune angajarea de lucrători comunitari romi (mediatori sanitari, mediatori școlari, consilieri în aparatul de specialitate al primarului etc.).

În procesul de planificare, implementare, monitorizare şi raportare a Planurilor locale de incluziune a comunităţilor de romi vulnerabile, Expertul local pentru romi, împreună cu echipa multidisciplinară din aparatul de specialitate al primarului va beneficia de asistenţă metodologică din partea BJR și al ANR.

Primăriile vor înainta Planul de acţiune locală pentru incluziunea comunităţilor de romi spre analiză şi adoptare prin Hotărâre a Consiliilor Locale, inclusiv alocarea de resurse financiare de la bugetul local pentru implementarea măsurilor stipulate în acest plan.

Grupul de Lucru Local (GLL) și Grupul de Iniţiativă locală (GIL)

Grupul de lucru local este format din expertul local pentru romi, reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, membri ai consiliului local, inclusiv consilieri aleşi aparţinând minorităţii rome, membri ai organizaţiilor neguvernamentale şi un delegat al comunităţii locale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome din cadrul GIL.

GLL este structura de consultare locală pentru realizarea şi implementarea Planului de acţiune locală pentru incluziunea comunităţilor de romi precum și pentru monitorizarea periodică a acestuia, și va fi înfiinţat prin hotărâre a Consiliului Local.

Grupul de Iniţiativă Locală este format din cetăţeni de etnie romă aparţinând grupurilor vulnerabile, la nivelul unui sat/cartier, comunitate de romi.

Principalele funcţii ale GIL sunt de identificare a nevoilor comunităţii de romi specifice și de identificare a soluțiilor și facilitare a implementării acestora, precum şi de consultare asupra măsurilor care sunt necesare pentru incluziunea unei comunităţi şi reducerea stării de vulnerabilitate. La nivelul unui UAT pot fi formate unul sau mai multe GIL, în funcţie de numărul comunităţilor de romi şi de cât de compacte sunt acestea.

Experţii locali pentru romi au un rol esenţial în procesul de facilitare comunitară şi organizează, la nivel local, Grupul de iniţiativă locală (GIL) și Grupul de lucru local (GLL).

9.2.3 Implementarea Strategiei la nivel Județean

Autoritățile care implementează Strategia la nivel județean sunt:

Instituţia Prefectului, prin Birourile Județene pentru Romi (BJR - structură aflate subordinea prefectului și care beneficiază de asistență tehnică și metodologică a Agenției Naționale pentru Romi;

Instituții deconcentrate și descentralizate de specialitate ale administrației publice.

La nivelul Instituției Prefectului sunt organizate Birourile Județene pentru Romi, structuri formate din minim 3 experţi/funcţionari din aparatul de execuţie şi/sau conducere, dintre care minim unul dintre experţi aparţine minorităţii rome, cunoaște particularităţile sociale și culturale ale comunităților cu romi de la nivel judeţean și este cunoscător al limbii romani. În cazul în care nu există un astfel de post în organigramă, acesta se va crea special, după ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Apartenența etnică a expertului sau experților romi în cadrul Biroului Județean pentru Romi vine să consolideze dimensiunea participării reale a romilor în structurile administrației publice, o recomandare53 a Consiliului Uniunii Europene asumate și de România (2021/C 93/01).

Principalele responsabilități ale Instituției Prefectului, prin BJR, sunt organizarea, planificarea, coordonarea și monitorizarea activităților desfășurate la nivel județean de către serviciile deconcentrate ale ministerelor de resort și partenerii sociali pentru îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor din Strategie.

Instituțiile Prefectului, prin Birourile Județene pentru Romi, îndeplinesc următoarele atribuții cadru:

Elaborarea planului județean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară sau identificate de către autorităţile administrației publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie;

Monitorizarea implementării măsurilor din aria de activitate a autorităţilor administrației publice locale şi a serviciilor deconcentrate ale ministerelor de resort pentru îndeplinirea indicatorilor, a obiectivelor și măsurilor din Strategie;

!image

53 https://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021H0319(01) qid=1640184466697 from=RO

Sprijinirea implementării măsurilor stabilite în planurile judeţene prin acordarea de consultanţă reprezentanților serviciilor deconcentrate și prin facilitarea accesului acestora în cadrul comunităţilor de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome;

Coordonarea tehnică a resursei umane care activează la nivel local/comunitar în procesul de identificare a nevoilor locale, realizarea planurilor locale de acțiune, monitorizarea și evaluarea măsurilor din planurile locale de acțiune;

Întocmirea rapoartelor periodice de progres referitoare la implementarea planului județean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi, după adoptarea acestora în Grupul de Lucru Mixt, înaintarea către prefect și ANR;

Organizarea periodică a întâlnirilor Grupului de Lucru Mixt, înființat la nivel județean, BJR va solicita permanent date şi va fi în strânsă legătură cu UAT- urile şi organizaţiile romilor, pentru a avea o bună cunoaștere a particularităților și problemelor comunităților cu romi de la nivel județean.

De asemenea, intervine atât în cadrul instituțional, cât și în comunitate, la nivelul asigurării relației cu diverse servicii specializate: educaționale, locative, de sănătate, de igienă, medicale, de asistență socială etc.

BJR va oferi asistență metodologică de specialitate experților locali pentru romi de la nivelul UAT în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii studii/cercetări, metodologii monitorizare și evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local ș.a.).

Instituții deconcentrate și descentralizate de specialitate

Fiecare din instituţiile descentralizate şi deconcentrate de specialitate din domeniile de intervenție ale prezentei strategii la nivel județean va elabora un Plan judeţean sectorial de intervenţie pentru implementarea Strategiei. Planul va avea la bază măsurile propuse în prezenta Strategie, adaptate la specificul şi nevoile comunităţilor de romi din fiecare judeţ. Pentru ca planurile județene sectoriale să poată fi implementate practic, acestea vor fi bugetate și cuprinse în bugetul anual de către fiecare instituție.

Grupul de Lucru Mixt (GLM) este înființat la nivel județean, cu parteneri ai Instituției Prefectului, Biroul Județean pentru Romi, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor precum și cu autoritățile administrației publice județene/locale și ai organizațiilor neguvernamentale care se ocupă de problemele minorităţii romilor.

Întâlnirile Grupului de Lucru Mixt vor fi organizate de Instituţia Prefectului, prin Biroul Judeţean pentru Romi.

În cadrul şedinţelor de lucru fiecare din serviciile publice deconcentrate vor prezenta Planul judeţean sectorial de intervenţie pentru implementarea Strategiei pentru perioada 2022 – 2027. De asemenea, în cadrul şedințelor GLM vor fi prezentate Planurile de acţiune locală pentru incluziunea comunităţilor de romi realizate de către UAT-urile în care se află comunități de romi vulnerabile. Planurile judeţene sectoriale de intervenţie, realizate de către instituțiile deconcentrate și descentralizate, împreună cu Planurile de acţiune locală vor fi fuzionate, pentru a fi realizat Planul județean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.

9.2.4.Implementare la nivel Central

Sarcina implementării și monitorizării, inclusiv a bugetării Strategiei revine în principal ministerelor de linie, direct sau prin intermediul serviciilor publice deconcentrate specifice, cu observația că este necesară implicarea matură și coordonată a ministerelor și structurilor guvernamentale, separat sau, pe cât posibil, integrat în cadrul GLT-urilor din care fac parte. În acest scop, ministerele și structurile guvernamentale responsabile își previzionează bugetul necesar implementării măsurilor asumate pentru fiecare etapă de implementare a Strategiei din bugetul de stat, completând necesarul financiar cu venituri proprii, în principal din fondurile europene disponibile.

La nivelul fiecărui minister cu sarcini în implementarea Strategiei, se înființează, prin ordin de ministru, o Comisie Ministerială pentru Romi (CMR), din care fac parte specialiști din cadrul direcțiilor sau serviciilor de specialitate ale ministerului, cu atribuții trasate prin ordin de ministru, pentru monitorizarea implementării măsurilor sectoriale aflate în responsabilitate instituțională, sub coordonarea secretarului de stat membru în CIIMES. CMR se întrunește ori de câte ori este nevoie, dar cel puțin o dată pe trimestru. La nivelul fiecărui minister se desemnează o structură cu rol administrativ în monitorizarea și evaluarea Strategiei.

CMR are obligația de a argumenta și susține ordonarea priorităților de finanțare a proiectelor și programelor ce au legătură explicită ori implicită cu incluziunea romilor, precum și de a monitoriza modul de implementare a acestora și de asigurarea raportări periodice către secretarul de stat desemnat să participe în CIIMES.

Agenția Națională pentru Romi va oferi asistență de specialitate pe problematica specifică incluziunii romilor, în vederea monitorizarii, evaluării și implementării măsurilor din Strategie, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, aflată în subordinea Guvernului României.

Astfel, ANR are următoarele responsabilități privind colaborarea la nivel central:

Oferă asistență tehnică de specialitate specifică domeniului de activitate experților delegați de ministerele de resort cu atribuții în domeniul incluziunii romilor;

Elaborează instrumente de lucru (metodologii, studii/cercetări, metodologii de monitorizare și evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local/județean/național, ș.a) și le înaintează membrilor Comitetului Interministerial de Monitorizare şi Evaluare a Strategiei, cât și în cadrul Comisiilor Ministeriale sau Grupurilor de Lucru Tematice. ANR va face parte din fiecare GLT din CIIMES.

Realizează recomandări de politică publică pe domenii sectoriale bazate pe nevoile comunităților cu romi și le înaintează ministerelor de resort.

Elaborează Rapoarte de monitorizare privind implementarea Strategiei, pe baza raportărilor transmise de CMR, la nivel central și BJR la nivel local, pe care le transmite CIIMES spre avizare, apoi către Primul Ministru.

În relația cu Punctul de Contact pentru Romi din cadrul MIPE vor fi implementate următoarele acțiuni comune:

Realizarea de analize instituționale anuale cu privire la capacitatea ANR și PNCR din cadrul MIPE în procesul de formulare de recomandări de îmbunătățire a cadrului de politici publice și a celui instituțional pentru incluziunea socială a romilor

Implementarea unui program de formare/pregătire continuă a personalului ANR și PNCR din cadrul MIPE în domeniul ciclului politicilor publice.

Organizarea de conferințe tematice la nivel central/regional/județean care să contribuie la realizarea de recomandări de politici publice sectoriale pentru incluziunea romilor;

Elaborarea de rapoarte comune transmise către Guvernul României și Comisia Europeană în vederea comunicării progresului implementării Strategiei sau aplicării de măsuri corective.

Coordonarea mandatelor în vederea participării în comun la conferințe naționale sau internaționale cu subiect conex problematicii incluziunii romilor (Platforma Europeană pentru Incluziunea Romilor, sau în cadrul reuniunilor instituțiilor europene sau internaționale);

Din punct de vedere al raportării, coordonarea între ANR și PNCR-MIPE, în scopul complementarității activităților, se va concretiza astfel:

În plan intern, Rapoartele de progres/monitorizare privind implementarea Strategiei, vor fi elaborate de către ANR, pe baza informațiilor din CMR, GLT și BJR;

În plan extern, Stadiul de îndeplinire a condiției favorizante nr. 14, va fi raportat la cerere, de către PNCR-MIPE, ori de cate ori va fi nevoie, în conformitate cu reglementările procedurale stabilite la nivelul MIPE, pe baza Rapoartelor de progres/monitorizare furnizate de către ANR.

În relația cu Birourile Județene pentru Romi din cadrul Instituțiilor Prefectului,

ANR are următoarele responsabilități:

Asigură asistență din punct de vedere metodologic activitatea experților din cadrul BJR în procesul de identificare a nevoilor membrilor comunităților locale cu romi, realizarea de planuri județene de masuri, implementarea planurilor județene de masuri, monitorizarea și evaluarea rezultatelor obținute.

Oferă asistență tehnică de specialitate specifică domeniului de activitate experților delegați de instituțiile deconcentrate în cadrul GLM cu atribuții în domeniul incluziunii romilor.

Analizează rapoartele de progres întocmite de către Birourile Județene pentru Romi și oferă asistență de specialitate.

Oferă asistență de specialitate experților GLM în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii studii/cercetări, metodologii de monitorizare și evaluare, metodologii de planificare strategica la nivel local/județean, ș.a).

Oferă asistență de specialitate experților BJR în procesul de monitorizare și evaluare a planurilor județene de masuri.

În relația cu Consiliile Județene, ANR va iniția propuneri de colaborare la nivelul Consiliilor Județene în vederea dezvoltării unor inițiative la nivel județean în beneficiul membrilor comunităților vulnerabile cu romi și va oferi asistență de specialitate Consiliilor Județene în procesul de realizare și implementare a unor programe/proiecte/acțiuni care vin în sprijinul membrilor comunităților vulnerabile cu romi.

În relația cu administrația publică locală (primării/consilii locale), ANR va iniția propuneri de colaborare la nivelul Consiliilor Locale în vederea dezvoltării unor inițiative la nivel local în beneficiul membrilor comunităților vulnerabile cu romi și va oferi asistență de specialitate primăriilor în procesul de realizare și implementare a unor programe/proiecte/acțiuni care vin în sprijinul membrilor comunităților vulnerabile cu romi.

La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Romi funcţionează Consiliul Consultativ al ANR, ca organ de consultare, format din specialişti din sfera ONG-urilor rome şi pro-rome, tradiţionale şi netradiţionale, cu experienţă de intervenţie în comunităţile cu populaţie romă.

Procedurile de monitorizare și evaluare a implementării strategiei. Raportarea stadiilor de implementare

Prezenta Strategie, aferentă perioadei 2022-2027 se concentrează pe intervențiile la nivel local, cele care țin seama de specificul condițiilor locale, dar evaluarea rezultatelor se efectuează la nivel național, cu evidențierea exemplelor de bună practică.

Monitorizarea Strategiei

Mecanismul de monitorizare a Strategiei este fundamentat în mod prioritar pe obținerea de evidențe credibile, în baza unor metode robuste de colectare și prelucrare a datelor, care să fundamenteze evaluările periodice, respectiv rapoartele de progres, de îndeplinire a condiției favorizante nr. 14 pentru obiectivele specifice care au tangență cu operațiunile care vizează măsuri de incluziune a romilor.

Monitorizarea Strategiei se va realiza pe baza unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare va fi elaborat de ANR, prin colaborare cu ministerele cu atribuții în implementarea Strategiei și va fi supus aprobării de către CIIMES în cadrul primei reuniuni.

La nivel județean, monitorizarea implementării Strategiei se va realiza prin intermediul Grupului de Lucru Mixt, constituit prin ordin al prefectului. GLM se va întruni lunar și va furniza BJR din cadrul Instituției Prefectului informațiile referitoare la stadiul de implementare a Strategiei, pe fiecare domeniu de intervenție. Raportările la nivel județean se vor transmite către ANR, conform Planului de Monitorizare.

La nivel central, Comisiile Ministeriale pentru Romi centralizează periodic informațiile furnizate de serviciile publice deconcentrate pentru domeniul respectiv și au obligația de a transmite, anual, către ANR și GLT-urile din care face parte instituția, informații referitoare la dinamica (progres/regres) rezultată din monitorizarea implementării Strategiei, pentru aria specifică de activitate.

Monitorizare și raportare

GLT-urile colectează informațiile furnizate de CMR-urile componente și le furnizează, la cerere sau periodic (cel puțin anual) secretariatului tehnic al CIIMES.

Fiecare GLT își desemnează un raportor care trebuie să fie în măsură să prezinte în timp real stadiul de implementare a Strategiei în domeniul respectiv. GLT au întâlniri ori de câte ori este nevoie, dar cel puțin trimestrial, pentru a analiza informațiile specifice fiecărui domeniu. În funcție de nevoi, GLT pot prezenta CIIMES propuneri de modificări legislative necesare accelerării implementării Strategiei în domeniul respectiv.

GLT-urile vor urmări implementarea din planul de măsuri ale Strategiei, inclusiv din perspectiva finanțării acestora, și vor face propuneri ministerelor de linie și instituțiilor centrale pentru adaptarea resurselor financiare, atât în faza de întocmire a bugetului consolidat, cât și cu ocazia rectificărilor bugetare, în funcție de stadiul de realizare a respectivelor măsuri.

CIIMES aprobă rapoartele GLT pentru perioada anterioară și, după caz, solicită acestora formularea de măsuri suplimentare pentru recuperarea eventualelor întârzieri. În funcție de evoluția implementării Strategiei și de identificarea de noi priorități, secretariatul tehnic propune CIIMES constituirea de noi GLT.

ANR elaborează Rapoartele de progres anuale privind implementarea Strategiei, pe baza raportărilor transmise de CMR, la nivel central și de BJR la nivel județean (UAT-uri, instituții descentralizate și CJ-uri), pe care le transmite CIIMES spre avizare, apoi către Primul Ministru. Rapoartele de progres vor include de asemenea informațiile privind activitatea GLT-urilor.

Stadiul de îndeplinire a condiției favorizante nr. 14, va fi raportat la cerere, de către PNCR-MIPE, ori de cate ori va fi nevoie, în conformitate cu reglementările procedurale stabilite la nivelul MIPE, pe baza Rapoartelor de progres/monitorizare furnizate de către ANR.

Evaluarea Strategiei

Evaluarea Strategiei se va face pe baza indicatorilor asumați de instituțiile centrale, iar la nivel local cei raportați de UAT-uri către BJR și, ulterior, către ANR.

Evaluarea progreselor în procesul de incluziune se face de CIIMES, pe baza Rapoartelor de progres elaborate de ANR, luând în considerare Rapoartele de stadiu furnizate de GLT-uri, informațiile transmise de CMR și BJR.

În vederea unei perspective obiective cu privire la stadiul implementării Strategiei se recomandă finanțarea evaluărilor externe intermediare și finale.

În planurile de evaluare aferente programelor operaționale pentru perioada programatică 2021-2027 MIPE va include ca temă orizontală, inclusiv întrebări de evaluare - după caz, contribuția fondurilor europene la atingerea obiectivelor din Strategiei aferentă periodei 2022-2027. De asemenea, MIPE (PNCR) va urmări să coopereze cu AM-urile relevante în vederea realizării unor evaluări ad-hoc focalizate pe subiecte specifice de incluziune a romilor. Aceste evaluări vor urmări evidențierea aspectelor referitoare la eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a finanțărilor UE în îndeplinirea prevederilor Strategiei. Concluziile și recomandările desprinse din evaluări vor sta la baza mecanismului de revizuire a Strategiei.

De asemenea, CIIMES poate solicita instituțiilor responsabile cu implementarea Strategiei realizarea unor evaluări tematice referitoare la implementarea măsurilor de incluziune a romilor în cadrul programelor publice naționale.

Rapoartele de evaluare vor fi prezentate public în baza principiilor de transparență. Strategiei, spre deosebire de strategiile precedente, va ține seamă de percepția publică, motiv pentru care se bazează pe deplină transparență și, mai ales, pe contactul permanent cu societatea civilă. De aceea, MIPE, împreună cu ANR, vor derula analize ale rezultatelor desprinse din rapoartele de evaluare.

CIIMES va analiza cel puțin o dată pe an stadiul îndeplinirii recomandărilor desprinse din rapoartele de evaluare.

Raportarea stadiilor de implementare a Strategiei

Stadiul implementării Strategiei este raportat sistematic Comisiei Europene de către PNCR-MIPE, pe baza Rapoartelor de progres realizate de ANR, luând în considerare Rapoartele de stadiu furnizate de GLT-uri, informațiile transmise de CMR și BJR. Stadiul de îndeplinire a condiției favorizante nr. 14, va fi raportat la cerere, de către PNCR-MIPE, ori de cate ori va fi nevoie, în conformitate cu reglementările procedurale stabilite la nivelul MIPE.

Revizuirea Strategiei aferentă perioadei 2022-2027

Strategia va fi supusă cel puțin unei revizuiri, la jumătatea perioadei de implementare. Însă, strategia și implicit planul de acțiune pot fi revizuite ori de câte ori va fi nevoie. În urma proceselor de monitorizare, a situațiilor de modificare a contextului politic sau în funcție de apariția unor informații noi relevante, referitoare la situația generală a populației rome (de pildă, în urma Recensământului INS privind populația și locuințele din 2022), precum și pe baza concluziilor și recomandărilor extrase din evaluările întreprinse, GLT-urile vor analiza maniera în care Strategia necesită a fi revizuită.

În oricare dintre etapele de revizuire se va urmări consultarea factorilor interesați, precum și a reprezentanților societății civile în vederea identificării soluțiilor potrivite și acceptate de remediere a situațiilor disfuncționale sau de instituire a unor măsuri inovative relevante.

De asemenea, în procesele de revizuire a Strategiei se va ține cont și de recomandările Comisiei Europene, ale altor instituții sau agenții ale UE (cum ar fi Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European, Curtea de Conturi a Uniunii Europene, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE ș.a.), sau ale unor organizații internaționale relevante (cum ar fi Consiliul Europei sau OSCE).

Implicații bugetare și sursele de finanțare

În elaborarea ghidurilor solicitantului și în procesul de implementare a programelor operaționale, MIPE va avea posibilitatea de a evidenția intervențiile dedicate comunităților cu romi și persoanelor vulnerabile de etnie romă, în cadrul intervențiilor mai largi, care se adresează persoanelor vulnerabile, conform cu prevederile regulamentelor ce guvernează fondurile europene și în acord cu specificul și scopul fiecărui apel de finanțare. Astfel, fondurile europene vor fi alocate măsurilor din strategie în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate aplicabile ale acestora.

De aceea, pentru perioada de referință, accentul se va concentra pe consolidarea cadrului de asigurare a fluxului financiar sustenabil măsurilor de incluziune a romilor în vederea implementării planurilor locale de incluziune socială, precum și a măsurilor distincte de incluziune a romilor prevăzute în strategiile de dezvoltare locală.

Implicațiile bugetare pentru perioada 2022-2027 vor rămâne în principiu la un nivel asemănător perioadei precedente. Cu toate acestea, se va urmări obținerea unor rezultate sustenabile care să justifice respectivele alocări bugetare. De asemenea, mecanismul de monitorizare și evaluare va avea menirea de a reliefa valorile bugetare agregate destinate măsurilor de incluziune a romilor.

Implicații asupra cadrului juridic

Deciziile privind revizuirea Strategiei vor fi fundamentate de GLT pentru Promovarea Modificărilor Legislative și se vor concretiza în proiecte de acte normative emise de Guvern, după ce au fost adoptate de CIIMES.

De asemenea, GLT pentru Promovarea Modificărilor Legislative din cadrul CIIMES va urmări continuu stadiul de implementare a măsurilor din Strategie, identificând – în colaborare cu GLT-ul de specialitate – stadiile critice în care realizarea acestor măsuri este imperativ condiționată de modificări ale cadrului juridic.

În aceste cazuri, GLT pentru Promovarea Modificărilor Legislative va formula propunerile adecvate și le va înainta, după asumarea de către CIIMES, către SGG, sau, după caz, ministerelor responsabile, pentru inițierea procedurii de modificare legislativă în domeniul respectiv.

În scopul atingerii obiectivului orizontal de asigurare a unui flux financiar sustenabil necesar implementării măsurilor prevăzute în planurile de acțiune locală de incluziune socială a romilor din cadrul strategiilor de dezvoltare locală, este necesară revizuirea Legii Finanțelor Publice Locale, în sensul prevederii explicite pentru ordonatorii de credite ai UAT-urilor, a prioritizării finanțării măsurilor cuprinse în prezenta Strategie.

ANEXE

Anexele 1-6, corespunzătoare obiectivelor strategice Obiectivelor Specifice OS1- OS6 și Anexa 7 – Cadrul instituțional de implementare a Strategiei, fac parte integrantă din Strategia Guvernului României privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027:

Anexa 1 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 1 – Îmbunătățirea condițiilor de locuire a membrilor comunităților vulnerabile cu romi

Anexa 2 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 2 – Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la un sistem de educație incluzivă de calitate

Anexa 3 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 3 – Creșterea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței în sensul evoluției profesionale a acestora

Anexa 4 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 4 – Îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile cu romi

Anexa 5 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 – Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome Anexa 6 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 6 – Măsuri specifice: Combaterea discriminării, a discursului și atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură

Anexa 7 - Cadrul instituțional de implementare a Strategiei

45

46

47

48

49

50

51

52

Anexa 2 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 2 – Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la un sistem de educație incluzivă de calitate

!image

1 Pentru fiecare indicator de performanță prezent în planul de măsuri ca număr de persoane, este necesară colectarea și precizarea de către instituția responsabilă în mod diferențiat pe criteriul de sex al beneficiarilor.

