Decizie Nr. 98 din 25 octombrie 1995

Un număr de 51 de deputaţi, şi anume: Octavian Bot, Ion Dobrescu, Romulus Ioan Joca, Constantin-Şerban Rădulescu Zonner, Teodor Vintilescu, Ion Bold, Tudor Gavril Dunca, George Crin Laurentiu Antonescu, Doru Mihai Dobrescu, Horia Radu Pascu, Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, Vasile Lupu, Mircea Ioan Popa, Ion Berciu, Emilian Bratu, Ion Hui, Vasile Gheorghe Victor Pop, Barbu Pitigoi, Remus Constantin Opris, Gabriel Ţepelea, Mircea Popescu, Ervin Zoltan Szekely, Grigore Raban, Cornel Brahas (Ionel Vitu), Vasile Mandroviceanu, Akos Birtalan, Attila Varga, Zoltan Szilagyi, Iuliu Vida, Ioan Nemeth, Matei Barna Elek, Mircea Mihai Munteanu, Sorin Pantis, Constantin Ionescu, Ion Dinu, Radu Livezeanu, Liviu Neculai Marcu, Costel Paunescu, Emil Teodor Popescu, Ioan Ghise, Mircea Ciumara, Dorel Coc, Gheorghe Cristea, Gavril Dejeu, Ferenc Asztalos, Ion Hristu, Petru Burca, Laurentiu Priceputu, Florian Ion-Angelo, Karoly Kerekes, au sesizat Curtea Constituţională, la data de 26 septembrie 1995, pentru ca aceasta să se pronunţe asupra constituţionalităţii refuzului Biroului permanent al Camerei Deputaţilor de a da curs solicitării adresate acesteia privind înfiinţarea unui grup parlamentar, cu denumirea "Grupul parlamentar independent".

Din examinarea listei rezultă ca domnul deputat Barbu Pitigoi figurează de doua ori, la poziţiile 19 şi 24.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a considerat ca solicitarea facuta de a se constitui respectivul grup parlamentar nu se încadrează în prevederile art. 13 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Art. 13 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor precizează ca: "Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice." Alin. 4 al aceluiaşi articol prevede că deputaţii unor partide sau formaţiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. Acesta a considerat ca sesizarea adresată Curţii Constituţionale este inadmisibila şi ilegala. Ea este inadmisibila întrucît "excede competentei Curţii Constituţionale", sesizarea neavînd în vedere "controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, ci un act de aplicare a dispoziţiilor regulamentare". Din aceleaşi motive, sesizarea a fost considerată şi "nelegală".

Din cuprinsul punctului de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor rezultă, de asemenea, ca solicitarea facuta în sensul constituirii unui grup parlamentar al independentilor contravine prevederilor art. 18 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, prevederi prin care s-a interzis "formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor."

CURTEA,

examinînd sesizarea, punctul de vedere comunicat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, raportul întocmit, dispoziţiile art. 13 şi ale art. 18 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, precum şi prevederile art. 144 lit. b) din Constituţie şi ale art. 21 şi 22 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, retine următoarele:

Din cuprinsul sesizării adresate Curţii Constituţionale nu rezultă formularea unei obiecţii de neconstituţionalitate, solicitindu-se pronunţarea Curţii Constituţionale "asupra constituţionalităţii refuzului de a forma un grup parlamentar alcătuit din deputaţi independenţi", refuz transmis domnului deputat Octavian Bot de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în numele Biroului permanent al acesteia.

În raport cu aceste împrejurări, faţă de prevederile art. 144 lit. b) din Constituţie şi ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, rezultă cu evidenta necompetentă Curţii Constituţionale de a rezolva un asemenea incident. Curtea Constituţională, potrivit competentei sale, soluţionează "obiecţii de neconstituţionalitate". Rezolvind însă asemenea "obiecţii", Curtea Constituţională se poate pronunţa asupra lor numai dacă, prin referire la cazul examinat, ele au ca obiect "constituţionalitatea regulamentelor Parlamentului", nu a actelor de aplicare a acestor regulamente. Dacă, ignorind prevederile art. 144 lit. b) din Constituţie şi pe cele ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională şi-ar extinde competenţa şi asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai ca ar pronunţa soluţii fără fundament constituţional, dar ar încalcă astfel şi principiul autonomiei regulamentare a Parlamentului, respectiv, prin referire la aceasta sesizare, autonomia regulamentara a Camerei Deputaţilor. În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat deja prin Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, prin Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993, precum şi prin Decizia nr. 22 din 27 februarie 1995. În cuprinsul acestor decizii, Curtea Constituţională a precizat explicit ca ea nu este competenţa sa realizeze controlul constituţionalităţii actelor de aplicare a regulamentelor Parlamentului. Pentru rezolvarea contestaţiilor senatorilor, deputaţilor sau ale grupurilor parlamentare în legătură cu măsurile concrete de aplicare a regulamentelor Parlamentului, urmează să se recurgă la folosirea căilor şi procedurilor exclusiv parlamentare.

Faţa de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A. b), art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1.Constata ca soluţionarea sesizării formulate de un grup de 51 de deputaţi, cu privire la constituţionalitatea refuzului Biroului permanent al Camerei Deputaţilor de a aproba înfiinţarea unui grup parlamentar, nu este de competenţa Curţii Constituţionale.

2.Prezenta decizie se comunică Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 24 octombrie 1995 şi la ea au participat Ioan Muraru, preşedinte, Costica Bulai, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Antonie Iorgovan, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu şi Victor Dan Zlatescu, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu