Decret nr. 106 din 28 august 1975

Notă *) Acest decret a devenit Legea nr. 50/1975.

Dezvoltarea în ritmuri înalte a economiei naţionale impune lărgirea bazei interne de materii prime, gospodărirea cu rigurozitate maxima a acestora şi atragerea în circuitul economic într-o proporţie cît mai mare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, în scopul economisirii materiilor prime şi diminuării eforturilor legate de importul acestora.

Economia naţionala dispune de importante cantităţi de deşeuri metalice feroase şi neferoase, de produse chimice, materiale lemnoase, textile şi pielarie, rezultate din procesele de producţie, de halde, iazuri de decantare, namoluri şi alte reziduuri cu conţinut de substanţe utile, care, în prezent, sînt numai parţial valorificate. De asemenea, exista importante cantităţi de resurse secundare în resturile menajere rezultate din gospodăriile populaţiei, în reziduurile stradale şi altele de aceeaşi categorie, care pot fi valorificate într-o măsura mult mai mare.

Potenţialul economic deosebit de important pe care îl reprezintă pentru economia naţionala deşeurile şi celelalte resurse secundare face necesară reglementarea unitară pe economie a tuturor activităţilor legate de colectarea, predarea, gospodărirea şi valorificarea acestora, stabilirea obligaţiilor şi raspunderilor ce revin în acest domeniu tuturor unităţilor socialiste, fiecărui cetăţean, de a contribui şi pe aceasta cale la dezvoltarea economică-socială a tarii noastre.

În acest scop,

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul 1Valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare în vederea largirii bazei interne de materii prime şi materiale

Articolul 1

Din categoria deşeurilor şi a altor resurse secundare fac parte resturile de materii prime şi materiale, care rezultă din procesele tehnologice de prelucrare şi chimizare sau care sînt conţinute în apele reziduale, halde, iazuri miniere, namoluri şi zguri, subprodusele pentru a căror valorificare sînt necesare prelucrari ulterioare, reziduurile stradale şi uzinale, reperele, materialele şi obiectele ce nu pot fi utilizate ca atare sau prin reconditionare, rezultate din casarea conform legii, a mijloacelor fixe şi din alte resurse de acest gen susceptibile de a fi valorificate, precum şi materialele şi obiectele uzate de toate categoriile rezultate din gospodăriile individuale.

Articolul 2

În scopul largirii bazei interne de materii prime şi materiale, unităţile economice şi instituţiile de stat, precum şi organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, sînt obligate să asigure stringerea, sortarea, depozitarea, gospodărirea, predarea şi respectiv valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare rezultate din activitatea proprie, sa ţină evidenta contabil-gestionara a acestora şi sa predea, odată cu casarea bunurilor aflate în administrarea sau proprietatea lor, unităţilor specializate în colectarea deşeurilor, reperele, subansamblurile şi materialele care nu pot fi utilizate ca atare sau prin reconditionare.

Se interzice distrugerea sau degradarea deşeurilor şi a altor resurse secundare, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Unităţile economice vor adopta măsuri concrete pentru ca în fiecare întreprindere, secţie, atelier sau loc de muncă să se instaureze un spirit de înaltă responsabilitate în gospodărirea economicoasa, cu eficienta sporită, a materiilor prime şi materialelor, să se acorde o atenţie deosebită colectării şi valorificării tuturor deşeurilor şi celorlalte resurse secundare.

Articolul 3

Cetăţenii sînt obligaţi sa predea unităţilor de colectare materialele şi obiectele uzate care nu mai sînt utilizate în gospodăriile individuale, sa depoziteze reziduurile menajere în locurile stabilite de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare şi sa participe la acţiunile iniţiate de organele de stat sau de organizaţiile de masa şi obşteşti în scopul colectării deşeurilor.

Uniunea Tineretului Comunist, celelalte organizaţii de masa şi obşteşti au datoria de a cultiva în rindurile tineretului, ale tuturor cetăţenilor patriei, spiritul de economie, grija pentru buna gospodărire a materiilor prime şi materialelor, atitudinea necrutatoare împotriva risipei.

Articolul 4

Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale ale administraţiei de stat, centralele, întreprinderile, organizaţiile cooperatiste meşteşugăreşti şi celelalte organizaţii obşteşti vor lua măsuri ca începînd cu anul 1976, sa introducă în fiecare unitate economică bilanţul anual al folosirii resurselor de materii prime şi materiale puse la dispoziţie, care să evidenţieze cantităţile de materii prime şi materiale introduse în procesele de fabricaţie şi cele ce se regăsesc în produsele finite; pe aceasta cale, vor determina cantitatea şi structura deşeurilor şi a altor resurse secundare rezultate din procesul de producţie, în conformitate cu tehnologiile adoptate şi vor urmări valorificarea superioară a materiilor prime şi diminuarea continua a pierderilor sub forma de deşeuri prin perfecţionarea permanenta a tehnologiilor de fabricaţie.

Pe baza bilanţului anual al folosirii resurselor de materii prime şi materiale, se vor fundamenta în planul fiecărei unităţi sau subunitati obligaţiile şi răspunderile ce îi revin în domeniul predării, colectării şi valorificării deşeurilor şi celorlalte resurse secundare şi se vor stabili măsurile pentru aducerea la îndeplinire a acestora.

Articolul 5

La proiectarea noilor obiective de investiţii, la dezvoltarea capacităţilor existente, precum şi la asimilarea unor tehnologii şi produse noi, la care din procesele, tehnologice rezultă deşeuri, subproduse pentru a căror valorificare sînt necesare prelucrari ulterioare sau alte resurse secundare, unităţile de proiectari vor stabili în studiile tehnico-economice volumul acestora, soluţiile tehnologice de valorificare, precum şi cantităţile de materii prime şi materiale ce urmează a fi astfel obţinute.

Unităţile economice beneficiare, ministerele şi celelalte organe de avizare a studiilor tehnico-economice răspund de verificarea modului de aplicare a prevederilor alineatului precedent.

Articolul 6

Răspunderea infaptuirii unitare a sarcinilor prevăzute în prezentul decret în domeniul valorificării deşeurilor şi a altor resurse secundare revine ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil care îşi exercită aceasta funcţie faţă de toate unităţile socialiste din subordinea organelor centrale sau locale de stat, precum şi a organizaţiilor cooperatiste şi a celorlalte organizaţii obşteşti.

Nomenclatorul deşeurilor şi al altor resurse secundare pentru care sînt organizate colectarea şi valorificarea şi al celor identificate pentru care vor trebui luate măsuri de organizare a colectării şi valorificării lor, precum şi ministerele şi celelalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil, sînt prevăzute în anexa la prezentul decret. Pe măsura identificarii altor resurse secundare de materii prime şi materiale, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Comitetul de Stat al Planificarii vor completa acest nomenclator, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil.

Articolul 7

În scopul asigurării unui grad superior de valorificare a potenţialului de deşeuri şi alte resurse secundare din economie şi al creşterii participării acestora la dezvoltarea bazei interne de materii prime şi materiale, ministerele şi celelalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil, împreună cu celelalte organe interesate, institutele de cercetare-proiectare, institutele de proiectare tehnologică, centralele şi întreprinderile vor elabora şi prezenta Consiliului de Miniştri programe de valorificare anuale şi de perspectiva, pe fiecare categorie de deseu şi resursa secundară.

La elaborarea studiilor şi programelor de valorificare a deşeurilor şi resurselor secundare se vor avea în vedere următoarele orientări principale:

a)în industria minereurilor feroase şi neferoase se va urmări şi recuperarea substanţelor utile insotitoare, cum sînt: fier, cupru, plumb, zinc, wolfram, argint, aur, seleniu, telur etc., concomitent cu reducerea pierderilor de metal în steril; de asemenea, se vor studia posibilităţile de trecere la extragerea mineralelor utile din iazuri, namoluri, halde cu continuturi mai ridicate de metal;

b)în industria carbunelui se va acţiona în mod deosebit pentru diminuarea pierderilor de substanţe combustibile în haldele miniere, precum şi pentru studierea unor tehnologii de valorificare a potenţialului caloric al haldelor existente;

c)la substantele nemetalifere: calcar, caolin, barita, feldspati, creta, bentonita, talc etc., o atenţie deosebită se va acorda valorificării complexe a acestora, gasirii unor soluţii de utilizare a resturilor ce rezultă la prelucrare şi creşterii extractiei conţinutului util al acestor substanţe;

d)în industria metalurgica se vor stabili măsuri pentru utilizarea prafurilor, slamurilor şi a altor resurse secundare care conţin metal, în procesele tehnologice de elaborare a fontei şi otelului, la fabricile de aglomerare; se vor lua măsuri pentru recuperarea optima a elementelor de aliere din deşeurile metalice şi de reducere a pierderilor prin oxidare; se vor asigura mijloacele necesare pentru prelucrarea deşeurilor metalice, îndeosebi pentru presarea şi maruntirea acestora în scopul reducerii volumelor de transport şi a spaţiilor de depozitare; va creşte ponderea valorificării fără retopire a deşeurilor metalice rezultate în procesele de prelucrare şi îndeosebi a sutajelor, capetelor de laminate, straifurilor de tabla şi altele asemenea, prin dirijarea în sectoarele ce le pot utiliza ca atare;

e)în domeniul metalelor neferoase se va urmări recuperarea integrală şi extragerea separată a acestora din ansambluri, maşini şi mecanisme, motoare electrice, instalaţii deteriorate şi a celor rezultate cu ocazia reparaţiilor şi rebobinarilor, stabilindu-se măsuri de valorificare şi prin reutilizarea ca atare a acestora;

f)la metalele preţioase se va urmări recuperarea integrală a marginilor, piliturilor, prafurilor şi resturilor de topituri, rezultate din prelucrari, cît şi a celor ce provin prin scoaterea din uz a aparatelor şi utilajelor confectionate din metale preţioase aflate la unităţile socialiste;

g)în industria chimica se vor lua măsuri de creştere a gradului de valorificare a deşeurilor de cauciuc, de mase plastice, fire şi fibre chimice, acid sulfuric rezidual, uleiuri minerale uzate, stabilindu-se noi tehnologii de valorificare superioară şi complexa a acestora; se vor examina şi stabili soluţii pentru recuperarea conţinutului util al unor gaze şi ape reziduale;

h)industria materialelor de construcţii trebuie să-şi bazeze producţia de lianti, materiale de zidărie, în cea mai mare măsura pe utilizarea ca adaos a zgurilor de furnal, a haldelor cu cenusi de termocentrala şi a haldelor miniere, reducind pe aceasta cale consumul de muncă socială pentru exploatarea de materii prime noi;

i)în industria sticlei va creşte procentul de utilizare a deşeurilor de sticlă, economisindu-se în acest fel combustibili şi materii prime noi;

j)în industria lemnului se va mari în continuare ponderea deşeurilor din lemn şi a lemnului de categorii inferioare destinat industrializarii, prin producerea de PAL şi PFL, celuloza şi semiceluloza, eliminindu-se etapizat utilizarea acestora prin ardere; de asemenea, se va avea în vedere selectarea deşeurilor lemnoase ce pot fi folosite de către cooperatie şi industria locală la confecţionarea produselor de dimensiuni mici şi în special a celor de artizanat, obiecte de uz casnic etc.;

k)în industria hirtiei se va acorda o atenţie deosebită creşterii utilizării hirtiei şi cartoanelor rezultate din colectare, în totalul producţiei, reducîndu-se pe aceasta cale consumul de masa lemnoasă; totodată se va urmări obţinerea de sortimente de hirtie şi carton de calitate superioară pe bază de deşeuri;

l)în industria uşoară se va avea în vedere utilizarea mai buna a deşeurilor textile colectate, actionindu-se în sensul selectării tesaturilor în funcţie de tipurile de fire şi compozitia fibroasa; se vor asimila în ţara utilajele de destramare şi pentru celelalte faze ale procesului tehnologic care permit utilizarea în mai mare măsura a deşeurilor textile în producţia de articole textile tesute şi netesute. De asemenea, se vor studia soluţii pentru valorificarea superioară a cantităţilor de piele, talpa şi blana rezultate atît din colectarea din industrie, cît şi de la populaţie;

m)în agricultura şi industria alimentara se va urmări extragerea tuturor substanţelor valoroase din deşeurile animale şi vegetale; se va acţiona pentru accelerarea valorificării cojilor de seminţe de floarea-soarelui şi a ciocalailor de porumb pentru fabricarea furfurolului, eliminindu-se utilizarea acestora, ca şi a altor deşeuri agricole, care pot fi utilizate direct ca materii prime sau prin prelucrare, drept combustibil.