53

54

Anexa 2 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 2 – Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la un sistem de educație incluzivă de calitate

55

56

Anexa 2 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 2 – Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la un sistem de educație incluzivă de calitate

57

58

Anexa 2 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 2 – Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la un sistem de educație incluzivă de calitate

!image

1 Pentru fiecare indicator de performanță prezent în planul de măsuri ca număr de persoane, este necesară colectarea și precizarea de către instituția responsabilă în mod diferențiat pe criteriul de sex al beneficiarilor.

59

2 Acronim conform resurselor bugetare (buget) aprobate pentru instituțiile responsabile. Conform principiului adiționalității fondurilor, atingerea obiectivelor va fi asigurată printr-o alocare eficace și suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, si adițional și defaclat din cadrul instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanțare.

60

Anexa 3 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 3: Creșterea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței în sensul evoluției profesionale a acestora

!image

3 În urma evaluării gradului de ocupabilitate stabilit prin activitatea de profilare a persoanelor în căutare de loc de muncă de etnie romă, se va stabili un plan de intervenție care să cuprindă măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă asigurate de Serviciul Public de Ocupare; măsuri educaționale cu scopul îmbunătățirii calificărilor; continuarea furnizării de servicii dedicate tinerilor cu risc de marginalizare socială, precum: informarea și consilierea profesională, medierea muncii, dar și activităţi de informare şi promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială în rândul angajatorilor şi subvenţionarea locului de muncă la angajatori de inserție, conform cadrului legal.

61

4 Prin intermediul GAL-urilor finanțate prin LEADER - PNS 2021-2027, MADR poate construi și dota centrelor multifuncționale

62

Anexa 3 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 3: Creșterea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței în sensul evoluției profesionale a acestora

63

64

Anexa 3 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 3: Creșterea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței în sensul evoluției profesionale a acestora

65

66

Anexa 3 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 3: Creșterea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței în sensul evoluției profesionale a acestora

!image

67

1 Pentru fiecare indicator de performanță prezent în planul de măsuri ca număr de persoane, este necesară colectarea și precizarea de către instituția responsabilă în mod diferențiat pe criteriul de sex al beneficiarilor.

68

69

70

71

Anexa 5 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 – Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale

rome

72

OS 5 - Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome.

Măsuri care vizează promovarea identității și culturii rome

Semnarea unui parteneriat între instituțiile responsabile în vederea elaborării planului de înființare a Teatrului Rom de Stat.

Teatrul Rom de Stat înființat

Ministerul Culturii;

Agenția Națională pentru Romi;

Departamentul de Relații Interetnice;

Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher;

Semnarea

Muzeul Istoriei și Culturii Romilor înființat

Ministerul Culturii;

Centrul Național de Cultură a Romilor Romano Kher; Departamentul pentru Relații Interetnice

!image

1 Pentru fiecare indicator de performanță prezent în planul de măsuri ca număr de persoane, este necesară colectarea și precizarea de către instituția responsabilă în mod diferențiat pe criteriul de sex al beneficiarilor.

Semnarea unui parteneriat între instituțiile responsabile în vederea elaborării planului de înființare a Institutului Național de Cercetare și Conservare a Culturii și Istoriei Romilor

Institutul

Academia Română;

Agenția Națională pentru Romi;

Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher;

Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher;

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București.

realizarea de materiale auxiliare de studiu specifice

distribuirea în școli a

Ministerul Educației și Cercetării

Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher;

Facultatea de Limbi și

OS5 - Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome.

A - Măsuri care vizează promovarea identității și culturii rome;

73

B - Măsuri care vizează reconcilierea cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor

74

Anexa 5 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 – Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale

rome

OS5 - Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome.

A - Măsuri care vizează promovarea identității și culturii rome;

75

B - Măsuri care vizează reconcilierea cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor

76

Anexa 5 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 – Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale

rome

Măsuri care vizează reconcilierea cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor

OS5 - Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome.

A - Măsuri care vizează promovarea identității și culturii rome;

77

B - Măsuri care vizează reconcilierea cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor

78

Anexa 5 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 – Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale

rome

Ministerul Culturii;

Centrul Național de Cultură a Romilor Romano Kher; Departamentul pentru Relații Interetnice

OS5 - Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale rome.

A - Măsuri care vizează promovarea identității și culturii rome;

79

B - Măsuri care vizează reconcilierea cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor

80

Anexa 5 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 5 – Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și a identității culturale

rome

Monitorizarea aplicării prevederilor legislației penale care sancționează discursul incitator la ură rasială și infracțiunile motivate de ură.

Organizare de reuniuni la nivel de experți, pentru analiza situației prezenței discursului incitator la ură rasială în spațiul public

Monitorizarea media și a forum-urilor internet cu privire la conținutul discursului incitator la ură rasială

Derulare de campanii de informare- conștientizare, cu accent pe mediul online, privitor la consecințele propagării

81

82

Anexa 6 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 6 – Măsuri specifice: Combaterea discriminării, a discursului și atitudinilor antirome generatoare de

discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură

Dezbateri la nivel de experți pentru analiza caracterului disuasiv al sancțiunilor aplicabile

Elaborare de rapoarte de progres în privința implementării legislației specific în domeniul combaterii discursului incitator la ură, având ca mobil atitudinile anti-rome

83

84

Anexa 6 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 6 – Măsuri specifice: Combaterea discriminării, a discursului și atitudinilor antirome generatoare de

discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură

Dezbateri la nivel de experți pentru realizarea unei analize a modului în care legislația

Crearea unui grup de lucru inter-instituțional în domeniul combaterii discriminării (task force) pentru pilotarea unor măsuri de cooperare inter- instituțională în domeniul combaterii discriminării romilor (cu accent pe discriminarea multiplă, intersecțională)

85

86

Anexa 6 – Planul de măsuri aferent Obiectivului Specific 6 – Măsuri specifice: Combaterea discriminării, a discursului și atitudinilor antirome generatoare de

discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură

realizarea unei dezbateri cu angajatorii publici și privați, referitor la forma și conținutul instrumentelor dorite a fi diseminate de către aceștia

realizarea unei platforme de schimb bune practici în domeniul anti- discriminării și egalității de șanse pentru angajatori creată.

Diseminarea practicilor pozitive din partea

ANEXA 7 - Cadrul instituțional de implementare a Strategiei

Rolul și responsabilitățile resurselor umane la nivel local și județean în implementarea, monitorizarea și evaluarea măsurilor din Strategie aferentă perioadei 2022-2027

Birourile Judeţene pentru Romi

Birourile judeţene pentru romi (BJR) sunt structuri funcţionale organizate la nivel judeţean în cadrul Instituţiilor Prefectului. Din componenţa acestora fac parte minim 3 experţi/funcţionari din aparatul de execuţie şi/sau conducere, dintre care minim unul dintre experţi aparţine minorităţii rome, cunoaște particularităţile sociale și culturale ale comunităților cu romi de la nivel judeţean, este cunoscător al limbirii romani. În cazul în care nu există un astfel de post în organigramă, acesta se va crea special, după ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Apartenența etnică a expertului sau experților romi în cadrul Biroului Județean pentru Romi vine să consolideze dimensiunea participării reale a romilor în structurile administrației publice, o recomandare1 a Consiliului Uniunii Europene asumate și de România (2021/C 93/01).

Membrii BJR desfăşoară activităţi în echipă, în mod planificat, întreprind periodic vizite de evaluare și monitorizare a situaţiei comunităţilor de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome, obţin date şi informații de la nivel local pe care le centralizează la nivel judeţean.

BJR funcţionează în subordinea prefectului și beneficiază de asistență tehnică și metodologică

a ANR.

Componenţa nominală a BJR se stabileşte prin ordin al prefectului. Atribuțiile cadru ale BJR includ, însă nu se limitează la:

Elaborarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând

minorităţii rome, în colaborare cu experții/consilierii Consiliului Județean, prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară sau identificate de către autorităţile publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie;

Monitorizarea implementării măsurilor din aria de activitate a autorităţilor locale şi a serviciilor deconcentrate ale ministerelor de resort pentru îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor din Strategie;

Sprijinirea implementării măsurilor stabilite în planurile judeţene prin acordarea de consultanţă reprezentanţilor serviciilor deconcentrate și prin facilitarea accesului acestora în cadrul comunităţilor de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome;

Coordonarea tehnică a resursei umane care activează la nivel local/comunitar în procesul de identificare a nevoilor locale, realizarea planurilor locale de acțiune, monitorizarea și evaluarea măsurilor prevăzute în planurile locale de acțiune;

Întocmirea rapoartelor anuale de progres referitoare la implementarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi, după adoptarea acestora în Grupul de Lucru Mixt , înaintarea către prefect și ANR;

Organizarea periodică a întâlnirilor Grupului de Lucru Mixt, înființat la nivel județean.

Serviciile publice deconcentrate, participante în Grupul de Lucru Mixt judeţean (GLM)

Grupul de lucru mixt (GLM) este format la nivel judeţean din reprezentanţi ai structurilor deconcentrate ale ministerelor, ai Consiliului Judetean, membrii organizaţiilor neguvernamentale şi delegaţi ai comunităţilor

!image

1 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021H0319(01) qid=1640184466697 from=RO

locale cu un număr semnificativ de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome, inclusiv consilieri judeţeni/locali.

GLM se înfiinţează prin ordin al prefectului și are ca principale atribuții:

GLM realizează şi adoptă planul de măsuri pentru incluziunea socială a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome elaborat la nivel judeţean de BJR;

GLM monitorizează și evaluează stadiul implementării măsurilor/proiectelor prevăzute în planurile judeţene de măsuri;

GLM realizează rapoarte de progres și le transmite către ministerele responsabile și către Agenția Națională pentru Romi, anual sau ori de câte ori sunt solicitate.

Fiecare instituţie reprezentată în GLM va fi responsabilă pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul judeţean de măsuri.

În vederea îndeplinirii sarcinilor asumate, adaptate nevoilor membrilor comunităților vulnerabile cu romi de la nivel local/comunitar, GLM poate înființa subcomisii/grupuri de lucru cu participarea membrilor societății civile, liderilor formali și informali ai romilor, experți și alți factori interesați care au activitate în beneficiul comunităților vulnerabile cu romi.

Descrierea relaționării dintre Biroului Judeţean pentru Romi din cadrul Instituţiei Prefectului, și Agenția Națională pentru Romi

coordonarea tehnică a resursei umane care activează la nivel local/comunitar în procesul de identificare a nevoilor locale, realizarea planurilor locale de acțiune;

monitorizarea și evaluarea măsurilor regasite în planurile locale de acțiune;

întocmirea rapoartelor anuale de progres referitoare la implementarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea cetăţenilor

Asigură suport metodologic coordonatorilor activităţii BJR în procesul de implementare a activităţilor;

Asigură suport metodologic în procesul de identificare a nevoilor membrilor comunităților locale cu romi, realizarea de planuri judeţene de măsuri, implementarea planurilor judeţene de măsuri, monitorizarea și evaluarea rezultatelor obţinute;

Oferă asistență tehnică de specialitate specifică domeniului de activitate experţilor delegaţi de instituţiile deconcentrate în cadrul GLM cu atribuţii în domeniul incluziunii romilor;

Analizează rapoartele de progres întocmite de către Birourile Judeţene pentru Romi și oferă propuneri și observații;

Facilitează comunicarea dintre BJR și membrii societăţii civile de la nivel judeţean/central cu activitate în domeniul incluziunii romilor;

Oferă asistenţă de specialitate experţilor GLM în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii studii/cercetări,

Principalele activităţi implementate de Biroul Județean Romi sunt:

Cooperează cu instituţiile descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte instituții ale administraţiei publice locale cu responsabilităţi în implementarea Planului General de Măsuri al Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome și cu consilierii CJ;

Organizează periodic întâlnirile Grupului de Lucru Mixt, înfiinţat la nivel judeţean, cu parteneri ai Instituţiei Prefectului, Biroul Judeţean pentru Romi, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, precum și cu autorităţile administraţiei publice judeţene/locale și ai organizaţiilor neguvernamentale care se ocupă de problemele minorităţii romilor; asigură secretariatului tehnic al Grupului de Lucru Mixt format la nivel judeţean.

Elaborează planul judeţean de măsuri privind incluziunea minorităţii rome prin armonizarea principalelor nevoi ale comunităţilor locuite de cetăţeni aparţinând minorităţii rome (identificate prin procesul de facilitare comunitară sau identificate de către autorităţile publice locale) cu măsurile prevăzute în Strategie. Grupul de Lucru Mixt adoptă planul judeţean de măsuri privind incluziunea minorităţii rome elaborat de Biroul Judeţean Pentru Romi, în baza Strategie. Fiecare instituţie reprezentată în Grupul de Lucru Mixt este responsabilă pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul judeţean de măsuri.

Introducerea măsurilor din Strategie în planurile de dezvoltare a judeţelor, sau, după caz, în planurile integrate de dezvoltare urbană, planurile de dezvoltare regională.

Monitorizarea implementării măsurilor din aria de activitate a serviciilor deconcentrate ale ministerelor de resort și a partenerilor sociali pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din Strategie.

Întocmește rapoartele semestriale de progres referitoare la implementarea planului judeţean de măsuri privind incluziunea minorităţii rome şi înaintarea lor atât către DGRIP-MAI cât și către Agenţia Naţională pentru Romi

Stabileşte și menţine relaţii de colaborare cu organizaţii guvernamentale și neguvernamentale și cu organisme internaţionale ce au ca atribuţii soluţionarea problemelor referitoare la respectarea drepturilor omului, în general, a drepturilor minorităţii romilor în special;

Întocmeşte, actualizează și ţine evidenţă datelor primite de la instituţiile administraţiei publice și organizaţiile neguvernamentale;

Identifică, evaluează și prioritizează problemelor cu care se confruntă membrii comunităţilor de romi;

Identifică situaţiile de risc din comunitate;

Având în vedere activităţile enunţate mai sus, Agenţia Naţională pentru Romi are rolul de a oferi asistenţă metodologică de specialitate experţilor în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii studii/cercetări, metodologii monitorizare și evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local/judeţean s.a), realizarea de recomandări de politică publică bazate pe nevoile comunităților cu romi, punerea pe agenda de discuţii posibilele disfuncţionalităţi ale GLM și propune soluţii în vederea remedierii, propune iniţiative care să contribuie la eficientizarea procesului de implementare a măsurilor prevăzute în planul local/judeţean de măsuri și la îmbunătăţirea situaţiei membrilor grupurilor vulnerabile din comunităţile cu romi.

Totodată, specific, în relaţia cu Biroul Județean pentu Romi, ANR va implementa următoarele activităţi:

Asigură suport metodologic coordonatorilor activităţii BJR în procesul de implementare a activităţilor;

Asigură suport metodologic BJR în procesul de identificarea nevoilor membrilor comunităților locale cu romi, realizarea de planuri judeţene de măsuri, implementarea planurilor judeţene de măsuri, monitorizarea și evaluarea rezultatelor obţinute;

Facilitează comunicarea dintre BJR și membrii societăţii civile de la nivel judeţean/central cu activitate în domeniul incluziunii romilor;

Oferă asistenţă de specialitate BJR, în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii studii/cercetări, metodologii monitorizare și evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local/judeţean, s.a);

Sprijină tehnic activitatea BJR în procesul de organizare și implementare a unor acţiuni privind păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii etnice, a persoanelor aparţinând minorităţii romilor;

Oferă asistenţă de specialitate experţilor BJR în procesul de monitorizare și evaluare a planurilor judeţene de măsuri;

Oferă asistenţă de specialitate BJR în procesul de coordonare tehnică a resursei umane care activează la nivel local cu atribuţii în domeniul incluziunii romilor;

Participă la şedinţele ordinare ale BJR și GLM și emite puncte de vedere în funcţie de subiectele menţionate pe agenda de lucru;

În funcţie de disponibilitate, participă alături de expertul pentru problemele romilor la vizitele de monitorizare organizate la nivel local.

Expertul local pentru romi de la nivelul primăriilor

Experţii locali pentru romi sunt angajaţi şi funcţionează la nivelul primăriilor și se află în coordonarea BJR din punct de vedere tehnic, iar din punct de vedere administrativ primarului. Experţii locali aparţin minorităţii rome şi reprezintă o interfaţă dintre autorităţile publice locale și comunităţile de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome.

Experţii locali pentru romi au un rol esenţial în procesul de facilitare comunitară şi organizează, la nivel local, Grupul de Iniţiativă Locală (GIL) și Grupul de Lucru Local (GLL).

Grupul de iniţiativă locală (GIL) este format din reprezentanţi ai cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. Expertul local pentru romi propune componenţa GIL care va fi agreată de către Grupul de Lucru Local. Rolul GIL este de a identifica, în baza procesului de facilitare comunitară organizat de expertul local pentru romi, principalele nevoi şi priorităţi la nivelul comunităţii, conform direcţiilor de acțiune ale Strategiei şi de a face propuneri care vor fi discutate în cadrul GLL.

Grupul de Lucru Local (GLL) este format din expertul local pentru romi, reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, lucrători comunitari (mediatori sanitari, mediatori școlari, ș.a), membri ai Consiliului Local (inclusiv consilieri aparţinând minorităţii rome), membri ai organizaţiilor neguvernamentale şi un delegat al comunităţii locale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome din cadrul GIL. GLL va fi înfiinţat prin HCL (Hotărâre a Consiliului Local).

Grupul de Lucru Local (GLL) are ca principală atribuție elaborarea planului local de măsuri privind incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară în cadrul GIL sau identificate de către autorităţile publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie. Planul de acțiune va fi asumat de către Consiliul Local prin Hotărâre.

Fiecare membru al GLL va fi responsabil pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul local de acțiune.

Atribuţii ale GLL

Introducerea planului local de acțiune privind incluziunea romilor în strategia de dezvoltare a localităţii;

Transmiterea planului local de acțiune către BJR în vederea introducerii în planul judeţean de

măsuri;

Monitorizarea implementării măsurilor din planul de acțiune locală și formularea de propuneri

în vederea îmbunătăţirii acestora;

Întocmirea rapoartelor semestriale de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea planului de acțiune locală și transmiterea lor către primar, BJR şi ANR.

Descrierea procesului de coordonare metodologică a activităţilor la nivel local

Autorităţile publice locale au un rol foarte important în procesul de identificare a nevoilor membrilor comunităților vulnerabile cu romi, în procesul de planificare și implementare a unor măsuri în vederea reducerii vulnerabilităţii acestei categorii de populaţie vulnerabilă, angajarea și coordonarea lucrătorilor comunitari în beneficiul romilor (experţi locali pentru problemele romilor, mediatori sanitari, mediatori şcolari, consilieri în aparatul de lucru al primarului), atragerea de resurse financiare extrabugetare în vederea implementării unor programe/proiecte în beneficiul comunităților vulnerabile cu romi, înfiinţarea și gestionarea activităţii membrilor Grupului de iniţiativă locală.

Coordonarea metodologică a lucrătorilor comunitari în beneficiul romilor (experţi locali pentru problemele romilor, mediatori sanitari, mediatori şcolari, consilieri în aparatul de lucru al primarului) revine în sarcina expertului pe problematica romilor din cadrul BJR.

Experţii locali pentru romi sunt angajaţi şi funcţionează la nivelul primăriilor. Ei se subordonează tehnic BJR și administrativ primarului. Experţii locali aparţin minorităţii rome şi reprezintă principala interfaţă dintre autorităţile publice locale și comunităţile de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome.

Expertul local pentru problemele romilor este o persoană de etnie romă din comunitate, având dublu rol, respectiv de reprezentare a comunităţii de romi în primărie şi a primăriei în comunitatea de romi. Expertul local pentru problemele romilor este angajat al primăriei lucrând în cadrul unor echipe pluridisciplinare, care asigură servicii de suţinere specializată pentru comunităţile de romi.

Experţii locali pentru problemele romilor funcţionează la nivelul primăriilor şi sunt responsabili pentru desfăşurarea în plan local a acţiunilor de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Experţii locali reprezintă principalii mediatori dintre autorităţile administraţiei publice-locale și comunităţile de romi.

Expertul local pentru problemele romilor se ocupă cu: medierea, consilierea, îndrumarea populaţiei de romi şi pentru aceasta colaborează cu diverse instituţii, planifică activităţi legate de comunitate; monitorizează intervenţiile făcute în comunitate, în cadrul unei echipe pluridisciplinare sau interdisciplinare, care deserveşte funcţionarea autorităţilor publice locale și a comunităţii de romi. De aceea, expertul local pentru problemele romilor intervine atât în cadrul instituţional, cât și în comunitate, la nivelul asigurării relaţiei cu diverse servicii specializate: educaționale, locative, de sănătate, de igienă, medicale, de asistență socială etc.

Experţii locali pentru romi au un rol esenţial în procesul de facilitare comunitară şi organizează, la nivel local, Grupul de Iniţiativă Locală (GIL) și Grupul de Lucru Local (GLL).

Principalele atribuţii ale expertului local sunt:

Realizarea planului local de acțiune privind incluziunea romilor;

Transmiterea planului local de acțiune către BJR în vederea introducerii în planul judeţean de

măsuri;

Implementarea și monitorizarea implementării măsurilor din planul de acțiune locală și

formularea de propuneri în vederea îmbunătăţirii acestora;

Întocmirea rapoartelor semestriale de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea planului de acțiune locală și transmiterea lor către primar, BJR şi ANR;

Conlucrarea cu alte resurse umanele de la nivel local (mediatori sanitari, mediatori şcolari, profesori limba romani, asistent social, asistent medical comunitar, s.a) în vederea identificării problemelor cu care se confruntă populaţia vulnerabilă de etnie romă;

Colaborează cu asociaţii, fundaţii și institute care monitorizează situaţia respectării drepturilor omului, gradul de incluziune a romilor și stadiul implementării politicilor publice pentru romi, a unor proiecte și programe destinate romilor în plan local;

romi; BJR;

Identificarea, evaluarea și selecţia problemelor cu care se confruntă membrii comunităţilor de

Identificarea situaţiilor de risc din comunitate și întocmirea de note de informare către APL și

Coordonează procesul de implementare a planurilor locale referitoare la romi, îndeosebi

pentru rezolvarea problemelor identificate;

Participă la elaborarea proiectelor de dezvoltare locală a comunităţilor de romi în colaborare cu administraţia publică locală, O.N.G.-uri şi alţi actori de la nivel naţional, regional, local;

Participă la medierea conflictelor inter şi intracomunitare;

Informează permanent comunitatea de romi, prin lideri formali și informali, precum și O.N.G.- urile locale cu privire la Hotărârile Consiliului Local şi oportunităţi de rezolvare a unor probleme ale romilor din localitate.

Având în vedere activităţile enunţate mai sus, expertul pentru problemele romilor din cadrul BJR are rolul de a oferi asistenţă metodologică de specialitate experţilor locali romi în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii, studii, cercetări, metodologii monitorizare și evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local ș.a), realizarea de recomandări de politică publică locală bazate pe nevoile comunităților cu romi, punerea pe agenda de discuţii posibilele disfuncţionalităţi ale GLL și propune soluţii în vederera remedierii, propune iniţiative care să contribuie la eficientizarea procesului de implementare a măsurilor prevăzute în planul local de măsuri și la îmbunătăţirea situaţiei membrilor grupurilor vulnerabile din comunităţile cu romi.

Specific, în relaţia cu experţii locali, BJR va implementa următoarele activităţi:

asigură suport metodologic experţilor locali în procesul de implementare a activităţilor (identificarea nevoilor membrilor comunităților locale cu romi, realizarea de planuri locale de măsuri, implementarea planurilor locale de măsuri, monitorizarea și evaluarea rezultatelor obţinute);

Sprijină expertul local în procesul de realizare a rapoartelor de progres;

Oferă asistenţă de specialitate experţilor în procesul de elaborare a instrumentelor de lucru (metodologii, studii, cercetări, metodologii monitorizare și evaluare, metodologii de planificare strategică la nivel local, ș.a);

Oferă sprijin experţilor în procesul de înfiinţare a grupurilor de lucru tematice și sprijină tehnic activitatea membrilor grupurilor de lucru;

Coordonează tehnic procesul de elaborare de studii și cercetări în domeniul incluziunii romilor la nivel local;

Sprijină tehnic activitatea expertului local în procesul de organizare și implementare a unor acţiuni privind păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii etnice, a persoanelor aparţinând minorităţii romilor;

Oferă asistenţă de specialitate experţilor locali în procesul de monitorizare și evaluare a planurilor locale de măsuri;

Oferă asistenţă de specialitate experţilor locali în procesul de coordonare tehnică a resursei umane care activează la nivel local cu atribuţii în domeniul incluziunii romilor;

În funcţie de disponibilitate, participă alături de expertul pe problematica romilor la vizitele de monitorizare organizate la nivel local sau întâlnirile de lucru ale membrilor GLL.

94

Instituții, structuri și responsabilități instituționale în implementarea Strategiei

95

96