Strategie națională din 13 mai 2021

^1 FRA Report on Antisemitism - Overview of data available in the European Union 2008-2018 - 8 noiembrie 2019.

Comisia Europeană: Eurobarometer survey on Antisemitism in Europe - 22 ianuarie 2019.

FRA Report on Experiences and perceptions of antisemitism - Second survey on discrimination and hate crime against Jews in the EU - 10 decembrie 2018.

Parlamentul European: Europeans in 2016: Perceptions and expectations, the fight against terrorism and radicalization - aprilie 2016.

Totodată, discursul instigator la ură devine o amenințare tot mai puternică la adresa libertății de exprimare și toleranței, pe măsură ce se răspândește prin mediul online și media clasice, literatură și în dezbaterea politică, inclusiv în parlamentele unor democrații consolidate.

Incidente violente, precum atacurile împotriva Muzeului Evreiesc din Bruxelles (2014), a magazinului kasher din Paris (2015), a sinagogii din Copenhaga (2015), a sinagogii din Pittsburgh (2018), a sinagogii din Halle (2019), precum și confruntările violente din Charlottesville (2017), atacul rasist din Hanau (2020) și altele, au șocat opinia publică mondială în ultimii ani.

Gravitatea atacurilor antisemite, rasiste și a atentatelor teroriste din perioada recentă, indiferent de motivație, precum și diversificarea și intensificarea utilizării social media pentru promovarea discursului instigator la ură, au determinat mai multe state democratice și organizații internaționale să dezvolte strategii naționale complementare pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei și radicalizării, sub toate formele ei de manifestare.

În România, deși nu au fost înregistrate acte de violență care să conducă la pierderea de vieți omenești, există riscul ca pe viitor să apară o creștere a faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și mai ales a discursului instigator la ură, care se propagă în mod accelerat mai ales pe rețelele de socializare.

Pe teritoriul României au fost înregistrate acte de vandalism asupra unor instituții și cimitire evreiești, graffiti cu sloganuri naziste, neolegionare, antisemite^2 și rasiste, incidente izolate de violență fizică pe bază etnică, manifestări sporadice locale antiimigrație, scandări rasiste și proliferarea, în mediul online, a unor mesaje rasiste, radicale, xenofobe care instigă la ură împotriva celor care sunt percepuți a fi diferiți din punct de vedere etnic, religios, lingvistic sau cultural.

^2 INSHR-EW: Raport de monitorizare a antisemitismului în România. 2019 - aprilie 2020.

De asemenea, România se confruntă cu cazuri de autoradicalizare, inclusiv a unor cetățeni români, ca urmare a expunerii acestora, în principal în mediul virtual, la diverse mesaje extremiste, radicale, teroriste.

În contextul global actual există riscul ca, pe termen mediu și lung, și în România, radicalizarea să devină un fenomen mai răspândit la nivelul societății, având în vedere:

–expunerea cetățenilor români (în special a unor categorii vulnerabile, cum ar fi minorii sau persoanele încarcerate în penitenciare din Europa, recunoscute pentru numărul semnificativ de elemente radicale și teroriste prezente) la diverse forme de extremism și ideologii radicale, teroriste;

–disponibilitatea unor persoane din țara noastră (cetățeni străini și români) de a se implica în acțiuni violente sau premergătoare actelor teroriste.

În România, în ultimii ani, a fost observat fenomenul atragerii unor cetățeni români spre mesaje și ideologii radicale, aceștia fiind influențați în special de propaganda organizațiilor teroriste.

Autoritățile statului român au luat deja o serie de măsuri menite să contracareze riscurile în acest sens. Aceste măsuri se referă la adoptarea unui cadru legislativ pentru combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului, utilizarea memorializării pentru predarea istoriei Holocaustului în România, introducerea unor programe școlare menite să stimuleze toleranța și să prezinte elevilor români istoria Holocaustului, dezvoltarea unei rețele naționale pentru prevenirea atrocităților, adoptarea unor strategii naționale pentru comunitatea romă^3, utilizarea unor mecanisme administrative și juridice pentru combaterea discriminării în România, precum și prin implicarea în inițiativele internaționale menite să combată antisemitismul, negarea și distorsionarea Holocaustului, prevenirea și combaterea terorismului.

^3 Hotărârea Guvernului nr. 18/2015 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020, cu modificările ulterioare.

Proiectul de Strategie a Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2021-2027 se află, în prezent, în dezbatere publică.

Există însă semnale de îngrijorare lansate de societatea civilă cu privire la implementarea cu sincope, în anumite cazuri, a legislației din domeniu, precum și cu privire la necesitatea actualizării programelor educaționale, care determină necesitatea unei evaluări a instrumentelor actuale și stabilirii modalităților de a moderniza setul de instrumente de care dispune societatea românească pentru a preveni și combate aceste fenomene^4.

^4 INSHR-EW: Sondaj de opinie privind Holocaustul din România și percepția relațiilor interetnice - noiembrie 2019.

Comisia Europeană: Eurobarometer survey on Antisemitism in Europe - 22 ianuarie 2019.

INSHR-EW: Sondaj de opinie privind Holocaustul din România și percepția relațiilor interetnice - octombrie 2017.

INSHR-EW: Sondaj de opinie privind Holocaustul din România și percepția relațiilor interetnice - mai 2015.

Ținând cont de evoluția acestor fenomene la nivel internațional și de riscul dezvoltării acestora la nivel național, precum și pentru a îmbunătăți implementarea legislației în materie și a crește eficiența instrumentelor existente, se impune adoptarea unei Strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, care să fie evaluată și îmbunătățită periodic - în primă etapă la 3 ani de la adoptarea ei.

Instituțiile implicate în elaborarea și implementarea prezentei strategii sunt cele care fac parte din Comitetul interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului de ură, înființat prin Decizia prim-ministrului nr. 138/2019 privind înființarea Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului de ură, și anume Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul Educației (MEd), Ministerul Culturii (MC), Secretariatul General al Guvernului (SGG/inclusiv experți ai Secretariatului de Stat pentru Culte/SGG-SSC și ai Departamentului pentru Relații Interetnice/SGG-DRI), Cancelaria Prim-Ministrului (CPM) și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“ (INSHR-EW).

Totodată, activitatea Comitetului interministerial a beneficiat și va continua să beneficieze de sprijin și consiliere din partea Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului (MCA), Avocatului Poporului (AvP), Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Agenției Naționale pentru Romi (ANR) și Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (MP-PÎCCJ), în calitate de invitați permanenți, precum și din partea Institutului Național al Magistraturii (INM) și B’nai B’rith (BB), în calitate de invitați.

B. Viziune

Prin prezenta strategie se urmărește prevenirea replicării în România a evoluțiilor negative înregistrate pe acest palier în alte țări, precum și asigurarea instrumentelor necesare pentru sancționarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

Fiind prima strategie națională în acest domeniu, documentul își propune să realizeze o corelare a eforturilor sectoriale menite să prevină și să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, prin:

–îmbunătățirea colectării de date despre aceste fenomene în România;

–evaluarea legislației actuale pentru identificarea eventualelor lacune și pregătirea unor propuneri pentru acoperirea acestora;

–evaluarea programelor de formare profesională a actorilor implicați în procesul de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (ofițeri de poliție, procurori, judecători) și actualizarea acestor programe dacă va fi cazul;

–evaluarea programelor școlare actuale și revizuirea acestora;

–dezvoltarea unor programe culturale pilot menite să prevină proliferarea acestor fenomene în societatea românească;

–intensificarea implicării României în eforturile internaționale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură.

C. Priorități, politici și cadru juridic existente

Prezenta Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură a fost elaborată având în vedere:

–Declarația Consiliului Uniunii Europene din 6 decembrie 2018 privind combaterea antisemitismului și elaborarea unei abordări comune în materie de securitate pentru a proteja mai bine instituțiile și comunitățile evreiești în Europa;

–paragraful 14 al Concluziilor Consiliului European din 13-14 decembrie 2018;

–Decizia prim-ministrului nr. 138/2019 privind înființarea Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului de ură^5;

^5 Membri: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, Secretariatul General al Guvernului (inclusiv experți ai Secretariatului de Stat pentru Culte și ai Departamentului pentru Relații Interetnice), Cancelaria Prim-Ministrului și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România - Elie Wiesel.

Invitați permanenți: Federația Comunităților Evreiești din România, Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului, Avocatul Poporului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Agenția Națională pentru Romi și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Invitați: Institutul Național al Magistraturii și B’nai B’rith.– Legea nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;

–Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările și completările ulterioare;

–Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

–Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare;

–Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale, cu modificările și completările ulterioare;

–Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările ulterioare;

–Hotărârea Guvernului nr. 18/2015 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020, cu modificările ulterioare;

–Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.

D. Definirea problemelor

Printre problemele care justifică necesitatea elaborării acestei strategii se numără următoarele:

–existența unui deficit de date statistice cu privire la modalitățile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în România;

–proliferarea, cu precădere în mediul online, a teoriilor conspiraționiste și a știrilor false, inclusiv a unor mesaje stigmatizante, care pun la încercare reziliența societății românești și necesită măsuri de contracarare;

–lipsa unor corelări și sincronizări între instrumentele dezvoltate sectorial pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, fapt ce poate genera lacune și o erodare a eficienței eforturilor de prevenire și combatere a acestor fenomene;

–necesitatea evaluării intervențiilor din domeniul educațional și cultural, în vederea eficientizării acestora. Colaborarea internațională a grupărilor care promovează antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură pare a devansa, pe alocuri, cooperarea organizațiilor internaționale și a statelor care și-au propus să contribuie la prevenirea și combaterea acestor fenomene, motiv pentru care este necesară o intensificare a cooperării cu instituțiile internaționale și statele partenere ale României.

E. Principii generale

Activitățile privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, desfășurate în conformitate cu obiectivele acestei strategii naționale, se subsumează, în totalitatea lor, următoarelor principii, a căror respectare este esențială și obligatorie:

1.principiul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului - toate activitățile desfășurate de instituțiile statului, organizațiile neguvernamentale și alte structuri ale societății civile pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură se desfășoară cu respectarea prevederilor convențiilor și tratatelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului, la care România este parte;

2.principiul legalității - activitățile pentru realizarea obiectivelor strategice se desfășoară în baza legii și în conformitate cu aceasta;

3.principiul prevenirii - presupune că întreaga activitate desfășurată pentru realizarea obiectivelor strategice trebuie să asigure prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, atât printr-o bună cooperare între instituțiile și organizațiile implicate, cât și printr-o coordonare eficientă a implementării strategiei naționale;

4.principiul complementarității, transparenței și dialogului social - presupune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar, pe de altă parte, consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces. Implementarea strategiei naționale se va face în mod transparent, cu participarea societății civile, alături de instituțiile guvernamentale, în vederea realizării obiectivelor;

5.principiul cooperării - instituțiile și organizațiile implicate în prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură vor coopera, astfel încât să se asigure o concepție coerentă, integrată asupra problematicii și măsurilor angajate ori planificate, o coordonare adecvată a eforturilor depuse și demersurilor întreprinse;

6.principiul parteneriatului public-privat - presupune cooptarea societății civile în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și consultarea membrilor societății civile în cadrul procesului decizional;

7.principiul responsabilității - presupune obligația instituțiilor responsabile cu îndeplinirea activităților subsumate realizării obiectivelor prevăzute de strategia națională, precum și a instituțiilor partenere de a îndeplini în cea mai bună manieră posibilă sarcinile stabilite;

8.principiul sustenabilității - presupune alocarea resurselor financiare și umane necesare realizării obiectivelor strategice;

9.principiul proporționalității - presupune că niciuna dintre acțiunile întreprinse nu trebuie să depășească nivelul necesar pentru realizarea obiectivelor stabilite.

F. Obiective generale și specifice

Prezenta strategie își propune să promoveze următoarele obiective generale și specifice:

Obiectiv general nr. 1: asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură și prevenirea radicalizării

Prin implementarea acestui obiectiv general se urmărește dezvoltarea unor instrumente de diagnosticare eficientă a prezenței acestor fenomene în societatea românească, de formare profesională a personalului instituțiilor cu atribuții în combaterea acestor fenomene și de luare a măsurilor de protecție, în caz de nevoie, pentru apărarea grupurilor vulnerabile și a instituțiilor acestora.

Obiectiv specific nr. 1.1: asigurarea protecției persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile de pe teritoriul României

Este important ca instituțiile cu responsabilități în domeniul păstrării ordinii publice să dispună de informațiile și instrumentele necesare pentru a identifica în timp util eventualele amenințări la adresa unor comunități vulnerabile și să ia măsurile necesare pentru a proteja membrii acestor comunități și instituțiile acestora.

Obiectiv specific nr. 1.2: îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor cu privire la incidentele asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Se urmărește completarea mecanismelor actuale de identificare și raportare, prin dezvoltarea unor mecanisme complementare noi, care se referă atât la contravenții și infracțiuni, cât și la măsurarea percepției unor comunități vulnerabile și în rândul populației majoritare cu privire la antisemitism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură.

Obiectiv specific nr. 1.3: evaluarea actualelor programe de formare profesională ale instituțiilor cu atribuții în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și elaborarea unor propuneri menite să crească eficiența acestor programe

Toate instituțiile cu atribuții în combaterea acestor fenomene dispun deja de programe de formare profesională. Prin acest obiectiv specific se urmărește evaluarea acestor programe și, în cazul în care se impune, actualizarea acestora pentru a crește eficiența lor.

Obiectiv general nr. 2: promovarea toleranței, educației civice și a rezilienței societății românești în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Prin acest obiectiv general se urmărește o inventariere, evaluare și, în caz de nevoie, modernizare a proiectelor și programelor din domeniul educațional și cultural menite să crească reziliența societății în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Totodată, se urmărește completarea instrumentarului educațional și cultural actual cu noi instrumente.

Obiectiv specific nr. 2.1: evaluarea actualelor programe școlare, universitare și de pregătire profesională care privesc domeniile relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și elaborarea unor propuneri menite să crească eficiența acestor programe

Acest obiectiv specific urmărește evaluarea programelor școlare, universitare, postuniversitare și de formare profesională, relevante pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, cu scopul de a crește eficiența acestora, precum și o monitorizare și coordonare strânsă a eforturilor educaționale în acest domeniu.

Obiectiv specific nr. 2.2: creșterea rezilienței tinerilor în fața amenințărilor antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Se urmărește dezvoltarea unor proiecte-pilot și promovarea unor coduri de conduită menite să prevină dezvoltarea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în societatea românească.

Obiectiv specific nr. 2.3: promovarea unor programe menite să încurajeze construirea unor punți culturale ale toleranței și respectului reciproc

Având în vedere că proliferarea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură este facilitată de informațiile incomplete și incorecte despre grupurile vulnerabile în fața unor astfel de amenințări, prin acest obiectiv specific se urmărește reducerea marjei de acțiune a celor care promovează informații mistificate, false, preconcepute și stigmatizante despre aceste grupuri vulnerabile.

Obiectiv specific nr. 2.4: utilizarea muzeelor pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Acest obiectiv specific caută să încurajeze atât cunoașterea și asumarea propriei istorii, cât și înțelegerea contribuției unor comunități din România la dezvoltarea și modernizarea țării noastre.

Obiectiv specific nr. 2.5: creșterea rezilienței instituțiilor de cultură în fața amenințărilor antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Prin acest obiectiv specific se caută să se ofere instituțiilor culturale programe de formare profesională care să permită recunoașterea și contracararea unor inițiative care pot promova antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură.

Obiectiv Specific nr. 2.6: sprijinirea manifestărilor cultural-religioase ale FCER - Cultul Mozaic care promovează dialogul interreligios, evidențiază contribuția comunităților evreiești în societatea românească, pun în valoare patrimoniul cultural-religios

Având în vedere că teoriile conspiraționiste facilitează proliferarea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și se folosesc de informațiile incomplete și incorecte despre Cultul Mozaic, prin acest obiectiv specific se caută reducerea marjei de manevră a celor care promovează informații mistificate, false, preconcepute și stigmatizante despre Cultul Mozaic.

Obiectiv general nr. 3: continuarea demersurilor pe plan internațional pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Prin promovarea acestui obiectiv general se încurajează continuarea și extinderea unor programe de cooperare internațională, bilaterale și multilaterale, pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

Obiectiv specific nr. 3.1: continuarea demersurilor în plan multilateral pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Acest obiectiv specific se referă la demersurile întreprinse de România în cadrul Uniunii Europene (UE), Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), ONU, Consiliului Europei (CoE) și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), pentru dezvoltarea unor instrumente internaționale eficiente în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

Obiectiv specific nr. 3.2: continuarea demersurilor în plan bilateral pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Prin acest obiectiv specific se caută încurajarea continuării și intensificării colaborării bilaterale cu parteneri consacrați în acest domeniu, precum sunt Israelul, SUA și Franța, dar și dezvoltarea unor proiecte bilaterale noi de cooperare în domeniu cu țările din vecinătatea României.

Obiectiv specific nr. 3.3: încurajarea inițiativelor internaționale ale instituțiilor academice și ale societății civile pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură

Având în vedere importanța unei colaborări strânse între instituțiile guvernamentale și parteneri din mediul academic și societatea civilă pentru a combate eficient antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, pe plan național și internațional, este important să se creeze platforme de dialog și colaborare, iar acest obiectiv strategic caută să creeze astfel de platforme de dialog și colaborare.

G. Programe

Programele incluse în prezenta strategie au menirea de a sprijini atingerea obiectivelor generale și specifice ale strategiei. Sunt acțiuni concrete, complementare, cărora le-au fost repartizate resursele necesare pentru a fi implementate.

Acțiunile principale (AP) ale strategiei sunt următoarele:

–AP1.1.1. Constituirea unui Grup de lucru pentru evaluarea nivelului de amenințare pe care îl reprezintă antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură pentru anumite grupuri vulnerabile;

–AP1.2.1. Dezvoltarea, la nivelul MAI, a unei metodologii unitare de identificare a infracțiunilor motivate de ură, precum și de colectare sistematică a datelor statistice privind acest gen de infracțiuni;

–AP1.2.2. Dezvoltarea unei metodologii unitare de identificare și raportare, la nivelul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“ (INSHR-EW), a manifestărilor antisemite;

–AP1.2.3. Dezvoltarea unei metodologii unitare de identificare și raportare, la nivelul Agenției Naționale pentru Romi (ANR), a incidentelor asociate xenofobiei, rasismului antirom, radicalizării și discursului instigator la ură care vizează comunitatea romă din România;

–AP1.2.4. Realizarea unei anchete sociologice (sondaj de opinie) în cadrul comunității evreiești din România cu privire la percepția gradului de securitate a membrilor comunității;

–AP1.2.5. Realizarea unei anchete sociologice (sondaj de opinie) relevante la nivelul societății românești cu privire la maniera în care sunt percepute antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură în țara noastră;

–AP1.3.1. Evaluarea actualelor programe de formare profesională a ofițerilor și agenților de poliție în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și elaborarea unor propuneri menite să crească eficiența acestor programe;

–AP1.3.2. Evaluarea conținuturilor academice ale actualelor programe de pregătire ale Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul“ în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, din perspectiva conștientizării și consolidării cunoașterii problematicii, precum și, în eventualitatea în care se constată sincope sau necesități de actualizare, elaborarea unor propuneri menite să crească eficiența acestor programe;

–AP2.1.1. Evaluarea disciplinelor actuale din învățământul gimnazial „Educația socială“, „Istorie“, „Istoria și tradițiile minorităților“, precum și a celor din învățământul liceal „O istorie a comunismului din România“, „Istoria Evreilor. Holocaustul“ și elaborarea unor propuneri pentru revizuirea acestora;

–AP2.1.2. Evaluarea programelor actuale de pregătire profesională pentru profesorii care predau subiecte relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură și elaborarea unor propuneri menite să crească eficiența acestor programe;

–AP2.1.3. Evaluarea programelor actuale din învățământul universitar care sunt relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și elaborarea unor recomandări menite să crească eficiența acestor programe;

–AP2.1.4. Înființarea unor programe de masterat și de doctorat în domenii relevante pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, rasismului, radicalizării și discursului instigator la ură;

–AP2.2.1. Elaborarea și implementarea proiectului-pilot „Pathfinder“;

–AP2.2.2. Elaborarea și implementarea proiectelor-pilot în cadrul programului „Școala altfel“;

–AP2.2.3. Elaborarea și implementarea proiectului-pilot „Să ne cunoaștem eroii“;

–AP2.2.4. Elaborarea și implementarea proiectului-pilot „Holocaustul împotriva Romilor - Samudaripen“;

–AP2.2.5. Elaborarea și implementarea proiectului-pilot „Marșul Vieții“ - dimensiunea internațională;

–AP2.2.6. Elaborarea și implementarea proiectului-pilot „Marșul Vieții în România“;

–AP2.2.7. Elaborarea și implementarea proiectului-pilot „Sighetu Marmației - Auschwitz trail“;

–AP2.2.8. Intensificarea promovării „Codului de conduită în universitățile din România pentru prevenția și sancționarea incidentelor antisemite“;

–AP2.2.9. Elaborarea și promovarea unui „Cod de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură“ de către universitățile din România;

–AP2.3.1. Evaluarea actualelor programe culturale menite să încurajeze spiritul civic și interesul față de alte culturi;

–AP2.3.2. Inițierea programului „Arta împotriva urii sociale, discriminării, antisemitismului și xenofobiei“, prin extinderea programelor derulate de FCER și la domeniile muzică și teatru;

–AP2.4.1. Accelerarea demersurilor pentru amenajarea și inaugurarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România;

–AP2.4.2. Realizarea unui studiu de fezabilitate cu privire la înființarea unui Muzeu al Istoriei și Culturii Romilor;

–AP2.5.1. Realizarea unor sesiuni de informare pentru prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în instituțiile culturale;

–AP2.6.1. Sprijinirea financiară a proiectelor cultural-religioase ale FCER - Cultul Mozaic;

–AP3.1.1. Continuarea demersurilor întreprinse de România în cadrul Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) pentru promovarea cercetării, educației și memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului;

–AP3.1.2. Continuarea implicării României în procesul de elaborare a unei Abordări comune a Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului și protejarea comunităților și instituțiilor evreiești din Europa;

–AP3.1.3. Continuarea implicării României în procesul de elaborare a unor instrumente politice și juridice internaționale pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.– AP3.2.1. Continuarea cooperării cu Israelul în domeniul cercetării și predării cunoștințelor privind Holocaustul, precum și în combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului;

–AP3.2.2. Promovarea cooperării cu statele vecine în cercetarea Holocaustului și combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului;

–AP3.2.3. Continuarea cooperării cu SUA în domeniul cercetării și predării Holocaustului, precum și în combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului;

–AP3.2.4. Continuarea cooperării cu Franța în domeniul cercetării și predării Holocaustului, precum și în combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului;

–AP3.3.1. Instituirea premiului „Ambasador Mihnea Constantinescu“ pentru premierea contribuției unor reprezentanți ai mediului academic și societății civile, din România sau străinătate, pentru contribuția lor la combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură;

–AP3.3.2. Organizarea de întâlniri anuale ale delegației române la IHRA cu reprezentanții centrelor universitare de studiere a istoriei evreilor și a Holocaustului din România.

Planul de acțiune pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, prevăzut în anexa nr. 2 la hotărâre, include o descriere detaliată a fiecărei acțiuni principale.

H. Rezultate așteptate

Scopul prezentei strategii este acela de a evalua instrumentele actuale de care dispun societatea românească și instituțiile statului pentru a combate antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, instrumente care au fost dezvoltate sectorial, pentru a propune completarea lor și crearea de sinergii care să crească eficiența acestor instrumente la nivel local, național și corelarea acesteia cu proiecțiile strategice similare implementate la nivel internațional.

Este de așteptat ca strategia să ducă la o corelare, creștere a eficienței și completare a instrumentelor și inițiativelor sectoriale dezvoltate până în prezent pentru combaterea acestor fenomene, precum și la conștientizarea de către opinia publică din România cu privire la aceste amenințări, crescând reziliența societății românești față de antisemitism, xenofobie, radicalizare și discursul instigator la ură.

Publicul-țintă al strategiei include elevii din învățământul preuniversitar, studenții, profesorii, angajații instituțiilor publice și societatea civilă în general.

Impactul strategiei va fi evaluat anual, iar după 3 ani va fi adoptată o nouă strategie care să încorporeze lecțiile învățate în implementarea acestei prime strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, care are și rolul de strategie-pilot în domeniu.

I. Indicatori

Indicatorii pe baza cărora se va măsura reușita implementării strategiei vor urmări atât trăsături calitative, cât și aspecte cantitative. Printre principalii indicatori folosiți se află următorii:

–rapoarte de activitate ale grupurilor de lucru înființate în baza prezentei strategii;

–rapoarte statistice cu privire la infracționalitatea motivată de ură;

–raportul anual al INSHR-EW cu privire la manifestările antisemite;

–raportul anual al ANR cu privire la incidentele asociate xenofobiei, rasismului antirom, radicalizării și discursului instigator la ură;

–rapoarte pe baza unor anchete sociologice sau pe baza unor metodologii validate;

–rapoarte de evaluare cu privire la programe educaționale, universitare, postuniversitare și de formare profesională;

–număr de participanți sau vizitatori la diversele programe educaționale și culturale;

–chestionare de evaluare completate de participanți;

–studii de fezabilitate;

–rapoarte de progres în promovarea unor proiecte internaționale.

J. Proceduri de monitorizare și evaluare

Un coordonator național pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, cu rang de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, va fi însărcinat cu monitorizarea implementării prezentei strategii.

Toate instituțiile participante vor transmite, periodic și ori de câte ori va fi necesar, rapoarte biroului coordonatorului național pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, care le va centraliza și le va folosi pentru a elabora rapoarte anuale publice cu privire la progresul înregistrat în implementarea strategiei.

K. Instituții responsabile

Instituțiile care fac parte din Comitetul interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură coordonează și participă la implementarea obiectivelor generale, obiectivelor specifice și acțiunilor principale, în conformitate cu atribuțiile lor legale.

Din Comitetul interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură fac parte: MAE, MAI, MJ, MEd, MC, SGG, CPM și INSHR-EW, în calitate de membri, FCER, MCA, AvP, CNCD, ANR și MP-PÎCCJ, în calitate de invitați permanenți, precum și INM și B’nai B’rith, în calitate de invitați.

În implementarea acțiunilor principale, instituțiile guvernamentale beneficiază de sprijin și consiliere, pe bază voluntară, din partea unor instituții independente și organizații nonguvernamentale cu expertiză în domeniu.

Biroul coordonatorului național pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură va primi sarcina de a monitoriza implementarea prezentei strategii și de a elabora rapoarte anuale de progres.

L. Implicații bugetare și sursele de finanțare

Resursele financiare necesare implementării strategiei naționale provin, în principal, din:

a)fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecărui minister și fiecărei instituții cu competențe în implementarea strategiei naționale, programate multianual;

b)fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene;

c)fonduri externe nerambursabile puse la dispoziție de finanțatori europeni sau internaționali;

d)donații și sponsorizări oferite/acceptate în condițiile legii.

Planul de acțiune pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, din anexa la prezenta strategie, include descrieri ale fiecărei acțiuni principale, inclusiv informații cu privire la impactul bugetar și sursele de finanțare.

M. Implicații asupra cadrului juridic

În funcție de concluziile diverselor exerciții de evaluare a situației din România, incluse în prezenta strategie, este posibil să fie elaborate inițiative legislative menite să completeze sau să crească eficiența cadrului juridic menționat la lit. C.