Articolul 8

Studiile şi programele în ceea ce priveşte colectarea şi sortarea reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie vor fi elaborate de către fiecare consiliu popular judeţean şi al municipiului Bucureşti, pentru zonele teritoriale respective.

În acest scop, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor inventaria, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului decret, volumul reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie, cu estimarea pe sorturi şi calităţi a resurselor de care dispun principalele localităţi şi fiecare judeţ.

Pe baza rezultatului inventarierii şi stabilirii disponibilităţilor pe sorturi a reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie, Ministerul Energiei Electrice şi Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare împreună cu ministerele economice şi institutele de specialitate vor elabora şi prezenta, pînă la finele anului 1976, studiul tehnico-economic pentru trecerea la valorificarea complexa şi completa a acestor resurse, inclusiv pentru realizarea primei centrale termice în municipiul Bucureşti, care va utiliza drept combustibil astfel de resurse.

Articolul 9

Activitatea de colectare a deşeurilor şi a altor resurse secundare se efectuează prin unităţi specializate, astfel:

a)prin Centrala de prelucrare şi colectare a deşeurilor metalice şi refractare din subordinea Ministerului Industriei Metalurgice, pentru toate deşeurile feroase, neferoase şi refractare;

b)prin Centrala de preindustrializare şi achiziţii din subordinea Ministerului Industriei Uşoare, pentru deşeurile de textile, piele, hirtie-cartoane, sticlă, oase, alte resurse secundare ce rezultă din ramura industriei uşoare; centrala va conlucra cu unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, îndeosebi în ceea ce priveşte colectarea de la populaţie a deşeurilor din profilul sau de activitate;

c)prin Centrala de preindustrializare şi achiziţii din subordinea Ministerului Industriei Uşoare, pentru anvelopele uzate de la unităţile socialiste şi de la populaţie, cu excepţia acelora care provin de la:

–întreprinderile de transporturi auto subordonate Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor care predau anvelopele uzate direct unităţilor prelucratoare;

–bazele judeţene de aprovizionare pentru agricultura, care colectează anvelopele uzate de la unităţile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi din sectorul cooperatist al agriculturii şi le predau direct unităţilor prelucratoare;

d)prin întreprinderile de salubritate aparţinînd consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru reziduurile menajere, stradale şi cele de aceeaşi categorie.

Pentru celelalte deşeuri şi resurse secundare prevăzute în anexa la prezentul decret, colectarea se efectuează de unităţile socialiste în sarcina cărora este valorificarea lor. Pe măsura necesităţilor şi ţinînd seama de volumul de activitate, cu avizul Ministerului aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, se pot organiza, în condiţiile legii, şi alte unităţi sau secţii specializate decît cele prevăzute în alineatul precedent.

Unităţile specializate în colectarea deşeurilor şi a altor resurse secundare sînt obligate să asigure condiţiile tehnico-organizatorice corespunzătoare, în vederea preluării operative şi integrale a deşeurilor predate de către populaţie.

Preţurile de achiziţie şi de livrare în raporturile dintre unităţile socialiste, precum şi preţurile de achiziţie de la populaţie, privind deşeurile şi alte resurse secundare, sînt cele stabilite conform legii.

Preţurile de achiziţie de la populaţie se aplică şi pentru deşeurile şi alte resurse secundare colectate de către organizaţia de tineret, în afară incintei unităţilor socialiste.

Articolul 10

Pentru îmbunătăţirea activităţii de colectare de la populaţie a materialelor şi obiectelor scoase din uz, precum şi de sortare a acestora încă din faza de colectare, în conformitate cu obligaţiile stabilite prin prezentul decret, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare împreună cu Ministerul aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, cu consultarea ministerelor celorlalte organe ale administraţiei de stat, coordonatoare pe profil, vor prezenta Consiliului de Miniştri, în termen de 90 de zile de la data publicării acestuia, propuneri privind organizarea acestei activităţi.

Capitolul 2Planificarea şi realizarea activităţii de colectare şi valorificare a deşeurilor şi a altor resurse secundare

Articolul 11

Planul de colectare şi valorificare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, parte componenta a planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, asigura introducerea în circuitul economic a tuturor resurselor ce exista în acest domeniu, în scopul largirii bazei interne de materii prime şi materiale a economiei naţionale.

Sarcinile de predare, colectare şi valorificare prevăzute în plan vor fi desfăşurate de către organele prevăzute de lege, pe trimestre şi în cadrul acestora pe luni, pentru toate unităţile subordonate care răspund totodată de organizarea urmăririi operative a modului cum acestea se aduc la îndeplinire.

Articolul 12

La asigurarea necesarului economiei naţionale, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi coordonatorii de balante vor evidenţia distinct în balantele materiale participarea deşeurilor şi resurselor secundare, precum şi materiile prime şi materialele ce rezultă din prelucrarea acestora.

Articolul 13

În cadrul balantelor, precum şi în cotele şi repartiţiile transmise beneficiarilor, se vor evidenţia distinct cantităţile de deşeuri şi alte resurse secundare prevăzute a fi repartizate spre consum acestora, pe anul de plan şi cu eşalonarea trimestriala corespunzătoare.

Resursele de deşeuri cuprinse în balante, precum şi materiile prime şi materialele rezultate din prelucrarea acestora, se destineaza şi se utilizează potrivit prevederilor din balante sau repartiţii, după caz, şi se consuma numai în limita acestora.

Nerespectarea sarcinilor în domeniul predării deşeurilor conform prevederilor de plan sau nerealizarea sarcinilor de valorificare a acestora atrage după sine blocarea corespunzătoare de către coordonatorul de balanţa a cantităţilor de materii prime şi materiale noi, prevăzute în balantele materiale şi repartiţii pentru luna şi, după caz, trimestrul imediat următor; în acelaşi mod se va proceda şi în cazul consumului de deşeuri în afară repartitiilor, de către unităţile cu sarcini de predare.

Prevederile alineatului precedent nu se aplică dacă diminuarea volumelor de predare a deşeurilor sau a altor resurse secundare, prevăzute prin plan, balante sau repartiţii, se datoreşte perfecţionării proceselor tehnologice, precum şi în alte situaţii neimputabile unităţii predatoare, stabilite de către organul coordonator pe profil.

În aceste cazuri ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în subordinea cărora se afla unităţile consumatoare, vor propune spre aprobare organului în a cărui competenţa intra desfăşurarea planului de colectare şi aprobarea balantelor materiale, modificările corespunzătoare, precum şi soluţiile de echilibrare a balantelor materiale.

Articolul 14

În cadrul planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială vor fi nominalizate distinct sarcinile în domeniul valorificării superioare a deşeurilor şi resurselor secundare şi tehnologiile ce urmează a se asimila şi aplica, astfel încît să se asigure o eficienta sporită a utilizării acestor resurse.

De asemenea, vor fi nominalizate distinct la obiectivele de investiţii, în planurile anuale şi în planurile cincinale, capacitatile noi sau dezvoltarea celor existente ce urmează a se realiza, atît în domeniul valorificării cît şi al asigurării mijloacelor de colectare, manipulare, pregătire şi depozitare a deşeurilor şi a altor resurse secundare.

Capitolul 3Atribuţii în domeniul colectării şi valorificării deşeurilor şi a altor resurse secundare

Articolul 15

Centralele, întreprinderile, instituţiile şi celelalte unităţi socialiste sînt obligate sa introducă în circuitul economic toate deşeurile şi resursele secundare rezultate din activitatea lor şi sa realizeze întocmai sarcinile de plan în domeniul colectării şi valorificării acestora.

În acest scop:

a)organizează activitatea de identificare şi inventariere a deşeurilor şi a altor resurse secundare, rezultate din producţia proprie;

b)asigura stringerea, sortarea, pregătirea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, ţin evidenta gestionar-contabila a acestora. Stringerea, sortarea, pregătirea, depozitarea şi operaţiunile de evidenta se executa pe sortimente, conform standardelor de stat sau normelor interne în vigoare; pentru deşeurile metalice se vor stabili locuri speciale de depozitare pe sortimente;

c)răspund de pregătirea corespunzătoare spre predare a deşeurilor metalice, prin presare, balotare, brichetare, respectiv prin maruntirea pieselor mari, astfel încît să se asigure economisirea operaţiilor de transport şi condiţiile optime de utilizare a acestor deşeuri;

d)au obligaţia de a mecaniza operaţiunile de colectare, transport în incinta, presare şi balotare a deşeurilor metalice rezultate din prelucrarea prin aschiere sau presare;

e)asigura colectarea şi valorificarea conform sarcinilor de plan a deşeurilor şi a altor resurse secundare;

f)stabilesc modul de valorificare a fiecărui reper, ansamblu sau material rezultat la casarea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor sau a altor produse, prin folosirea ca atare sau prin reconditionare; asigura predarea părţilor nereconditionabile sau neutilizabile, la unităţile specializate de colectare;

g)elaborează bilanţurile folosirii tuturor resurselor de materii prime şi materiale puse la dispoziţie în condiţiile prevăzute de art. 4;

h)participa la elaborarea de către ministerele coordonatoare pe profil a studiilor şi programelor anuale şi de perspectiva privind valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare şi asigură realizarea integrală şi în termen a prevederilor din acestea;

i)organizează aplicarea în producţie a rezultatelor cercetărilor privind valorificarea superioară a deşeurilor sau a altor resurse secundare; asigură realizarea în termen a noilor obiective sau a dezvoltării capacităţilor existente prevăzute în acest scop, precum şi funcţionarea acestora la parametrii proiectati.

În activitatea pe care o desfăşoară în domeniul colectării, predării şi valorificării deşeurilor şi a altor resurse secundare, unităţile socialiste răspund atît în faţa organelor lor ierarhic superioare, cît şi faţă de organele coordonatoare pe profil, pentru modul de realizare a sarcinilor primite.

Articolul 16

Unităţile specializate de colectare prevăzute la art. 9 sînt obligate sa preia efectiv şi pe sortimente cantităţile de deşeuri şi alte resurse secundare din profilul lor de activitate, cu excepţia celor stabilite prin balantele materiale de a fi reţinute şi consumate de predator.

În acest scop:

a)încheie contracte economice cu unităţile socialiste pentru preluarea de la acestea a deşeurilor şi a altor resurse secundare, la nivelul sarcinilor de predare stabilite prin plan, în limitele cărora, pentru unităţile furnizoare, încheierea contractelor este obligatorie;

b)asigura colectarea, sortarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor şi a altor resurse secundare colectate, le pregătesc şi le prelucreaza pe sortimente, conform standardelor şi normelor în vigoare;

c)asigura livrarea deşeurilor şi a altor resurse secundare, către unităţile beneficiare, pe baza contractelor încheiate;

d)organizează direct sau prin unităţile subordonate consiliilor populare ori organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti, împuternicite în acest scop printr-un contract de mandat, colectarea deşeurilor şi a altor resurse secundare din profilul propriu de activitate de la populaţie, din haldele industriale, precum şi din locurile unde se evacueaza reziduuri menajere şi stradale;

e)exercita controlul asupra îndeplinirii obligaţiilor privind colectarea, sortarea, depozitarea şi predarea de către unităţile socialiste care au sarcini de predare a deşeurilor şi a altor resurse secundare ce intră în profilul propriu de activitate.

Articolul 17

Consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în domeniul colectării, predării şi valorificării deşeurilor şi a altor resurse secundare, au următoarele atribuţii:

a)organizează activitatea de colectare şi valorificare complexa a reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie, rezultate de pe teritoriul judeţului şi al municipiului Bucureşti, după caz;

b)organizează activitatea de identificare şi inventariere a deşeurilor sau a altor resurse secundare rezultate din activitatea de producţie a unităţilor subordonate şi stabilesc măsuri pentru îndeplinirea de către acestea a sarcinilor de colectare, predare şi, după caz, valorificare;

c)acorda sprijin şcolilor, asociaţiilor de locatari şi altor organizaţii de masa şi obşteşti în realizarea acţiunilor pe care acestea le întreprind în domeniul colectării deşeurilor şi a altor resurse secundare.

Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, în calitate de coordonator privind valorificarea complexa a reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie, va îndrumă şi controla modul în care se realizează în teritoriu sarcinile prevăzute în acest domeniu.

Articolul 18

Ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organele cooperatiste şi obşteşti, în domeniul lor de activitate, sînt obligate să asigure colectarea, gospodărirea şi valorificarea tuturor deşeurilor şi resurselor secundare, rezultate din unităţile subordonate.

În acest scop:

a)organizează sistematic, împreună cu unităţile socialiste din subordine, acţiuni privind identificarea şi atragerea în circuitul economic a tuturor deşeurilor şi a altor resurse secundare, rezultate în domeniul lor de activitate;

b)participa, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, la stabilirea sarcinilor de plan pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare; în cadrul prevederilor de plan aprobate, stabilesc sarcini de plan pe centrale industriale, alte unităţi cu statut de centrala şi celelalte organizaţii economice direct subordonate, astfel încît să se asigure utilizarea întregului potenţial de deşeuri şi resurse secundare şi organizează activitatea de realizare a sarcinilor respective;

c)exercita controlul asupra îndeplinirii de către întreprinderi, centrale şi celelalte unităţi subordonate a sarcinilor ce le revin cu privire la colectarea, sortarea, depozitarea, predarea şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare.

Articolul 19

Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei de stat care îndeplinesc funcţia de coordonator pe profil au şi următoarele atribuţii:

a)elaborează, în condiţiile art. 7, programe de valorificare, anuale şi de perspectiva, pe fiecare categorie de deseu şi resursa secundară, prin care să stabilească cercetările necesare pentru aplicarea unor tehnologii de prelucrare optima, eşalonarea în timp a acestora, precum şi capacitatile de producţie, pentru valorificarea lor, inclusiv cele legate de colectare, sortare şi depozitare; asigura cadrul organizatoric şi condiţiile materiale pentru realizarea prevederilor programelor elaborate;

b)elaborează şi imbunatatesc sistematic normative tehnice cu caracter republican şi departamental, obligatorii pentru toate unităţile socialiste din economie cu profil de activitate similar de valorificare superioară a deşeurilor şi a altor resurse secundare;

c)urmăresc blocarea repartitiilor şi livrărilor de materii prime şi materiale noi, în condiţiile prevăzute la art. 13;

d)exercita controlul la toate unităţile socialiste, indiferent de subordonare, asupra modului de realizare a sarcinilor de colectare, predare şi valorificare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, a tehnologiilor aplicate; stabilesc, cu acordul organelor ierarhic superioare ale unităţilor, măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii şi propun aplicarea de sancţiuni pentru persoanele vinovate de nerespectarea măsurilor stabilite.

Articolul 20

Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie coordonează întreaga activitate de cercetare şi aplicare de noi tehnologii în domeniul valorificării superioare a deşeurilor şi a altor resurse secundare.

În acest scop:

a)participa, împreună cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi ministerele economice, la identificarea şi stabilirea de noi posibilităţi pentru atragerea în circuitul economic şi a altor deşeuri şi resurse secundare şi pentru creşterea gradului de valorificare a celor ce se colectează şi se valorifica în prezent;

b)stabileşte, împreună cu ministerele economice, institutele de cercetări, catedrele de învăţămînt superior, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, programe de cercetare şi de realizare a noilor tehnologii de valorificare a deşeurilor şi controlează modul de îndeplinire a acestora;

c)coordonează acţiunile de colaborare între institutele de cercetări din ţara, precum şi cu institutele din străinătate, în ceea ce priveşte efectuarea în comun a cercetării sau stabilirea de tehnologii în acest domeniu; urmăreşte asigurarea prin plan a mijloacelor materiale, financiare şi valutare, necesare realizării programelor de cercetare;

d)asigura, împreună cu institutele centrale de cercetări şi ministerele în subordinea cărora funcţionează, condiţiile necesare pentru aplicarea şi generalizarea în producţie a cercetărilor şi tehnologiilor elaborate în acest domeniu.

Articolul 21

Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe răspunde împreună cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, de înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul colectării şi valorificării deşeurilor şi a altor resurse secundare şi exercită în întreaga economie, în calitate de organ central coordonator, îndrumarea şi controlul asupra modului de desfăşurare a activităţii în acest domeniu, în care scop:

a)organizează activitatea de identificare şi inventariere a deşeurilor şi a altor resurse secundare în vederea stabilirii măsurilor şi soluţiilor de atragere a acestora într-o mai mare măsura în circuitul economic;

b)urmăreşte elaborarea, de către ministere şi celelalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil, a studiilor şi programelor anuale şi de perspectiva privind colectarea şi valorificarea superioară a deşeurilor şi a altor resurse secundare; avizează aceste studii şi programe şi prezintă Consiliului de Miniştri măsurile ce trebuie luate pentru continua dezvoltare şi perfecţionare a acestei activităţi;

c)urmăreşte ca la avizarea studiilor tehnico-economice, pentru obiectivele noi şi dezvoltarile de capacităţi, să fie asigurate condiţiile pentru valorificarea complexa şi completa a deşeurilor şi resurselor secundare rezultate din procesele tehnologice;

d)elaborează, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, titularii de plan şi coordonatorii de balanţa, lucrările pregătitoare privind planul în domeniul colectării şi valorificării deşeurilor, a altor resurse secundare şi participarea acestora la asigurarea necesarului de materii prime şi materiale ale economiei naţionale;

e)propune în proiectele de plan, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii şi titularii de plan, capacitatile noi şi dezvoltarile de capacităţi, inclusiv spaţiile de depozitare, precum şi mijloacele valutare necesare realizării sarcinilor în domeniul colectării şi valorificării deşeurilor şi a altor resurse secundare;

f)elaborează şi prezintă propuneri privind perfecţionarea continua a sistemului şi cadrului organizatoric de desfăşurare a activităţii de colectare şi valorificare a deşeurilor; emite, potrivit legii, norme de specialitate în acest domeniu;

g)exercita controlul asupra îndeplinirii de către întreprinderi, centrale, alte unităţi economice, ministere şi alte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi de către coordonatorii de balante, a sarcinilor ce le revin cu privire la gospodărirea, colectarea şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare.

Capitolul 4Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 22

Încălcarea dispoziţiilor prezentului decret atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă.

Articolul 23

Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost comise în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni:

a)încălcarea obligaţiilor privind sortarea, pregătirea şi depozitarea deşeurilor şi a altor resurse secundare conform standardelor în vigoare;

b)nepredarea către unităţile specializate de colectare a reperelor, subansamblurilor sau materialelor provenite din casări, care nu pot fi utilizate ca atare sau prin reconditionare;

c)distrugerea sau degradarea din culpa a deşeurilor şi a altor resurse secundare, în afară cazurilor prevăzute expres de lege;

d)nepreluarea de la deţinători, de către unităţile de colectare specializate, a deşeurilor şi altor resurse secundare, din profilul de activitate al acestora, conform prevederilor de plan;

e)nerespectarea destinaţiei şi utilizării resurselor de deşeuri cuprinse în balante, potrivit prevederilor din balante sau repartiţii, după caz;

f)neintocmirea sau ţinerea incompleta a evidentei contabil-gestionare a deşeurilor şi a altor resurse secundare;

g)neintocmirea bilanţului anual al folosirii resurselor de materii prime şi materiale;

h)neluarea măsurilor de blocare a cantităţilor de materii prime şi materiale, în condiţiile prevăzute la art. 13;

i)depozitarea reziduurilor menajere, a materialelor şi obiectelor uzate, de către persoanele fizice, în alte locuri decît cele stabilite de organele competente, potrivit art. 3.

Articolul 24

Contravenţiile prevăzute la art. 23 se sancţionează după cum urmează:

a)cu amendă de la 3000 lei la 7000 lei, cele prevăzute la lit. a), b), c), d) şi e);

b)cu amendă de la 2000 lei la 4000 lei, cele prevăzute la lit. f), g) şi h);

c)cu amendă de la 1000 lei la 2000 lei, cele prevăzute la lit. i).

Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 lit. a)-h) se aplică personalului unităţilor socialiste, iar sancţiunea prevăzută pentru contravenţia de la art. 23 lit. i) se aplică altor persoane fizice.

Articolul 25

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

a)personalul cu atribuţii de control din cadrul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, de personalul de control financiar al Ministerului Finanţelor, precum şi de personalul cu atribuţii de control din cadrul organelor coordonatoare pe profil, în domeniul lor de activitate, pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 lit. a)-h);

b)personalul cu atribuţii de control din cadrul ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat sau din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, din cadrul centralelor şi unităţilor asimilate acestora, anume împuternicit de conducătorul organului sau organizaţiei respective, pentru contravenţiile săvîrşite în unităţile subordonate;

c)personalul cu atribuţii de control din cadrul Centralei de prelucrare şi colectare a deşeurilor metalice şi refractare şi Centralei de preindustrializare şi achiziţii, pentru contravenţiile prevăzute la art. 23 lit. a), b) şi c);

d)personalul cu atribuţii de control din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru contravenţia prevăzută la art. 23 lit. i).

Articolul 26

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. Plîngerea se depune la organul din care face parte agentul constatator.

Articolul 27

Prevederile art. 23-26 se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Capitolul 5Dispoziţii finale

Articolul 28

Pe baza prevederilor prezentului decret, ministerele şi alte organe centrale, care au în subordine unităţi specializate de colectare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, vor elabora cu acordul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului decret, regulamente specifice privind colectarea, sortarea, păstrarea, evidenta, gestionarea, predarea, transportul şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare care intră în profilul de activitate al acestora.

Pentru reconditionarea obiectelor de uz casnic şi personal de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti va stabili, prin regulament elaborat potrivit alineatului precedent, condiţiile de achiziţii şi valorificare, precum şi lista acestor obiecte.

În termenul prevăzut la alin. 1, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificarii, Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, Direcţia Centrala de Statistica, Comisia Guvernamentală pentru Rationalizarea Sistemului de Evidenta în Unităţile Socialiste, cu consultarea ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale coordonatoare pe profil, vor îmbunătăţi sistemul informaţional privind urmărirea modului de realizare a sarcinilor de plan în domeniul colectării şi valorificării deşeurilor, prin care să asigure o strinsa corelare între modul în care se realizează sarcinile în acest domeniu şi alocarea de resurse noi.

Articolul 29

În termen de 30 de zile de la publicarea prezentului decret, în fiecare unitate socialistă, organele de conducere colectivă vor desemna compartimente, servicii şi persoane în a căror răspundere directa intra sarcinile legate de colectare, sortare, pregătire, depozitare şi predare spre valorificare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, precum şi de utilizare a acestora în procesele de producţie, care vor fi direct răspunzătoare în faţa organului de conducere colectivă asupra îndeplinirii tuturor atribuţiilor în acest domeniu.

De asemenea, conducerile unităţilor vor lua măsuri pentru creşterea exigenţei comisiilor de casare, care vor putea face propuneri de casare numai pe baza unei temeinice fundamentari tehnico-economice şi în stricta conformitate cu prevederile legale; casarea se va face în toate cazurile cu avizul organelor de conducere colectivă ale unităţilor.

Articolul 30

Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 196/1951 privind colectarea şi achiziţionarea placilor de acumulatori reformate; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1991/1952 privind măsuri pentru colectarea oaselor de animale; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1817/1954 privind achiziţionarea de la populaţia din mediul urban a obiectelor uzate, în vederea reconditionarii şi desfacerii lor, cît şi a deşeurilor de orice fel, de către cooperatia mestesugareasca; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2951/1955 privind colectarea subproduselor şi deşeurilor animale necesare industriei chimico-farmaceutice; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 73/1956 privind reglementarea condiţiilor predării în circuitul economic a unor materiale ce ies din dotarea armatei; articolul 19 din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2784/1956 privind unele dispoziţii normative cu caracter economic şi de planificare; Dispoziţia Consiliului de Miniştri nr. 141/1960 privind modul de folosire a sumelor realizate din valorificarea deşeurilor metalice, metalelor vechi feroase şi neferoase, a deşeurilor de hirtie, zdrentelor şi cioburilor de sticlă, colectate din sectorul particular prin acţiunile organizate cu sprijinul cetăţenilor; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 695/1962 pentru aprobarea regulamentului privind predarea, preluarea, achiziţionarea şi valorificarea deşeurilor metalice şi metalelor vechi; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1436/1970 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de colectare a deşeurilor de hirtie; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1437/1970 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea colectării obiectelor textile scoase din uz, a deşeurilor textile şi pentru valorificarea raţională a acestora; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1558/1970 privind colectarea şi valorificarea uleiurilor minerale uzate şi a altor produse petroliere lichide degradate; Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 290/1971 privind organizarea colectării sacilor uzati din polietilena de înaltă presiune proveniţi de la ambalarea ingrasamintelor chimice şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret se abroga.

Articolul 31

Prezentul decret intră în vigoare la 60 de zile de la publicare, cu excepţia articolelor 28 şi 29 care intră în vigoare la data publicării.

Anexa 1

NOMENCLATORUL

deşeurilor şi al altor resurse secundare şi organele care exercită funcţia de coordonator în domeniul valorificării acestora

1.MINISTERUL INDUSTRIEI METALURGICE

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilităţi de valorificare

Deşeuri de fier şi fier vechi:

–deşeuri de oţel şi oţel vechi aliat şi nealiat

–oxizi de fier (tunder)

Deşeuri din fonta şi fonta veche aliata şi nealiata

Deşeuri, metale vechi şi alte resurse secundare din metale şi aliaje neferoase:

–deşeuri şi metale vechi din cupru

–cenusi de cupru (cenusi, oxizi, zguri)

–deşeuri şi metale vechi din bronz (cu staniu, aluminiu sau plumb)

–deşeuri şi metale vechi din alama

–deşeuri şi metale vechi din plumb

–cenusi de plumb (oxizi, zguri, drojdii)

–deşeuri şi metale vechi din zinc şi aliaje din zinc

–drojdii de zinc

–cenusi de zinc (cenusi, zguri, slam)

–deşeuri şi metale vechi din aluminiu şi aliaje de aluminiu

–cenusi şi zguri din aluminiu şi aliaje de aluminiu

–deşeuri şi metale vechi din staniu şi aliaje de staniu

Deşeuri de caramizi refractare

Sulfat feros

Slam de la epurarea gazelor OLD

Praf de la elaborarea otelurilor

Cocs marunt de la turnatorii

Prelaminat de la laminorul de benzi la cald

Zguri de furnal

Namoluri roşii de la fabricarea aluminei

Zgura de turnatorie de la fabricarea aluminiului.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Deşeuri şi metale vechi din nichel şi aliaje cu nichel

Filiere uzate (wolfram 92-94%)

Deşeuri şi metale vechi din wolfram

Praf de la aglomerarea minereurilor

Scule aschietoare uzate.

2.MINISTERUL MINELOR, PETROLULUI ŞI GEOLOGIEI

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilităţi de valorificare

Halde miniere

Deşeuri din bentonita

Deşeuri de nisipuri cuartoase

Barita recuperată prin reutilizarea fluidului de foraj

Zguri metalurgice cuproase.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Iazuri de decantare de la instalaţiile de preparare a minereurilor feroase şi neferoase (cuprifere, aurifere şi complexe)

Deşeuri de dolomita

Deşeuri de pegmatit

Calcar subgabarit

Ape de mina care conţin substanţe minerale utile

Slam - nisip petrolier rezultat de la exploatarea sondelor de ţiţei

Namoluri de la racitoare, decantoare

Zguri metalurgice sarace.

3.MINISTERUL INDUSTRIEI CHIMICE

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilităţi de valorificare

Acid sulfuric rezidual

Lesii sulfuroase

Clorura de calciu finala

Amestec de carbonat de etilenă şi etilenglicol

Gaze reziduale de bioxid de sulf sau bioxid de carbon

Deşeuri de mase plastice (tehnologice, folii şi saci uzati)

Deşeuri tehnologice de fire şi fibre chimice*)

Fire viscoza

Fire pentru reţele cord

Deşeuri de cauciuc:

–deşeuri tehnologice de la fabricarea cauciucului

–deşeuri tehnologice de la prelucrarea cauciucului

–anvelope uzate resapabile

–camere de aer şi fierbere uzate

–deşeuri de profile tehnice din cauciuc

Gudroane de la distilarea acizilor grasi sintetici

Cenusi de pirita

Fosfogips

Praf de var

Carbonat de calciu de la fabricarea ingrasamintelor şi sodei caustice

Sulfit de sodiu

Uleiuri minerale uzate

Borhot lichid de porumb

Lesii crezilice

Namol selenios

Amestec de octanol şi ce tona octilica.

Notă *) Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Decretul Consiliului de Stat nr. 129/1975, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 112 din 31 octombrie 1975, pe data de 1 noiembrie 1975 activitatea de producţie a firelor şi fibrelor artificiale a trecut de la Ministerul Industriei Chimice la Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Catalizatori uzati de nichel, molibden, cobalt, vanadiu, crom etc.

Gaze reziduale (fractie C4, cu oxid de carbon)

Ambalaje şi articole prelucrate din mase plastice uzate

Anvelope neresapabile

Gudroane de la distilarea acizilor grasi naturali

Reziduuri de la fabricarea dicloretanului

Paracumilfenol din reziduuri petroliere

Izomeri inactivi ai hexaclorciclohexanului

Sulfat acid de amoniu

Sulfat - sulfit de sodiu

Acetonitril rezidual

Ester metilic al acidului benzoic de la fabricarea DMT

Metanol de la fabricarea alcoolului polivinilic

Subprodusi de la fabricarea izoprenului.

4.MINISTERUL ECONOMIEI FORESTIERE ŞI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilităţi de valorificare

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Deşeuri de pluta, inclusiv dopuri şi rondele de pluta.

INDUSTRIA LEMNULUI

Rămăşiţe de lemn masiv (rasinoase şi foioase)

Rumegus şi talas

Deşeuri de furnire

Coaja de lemn

Craci, virfuri şi zoburi din exploatarea lemnului.

INDUSTRIA CELULOZEI ŞI HIRTIEI

Deşeuri de hirtie şi cartoane:

–maculatura alba netiparita şi nescrisa

–maculatura alba tiparita sau scrisă

–maculatura din carton ondulat şi confecţii de carton ondulat

–maculatura din hirtie de ambalaj rezistenta, saci şi pungi

–maculatura din ziare, reviste, broşuri şi cărţi

–maculatura din cartelele pentru transmiterea sau prelucrarea datelor

–maculatura din diverse hîrtii de ambalaj, inclusiv cartoane colorate, confecţii de hirtie şi carton

–maculatura din mucava

–maculatura din ţevi textile de hirtie şi tuburi de hirtie de la bobinele şi sulurile de hirtie şi carton

–maculatura - arhiva

Borhot lignosulfonic

Prehidrolizat de la fabricarea celulozelor chimice.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCţII

Deşeuri de vata minerala.

INDUSTRIA CELULOZEI ŞI HIRTIEI

Deşeuri de hirtie tratate cu diafan, polietilena, metalizate, parafinate şi bitumate

Namol rezultat la decantarea apelor reziduale cu conţinut de fibre celulozice.

5.MINISTERUL INDUSTRIEI UŞOARE

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilităţi de valorificare

Deşeuri textile tehnologice şi obiecte textile scoase din uz, din care:

–tehnologice tip: bumbac, lina, liberiene, mătase şi schrentz

Obiecte textile scoase din uz, tip: bumbac, lina, liberiene, mătase şi schrentz

Deşeuri din piei tabacite

Deşeuri din piei brute

Paruri animale şi deşeuri din paruri animale

Cioburi de sticlă.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Din deşeurile textile tehnologice şi obiecte textile scoase din uz: scama nefilabila, capete şi fisii de covoare tufting, taieturi de la borurile palariilor, capete şi fisii din articolele netesute liate, fisii impislite de la pisle, capele şi deburaj din fibre chimice, bataj din fibre sintetice, bataj II şi III necuratat, resturi fire curate în cu poliester, resturi tesaturi din polipropilena (de la 0-0,20 m), deşeuri semitort de în cu poliester de la filatura de tors umed, deşeuri fibra rezultate din prelucrarea fluorului de sizal sau a fibrei de cinepa în sectorul sfori - fringhii, rămăşiţe fire mătase naturala culori sau nedegomata, rămăşiţe fire - tesaturi - tricot din p.a. 100% sau în amestec, rămăşiţe fire metalice, resturi tesaturi mătase naturala 100% sau în amestec, resturi tricotaje şi tesaturi din PE 100% sau în amestec, petice tesaturi electroplus, capete blana artificiala sau plusuri tesute şi tricotaje (liate), capete fireturi şi capete elastic (de la pasmanterie), rămăşiţe fire cauciuc invelite cu fire bumbac sau cu fire sintetice, rămăşiţe fire elastomere, deşeuri ciorapi din fire sintetice l00% sau în amestec, petice tesaturi şi tricotaje matlasate, petite tricotaje cu fire cauciuc şi elastomeri, schrentz şi petice tesaturi şi tricotaje caserate, petice tesaturi şi tricotaje din fire sintetice tip mătase, schrentz şi petice tesaturi cauciucate, rămăşiţe fire bemberg cu acetat sau triacetat 100% sau în amestec, resturi de iuta, postav vechi civil, resturi vechi cojoace şi furdale, resturi vechi capete fringhii.

Deşeuri din piele: strecuitura grasa, razatura cromata umeda, stutuitura de piei cromate umede, stutuitura de piei moi nefinisate sau finisate, furdale (tocatura) de piei moi sub 1 dmp (inclusiv furdale spalt, captuseli cu dimensiuni sub 2 dmp), furdale piei tabacite vegetal unse, stutuitura piei crude cu blana, stutuitura blanuri semifabricate şi finite cu dimensiuni sub 4 dmp, deşeuri par sub 0,5 cm, deşeuri talpa artificiala, deşeuri fibrotex.

Deşeuri de la prelucrarea cauciucului în industria uşoară: deşeuri cauciuc vulcanizat şi semivulcanizat rezultate de la presele de vulcanizare şi stantare din plăci din cauciuc.

Deşeuri de la prelucrarea materialelor plastice în industria uşoară: deşeuri de rafie sintetică, deşeuri span de la fabricarea calapoadelor, deşeuri din talpi de poliuretan, deşeuri din p.v.c. pe suport textil.

Cioburi de geam slefuit impurificate cu oxid roşu de fier, cioburi argintate de oglinzi, cioburi de sticlarie aurite cu aur coloidal, slam nisip, slam azotat de argint, slam oxid de ceriu, fire şi fibre de sticlă, deşeuri din folie de polivinil butirol.

6.MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilităţi de valorificare

Coji de floarea-soarelui

Celolignina

Pămînt decolorant uzat din industria uleiului

Reziduuri de la desmucilaginarea uleiurilor

Stearina vegetala rezultată la filtrarea uleiurilor

Zat de la depozitarea uleiurilor brute

Deşeuri de lapte praf şi de la fabricarea brînzeturilor

Pleava de orz din industria spirtului

Borhot lichid rezultat la fabricarea spirtului

Ape reziduale rezultate la prelucrarea amidonului din cartofi

Oase brute

Deşeuri de abator, carne confiscată, singe, produse de ecarisaj

Codite de sfecla de zahăr

Namol rezultat la filtrarea zemurilor în industria zahărului

Zgura rezultată la arderea carbunelui în industria zahărului

Tocatura din saminta de floarea-soarelui de la producţia de halva

Deşeuri de la prelucrarea peştelui

Ulei caramelizat din procesele de deshidratare a peştelui

Puzderii de în şi cinepa.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Tescovina de mere pentru producerea pectinei

Sîmburi de struguri

Viscere de peste.

7.MINISTERUL ENERGIEI ELECTRICE

Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Cenusi de termocentrala.

8.COMITETUL PENTRU PROBLEMELE CONSILIILOR POPULARE

Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Reziduuri menajere, stradale şi cele de aceeaşi categorie.

9.BANCA NAŢIONALA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilităţi de valorificare

Resturi metalice de la scoaterea din funcţionare, totală sau parţială, a utilajelor, aparatelor, ustensilelor, reperelor sau a unor părţi ale acestora care conţin metale preţioase

Deşeuri dentare care conţin metale preţioase

Capete de suporturi de sustinere a pieselor la aurire sau argintare electrochimica

Cement (namol) rezultat din soluţii electrolitice, de la prelucrarea aurului dentar, de la fabricarea oglinzilor, de la regenerarea electrochimica a soluţiilor fotografice, cu conţinut de metale preţioase

Substanţe chimice degradate prin impurificare, îmbătrînire sau distrugerea etichetei de identificare, cu conţinut de metale preţioase

Cenusi de la incinerarea utilajelor, sculelor, cirpelor, smirghelului, scoase din uz în ateliere şi laboratoare care folosesc metale preţioase

Praf de slefuit, maturatura, din ateliere şi laboratoare care prelucreaza sau utilizează metale preţioase

Creuzete de topire a metalelor preţioase scoase din uz din ateliere şi laboratoare

Agrafe chirurgicale uzate

Namol de la cojirea peliculei de pe materialele fotosensibile (filme, plăci)

Amalgam de argint impurificat de la cabinete stomatologice

Cioburi de sticlă acoperite cu metale preţioase

Pulbere metalică (precipitat) de la reconditionarea (platinarea) electrozilor sau de la recuperarea metalelor platinice din soluţii

Namol precipitat de la regenerarea sitelor catalizatoare, remontul instalaţiilor care folosesc catalizatori platinici (metalice sau pe suport)

Resturi de catalizatori platinici pe suport inert, scoşi din funcţiune.