privind apa şi sănătatea la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apa transfrontiera şi a lacurilor internaţionale
Părţile la acest protocol,
ţinând seama ca apa este esenţială pentru menţinerea vieţii, iar disponibilitatea de apa, în cantitate şi de calitate corespunzătoare satisfacerii nevoilor de baza ale omului, constituie o condiţie necesară atât pentru promovarea sănătăţii, cat şi pentru o dezvoltare durabila,
recunoscând beneficiile asupra sănătăţii umane şi bunastarii care provin dintr-o apa salubra şi curata şi o funcţionare armonioasă şi corespunzătoare a relatiei apa-mediu,
constiente ca apele de suprafaţa şi subterane sunt resurse regenerabile cu o capacitate limitată pentru recuperarea efectelor negative produse de activităţile umane asupra cantităţii şi calităţii lor şi ca orice esec în respectarea acestor limite poate avea efecte negative atât pe termen scurt, cat şi pe termen lung asupra sănătăţii şi bunastarii celor care se bazează pe aceste resurse şi pe calitatea lor şi ca, în consecinţa, gospodărirea durabila a ciclului hidrologic este esenţială atât pentru satisfacerea cerinţelor umane, cat şi pentru protecţia mediului,
constiente, de asemenea, de consecinţele asupra sănătăţii publice a lipsei apei în cantitate suficienta şi de calitate corespunzătoare pentru satisfacerea nevoilor de baza ale omului şi de efectele grave ale acestei lipse îndeosebi asupra celor vulnerabili, defavorizati şi social excluşi,
constiente ca prevenirea, controlul şi reducerea imbolnavirilor asociate apei constituie sarcini importante şi urgente care pot fi rezolvate satisfăcător numai prin cooperarea strânsă, la toate nivelurile şi între toate sectoarele, atât în interiorul unei tari, cat şi între state,
constiente, de asemenea, ca supravegherea bolilor asociate apei şi stabilirea sistemelor de alarma şi de răspuns sunt aspecte importante ale prevenirii, controlului şi reducerii imbolnavirilor asociate apei,
bazându-se pe concluziile Conferintei Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea (Rio de Janiero, 1992) şi mai ales ale Declaraţiei de la Rio privind Mediul şi Dezvoltarea şi ale Agendei 21, precum şi pe programul pentru implementarea Agendei 21 (New York, 1997) şi consecventi Deciziei Comisiei pentru Dezvoltare Durabila privind gospodărirea durabila a apelor dulci (New York, 1998),
inspirandu-se din prevederile relevante ale Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apa transfrontiera şi a lacurilor internaţionale, 1992, şi accentuand necesităţile atât de a incuraja aplicarea mai ampla a acestor prevederi, cat şi pentru a completa aceasta convenţie cu măsurile suplimentare pentru a întări protecţia sănătăţii publice,
luând nota de Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, 1991, Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, 1992, Convenţia Naţiunilor Unite privind regimul juridic al utilizării cursurilor de apa transfrontiere în alte scopuri decât pentru navigaţie, 1997, şi Convenţia privind accesul publicului la informaţie, participarea publicului în procesul de luare a deciziei şi accesul în justiţie în probleme de mediu, 1998,
având în vedere principiile, sarcinile şi recomandările pertinente ale Cartei Europene pentru Mediu şi Sănătate, 1989, ale Declaraţiei de la Helsinki privind Mediul şi Sănătatea, 1994, şi ale declaraţiilor, recomandărilor şi rezolutiilor ministeriale formulate în cadrul procesului "Mediu pentru Europa",
recunoscând fundamentul logic şi relevanta altor iniţiative, instrumente şi procese privind mediul în Europa şi, de asemenea, pregătirea şi implementarea planurilor naţionale de acţiune privind mediul şi sănătatea, precum şi pregătirea şi implementarea planurilor naţionale de acţiune în domeniul mediului,
apreciind eforturile deja întreprinse de Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite şi de Oficiul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a întări cooperarea bilaterala şi multilaterala pentru prevenirea, controlul şi reducerea bolilor asociate apei,
încurajate de numeroasele exemple pozitive obţinute de statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite şi de către statele membre ale Comitetului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în reducerea poluarii şi în menţinerea şi restaurarea mediului acvatic capabil sa susţină sănătatea omului şi bunăstarea,
au convenit următoarele:
─────────
Notă *) Traducere.
Obiectivul acestui protocol este promovarea la toate nivelurile corespunzătoare naţionale, precum şi în context transfrontier şi internaţional a protecţiei sănătăţii omului şi a bunastarii, atât individuală, cat şi colectivă, în cadrul unei dezvoltări durabile, prin îmbunătăţirea gospodăririi apelor, incluzând protecţia ecosistemelor acvatice şi prin prevenirea, controlul şi reducerea bolilor asociate apei.
Pentru scopurile acestui protocol:
1.boli asociate apei înseamnă orice efect negativ semnificativ asupra sănătăţii umane ca: deces, invaliditate, boala sau alte manifestări cauzate, direct sau indirect, de starea apelor de orice fel sau de modificările survenite în cantitatea şi calitatea acestora;
2.apa potabilă înseamnă apa care este folosită sau se intenţionează a fi furnizată pentru a fi folosită de om pentru baut, gătit, prepararea alimentelor, igiena personală sau în scopuri similare;
3.apa subterana înseamnă toată apa care este dedesubtul suprafeţei terenului în zona de saturatie şi în contact direct cu solul sau subsolul;
4.ape închise înseamnă orice acumulari de apa create artificial, separat de apele de suprafaţa dulci sau de apele de coasta, indiferent dacă sunt înăuntrul sau în afară unei construcţii;
5.ape transfrontieră înseamnă orice ape de suprafaţa sau subterane care marcheaza frontierele dintre doua sau mai multe state, le traverseaza sau sunt localizate pe acestea; oriunde apele transfrontiera se vărsa direct în mare, limita acestor cursuri de apa transfrontiera este o linie dreapta trasata peste respectivele lor guri de vărsare, între limitele inferioare de reflux de pe malurile lor;
6.efecte transfrontiera ale bolilor asociate apei înseamnă orice efect negativ semnificativ asupra sănătăţii umane ca: deces, invaliditate, boala sau alte manifestări apărute într-o zona sub jurisdicţia unei părţi a convenţiei, cauzate direct sau indirect de starea sau de modificările survenite în cantitatea şi calitatea apelor dintr-o zona aflată sub jurisdicţia altei părţi a convenţiei, indiferent dacă asemenea efecte constituie un impact transfrontiera sau nu;
7.impact transfrontiera înseamnă orice efect negativ semnificativ asupra mediului, rezultat dintr-o schimbare în condiţiile apelor transfrontiera, cauzat de o activitate umană a carei origine fizica este situata în întregime sau parţial într-o zona aflată sub incidenţa unei părţi la convenţie, produsă asupra mediului dintr-o zona aflată sub jurisdicţia altei părţi la convenţie. Astfel de efecte asupra mediului includ: atentate la sănătatea şi securitatea omului, efecte asupra florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului şi monumentelor istorice sau altor construcţii sau interactiunea între aceşti factori; ele includ, de asemenea, efecte asupra moştenirii culturale sau asupra condiţiilor socioeconomice care rezultă din alterarea acestor factori;
8.salubritate înseamnă colectarea, transportul, tratarea şi depozitarea sau reutilizarea deşeurilor fecaloid umane sau a apelor uzate menajere, indiferent dacă se realizează printr-un sistem colectiv sau prin instalaţii care deservesc o singura gospodărie sau instituţie;
9.sistem centralizat înseamnă:
a)un sistem pentru aprovizionare cu apa potabilă a unui număr de gospodării sau a altor utilizatori; şi/sau b) un sistem de asigurare a salubritatii care serveşte un număr de gospodării sau alţi utilizatori şi, unde este cazul, asigura, de asemenea, şi colectarea, transportul, tratarea şi depozitarea sau reutilizarea apelor uzate industriale, indiferent dacă este furnizat de un serviciu din sectorul public sau de un antreprenor (agent) din sectorul particular sau printr-un parteneriat între cele doua sectoare;
10.schema de gospodărire a apelor înseamnă un plan pentru dezvoltarea, gospodărirea, protecţia şi/sau utilizarea apelor dintr-o zona teritorială sau dintr-un acvifer, incluzând protecţia ecosistemelor acestora;
11.public înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanta cu legislaţia sau cu procedura naţionala, asocieri ale acestora, organizaţii şi grupuri;
12.autoritate publică înseamnă:
a)Guvern la nivel naţional, regional sau la alte niveluri;
b)persoane fizice sau juridice care îndeplinesc funcţii publice administrative sub jurisdicţia naţionala, incluzând sarcini specifice, activităţi sau servicii în relaţie cu mediul, sănătatea publică, salubritatea, gospodărirea apelor sau alimentarea cu apa;
c)oricare alte persoane fizice sau juridice având responsabilităţi sau funcţii publice sau care furnizează servicii publice sub controlul unui organism ori a persoanelor menţionate la subparagrafele a) sau b) de mai sus;
d)instituţiile oricărei organizaţii de integrare economică regionala la care se face referire în art. 21, care este parte.
Aceste definiţii nu includ organismele sau instituţiile ce acţionează în exerciţiul puterilor juridice sau legislative;
13.local se referă la toate nivelurile relevante ale unităţilor teritoriale situate sub nivelul administraţiei publice centrale;
14.convenţia înseamnă Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apa transfrontiera şi a lacurilor internaţionale, semnată la Helsinki la 17 martie 1992;
15.Conferinţa părţilor la convenţie înseamnă organismul stabilit de părţile la convenţie în concordanta cu art. 17 din aceasta;
16.parte înseamnă, în afară de cazul în care textul indica altfel, un stat sau o organizaţie de integrare economică regionala menţionate la art. 21, care a consimţit sa ratifice acest protocol şi pentru care protocolul este în vigoare;
17.Conferinţa părţilor înseamnă organismul stabilit de părţi în acord cu art. 16.
Prevederile acestui protocol se vor aplica la:
a)ape de suprafaţa dulci;
b)ape subterane;
c)estuare;
d)ape de coasta care sunt utilizate pentru recreere sau pentru producerea de peste prin acvacultura sau pentru producerea sau recoltarea de moluste;
e)ape închise, utilizabile în general pentru imbaiere;
f)apa în curs de captare, transport, tratare sau distribuţie;
g)ape uzate în curs de colectare, transport, epurare şi evacuare sau reutilizare.
1.Părţile vor lua toate măsurile adecvate pentru a preveni, controla şi reduce bolile asociate apei în cadrul sistemelor integrate de gospodărire a apelor ce vizează utilizarea durabila a resurselor de apa, calitatea apei ambientale, care să nu fie periculoasa pentru sănătatea omului şi să asigure protecţia ecosistemelor acvatice.
2.Părţile vor lua, mai ales, toate măsurile necesare în scopul asigurării:
a)aprovizionarii corespunzătoare cu apa potabilă care să fie libera de orice fel de microorganisme, paraziti şi substanţe care, datorită numărului sau concentratiei, constituie un potenţial pericol pentru sănătatea umană. Aceasta va include protecţia resurselor de apa care sunt utilizate ca surse de apa potabilă, tratarea apei, înfiinţarea, îmbunătăţirea şi întreţinerea sistemelor centralizate;
b)salubritatii corespunzătoare, la un standard care să protejeze suficient sănătatea umană şi mediul. Aceasta se va realiza în special prin stabilirea, îmbunătăţirea şi menţinerea sistemelor centralizate;
c)protecţiei efective a resurselor de apa folosite ca surse de apa potabilă şi a ecosistemelor lor acvatice aferente, faţă de poluarea din alte cauze, incluzând agricultura, industria şi alte descărcări şi emisii de substanţe periculoase. Acestea au ca scop reducerea efectivă şi eliminarea descarcarilor şi emisiilor de substanţe considerate a fi periculoase pentru sănătatea omului şi ecosistemul acvatic;
d)măsurilor de protecţie corespunzătoare a sănătăţii umane împotriva bolilor asociate apei posibil generate de apa folosită în scop recreational, pentru culturi acvatice, recoltarea sau cultura molustelor, pentru irigarea culturilor sau din folosirea namolurilor în agricultura ori acvacultura;
e)sistemelor eficiente pentru supravegherea situaţiilor care pot conduce la epidemii hidrice sau la apariţia de îmbolnăviri asociate apei, pentru intervenţie în cazul epidemiilor şi imbolnavirilor şi pentru prevenirea riscului apariţiei lor.
3.Referirile ulterioare din acest protocol la apa potabilă şi salubritate se adresează condiţiilor pe care apa potabilă şi salubritatea trebuie să le îndeplinească pentru a satisface cerinţele din paragraful 2 al acestui articol.
4.Părţile îşi vor lua toate măsurile de acest fel pe baza evaluării tuturor implicatiilor posibile pentru fiecare măsura propusă, inclusiv beneficiile, dezavantajele şi costurile pentru:
a)sănătatea omului;
b)resurse de apa; şi c) dezvoltare durabila şi care iau în considerare diferitele noi efecte ale fiecărei măsuri propuse asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător.
5.Părţile vor întreprinde toate acţiunile necesare pentru a crea cadrul legal, administrativ şi economic stabil în care sectoarele public, privat şi voluntar să îşi poată aduce fiecare contribuţia la îmbunătăţirea activităţii de gospodărire a apelor în scopul prevenirii, controlului şi reducerii incidentei bolilor asociate apei.
6.Părţile vor solicita autorităţilor publice, care iau măsuri sau aproba luarea de către alţii a măsurilor care pot avea un impact semnificativ asupra mediului oricărei ape de sub incidenţa acestui protocol, sa ia în considerare orice impact potenţial al acestor acţiuni asupra sănătăţii publice.
7.Când o parte este şi parte la Convenţia privind evaluarea impactului în context transfrontiera, conformarea autorităţilor publice ale părţii cu cerinţele acestei convenţii, în ceea ce priveşte acţiunea propusă, va satisface cerinţa menţionată în paragraful 6 din acest articol referitor la aceasta acţiune.
8.Prevederile acestui protocol nu vor afecta drepturile părţilor de a menţine, adopta sau implementa măsuri mai drastice decât cele stabilite în acest protocol.
9.Prevederile acestui protocol nu vor afecta drepturile şi obligaţiile vreunei părţi la acest protocol, derivând din convenţie sau din orice alta înţelegere internationala existenta, cu excepţia prevederilor din acest protocol care sunt mai stricte decât prevederile corespunzătoare din convenţie sau din alta înţelegere internationala existenta.
În luarea măsurilor pentru implementarea acestui protocol părţile se vor ghida după următoarele principii şi abordari:
a)principiul precautiei, în virtutea căruia acţiunea de prevenire, control sau reducere a bolilor asociate apei nu va fi amânată pe baza faptului ca cercetarea ştiinţifică nu a demonstrat din plin legătură cauzala dintre factorul asupra căruia acţionează o astfel de acţiune, pe de o parte, şi contribuţia potenţiala a acestui factor la producerea bolilor asociate apei şi/sau a impactului transfrontiera, pe de altă parte;
b)principiul poluatorul plăteşte, în virtutea căruia costurile prevenirii, controlului şi reducerii poluarii vor fi suportate de poluator;
c)în concordanta cu Carta Naţiunilor Unite şi a principiilor dreptului internaţional, statele au dreptul suveran de a exploata resursele proprii conform cu propriile politici de mediu şi de dezvoltare, dar şi responsabilitatea să se asigure ca activităţile de sub jurisdicţia sau controlul lor nu prejudiciază mediul altor state sau al teritoriilor dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale;
d)resursele de apa trebuie gospodărite astfel încât cerinţele generatiei prezente să fie satisfacute fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile cerinţe;
e)trebuie acţionat preventiv pentru a evita epidemiile hidrice şi imbolnavirile asociate apei şi pentru protejarea resurselor de apa folosite ca surse de apa de baut, deoarece o astfel de acţiune evita mai eficient raul, putând avea un raport cost/eficienta mai bun decât acţiunea de remediere;
f)măsurile de gospodărire a apelor trebuie să fie luate la nivelul administrativ corespunzător cel mai scăzut;
g)apa are valoare socială, economică şi de mediu şi trebuie deci gospodarita astfel încât să se realizeze combinatia optima şi durabila a acestor valori;
h)utilizarea eficienta a apei ar trebui promovata prin instrumente economice şi de constientizare a utilizatorilor;
i)accesul publicului la informaţie şi participarea acestuia în procesul de luare a deciziei referitoare la apa şi sănătate sunt necesare, inter alia, în scopul sporirii calităţii şi implementarii deciziilor, al constientizarii publicului asupra acestor probleme, al acordării posibilităţii publicului de a-şi exprima preocuparile şi în scopul de a permite autorităţilor publice sa ţină seama de aceste preocupări. Un astfel de acces şi participare trebuie suplimentate prin accesul adecvat la revizuirea din punct de vedere administrativ şi judiciar a deciziilor relevante;
j)resursele de apa trebuie gospodărite, pe cat posibil, într-o maniera integrată la nivel de bazin hidrografic, ţinând seama de legătură dezvoltării sociale şi economice cu protecţia ecosistemelor naturale, precum şi de legătură dintre gospodărirea resurselor de apa şi măsurile de reglementare privind alte ambiente de mediu. O astfel de abordare integrată trebuie să se aplice asupra bazinului hidrografic în ansamblu, indiferent dacă este sau nu transfrontiera şi inclusiv asupra apelor litorale sau întregului acvifer ori asupra unei părţi relevante din bazinul hidrografic sau acvifer;
k)o atenţie deosebită trebuie să se acorde protecţiei populaţiei, care este în mod special vulnerabila la boli cu transmitere hidrica;
l)accesul echitabil la apa, atât din punct de vedere cantitativ, cat şi calitativ, trebuie asigurat pentru toţi membrii populaţiei, în special pentru cei care sunt dezavantajati sau suferă o excludere socială;
m)ca o completare la drepturile şi la accesul la apa, înscrise în legea privată şi în legea publică, persoanele fizice şi juridice şi instituţiile, atât din sectorul public, cat şi din cel privat, trebuie să contribuie la protecţia mediului acvatic şi la conservarea resurselor de apa; şi n) în implementarea acestui protocol o atenţie deosebită se va acorda problemelor şi necesităţilor locale şi cunoaşterii acestora.
1.În vederea atingerii obiectivelor acestui protocol, părţile vor avea ca scop:
a)accesul fiecărei persoane la apa potabilă;
b)asigurarea salubrizarii pentru fiecare persoana, în cadrul sistemelor integrate de gospodărire a apelor ce vizează utilizarea durabila a resurselor de apa, calitatea apei ambientale care să nu constituie un pericol pentru sănătatea umană şi protecţia ecosistemelor acvatice.
2.Pentru realizarea acestor scopuri părţile vor stabili şi vor publică fiecare obiectivele naţionale şi/sau locale pentru standardele şi nivelurile performantelor ce trebuie atinse sau menţinute pentru un înalt nivel de protecţie împotriva bolilor asociate apei. Aceste obiective vor fi revizuite periodic. Pentru îndeplinirea acestora ele vor lua măsurile practice corespunzătoare şi/sau alte măsuri pentru participarea publică într-un cadru transparent şi corect şi se vor asigura ca se ia în considerare rezultatul participării publicului.
Exceptând cazurile în care circumstanţe naţionale sau locale le fac inaplicabile pentru prevenirea, controlul şi reducerea bolilor asociate apei, obiectivele vor acoperi inter alia:
a)calitatea apei potabile distribuite, luându-se în considerare Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea apei potabile;
b)reducerea numărului de epidemii hidrice şi a imbolnavirilor asociate apei;
c)trebuie îmbunătăţită acoperirea teritorială, mărimea sau procentul populaţiei cu acces la un sistem centralizat sau la alte mijloace de aprovizionare cu apa potabilă;
d)suprafaţa teritoriului lor, mărimea sau proporţia populatiilor care să fie deservite de sisteme centralizate pentru salubritate sau unde salubritatea trebuie îmbunătăţită prin alte mijloace;
e)nivelurile de performanţă să fie realizate de astfel de sisteme centralizate şi în conformitate cu alte asemenea măsuri privind alimentarea cu apa şi salubritatea;
f)aplicarea bunelor practici recunoscute pentru gospodărirea alimentarii cu apa şi salubritate, incluzând protecţia apelor folosite ca sursa pentru apa de baut;
g)evacuarile accidentale de:
(i)ape uzate netratate; şi
(îi) ape netratate provenite din inundaţii, din sistemele de colectare a apei uzate, în resursele de apa care fac obiectul acestui protocol;
h)calitatea apelor uzate evacuate din instalaţiile de epurare a apelor uzate în resursele de apa la care se referă acest protocol;
i)depozitarea sau reutilizarea namolului din sistemele centralizate de canalizare sau din alte instalaţii de salubrizare şi calitatea apei uzate folosite pentru irigaţii, luându-se în considerare Ghidul pentru folosirea prudenta a apei uzate şi dejectiilor în agricultura şi acvacultura al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Programul privind Mediul al Naţiunilor Unite;
j)calitatea apelor care sunt folosite ca surse pentru apa potabilă, care sunt în general folosite pentru imbaiere sau pentru acvacultura şi producerea sau recoltarea molustelor;
k)aplicarea bunelor practici recunoscute pentru gospodărirea apelor închise disponibile în general pentru imbaiere;
l)identificarea şi remedierea terenurilor specific contaminate care afectează negativ apele care fac obiectul acestui protocol sau care ar putea să le afecteze, reprezentând un pericol de aparitie a bolilor asociate apei;
m)eficacitatea sistemelor pentru gospodărirea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apa, inclusiv aplicarea bunelor practici recunoscute la controlul poluarii de orice fel la sursa;
n)publicarea informatiei asupra calităţii apei potabile şi a altor ape, relevanta pentru obiectivele acestui paragraf, cu frecventa în intervalele menţionate la art. 7 paragraful 2.
3.În decurs de 2 ani după ce a devenit parte, fiecare parte va trebui sa stabilească şi sa publice obiectivele sale, la care s-a făcut referire în paragraful 2 al acestui articol, şi calendarul pentru îndeplinirea acestora.
4.Dacă se prevede un proces îndelungat pentru atingerea obiectivului, atunci vor fi elaborate obiective intermediare sau faze.
5.În scopul sustinerii realizării evaluării obiectivelor care fac obiectul paragrafului 2 al acestui articol, fiecare parte trebuie:
a)sa stabilească proceduri pentru coordonare între autorităţile lor competente la nivel naţional sau local;
b)sa dezvolte scheme de gospodărire a apelor în context transfrontiera, naţional şi/sau local, preferabil pe baza bazinului hidrografic şi a acviferelor. Procedând astfel, ele vor lua măsuri practice corespunzătoare de prevedere şi/sau alte măsuri pentru participarea publică, într-un cadru transparent şi corect, şi vor asigura ca se ia în considerare rezultatul participării publicului. Astfel de scheme pot fi încorporate în alte planuri relevante, programe sau documente care vor fi elaborate pentru alte scopuri şi vor asigura prezentarea cu claritate publicului a progreselor făcute pentru atingerea obiectivelor la care se face referire în acest articol, în perioada de timp propusă;
c)sa stabilească şi sa menţină cadrul legal şi instituţional pentru monitorizarea şi aplicarea standardelor de calitate a apei potabile;
d)sa stabilească şi sa menţină reglementările, incluzând, unde este necesar, reglementările legale şi instituţionale, pentru monitorizare, promovand realizarea sau, unde este necesar, impunând alte standarde şi niveluri de performanţă pentru care obiectivele la care face referire paragraful 2 al acestui articol sunt ferme.
1.Fiecare parte va colecta şi va evalua datele privind:
a)progresul sau pentru realizarea obiectivelor la care se referă art. 6 paragraful 2;
b)indicatorii proiectati să evidenţieze cat de mult au contribuit acţiunile în desfăşurare la prevenirea, controlul şi reducerea bolilor asociate apei.
2.Părţile vor publică fiecare, periodic, rezultatele acestei colectari şi evaluări de date. Frecventa unei astfel de publicari va fi stabilită de Conferinţa părţilor.
3.Părţile vor asigura ca rezultatele probelor de apa şi de efluent stabilite pentru scopul acestei colectari de date să fie disponibile publicului.
4.În baza acestei colectari şi evaluări de date fiecare parte va examina periodic progresul făcut în atingerea obiectivelor la care se face referire în art. 6 paragraful 2 şi va publică o analiza a acestui progres. Frecventa unor astfel de examinari va fi stabilită la Conferinţa părţilor. Fără prejudicierea posibilităţii unor revizuiri mai frecvente în baza art. 6 paragraful 2, acestea vor include o verificare a obiectivelor menţionate în art. 6 paragraful 2, în vederea perfecţionării lor în lumina cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice.
5.Fiecare parte va preda secretariatului, la care se referă art. 17, pentru transmitere către altă parte, un raport ce rezuma colectarea şi analiza datelor şi evaluarea progresului atins. Astfel de rapoarte vor fi în concordanta cu directivele stabilite de Conferinţa părţilor. Aceste directive vor prevedea ca părţile pot folosi pentru acest scop rapoartele acoperind informarile relevante furnizate pentru alte foruri internaţionale.
6.Conferinţa părţilor va evalua progresul realizat în implementarea acestui protocol în baza acestor rapoarte sumare.
1.Fiecare dintre părţi, în mod corespunzător, va asigura:
a)stabilirea, îmbunătăţirea sau exploatarea sistemelor naţionale şi/sau locale de supraveghere şi avertizare care:
(i)vor identifica epidemiile hidrice sau imbolnavirile asociate apei ori alte pericole semnificative de acest fel, inclusiv cele rezultând din poluari accidentale ale apei sau evenimente hidrometeorologice extreme;
(îi) vor semnala prompt şi clar autorităţilor publice relevante epidemiile, imbolnavirile sau pericolele;
(iii)vor furniza, în eventualitatea unui pericol iminent de imbolnavire prin boli asociate apei, membrilor comunităţii care pot fi afectaţi, întreaga informaţie care este deţinută de autoritatea publică şi care va putea ajuta populaţia sa prevină sau sa minimalizeze pericolul;
(iv)vor face recomandări către autorităţile publice relevante şi, unde este cazul, către populaţie, asupra acţiunilor de prevenire şi remediere;
b)planuri de intervenţie cuprinzatoare şi coerente atât la nivel naţional, cat şi local, care să asigure acţiuni adecvate de răspuns la astfel de epidemii, incidente sau riscuri;
c)autorităţile publice relevante au capacitatea necesară de a răspunde unor astfel de epidemii, incidente sau riscuri în concordanta cu planurile de acţiune relevante.
2.Sistemele de supraveghere şi alarmare, planurile de acţiune şi capacitatile de răspuns în legătură cu bolile asociate apei pot fi combinate cu cele în legătură cu alte probleme.
3.În perioada de 3 ani de când a devenit parte, fiecare parte va trebui să îşi stabilească sistemele de supraveghere şi alarmare, planurile de acţiune şi capacitatile de răspuns la care se referă paragraful 1 al acestui articol.
1.Părţile vor lua măsurile prevăzute pentru accentuarea constientizarii tuturor sectoarelor publice în ceea ce priveşte:
a)importanţa gospodăririi apelor şi a sănătăţii publice şi relaţia dintre acestea;
b)dreptul şi accesul la apa şi, corespunzător, obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care decurg din legislaţia în vigoare atât în sectorul public, cat şi în cel privat, precum şi obligaţiile lor morale de a contribui la protecţia mediului acvatic şi la conservarea resurselor de apa.
2.Părţile vor promova:
a)înţelegerea aspectelor de sănătate publică din activitatea lor, de către responsabilii din domeniul gospodăririi apelor, aprovizionarii cu apa potabilă şi salubritatii; şi, b) înţelegerea principiilor de baza ale gospodăririi apelor, aprovizionarii cu apa potabilă şi salubritatii de către responsabilii de sănătate publică.
3.Părţile vor incuraja educarea şi pregătirea personalului profesional şi tehnic necesar pentru gospodărirea resurselor de apa şi exploatării sistemelor de alimentare cu apa şi de canalizare şi vor incuraja modernizarea şi perfecţionarea continua a cunoştinţelor şi abilitatii acestora.
Aceasta instruire şi pregătire profesională va include aspectele relevante de sănătate publică.
4.Părţile vor incuraja:
a)cercetarea şi dezvoltarea metodelor cost-eficienta şi a tehnicilor de prevenire, control şi reducere a incidentei bolilor asociate apei;
b)dezvoltarea de sisteme informationale integrate în domeniul apei şi sănătăţii, care să gestioneze informaţia privind tendintele pe termen lung, preocuparile curente, problemele trecutului şi soluţiile aplicate cu succes la rezolvarea lor, precum şi furnizarea acestor informaţii autorităţilor competente.
1.Ca o completare la cerinţele faţă de părţi ale acestui protocol, de a publică informaţii specifice sau documente, fiecare parte poate lua măsuri, în cadrul legislaţiei proprii, pentru a face disponibile publicului astfel de informaţii ce sunt susţinute de către autoritatea publică şi care sunt necesare în mod temeinic pentru a informa opinia publică privind:
a)stabilirea obiectivelor şi a termenelor pentru realizarea şi dezvoltarea planurilor de gospodărire a apelor în conformitate cu art. 6. b) stabilirea, îmbunătăţirea sau menţinerea sistemelor de supraveghere şi alarmare şi a planurilor de acţiune în conformitate cu art. 8;
c)promovarea constientizarii publicului, educaţiei, pregătirii, cercetării, dezvoltării şi informării, în conformitate cu art. 9.
2.Fiecare parte va asigura în cadrul legislaţiei naţionale ca autorităţile publice, ca răspuns la cererea pentru alte informaţii relevante pentru implementarea acestui protocol, să facă disponibile astfel de informaţii într-un timp rezonabil pentru public.
3.Părţile vor asigura ca informaţiile la care fac referire art. 7 paragraful 4 şi paragraful 1 al acestui articol să fie disponibile publicului într-un timp rezonabil pentru examinare gratuita şi vor prevedea facilităţi rezonabile publicului, pentru obţinerea de la acestea, cu plata unor sume rezonabile, a copiilor unor astfel de informaţii.
4.Nici o prevedere din acest protocol nu poate obliga o autoritate publică sa dea publicităţii sau să facă disponibile publicului informaţii dacă:
a)autoritatea publică nu deţine informaţiile;
b)cererea pentru acordarea informaţiilor este evident nerezonabila sau formulată într-o maniera prea generală; sau c) informaţiile se referă la un material în curs de întocmire sau la comunicări interne ale autorităţilor publice, acolo unde o astfel de excepţie este prevăzută în legislaţia naţionala sau în practica cutumiara, având în vedere servirea interesului public prin divulgarea acestuia.
5.Nimic din acest protocol nu poate cere unei autorităţi publice sa dea publicităţii sau să facă disponibile informaţii publicului, dacă divulgarea acestora poate avea efecte nefavorabile asupra:
a)confidenţialităţii procedurilor autorităţilor publice atunci când aceasta confidenţialitate este prevăzută în legislaţia naţionala;
b)relaţiilor internaţionale, apărării naţionale sau securităţii publice;
c)cursului justiţiei, dreptului unei persoane de a fi supusă unui proces corect sau competentei unei autorităţi publice de a efectua o ancheta asupra unui caz penal sau disciplinar;
d)confidenţialităţii informaţiilor comerciale sau industriale atunci când aceasta este apărată de lege în stare sa protejeze un interes economic legitim. În acest cadru informaţiile privind emisiile şi evacuarile ce sunt relevante pentru protecţia mediului pot fi făcute cunoscute;
e)drepturilor proprietăţii intelectuale;
f)confidenţialităţii unor date şi/sau dosare personale referitoare la o persoană fizica care nu a consimţit divulgarea informaţiilor către public atunci când aceasta confidenţialitate este prevăzută în legislaţia naţionala;
g)intereselor unei a treia părţi care a furnizat informaţiile cerute fără a fi supusă sau capabilă a fi supusă unei obligaţii legale de a face astfel şi care nu a consimţit la punerea în circulaţie a materialului; sau h) mediului la care fac referire informaţiile, cum ar fi, de exemplu, locurile de reproducere a speciilor rare.
Aceste motive de nedivulgare a informatiei vor fi interpretate într-un mod restrictiv, ţinând seama de servirea interesului public prin divulgare şi luând în considerare dacă informaţia se referă la emisii sau evacuari în mediu.
Părţile vor coopera şi se vor asista reciproc:
a)în acţiunile internaţionale pentru sprijinirea obiectivelor acestui protocol;
b)la cerere, în implementarea planurilor naţionale şi locale decurgând din acest protocol.
Ca o consecinţa a art. 11 subparagraful a), părţile vor promova cooperarea în activitatea internationala, referitoare la:
a)dezvoltarea obiectivelor agreate de comun acord pentru problemele conţinute în art. 6 paragraful 2;
b)dezvoltarea indicatorilor pentru scopurile art. 7 paragraful 1b), pentru a arata în ce măsura acţiunile de prevenire, control şi reducere a incidentei bolilor asociate apei au avut succes;
c)stabilirea de sisteme comune sau coordonate pentru supraveghere şi prealarmare, planuri de acţiune pentru evenimente neprevăzute şi capacităţi de răspuns, ca parte, sau completare, a sistemului naţional menţinut în conformitate cu art. 8, pentru a face faţa epidemiilor şi bolilor asociate apei şi pericolelor semnificative ale unor astfel de epidemii şi boli, în special determinate de poluarea accidentala a apei sau de fenomenele meteorologice periculoase;
d)asistenţa mutuala pentru a face faţa epidemiilor şi incidentelor bolii asociate apei şi pericolelor semnificative ale acestora în special determinate de poluarea accidentala sau de fenomenele meteorologice periculoase;
e)dezvoltarea sistemului informaţional integrat şi a bazei de date, a schimbului de informaţii şi a schimbului reciproc de cunoştinţe tehnice şi legale şi de experienta;
f)informarea clara şi prompta de către autorităţile competente ale unei părţi a autorităţilor similare ale altei părţi ce poate fi afectată de:
(i)epidemii şi boli asociate apei; şi
(îi) pericole semnificative ale unor astfel de epidemii şi boli care au fost identificate;
g)schimbul de informaţii asupra mijloacelor eficiente de informare a publicului despre bolile asociate apei.
1.Acolo unde părţile sunt marginite de aceleaşi ape transfrontiera, ca o completare la obligaţiile lor cuprinse în art. 11 şi 12, vor coopera şi, în mod corespunzător, se vor asista una pe cealaltă pentru prevenirea, controlul şi reducerea efectelor transfrontiera ale bolilor asociate apei. În particular ele trebuie:
a)sa schimbe informaţii şi să facă schimb de cunoştinţe cu alte părţi, marginite de aceeaşi apa transfrontiera, asupra acestor ape, problemelor şi riscurilor pe care le prezintă;
b)să depună eforturi pentru stabilirea cu alte părţi, marginite de aceeaşi apa transfrontiera, a planurilor comune sau coordonate de gospodărire a apelor în conformitate cu art. 6 paragraful 5b) şi a sistemelor de supraveghere şi prealarmare şi a planurilor de acţiune în conformitate cu art. 8 paragraful 1, pentru a face faţa la epidemiile şi incidentele bolilor asociate apei şi pericolelor semnificative ale acestora, determinate în special de poluari accidentale ale apei sau de fenomene meteorologice periculoase;
c)pe baza egalităţii şi reciprocităţii, sa adopte acorduri sau alte înţelegeri privind apele lor transfrontiera, în scopul eliminării oricăror contradictii cu principiile de baza ale acestui protocol, să îşi definească relaţiile mutuale şi să se ghideze după scopurile acestui protocol;
d)să se consulte reciproc, la cererea oricăreia dintre ele, asupra semnificatiei oricărui efect negativ asupra sănătăţii omului, care poate constitui o boala asociata apei.
2.Acolo unde părţile interesate sunt părţi la convenţie, cooperarea şi asistenţa în legătură cu orice fel de efecte transfrontiera ale bolilor asociate apei, ce constituie impacturi transfrontiera, vor avea loc în concordanta cu prevederile convenţiei.
Când cooperează şi se asista reciproc în implementarea planurilor naţionale şi locale, ca urmare a art. 11 subparagraful b), părţile trebuie, în special, sa ia în considerare cum se pot ajuta cel mai bine pentru a promova:
a)pregătirea schemelor de gospodărire a apelor în context transfrontiera, naţional şi/sau local şi a celor pentru îmbunătăţirea aprovizionarii cu apa şi a salubrizarii;
b)îmbunătăţirea formulării de proiecte, în special proiecte de infrastructura, în scopul îndeplinirii unor astfel de scheme, pentru a facilita accesul la sursele de finanţare;
c)execuţia efectivă a unor astfel de proiecte;
d)stabilirea sistemelor de supraveghere şi prealarmare, a planurilor de acţiune şi a mijloacelor de intervenţie în legătură cu bolile asociate apei;
e)pregătirea legislaţiei necesare în vederea sprijinirii acestui protocol;
f)educarea şi pregătirea personalului de baza profesional şi tehnic;
g)cercetarea şi dezvoltarea mijloacelor şi tehnicilor cu un bun raport cost-eficienta pentru a preveni, a controla şi a reduce incidenţa bolilor asociate apei;
h)exploatarea unei reţele eficiente pentru a supraveghea şi evalua gradul de asigurare şi calitatea serviciilor referitoare la apa şi dezvoltarea sistemelor informationale şi a bazelor de date integrate;
i)realizarea asigurării calităţii pentru activităţile de supraveghere, inclusiv intercalibrarea laboratoarelor.
Părţile vor examina conformarea părţilor cu prevederile acestui protocol, pe baza examinarilor şi evaluărilor la care face referire art. 7. La prima intalnire părţile vor stabili proceduri multilaterale neconflictuale şi nejuridice de natura consultativa, pentru a examina conformarea. Aceste proceduri vor permite o implicare corespunzătoare a publicului.
1.Prima conferinţa a părţilor va fi stabilită în termen de optsprezece luni de la data intrării în vigoare a acestui protocol. După aceea conferinţele ordinare vor avea loc la intervale regulate determinate de părţi, cel puţin o dată la trei ani, cu excepţia cazurilor în care sunt necesare alte proceduri în vederea respectării celor cuprinse în paragraful 2 al acestui articol. Părţile pot avea o conferinţa extraordinară dacă decid astfel, în cursul unei conferinţe ordinare, sau la cererea în scris a unei părţi, transmisă cu şase luni înainte de a începe conferinţa şi comunicată la toate părţile, fiind susţinută de cel puţin o treime din părţi.
2.Când este posibil, conferinţele ordinare ale părţilor vor avea loc împreună cu conferinţele părţilor la convenţie.
3.La şedinţele lor părţile vor trece în revista implementarea acestui protocol şi în acest scop:
a)vor revizui politicile şi abordarile metodologice în scopul prevenirii, controlului şi reducerii incidentei bolilor asociate apei, promovării lor convergente şi intaririi cooperării transfrontiera şi internaţionale în concordanta cu art. 11, 12, 13 şi 14;
b)vor evalua progresele în implementarea acestui protocol pe baza informaţiilor furnizate de părţi, în concordanta cu instrucţiuni stabilite de conferinţa părţilor. Astfel de orientări vor evita dublarea eforturilor referitoare la cerinţele de raportare;
c)vor informa asupra progresului făcut în implementarea convenţiei;
d)vor face schimb de informaţii cu conferinţa părţilor la convenţie şi vor lua în considerare posibilităţile pentru acţiuni comune;
e)vor apela, acolo unde este cazul, la serviciile organismelor, relevante ale Comisiei Economice pentru Europa şi ale Comitetului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;
f)vor stabili modalităţile pentru participarea altor organisme competente internaţionale guvernamentale şi nonguvernamentale, la toate conferinţele şi la alte activităţi potrivite pentru realizarea prevederilor acestui protocol;
g)vor lua în considerare necesitatea unor prevederi viitoare în ceea ce priveşte accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul publicului la examinarea judiciară sau administrativă a deciziilor, în cadrul obiectivelor acestui protocol, în lumina experienţei câştigate în aceste probleme de alte forumuri internaţionale;
h)vor stabili programe de lucru, inclusiv proiecte care vor fi realizate în comun, în cadrul protocolului şi al convenţiei, şi vor înfiinţa acele organisme necesare pentru implementarea acestor programe de lucru;
i)vor examina şi vor adopta instrucţiuni şi recomandări care să promoveze implementarea prevederilor acestui protocol;
j)vor examina la prima conferinţa şi vor adopta prin consens, regulile de procedura pentru intalnirile lor; aceste reguli de procedura vor conţine prevederi care să promoveze cooperarea armonioasă cu conferinţa părţilor la convenţie;
k)vor examina şi vor adopta propunerile de amendamente la acest protocol;
l)vor examina şi vor întreprinde orice alte acţiuni adiţionale ce pot fi solicitate pentru îndeplinirea scopurilor acestui protocol.
1.Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa şi directorul regional al Oficiului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii vor îndeplini următoarele funcţii de secretariat pentru acest protocol:
a)convocarea şi pregătirea conferinţelor părţilor;
b)transmiterea către părţi a rapoartelor şi a altor informaţii primite, în concordanta cu prevederile acestui protocol;
c)îndeplinirea altor funcţii ce pot fi stabilite de conferinţa părţilor pe baza resurselor disponibile.
2.Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa şi directorul regional al Oficiului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii:
a)vor stabili detaliile procedurii de împărţire a sarcinilor ce le revin, printr-un memorandum de înţelegere, şi vor informa, în mod corespunzător, conferinţa părţilor;
b)vor raporta părţilor despre elementele şi modalităţile de îndeplinire a programelor de lucru, menţionate în art. 16 paragraful 3.
1.Orice parte poate propune amendamente la acest protocol.
2.Propunerile de amendamente la acest protocol vor fi luate în considerare la conferinţa părţilor.
3.Textul oricărui amendament propus la acest protocol va fi prezentat în scris secretariatului, care îl va comunică tuturor părţilor cu cel puţin nouăzeci de zile înainte de conferinţa la care este propus pentru a fi adoptat.
4.Un amendament la acest protocol va fi adoptat prin consensul reprezentanţilor părţilor, prezenţi la conferinţa. Amendamentul adoptat va fi comunicat depozitarului de către secretariat, care îl va transmite la toate părţile pentru acceptare. Amendamentul va intră în vigoare pentru părţile care l-au acceptat, după a nouazecea zi de la data la care două treimi din numărul acestor părţi au depus la depozitar instrumentele lor de acceptare a acestuia. Amendamentul va intră în vigoare, pentru orice altă parte, în a nouazecea zi de la data la care acea parte îşi depune instrumentul de acceptare a amendamentului.
1.Fiecare parte la protocol va avea un vot, sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al acestui articol.
2.Organizaţiile de integrare economică regionala, în problemele care intră în competenţa lor, îşi vor exercita dreptul de vot cu un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre care sunt părţi. Astfel de organizaţii nu îşi vor exercita dreptul la vot dacă statele lor membre îl vor exercita pe al lor şi invers.
1.Dacă între doua sau mai multe părţi apare un diferend referitor la interpretarea sau la aplicarea acestui protocol, ele vor cauta o soluţie prin negociere sau prin orice alte cai de soluţionare acceptate de părţile în diferend.
2.O parte poate declara în scris depozitarului, atunci când semnează, ratifica, accepta, aproba sau adera la acest protocol sau oricând după aceea, ca pentru un diferend ce nu a fost rezolvat conform paragrafului 1 al acestui articol ea accepta, obligatoriu, în raport cu altă parte care accepta aceeaşi obligaţie, unul dintre mijloacele următoare de reglementare:
a)atunci când părţile sunt părţi la convenţie şi au acceptat ca obligatorii pentru fiecare unul sau ambele moduri de soluţionare prevăzute în convenţie, soluţionarea diferendului în conformitate cu prevederile din convenţie privind soluţionarea diferendelor ce apar în legătură cu convenţia;
b)în orice caz, supunerea diferendului în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, cu excepţia cazului în care părţile consimt la arbitraj sau la o alta forma de soluţionare.
Acest protocol va fi deschis spre semnare la Londra la 17 şi 18 iunie 1999, cu ocazia celei de-a treia Conferinţe Ministeriale de Mediu şi Sănătate şi, după aceea la Sediul Naţiunilor Unite de la New York până la 18 iunie 2000, pentru statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa, statele membre ale Comitetului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru statele având statut consultativ în Comisia Economică pentru Europa, în conformitate cu paragraful 8 din Rezoluţia 36(IV) din 28 martie 1947 a Consiliului Economic şi Social şi pentru organizaţiile de integrare economică regionala, constituite de statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru Europa sau membre ale Comitetului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cărora statele lor membre le-au transferat competentele în problemele guvernate de acest protocol, inclusiv competentele de a intră în tratative în legătură cu aceste probleme.
1.Acest protocol va fi supus ratificării, acceptării sau aprobării de către statele şi organizaţiile de integrare economică regionala semnatare.
2.Acest protocol este deschis pentru aderare statelor şi organizaţiilor menţionate la art. 21.
3.Orice organizaţie menţionată la art. 21, ce devine parte fără ca vreunul dintre statele sale membre să fie parte, va fi supusă tuturor obligaţiilor ce decurg din protocol. În cazul acelor organizaţii care au unul sau mai multe state membre parte la acest protocol, organizaţia şi statele sale membre decid asupra responsabilităţilor ce le revin pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din acest protocol. În astfel de cazuri organizaţia şi statele sale membre nu vor fi îndreptăţite să îşi exercite simultan drepturile curente prevăzute de acest protocol.
4.În instrumentele lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, organizaţiile de integrare economică regionala menţionate la art. 21 vor declara sfera competentelor lor în legătură cu problemele guvernate de acest protocol. Aceste organizaţii vor informa, de asemenea, depozitarul asupra oricăror modificări substanţiale ale sferei competentelor lor.
5.Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare vor fi depuse la Secretariatul General al Naţiunilor Unite.
1.Acest protocol va intră în vigoare în a nouazecea zi de la data depunerii celui de-al saisprezecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau de aderare.
2.În conformitate cu prevederile paragrafului 1 al acestui articol, orice instrument depus de o organizaţie de integrare economică regionala nu va fi socotit ca suplimentar la cele depuse de statele membre ale unei astfel de organizaţii.
3.Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionată la art. 21, care ratifica, accepta sau aproba acest protocol ori care adera la el după depunerea celui de-al saisprezecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, protocolul va intră în vigoare în cea de-a nouazecea zi după data depunerii, de către un astfel de stat sau organizaţie, a instrumentelor sale de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
Oricând după 3 ani de la data la care acest protocol a intrat în vigoare pentru o parte, acea parte se poate retrage din protocol, notificând în scris depozitarului. Orice astfel de retragere va intră în vigoare în a nouazecea zi de la data primirii de către depozitar a notificării sale.
Secretariatul General al Naţiunilor Unite va acţiona ca depozitar al acestui protocol.
Originalul acestui protocol, ale cărui texte în limbile engleza, franceza, germană şi rusa sunt în egala măsura autentice, va fi depozitat la Secretariatul General al Naţiunilor Unite.
Pentru conformitate, subsemnaţii, deplin autorizaţi pentru aceasta, au semnat prezentul protocol.
Încheiat la Londra la 17 iunie o mie noua sute nouăzeci şi noua
────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
