Decizie nr. 1.059 din 14 octombrie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 şi art. 28 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tofan Grup Internaţional" - S.A. din Popeşti-Leordeni în Dosarul nr.3.243/302/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, de Vasile Botomei în Dosarul nr. 2.368/32/2006 (nr. în format vechi 1.077/2006) al Curţii de Apel Bacău - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal şi de Agenţia de Pază Profesional Style - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 3.099/115/2007 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi, în acest sens, arată că la dosar au fost comunicate concluzii scrise de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celor trei dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.

Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.222D/2008 şi nr. 1.359D/2008 la Dosarul nr. 1.189D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.243/302/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 şi art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Prin Încheierea din 8 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.368/32/2006 (nr. în format vechi 1.077/2006), Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Prin Încheierea din 26 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.099/115/2007, Tribunalul Caraş Severin - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost ridicată cu ocazia soluţionării unor cereri de recuzare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât, pe de-o parte, nu permit recuzarea tuturor judecătorilor unei instanţe, de asemenea, cererea de recuzare nefiind judecată de un complet de la o instanţă ierarhic superioară, asupra căreia nu planează nici un motiv de interes şi părtinire, iar pe de altă parte, limitează posibilitatea de a cere şi de a obţine recuzarea judecătorilor doar la cazurile prevăzute limitativ de art. 27 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă, Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Caraş Severin - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 27 şi art. 28 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:

–Art. 27 din Codul de procedură civilă: "Judecătorul poate fi recuzat:

1.când el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soţ, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părţi;

2.când el este soţ, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soţului uneia din aceste persoane;

3.când soţul în viaţă şi nedespărţit este rudă sau afin a uneia din părţi până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viaţă ori despărţit, au rămas copii;

4.dacă el, soţul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la instanţa unde una din părţi este judecător;

5.dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării;

6.dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;

7.dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă;

8.dacă a primit de la una din părţi daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;

9.dacă este vrăjmăşie între el, soţul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv şi una din părţi, soţii sau rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv.";

–Art. 28 din Codul de procedură civilă: "1. Nu se pot recuza judecătorii, rude sau afini ai acelora care stau în judecată ca tutore, curator sau director al unei instituţii publice sau societăţi comerciale, când aceştia nu au interes personal în judecarea pricinii.

2.Nu se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia.

2^1.Cererile de recuzare a instanţelor ierarhic superioare formulate la instanţa care soluţionează litigiul sunt inadmisibile.

3.Pentru aceleaşi motive de recuzare nu se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiaşi judecător."

Excepţia de neconstituţionalitate este raportată atât la prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (2), art. 16, 20, 21, 24, 30, 51, 53, art. 124 alin. (1) şi (2), art. 126 şi art. 135 alin. (1) şi (2), cât şi la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii textelor de lege criticate s-a pronunţat prin Decizia nr. 364 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 10 iunie 2008, şi prin Decizia nr. 1.176 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2008, statuând, în esenţă, că dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă reglementează în mod limitativ cazurile de recuzare a judecătorilor, protejând, astfel, partea în cazul în care se presupune că judecătorul ar putea fi lipsit de obiectivitate. Curtea a observat că acest text de lege acoperă o paletă foarte largă de situaţii, iar toate cazurile de recuzare enumerate, la baza cărora stau criterii obiective şi raţionale, duc la finalitatea mai sus arătată. Pe această cale este împiedicată posibilitatea îndepărtării de către o parte de rea-credinţă a unui judecător pentru motive subiective sau netemeinice, situaţie ce nu contravine textelor constituţionale şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate.

Cât priveşte dispoziţiile art. 28 din Codul de procedură civilă, Curtea a reţinut că instituţia recuzării în procesele judiciare se justifică prin imperativul asigurării unei judecăţi imparţiale, în care părţile să fie protejate de eventuala părtinire a judecătorului, cauzată de legătura de rudenie sau afinitate cu una dintre părţi, interesul personal pe care îl are în soluţionarea cauzei deduse judecăţii sau alte asemenea împrejurări, expres prevăzute de lege. Recuzarea nu poate fi, în consecinţă, decât individuală, şi nu colectivă, şi nici nu poate conduce, în sistemul nostru juridic, la împiedicarea tuturor judecătorilor unei instanţe de a judeca procesele cu care au fost învestiţi în condiţiile legii.

Cu acelaşi prilej, Curtea a statuat că, prin reglementările criticate, legiuitorul nu a înţeles să restrângă accesul liber la justiţie, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiţii optime, a acestor drepturi constituţionale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 şi art. 28 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tofan Grup Internaţional" - S.A. din Popeşti-Leordeni în Dosarul nr. 3.243/302/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, de Vasile Botomei în Dosarul nr. 2.368/32/2006 (nr. în format vechi 1.077/2006) al Curţii de Apel Bacău - Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal şi de Agenţia de Pază Profesional Style S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 3.099/115/2007 al Tribunalului Caraş Severin - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 octombrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu