Decizie nr. 530 din 9 octombrie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Mircea Roşca în Dosarul nr. 4.864/271/2014 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 225D/2014.

2.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei, Mircea Roşca, a depus la dosar note scrise prin care formulează precizări, atât în legătură cu unele aspecte procedurale ale actelor Curţii Constituţionale şi ale Judecătoriei Oradea, cât şi în legătură cu criticile formulate faţă de art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, solicitând admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 392D/2014, care are ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 4.959/271/2014 al aceleiaşi instanţe de judecată.

5.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că şi în acest dosar autorul excepţiei a depus note scrise cuprinzând precizările mai sus menţionate, solicitând, totodată, să i se comunice transcrierea înregistrării şedinţei de judecată.

7.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

8.Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexarea dosarelor.

9.Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 392D/2014 la Dosarul nr. 225D/2014, care a fost primul înregistrat.

10.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 510/2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

11.Prin Încheierea nr. 494 din 18 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.864/271/2014, şi Încheierea nr. 622 din 9 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.959/271/2014, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Mircea Roşca în cauze având ca obiect plângeri contravenţionale.

12.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin plata taxei judiciare de timbru instituită de prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 îi este restricţionat accesul liber la justiţie, deoarece "plângerea contravenţională se desfăşoară după procedura penală în care gratuitatea este impusă".

13.Judecătoria Oradea - Secţia civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, instanţa de judecată apreciază că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, în speţă gratuitatea procedurii contravenţionale, legiuitorul având deplina legitimitate de a impune taxe judiciare fixe sau calculate la valoare, în funcţie de obiectul litigiului.

14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale. În acest sens, arată că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Aşa fiind, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.

16.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora, "În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei."

19.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, care consacră accesul liber la justiţie.

20.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra unor critici similare celor invocate în prezentele cauze, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale, în acest sens fiind Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014, prin care Curtea a constatat că textul de lege criticat este constituţional în raport cu criticile formulate.

21.Distinct de cele anterior reţinute, Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, ele reprezentând plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti. Art. 32 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă prevede că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege, iar art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ stabileşte că "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".

22.Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 197 din Codul de procedură civilă, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.

23.În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a reţinut că, potrivit art. 21 din Legea fundamentală, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.

24.În consecinţă, dacă legea nu prevede expres altfel, taxa judiciară de timbru este o condiţie de admisibilitate spre judecată a cererii adresate instanţei judecătoreşti.

25.În materie contravenţională, Curtea reţine că, potrivit art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, "plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei", aceste cereri nemaifiind scutite de taxa judiciară de timbru, astfel cum era statuat în art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în forma sa iniţială, care prevedea că "Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru."

26.De asemenea, Curtea observă că taxa instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este, însă, una fixă şi nu depinde în niciun fel de tipul contravenţiei împotriva căreia se depune plângerea şi nici de cuantumul amenzii. În acest context, prin Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013, Curtea a reţinut că "o atare soluţie legislativă este justificată atâta timp cât legiuitorul optează, în materie contravenţională, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare."

27.Curtea reţine că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. De asemenea, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz contra Poloniei, Curtea Europeană a reţinut că instituirea unor taxe judiciare de timbru nu reprezintă o încălcare per se a dreptului de acces la instanţele judecătoreşti, fiind respinsă teza ce echivalează dreptul de acces la justiţie cu gratuitatea actului de justiţie. Statele membre trebuie să se asigure, însă, de faptul că sumele împovărătoare pentru posibilităţile financiare ale anumitor justiţiabili nu reprezintă o restricţie disproporţionată ce împiedică dreptul de acces la o instanţă de judecată.

28.În cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate nu se poate susţine existenţa unui cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, de natură a afecta justiţiabilul din punct de vedere financiar, fiind vorba de un cuantum rezonabil de 20 lei. Ca atare, Curtea constată că nu se pune problema vreunei restricţionări a accesului liber la justiţie prin instituirea acestei taxe fixe, în materie contravenţională.

29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Roşca în dosarele nr. 4.864/271/2014 şi nr. 4.959/271/2014 ale Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 octombrie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora