Anexe din 31 august 2010

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 67 bis din 26 ianuarie 2011

Notă Aprobate prin ORDINUL nr. 4.800 din 31 august 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 26 ianuarie 2011.

Anexa nr. 1

LISTA DISCIPLINELOR

la care se sustine examenul de bacalaureat 2011

1.Probele de evaluare a competentelor lingvistice şi digitale

2.Probele scrise

2.1.Probele comune:

2.2.Probele diferentiate:

A. Filiera teoretică:

B. Filiera tehnologică

Anexa nr. 2

!image

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

1.O usmenoj i pisanoj književnosti ( uopce). Književni rodovi ; Lirika ( pojam opcenito). Petar Preradovic – Rodu o jeziku ( oda – opci prikaz); S.S.Kranjcevic – Iseljenik ( elegija – opci prikaz); Hasanaginica ( narodna balada – književni komentar). Epika ( pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive ( epska pjesma- književni komentar); Ivana Brlic Mazuranic – Regoc ( bajka – opci prikaz); Slavko Kolar – Breza ( pripovijest – opci prikaz). Drama ( pojam opcenito). Marin Držic – Novela od Stanca ( komedija – opci prikaz).

2.Diskurzivni književni oblici ( pojam opcenito). Antun Gustav Matoš ( život i književni rad). Oko lobora ( putopis – opci prikaz).

3.Srednjovekovna književnost ( najstariji hrvatski pisani spomenici). Bašcanska ploca ( opci prikaz).

4.Renesansa ( Hrvatska renesansa i njezina središta: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar – glavni pisci i djela). Marko Marulic ( život i rad). Judita ( književni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz).Marin Držic ( život i književni rad). Dundo Maroje ( opci prikaz).

5.Barok ( Hrvatski barok – katolicka obnova, književni oblici i znacajke). Ivan Gundulic ( život i književni rad). Osman ( opci prikaz).

6.Klasicizam i prosvetiteljstvo ( Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic,Satir (opci prikaz).Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni ( opci prikaz).

7.Romantizam i ilirizam ( Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci ( opci prikaz). Petar Preradovic ( život i književni rad). Smrt smail – age Cengica ( književni komentar).

8.Protorealizam ( Šenoino doba). August Šenoa ( život i književni rad). Zlatarovo zlato( opci prikaz).

9.Realizam ( pojam opcenito). Ante Kovacic ( život i književni rad), U registraturi ( književni komentar). Josip Kozarac ( život i književni rad), Mrtvi kapitali ( književni komentar).

10.Moderna ( opcenito). A.G.Matoš, 1909, Utjeha kose ( opci prikaz). Vladimir Nazor ( život i književni rad), Šuma spava ( opci prikaz).

11.Ekspresionizam ( opcenito). Miroslav Krleža ( život i književni rad), Bitka kod Bistrice Lesne ( književni komentar), Cežnja ( opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto ( opci prikaz). Tin Ujevic ( život i književni rad), Svakidašnja jadikovka ( opci prikaz). Ivan Goran Kovacic ( život i književni rad.) Jama ( književni komentar). Dobriša Cesaric ( život i književni rad). Oblak; Vocka poslije kiše ( opci prikaz). Ranko Marinkovic ( život i književni rad). Ruke; U znaku vage ( pripovijetka – opci prikaz).

Literatura: udžbenici koji se koriste u školama s nastavnim hrvatskim jezikom.

Opaske : nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.

!image

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura română ocupă un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.

Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore de examen şi este în conformitate cu prezenta programă de bacalaureat 2010 – 2011.

Evaluarea performanţei în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15 minute.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1.Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse

–reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului (şi) în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/ relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.)

–reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri:

1.2.Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse

1.3.Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/ texte

1.4.Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de mesaje orale sau scrise

1.5.Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/ persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog

–stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

–rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

–reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)

–relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

–exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/ nestructurat

–modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării

–normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

–limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

–expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

–texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio- vizualului

–sens denotativ şi sensuri conotative

–elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

–ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr

–scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.

–reacţiile receptorului: cititor, ascultător

–componentele şi funcţiile actului de comunicare

–niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico- semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal

–normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

–tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

–discursul politic, discursul publicistic

–rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

–rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

2.Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.1.Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere

2.2.Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

2.3.Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic

2.4.Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic

2.5.Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte

2.6.Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură

–temă, motiv/ motive identificat(e) în texte, viziune despre lume a autorului/ a personajelor operei literare

–modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite

–particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative; particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/ secvenţe narative, tehnici narative; construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje; instanţele comunicării în textul narativ; tipuri de perspectivă narativă; literalitatea; specii epice: basm cult, nuvelă, povestire, roman; registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

–particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

–particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

–modalităţi de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

–specii dramatice - comedia; o operă dramatică postbelică

–creaţie dramatică şi spectacol

–cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic

şi punerea în scenă a acestuia (pentru proba orală)

–titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

–sugestie şi ambiguitate

–imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

–poezie epică, poezie lirică

–instanţele comunicării în textul poetic

–viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

–limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)

–lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

3.Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/ literare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

3.1.Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opere literare şi contextul cultural în care au apărut acestea

3.2.Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului

–trăsături ale curentelor culturale/ literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere

–fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române)

cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate

–perioada veche (formarea conştiinţei istorice)

–curente culturale/ literare în secolele XVII-XVIII: umanismul

şi iluminismul

–perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient; criticismul junimist); b. curente culturale/ literare în secolul XIX – începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului); c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/ literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism, orientări avangardiste; identitate culturală în context european); perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/ literare: postmodernismul)

–curente culturale/ literare româneşti în context european

4.Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare Competenţe specifice Conţinuturi asociate

4.1.Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

4.2.Argumentarea unui punct de vedere privind textele literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

4.3.Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii

–construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale

–logica şi coerenţa mesajului argumentativ

–verbe evaluative, adverbe de mod/ predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare

–construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative

–eseul argumentativ

–textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat

–interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară

–eseul structurat, eseul liber

III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

a. LITERATURĂ

Autori canonici:

 Mihai Eminescu

 Ion Creangă

 I.L. Caragiale

 Titu Maiorescu

 Ioan Slavici

 G. Bacovia

 Lucian Blaga

 Tudor Arghezi

 Ion Barbu

 Mihail Sadoveanu

 Liviu Rebreanu

 Camil Petrescu

 G. Călinescu

 E. Lovinescu

 Marin Preda

 Nichita Stănescu

 Marin Sorescu.

a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;

b)Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;

c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte);

d)Dificultate: în funcţie de profil.

Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil.

 TEXTE

Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).

 TEME

Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:

 Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte, tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate (droguri/ SIDA/ tabagismul / alcoolul …) etc.;

 Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.;

 Timp liber: fim-de-semana/ vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc.;

 Societate: educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri …); mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj; violenţă/ non-violenţă etc.;

 Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.;

 Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şi provincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice; lusofonia şi ţările lusofone;

 Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuiţii şi personalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţii europene.

a)Tipul de text: autentic (literar);

b)Sursa: manualele studiate, cărţi din spaţiul nipon;

c)Lungimea: 50-125 de cuvinte;

d)Dificultate: nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manual.

 cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;

 relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte);

 câmp lexical • limbaje specializate • figuri de stil, *registre ale limbii;

 denotaţie/conotaţie.

 hotărât, nehotărât, partitiv;

 folosirea şi omiterea articolului;

 prepoziţia articulată.

 gen, număr (inclusiv cazuri particulare: substantive cu plural neregulat şi substantive “sovrabbondanti”) • exprimarea cazurilor.

 acordul adj. calificativ, gradele de comparaţie (forme regulate şi forme sintetice), sensul şi comportamentul unor adjective în

 adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şi nehotărâte).

 cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor, procentelor; numerale distributive, colective şi colective cu valoare substantivală (paio, coppia, decina, dozzina, centinaio, migliaio).

 pronumele personale cu funcţie de subiect/ de politeţe;

 pronumele personale complemente (locul lor în fraza afirmativă, interogativă, negativă şi imperativă);

 pronumele personale complemente combinate (locul lor în fraza afirmativă, negativă şi imperativă);

 pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât • pronumele ne şi ci/vi.

 modul indicativ (timpuri simple şi compuse);

 modul condiţional (prezent, trecut);

 modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect);

 modul imperativ (forma afirmativă şi negativă);

 moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu): prezent şi trecut;

 acordul participiului trecut;

 diateză activă, reflexivă şi pasivă.

 adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie;

 grade de comparaţie; adverbe cu grade de comparaţie neregulată.

 prepoziţiilor şi locuţiuni prepoziţionale;

 conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale, coordonatoare şi subordonatoare.

 subiectul şi predicatul, acordul subiectului cu predicatul;

 atributul;

 complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.

 concordanţa timpurilor la indicativ;

 cazurile de folosire a conjunctivului şi concordanţa la conjunctiv;

 exprimarea: cauzei, concesiei, scopului, condiţiei (periodo ipotetico), necesităţii/ posibilităţii, consecinţei;

 subordonata implicită şi explicită.

 fraza activă, fraza pasivă;

 fraza afirmativă şi negativă;

 fraza interogativă (directă şi indirectă);

 fraza impersonală, imperativă, exclamativă.

 indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici; discurs direct şi indirect;

 textul descriptiv, narativ, poetic, argumentativ (structura şi orientarea argumentativă, idei, argumente, exemple; analiză, producere şi ordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori); rezumatul de text; scrisoare;

 documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară, interpretarea imaginii fixe.

4.TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc. în limba italiană;

b)Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;

c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);

d)Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L1: Tipuri de texte:

 texte autentice de informare generală, pagini Internet;

 articole de presă, texte publicitare;

 articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;

 opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;

 texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/ administrativă;

 texte literare autentice; texte de tip reflexiv/ eseul reflectiv; fragmente de critică literară.

 cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;

 câmpuri lexicale; registre ale limbii italiene;

 relaţii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinte.

 articolul hotărât şi nehotărât, folosirea şi omiterea articolului;

 articolul partitiv;

 prepoziţii articulate;

 substantivul – gen, număr (formarea pluralului regulat şi neregulat).

 adjectivul calificativ: acordul şi gradele de comparaţie (formele regulate şi sintetice);

 adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte).

 numeralul

 pronumele personal subiect (forme accentuate şi neaccentuate);

 pronumele personal complement direct şi indirect (locul lor în fraza afirmativă, negativă şi imperativă); formele combinate;

 pronumele posesiv;

 pronumele demonstrativ;

 pronumele relativ;

 pronumele nehotărât (forme frecvente);

 pronumele adverbiale ne şi ci/ vi.

 modul indicativ;

 modul imperativ, cu folosirea pronumelui personal;

 modul condiţional (prezent şi trecut);

 modul conjunctiv;

 modurile nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu (prezent, perfect).

 prepoziţii şi conjuncţii cu mare frecvenţă în comunicare.

 subiectul, predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale

 concordanţa timpurilor la modul indicativ;

 concordanţa timpurilor la modul conjunctiv;

 folosirea conjunctivului;

 exprimarea cauzei, scopului, condiţiei (periodo ipotetico), consecinţei, concesiei.

 asertivă (afirmativă şi negativă), interogativă, imperativă.

 textul narativ, descriptiv, publicitar, poetic, *argumentativ.

4.TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

e)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba italiană;

f)Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;

g)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/ scris);

h)Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L2: Tipuri de texte:

 texte/ fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;

 texte de popularizare/ texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate);

 texte/ paragrafe descriptive şi narative; interviu, sondaj de opinii;

 eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare,procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii);

 *scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc..

Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte, marcate prin asterisc () şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. La limba modernă 2.

LIMBA MODERNĂ 3

1.DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL

 Persoane (însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii);

 Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale;

 Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive/ artistice, emisiuni de radio/ televiziune/ excursii/ vacanţe etc.;

 Universul adolescenţei (viaţă cotidiană, preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor.

DOMENIUL PUBLIC

 Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport;

 Mediul urban/ mediul rural;

 Lumea înconjurătoare: plante şi animale;

 Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice/ educaţie etc.);

 Alimentaţie, cumpărături, magazine, preţuri.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

 Universul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor şi/ sau de formare profesională.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

 Şcoala (relaţii cu colegii, orar, materii);

 Mass-media pentru tineret;

 Cultură şi civilizaţie italiană: regiuni, oraşe, obiective turistice, culturale;

 Obiceiuri, tradiţii: sărbători tradiţionale, bucătăria italiană;

 Personalităţi din sfera culturală, ştiinţifică, sportivă;

 *Italia în procesul de integrare europeană.

2.FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3):

 a prezenta/ a se prezenta/ a răspunde la prezentare; a vorbi despre sine;

 a iniţia, a continua, a încheia un schimb

 a exprima gusturi, preferinţe;

!image

 a exprima o apreciere/ o judecată;

 a caracteriza acţiuni sau persoane;

!image

verbal;

 a solicita şi a oferi informaţii de ordin personal;

 a solicita/ a da informaţii diverse (despre persoane/ obiecte/ activităţi/ timp/ oră, program de lucru);

 a descrie un obiect, o persoană;

 a relata o acţiune, o suită de acţiuni;

 a invita, a accepta, a refuza o invitaţie/ ceva;

 a cere repetarea, explicitarea mesajului;

 a se scuza/ a răspunde la scuze.

 a exprima o opinie personală;

 a exprima acordul, dezacordul;

 a exprima stări emoţionale (mulţumire/ satisfacţie, teamă), sentimente;

 a invita, a sfătui, a recomanda;

 a exprima regretul;

 a exprima motivul, cauza;

 a formula o sugestie, o recomandare;

 *a exprima certitudine, îndoială.

3.ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3).

 cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi actelor de vorbire specificate mai sus;

 relaţii semantice: sinonime, antonime, familii de cuvinte;

 câmpuri lexicale.

 folosirea articolului hotărât şi nehotărât, prepoziţii articulate;

 articolul partitiv.

 gen, număr, pluralul substantivelor, substantive cu plural neregulat.

 adjectivul calificativ: gradele de comparaţie;

 adjectivul demonstrativ, posesiv.

 cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor, cele patru operaţii aritmetice.

 pronumele personale subiect, complement direct şi indirect, pronumele de politeţe;

 pronumele combinate;

 pronumele demonstrativ şi posesiv;

 pronumele relative şi interogative;

 pronumele nehotărâte.

 modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu şi viitorul anterior);

 modul condiţional (prezent şi trecut);

 modul conjunctiv şi cazurile de folosire a acestuia;

 modul imperativ;

 moduri nepersonale;

 modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul.

 adverbul de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmaţie şi de negaţie.

 prepoziţii şi conjuncţii frecvente în comunicare.

4.TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

i)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba italiană;

j)Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;

k)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);

l)Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L3: Tipuri de texte:

 fragmente/ texte de informare generală (descriptive, narative);

 articole de presă, publicitate.

FILIERA TEHNOLOGICĂ

LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2

Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională

1.DOMENII TEMATICE

Se recomandă următoarele teme:

DOMENIUL PERSONAL

 Viaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri;

 Relaţii interpersonale/ profesionale, viaţa de echipă;

 Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

 Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor);

 Tinerii şi viaţa comunitară;

 Democraţie, civism şi drepturile omului;

 Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

 Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;

 Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;

 Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;

 Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);

 Produse şi servicii, calitatea serviciilor/ produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

 Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;

 Viaţa culturală şi lumea artelor;

 Patrimoniul socio-cultural european;

 Repere culturale ale spaţiului italian - trecut şi prezent.

2.FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru filiera tehnologică.

!image

 a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal;

 a solicita şi a oferi informaţii legate de completare a unui formular;

 a solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare;

 a solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.);

 a solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale;

 a solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal;

 a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese;

 a formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute;

 a formula oferte/ invitaţii;

 a accepta şi a refuza o ofertă/ invitaţie;

 a exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune;

 a solicita şi acorda/ refuza permisiunea de face ceva;

 a oferi un obiect în mod politicos;

 a exprima mulţumiri;

 a cere scuze;

 a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice);

 a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon).

 a solicita şi a da instrucţiuni/ indicaţii;

 a solicita şi a da sfaturi;

 a solicita şi a formula propuneri, sugestii;

 a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul;

 a corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva;

 a exprima obligaţia/ necesitatea/ interdicţia de a face ceva;

 a exprima diverse grade de certitudine;

 a exprima presupuneri;

 a exprima probabilitatea;

 a exprima acţiuni/ stări posibile;

 a exprima condiţii;

 a exprima cauze şi consecinţe;

 a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe;

 a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere;

 a exprima o hotărâre sau o promisiune;

 a formula concluzii;

 a formula decizii;

 a solicita/ a exprima opinii, puncte de vedere personale;

 a argumenta/ justifica opinii/ puncte de vedere personale;

 a exprima satisfacţia/ insatisfacţia faţă de un punct de vedere;

 a exprima şi a motiva acordul/ dezacordul;

 a contrazice opiniile altora;

 a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj;

 a cere şi a da detalii şi explicaţii;

 a solicita repetarea şi reformularea.

3.ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare pentru filiera tehnologică (O.M. Nr. 3488/ 23.03.2006 )

Articolul: cazuri de folosire a articolului cu nume proprii, cu nume de rudenie, precedate de adjectivul posesiv; alte situaţii de folosire şi omitere;

Substantivul: substantive cu forma speciale de plural, pluralul substantivelor compuse;

Adjectivul: calificativ, cu formele speciale de comparativ şi superlativ, cu superlative neregulate; adjective determinative;

Pronumele: pronumele personal, poziţia formelor neaccentuate, pronumele combinate, pronumele ne,ci/vi, pronumele quanto, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogative;

Numeralul: numerale cardinale şi ordinale (fracţionare); procente;

Verbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă; verbe neregulate, folosirea modurilor şi timpurilor: moduri personale şi nepersonale;

Adverbul: grade de comparaţie ale adverbelor, locul adverbelor în propoziţie; Cuvinte de legătură: conjuncţii şi prepoziţii;

Sintaxă: fraza condiţională; concordanţa timpurilor la indicativ şi conjunctiv; vorbirea directă şi indirectă.

4.TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Filiera tehnologică: Tipuri de texte:

 Text informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ

a)2 ore/ săptămânal – pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia

b)4 ore/ săptămânal la clasele a IX-a şi 5 ore/ săptămânal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia

Competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta programele de limba greacă modernă clasa a IX-a – a XII-a, aprobate prin OM nr. 5201/ 24 decembrie 2003.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele generale:

–Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii de comunicare.

–Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte.

–Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală.

–Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de comunicare.

–Receptarea informaţiilor dintr-un text audiat. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.

Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba greacă ca limbă modernă trebuie să cunoască sistemul fonologic, lexical şi gramatical al limbii greceşti precum şi elemente de cultură şi civilizaţie greacă, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise, să interacţioneze în limba greacă şi să înţeleagă un text audiat, în situaţii date de comunicare.

Examenul de Bacalaureat la limba greacă modernă 2010-2011 îşi propune crearea unui tip de evaluare, după modelul Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, document al Consiliului Europei, care să cuprindă:

–nivelul competenţelor generale ale candidatului;

–însuşirea conţinuturilor;

–valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii greceşti;

–competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-un nou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţii complexe şi comunicarea în contexte specifice.

Totodată, programa de bacalaureat pentru limba greacă modernă doreşte să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.

EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAŞTERE A LIMBII

În cadrul probelor orale, scrise şi de înţelegere a unui text audiat se evaluează nivelul de cunoaştere a limbii greceşti ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi a conţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa şcolară.

II.

1.Competenţa de comunicare orală

Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi: să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:

 folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;

 rezolvarea unor itemi care au drept scop acest lucru;

 realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată:

–relatarea unui eveniment/ a unui fapt divers/ a unei întâmplări/ a unei experienţe personale;

–prezentarea unui film/ a unei cărţi;

–descrierea unui obiect, a unei persoane/ a unui personaj, a unei activităţi, a unor locuri cunoscute/ imaginare;

–exprimarea şi /sau argumentarea unei păreri personale/ a unui punct de vedere, pornind de la un text/ o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau cu experienţele altor persoane;

–capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală) în situaţia de examen, utilizând limba greacă modernă potrivit contextului comunicaţional.

II.

2.Competenţa de comunicare scrisă

Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe:

 înţelegerea sensului global al unui text;

 identificarea informaţiilor semnificative din text;

 alcătuirea unui rezumat al textului;

 comentarea unui aspect din text;

 exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/ conţinutul textului respectiv;

 recunoaşterea utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;

 analizarea şi interpretarea unui aspect/ a unei idei din textul dat;

 folosirea corectă a structurilor lexicale studiate;

 descrierea locurilor cunoscute/ imaginare, a unor activităţi;

 descrierea/ caracterizarea unei persoane;

 relatarea unui eveniment/ a unui fapt divers/ a unei întâmplări/ a unei experienţe personale;

 continuarea unui text, a unei idei;

 construirea unui text pe baza unei teme date;

 redactarea unui eseu;

 comentarea unui subiect;

 exprimarea şi/ sau argumentarea unei păreri personale/ a unui punct de vedere, pornind de la un text/ o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, capacitatea de a face asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sau experienţele altor persoane.

II.

3.Competenţa de înţelegere a unui text audiat

Pentru a evalua competenţa de înţelegere a unui text audiat, candidaţilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe:

 înţelegerea sensului global al unui text;

 identificarea informaţiilor semnificative dintr-un text;

 rezolvarea de itemi care au drept scop acest lucru.

III. CONŢINUTURI

Conţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele şcolare în vigoare.

III.

1.Conţinuturi lexicale şi tematice

Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa şcolară de limba greacă modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi din experienţa umană în general.

Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.

a)Tip de text - autentic: literar, non-literar;

b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul de limbă greacă modernă, internet;

c)Lungimea: 125 – 350 cuvinte, în funcţie de nivelul A1-B2;

d)Dificultate: în conformitate cu programele şcolare şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi – CECRL (nivelurile A1-B2), dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale.

III.2 Fonetică

III.3 Morfologie

III.4 Sintaxa propoziţiei (integral)

III.5 Sintaxa frazei: propoziţii principale, subordonate: completivă directă şi indirectă, interogativă indirectă, atributivă, condiţională, finală, concesivă, consecutivă, cauzală, temporală.

III.6 Vocabular - lexicul specific temelor propuse;

–familii de cuvinte;

–sinonime, antonime, omonime şi paronime.

III.7 Teme propuse:

 Viaţa cotidiană (aniversări, prietenie, familie, locuinţă, lumea satului şi a oraşului, alimentaţia mediteraneeană, mediu înconjurător);

 Hobby- uri (muzică, turism şi călătorii, oraşe, sport, reviste);

 Viaţa profesională (alegerea unei profesii, completarea unui CV).

a)Tip de text - autentic: literar, non-literar (vezi Anexa 1);

b)Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literatură cultă şi populară, broşuri, internet.

c)Lungimea: 125 – 350 cuvinte, în funcţie de nivelul A1-B2.

Dificultate: în conformitate cu programele şcolare şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi – CECRL( nivelurile A1-B2 ), dar fără să depăşească gradul de dificultate al textelor din manuale;

d)Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Anexa 2):

1.DOMENIUL PERSONAL

–Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);

–Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, lucrul în echipă;

–Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

2.DOMENIUL PUBLIC

–Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

–Tinerii şi viaţa comunitară;

–Democraţie, civism şi drepturile omului. Egalitatea în drepturi.

–Mass-media, comunicare.

3.DOMENIUL OCUPAŢIONAL

–Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Organizarea locului de muncă (a instituţiei, a companiei), comportament profesional, deontologie profesională;

–Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor.

4.DOMENIUL EDUCAŢIONAL

–Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;

–Viaţa culturală şi lumea artelor;

–Patrimoniul socio-cultural european – trecut şi prezent;

–Repere culturale ale spaţiului lingvistic germanofon.

III.

2.FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:

III.

2.1.Actele de vorbire

Candidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.

III.

2.2.Forme de comunicare în scris

Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe:

–completarea unui formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise;

–redactarea unui text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;

–redactarea unei povestiri, descrieri, caracterizări;

–redactarea unui eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.

III.

3.ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

III.

3.1.Vocabular – Lexicul specific temelor propuse (Anexa 2);

III.

3.2.Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal.

clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii, conjuncţii

categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză

structuri: propoziţii, fraze

procese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane,

formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe)

Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu programele şcolare în vigoare şi cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi – CECRL( nivelurile A1-B2) Textele necunoscute/nestudiate la clasă nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt surse pentru ca elevii să dovedească următoarele competenţe:

–capacitatea de a aborda un text necunoscut;

–capacitatea de a se familiariza cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;

–însuşirea unor cuvinte şi expresii noi, a unor sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;

–însuşirea unor structuri gramaticale noi şi consolidarea celor vechi;

–analizarea şi comentarea unui text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare personale;

–identificarea anumitor detalii sau exemple pentru susţinerea opiniilor personale;

Anexa 1 Textsorten

Anexa 2

Beschreibungskategorien zum Wortschatz

 cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;

 relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte);

 câmp lexical;

 conotaţie/ denotaţie;

 particularităţi ortografice ale verbelor *registre ale limbii.

 hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia de);

 gen, număr (inclusiv cazuri particulare);

 exprimarea cazurilor.

 acordul adj. calificativ;

 gradele de comparaţie (regulate şi neregulate);

 adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte).

 cardinal şi ordinal;

 exprimarea procentelor; numerale fracţionare şi multiplicative.

 pronumele personale cu funcţie de subiect;

 pronumele on;

 pronumele personale complemente (locul lor în fraza asertivă, interogativă şi imperativă), pronumele personale complemente combinate (locul lor în fraza asertivă şi imperativă);

 pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât;

 pronumele neutru le;

 pronumele en şi y.

 modul indicativ (timpuri simple şi compuse);

 modul condiţional (prezent, trecut);

 modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, *mai mult ca perfect

 modul imperativ;

 modul infinitiv (forme şi contexte de utilizare: infinitivul prezent şi trecut, forma afirmativă şi negativă; V + Inf., V + à+ Inf., V + de+ Inf.);

 modul gerunziu;

 modul participiu (prezent, trecut); acordul participiului trecut;

 diateză activă, reflexivă şi pasivă;

 folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, ...);

 construcţii impersonale.

 adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie;

 grade de comparaţie; adverbe cu grade de comparaţie neregulată.

 folosirea prepoziţiilor şi a conjuncţiilor;

 conjuncţia si de interogaţie indirectă.

 subiectul, inversiunea subiectului;

 predicatul, acordul subiectului cu predicatul;

 atributul;

 complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.

 concordanţa timpurilor la indicativ;

 concordanţa timpurilor la condiţional (si condiţional: I, II, III);

 concordanţa timpurilor la conjunctiv (limba vorbită);

 folosirea conjunctivului: în propoziţiile completivă şi relativă; după verbe de dorinţă, voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie la forma interogativă/ negativă; după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale;

 exprimarea: cauzei, scopului, condiţiei, consecinţei, concesiei, necesităţii/ posibilităţii;

 *comparaţia progresivă;

 *propoziţia participială.

 fraza activă, fraza pasivă;

 fraza asertivă (afirmativă şi negativă);

 fraza interogativă (directă şi indirectă);

 fraza impersonală, imperativă, exclamativă; *fraza emfatică (detaşarea unui constituent, reluarea unui constituent prin

 indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici; discurs direct şi indirect;

 textul descriptiv, narativ, incitativ/ injonctiv, poetic, *dramatic, argumentativ (structura şi orientarea argumentativă, idei, argumente, exemple; analiză, producere şi ordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori); rezumatul de text; scrisoare;

 documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară, interpretarea imaginii fixe.

4.TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune, precum:

a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba franceză;

b)Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;

c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/ scris);

d)Dificultate: în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L1: Tipuri de texte:

 texte autentice de informare generală, pagini Internet;

 articole de presă, texte publicitare;

 articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;

 opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;

 texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/ administrativă;

 *texte literare autentice; texte de tip reflexiv/ eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/ proces literar.

Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte marcate prin asterisc () şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) şi ştiinţe sociale (din cadrul filierei vocaţionale, profil militar M.A.I.) care au prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 1.

LIMBA MODERNĂ 2

1.DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL

 Viaţa personală:

–familia (membrii familiei; relaţii interpersonale în familie);

–locuinţă, alimentaţie, cumpărături, sănătate etc.;

–relaţii între tineri (viaţa şcolară, comportamentul in societate, munca în echipă, participarea la proiecte de cooperare educativă, activităţi de timp liber: sport, hobby etc.).

 Universul adolescenţei:

–viaţa cotidiană, stiluri de viaţă;

–universul afectiv al tinerilor; raportul între generaţii;

–pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială).

 Corespondenţă şi proiecte şcolare.

DOMENIUL PUBLIC

 Ţări, regiuni, oraşe – obiective turistice şi culturale (din Franţa metropolitana/ spaţiul francofon);

 Aspecte din viaţa socială contemporană (locuri şi servicii publice; relaţia cu instituţiile şi serviciile publice);

 Mediul înconjurător; aspecte semnificative din mediul urban/ rural;

 Telecomunicaţii, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă; generaţia tânără şi tehnologia informaţiei.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

 Universul profesiilor şi al meseriilor:

–meserii, profesii, ocupaţii, activităţi, meserii de viitor;

–cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională;

–preocupări, proiecte legate de viitorul profesional.

 Demersuri administrative (completare de formulare, C.V. etc.).

DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE

 Orientarea către diverse trasee de formare (învăţământ superior/ meserii);

 Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă;

 Situri de interes turistic şi cultural din Franţa/ festivaluri/ evenimente culturale;

 Elemente importante din universul cultural francez (trecut şi prezent) şi francofon (datini, obiceiuri, sărbători tradiţionale, mâncăruri specifice etc.);

 Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică sau sportivă, realizări tehnologice marcante în spaţiul francofon. *Personalităţi din sfera literară;

 Relaţiile franco-române/ integrarea europeană;

 *Cooperare francofonă: programe/ instituţii/ actori.

2.FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2):

!image

–a se prezenta/ a-şi prezenta colegii/ mediul de lucru;

–a vorbi despre sine/ la se prezenta într-un interviu de angajare;

–a solicita şi a oferi informaţii de ordin personal;

–a situa în spaţiu persoane/ obiecte/ acţiuni;

–a da informaţii cu caracter de orientare în spaţiu;

–a descrie persoane/ obiecte/ locuri/ fenomene/ procese;

–a caracteriza persoane/ fapte/ atitudini;

–a situa un eveniment în timp;

–a relata o acţiune/ o întâmplare/ un eveniment, o suită de acţiuni;

–a solicita şi a oferi informaţii:

 cu caracter general, informaţii practice despre persoane, obiecte, locuri, acţiuni/ persoane (identitate, pregătire, preocupări, profesie, proiecte, realizări);

 despre locuri de interes turistic;

 despre evenimente, experienţe şi activităţi.

–a solicita, a da explicaţii/ instrucţiuni/ lămuriri.

–a invita/ a face o propunere; a accepta/ a refuza o invitaţie/ propunere;

–a cere cuiva să facă ceva/ a interzice cuiva să facă ceva;

–a exprima cantitatea;

–a exprima o dorinţă, gusturi, preferinţe;

–a exprima interese, intenţii şi preferinţe legate de dezvoltarea personală;

–a exprima acordul/ dezacordul;

–a exprima obligaţia, necesitatea, posibilitatea;

–exprima certitudinea si îndoiala;

–a exprima sentimente şi stări emoţionale;

–a mulţumi, a răspunde la mulţumiri;

–a se scuza;

–a solicita şi a exprima o opinie personală;

–a susţine cu argumente un punct de vedere;

–a justifica o opţiune/ o acţiune/ o atitudine;

–a reda în vorbire indirectă spusele cuiva;

–*a pune în valoare un element al mesajului;

–*a explica un fenomen/ o acţiune/ un proces, relaţionând cauze şi efecte;

–*a exprima aprecieri asupra unei acţiuni/a unui produs concret sau abstract.

3.ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2).

–cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate mai sus;

–*câmpuri lexicale; *conotaţie/ denotaţie; *registre ale limbii franceze;

–relaţii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinte;

–particularităţi ortografice ale verbelor.

–articolul hotărât şi nehotărât;

–articolul partitiv; cazuri de substituire;

–substantivul – gen, număr (inclusiv cazuri particulare).

–adjectivul calificativ: acordul şi gradele de comparaţie;

–adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte).

–pronumele personal subiect (forme accentuate şi neaccentuate);

–pronumele personal complement direct şi indirect (locul lor în fraza asertivă şi imperativă);

–pronumele posesiv;

–pronumele demonstrativ;

–pronumele relativ simplu şi compus;

–pronumele nehotărât (forme frecvente);

–pronumele adverbiale en şi y.

–modul indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfectul simplu (recunoaştere), mai mult ca perfect, viitor;

–modul imperativ;

–modul condiţional (prezent şi trecut);

–modul subjonctiv: subjonctivul prezent: formare (verbe regulate şi neregulate frecvente); subjonctivul trecut (recunoaştere); contexte de utilizare de mare frecvenţă;

–modul participiu (prezent, trecut); acordul participiului trecut; cazuri de non- acord al participiului trecut la verbele conjugate cu auxiliarul être;

–modul infinitiv (prezent, trecut); construcţiile V + Inf., V + à+ Inf., V + de+ Inf;

–modul gerunziu;

–forme verbale perifrastice (aller,…. venir de,… être en train de + infinitiv);

–construcţii impersonale;

–discurs direct şi indirect.

–adverbe de mod, de cantitate, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie;

–adverbe cu grade comparaţie neregulate (bien, mal).

–concordanţa timpurilor la modul indicativ;

–concordanţa timpurilor la modul subjonctiv (limba vorbită);

–folosirea subjonctivului după verbe care exprimă voinţa, ordinul, îndoiala, sentimente şi stări emoţionale;

–exprimarea cauzei, scopului, ipotezei (si condiţional: I, II, III), consecinţei,

4.TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

(caracteristici comune cu cele de la punctul 4, pagina 10)

L2: Tipuri de texte:

–texte/ fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;

–texte de popularizare/ texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate);

–texte/ paragrafe descriptive şi narative; interviu, chestionar, sondaj de opinii;

–eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare, CV, procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii);

–scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc..

Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte, marcate prin asterisc () şi corp de literă cursiv, sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 2.

LIMBA MODERNĂ 3

1.DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri/ redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL

 Persoane (însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii);

 Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale;

 Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive/ artistice, emisiuni de radio/ televiziune/ excursii/ vacanţe etc.;

 Universul adolescenţei (viaţă cotidiană, preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor.

DOMENIUL PUBLIC

 Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport;

 Mediul urban/ mediul rural;

 Lumea înconjurătoare: plante şi animale;

 Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice/ educaţie etc.); alimentaţie, cumpărături, magazine, preţuri.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

 Universul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante; proiecte de continuare a studiilor şi/ sau de formare profesională;

 Demersuri administrative (completare de formulare, Curriculum Vitae).

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

 Şcoala (relaţii cu colegii, orar, materii);

 Mass-media pentru tineret;

 Universul francez:

–oraşe şi situri de interes cultural din Franţa;

–date de referinţă din istoria Franţei;

–obiceiuri şi tradiţii, sărbători tradiţionale.

 Francofonia şi universul francofon: repere geografice şi culturale (ţări, regiuni, oraşe, obiective turistice şi culturale, instituţii culturale);

 Personalităţi marcante din sfera culturală/ ştiinţifică/ sportivă.

2.FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3):

 a prezenta/a se prezenta/ a răspunde la prezentare; a vorbi despre sine;

 a iniţia, a continua, a încheia un schimb verbal (faţă în faţă/ convorbire telefonică);

 a solicita şi a oferi informaţii de ordin

 a mulţumi/ a răspunde la mulţumiri;

!image

 a se scuza/ a răspunde la scuze;

 a exprima gusturi, preferinţe;

 a exprima o apreciere/ o judecată;

 a exprima ipoteze;

!image

personal;

 a solicita/ a da informaţii diverse (despre persoane/ obiecte/ activităţi/ timp/ oră, program de lucru);

 a solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare;

 a identifica/ a localiza persoane şi obiecte;

 a descrie un obiect, o persoană, sărbători/ obiceiuri;

 a povesti o întâmplare/ un eveniment;

 a situa un eveniment în timp;

 a invita; a accepta, a refuza o invitaţie/ o ofertă.

 a face comparaţii;

 a exprima intenţia, obligaţia;

 a exprima o dorinţă, un sentiment;

 a exprima ceea ce îţi place/ nu îţi place;

 a cere cuiva să facă ceva;

 a solicita şi a da permisiunea de a face ceva;

 a exprima acordul, dezacordul;

 a exprima stări emoţionale (mulţumire/ satisfacţie, surpriză, mirare), sentimente;

 a solicita şi a oferi o părere personală.

3.ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3).

–cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi actelor de vorbire specificate mai sus;

–relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte.

–articolul hotărât şi nehotărât;

–articolul partitiv (forme; înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia de).

–adjectivul calificativ, acordul adjectivului, gradele de comparaţie regulată şi neregulate (bon);

–adjectivul posesiv;

–adjective nehotărâte - forme frecvente.

–pronumele personale subiecte (forme neaccentuate şi accentuate);

–pronumele personal cu funcţie de complement direct şi indirect; locul lor în fraza asertivă şi imperativă;

–pronumele demonstrativ simplu şi compus;

–pronumele interogativ (qui, que, où) şi pronumele relative simple (qui, que, quoi, où, dont);

–pronume demonstrative neutre: ceci, cela, ça;

–pronumele nehotărâte - forme frecvente;

–pronumele adverbial en şi y;

–pronumele on.

–modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu şi viitorul apropiat);

–modul condiţional (prezent si trecut);

–modul subjonctiv prezent: cazuri frecvente de utilizare;

–modul imperativ prezent;

–modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul;

–infinitivul (prezent şi trecut);

–locuţiuni verbale cu verbul avoir (avoir faim, avoir soif, avoir mal) şi être (être bien, être mal, être content);

–diateza pasivă.

–concordanţa timpurilor la indicativ în subordonata completivă directă;

–subordonata circumstanţială introdusă prin si condiţional (I, II, III).

–fraza asertivă (afirmativă şi negativă);

–fraza interogativă (intonaţia melodică, construcţia perifrastică, inversiunea subiectului);

–fraza exclamativă.

4.TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

(caracteristici comune cu cele de la punctul 4, pagina 10)

L3: Tipuri de texte:

–fragmente/ texte de informare generală (descriptive, narative) şi de specialitate;

–articole de presă, publicitate;

–dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative;

–texte funcţionale (cereri, reclame, anunţuri; chestionare, rapoarte , scheme, diagrame, desene, tabele; broşuri de informare, instrucţiuni; scrisori personale: carte poştală, felicitare, invitaţie, telegramă/ scrisori oficiale de diverse tipuri).

FILIERA TEHNOLOGICĂ

LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2

Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională

1.DOMENII TEMATICE

DOMENIUL PERSONAL

 Viaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri;

 Relaţii interpersonale/ profesionale, viaţa de echipă;

 Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

 Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor);

 Tinerii şi viaţa comunitară;

 Democraţie, civism şi drepturile omului;

 Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

 Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;

 Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;

 Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;

 Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);

 Produse şi servicii, calitatea serviciilor/ produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

 Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;

 Viaţa culturală şi lumea artelor;

 Patrimoniul socio-cultural european;

 Repere culturale ale spaţiului lingvistic francofon - trecut şi prezent.

2.FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante (registru formal/ informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare următoarelor funcţii comunicative, prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru filiera tehnologică.

!image

 a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal;

 a solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular;

 a solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare;

 a solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.);

 a solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale;

 a solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic/ săptămânal;

 a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese;

 a formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute;

 a formula oferte/ invitaţii;

 a accepta şi a refuza o ofertă/ invitaţie;

 a exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune;

 a solicita şi acorda/ refuza permisiunea de face ceva;

 a oferi un obiect în mod politicos;

 a exprima mulţumiri;

 a cere scuze;

 a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei

 a solicita şi a da instrucţiuni/ indicaţii;

 a solicita şi a da sfaturi;

 a solicita şi a formula propuneri, sugestii;

 a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul;

 a corecta/ încuraja/ avertiza pe cineva;

 a exprima obligaţia/ necesitatea/ interdicţia de a face ceva;

 a exprima diverse grade de certitudine;

 a exprima presupuneri;

 a exprima probabilitatea;

 a exprima acţiuni/ stări posibile;

 a exprima condiţii;

 a exprima cauze şi consecinţe;

 a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe;

 a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere;

 a exprima o hotărâre sau o promisiune;

 a formula concluzii;

 a formula decizii;

 a solicita/ a exprima opinii, puncte de vedere personale;

 a argumenta/ justifica opinii/ puncte de vedere personale;

 a exprima satisfacţia/ insatisfacţia faţă de un punct de vedere;

 a exprima şi a motiva acordul/ dezacordul;

 a contrazice opiniile altora;

 a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea

unui mesaj;

 a cere şi a da detalii şi explicaţii;

 a solicita repetarea şi reformularea.

conversaţii (inclusiv telefonice);

 a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon).

3.ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare pentru filiera tehnologică.

Articolul: cazuri speciale de utilizare a articolului, omisiunea articolului;

Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective;

Adjectivul: comparaţia neregulată; Pronumele: neutru „le”;

Numeralul: numerale ordinale (fracţionare, multiplicative); procente;

Verbul: diateza pasivă; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, acordul participiului trecut; Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie; Cuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de mod; conjuncţii; locuţiuni;

Sintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă şi indirectă.

4.TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Filiera tehnologică: Tipuri de texte:

 prezentări de produse/ interviuri/ eseuri;

 texte/fragmente autentice de informare generala, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare;

 texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice, tabele sinoptice;

 texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte;

C.V. etc.);

 formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi etc.).

 Grafice şi tabele

 Texte orale/ scrise de informare generală, descriptive şi narative, autentice sau adaptate

2.Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare

 Descrieri de obiecte, persoane, situaţii

 Naraţiune orală/ scrisă

 Texte argumentative

 Texte de opinie

 Texte funcţionale scurte (scrisoare informală, mesaj e-mail)

3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

 Dialog

 Mesaje/ scrisori personale

4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

 Prospecte, instrucţiuni,

 Texte de informare generală

 Texte de informare generală

 Tabele, diagrame

III. CONŢINUTURI

TEME

Activităţi din viaţa cotidiană

Aspecte din viaţa contemporană (sociale, ecologice) Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional Cultura, sport, timp liber

Descoperiri ştiinţifice şi tehnice

Educaţie, stil de viaţă, comportament social, opţiuni pentru carieră Hobby-uri

Mass-media Obiceiuri evreieşti

Obiective turistice în Israel Relaţii interumane

Tinerii şi viaţa comunitară

Universul adolescenţei (cultura, sport) Viaţa contemporană

Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, expoziţii)

Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber)

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Literele alfabetului şi silabele

–literele ebraice cu silabele corespunzătoare (litere de mână şi litere de tipar)

Substantivul

–"ieshi", "ein" "im" , "bli" " mutar" "asur"

–acordul intre substantiv, gen şi numerale

–contracţia de substantiv la masculin şi feminin

–contracţia de substantive cu adjective

–declinarea cu prepoziţii

–schimbarea de la singular la plural feminin

–schimbarea de la singular la plural masculin

–scrierea substantivului la singular si plural

–structura "col " + substantiv la plural

–substantivul cu prepoziţie şi adjectiv

–utilizarea substantivului cu " kinur havur" (substituent de diminutiv)

–structuri cu genitivul – “shel”, “al”

–structuri cu acuzativul - ,,et’’

Adjectivul

–acordul între substantiv şi adjectiv

Pronumele

–"ata", "at", "anahnu" ,"atem", "aten" "hem" si "hen"

–însemnarea pronumelor în propoziţii

Numeralul

–numeralul cardinal de la 10-1000

–numerale feminine şi masculine

Structuri homofonice, polisemantice etc Prepoziţii:

–"shel" şi "al", "et", "bishvil", "el" şi "etzell", "al iad", "be", "me", "al", "le", "shel", "aharei" şi "iml", ‘’lifnei she”, “aharei she”, “bli”

–declinarea prepoziţiilor: "me" , "biglali", "bishvil", " kmo", "etzem", "ben", "el", "le" ," shel" şi "at", "le" ," shel" si "at"

Prepoziţii şi conjuncţii: : "im"," le", "be", "al", "le iad", "aval", ‘im”

Adverbul

–"ahi", „el”, „kidai le’’, „mutar”, „asur”,

Expresii specifice si neregulate:

–utilizarea cuvintelor stamim cu "shem hapoal": "efshar", "asur", "mutar", "lo tzarih"

–"(lo) kedai", "naim", "kasha", "tov"

–"kegon"

Sructuri specifice: " kidai le", " lifnei she" "aharei she"

Verbul

–“ieshi”, “ein”

–" be gizrat lamed iud zman avar"

–"be binian" " nifal" "zman ove"(afirmativ, negativ, interogativ)

–"be binian" "hitpael", "zman avar"(afirmativ, negativ, interogativ)

–"be binian" "ifil" "zman ove"(afirmativ, negativ, interogativ)

–"be binian" "piel" "zman atid": "siper", "diber" si "kibel"(afirmativ, negativ, interogativ)

–"beinoni paul binian paal gizrat ashlemim"

–"beinoni paul binian paal gizrat lamed iud"

–"binian ifil gizrat ashlemim zman atid"

–"binian ifil gizrat hashlemim zman avar"

–"binian itpael gizrat ashlemim zman atid"

–"binian itpael gizrat hashlemim zman avar"

–"binian paal gizrat ain iud tzivui zman atid"

–"binian paal gizrat ain vav zman atid"

–"binian pall gizrat lamed hei zman atid"

–"binian pall gizrat pei iud zman atid"

–"binian piel gizrat ashlemim zman atid"

–"binian piel gizrat hashlemim zman avar"

–"diber", "binian piel" " zman avar" (afirmativ, negativ, interogativ)

–"gur", lamad" "rutz", "catav" ,"cara", "ahal", "diber" ",sihek","binian paal" , "zman hove" (negativ ,interogativ ,afirmativ)

–"iahol" cu "shem hapoal"

–"laasot"

–"lihtov" , la timpul trecut

–"ratza" "binian paal" , timpul prezent " tzarich" , "iahol"

–“binian paal”, “gizrat”, “haslemim”, “zman hove”, “rabim”, “rabot”

–“binjan paal”, “gizrat haslemim”, “shem hapoal”

–“gizrat”, “hashlemim”, “zman”, “hove”

–biniam pie gizrat hashlemim si shem hapoal

–binian hitpael gizrat hashlemim zman ove si sem hapoal

–binian ifi gizrat hashlemim zman ove si sem hapoal

–binian ifil gizrat ain vav zman avar

–binian paal gizrat "ain vav" şi "sem hapoal

–binian paal gizrat pei iud zman ove si sem hapoal

–binian paal, gizrat ashlemim zman avar

–binian paal, gizrat lamed iud zman ove, shem hapoal

–structurile "shem hapoal" "be binian" "paal"

Sintaxa

–propoziţia afirmativă

–propoziţia completivă cu pronumele interogativ

–propoziţia concesiva

–propoziţia interogativa cu "ma?" "im mi?"

–propoziţia interogativă: De ce? Când? Unde?

–propoziţia nominală în trecut

–propoziţii cu "lean?", "eifo?"

–propoziţii interogaticve cu : De unde? Unde? Cine? Ce fel?

–propoziţiile cu ,,mishpatim stamiim" la timpul trecut, prezent şi viitor

–propoziţiile cu cuvinte de legătură "siba": "mishum she", "mekevan she", "mipnei she"

–propoziţiile de tipul "mishpatei tahlit ve teur tahlit"

–propoziţiile de tipul "mishpatei tnai be hol hazmanim"

–propoziţiile formate cu prepoziţia "at"

–propoziţiile interogative cu "eizo?" "eize?" "elu?"

–propoziţiile formate cu ajutorul cuvântului interogativ. Exemple: "mi ata?" ,"meain at?"

–propoziţiile nominale formate prin intermediul negativului şi afirmativului. Exemple: "iesi" , "ein""

–structura " mishpatei siba"

–concordanţa propoziţiei nominale de gen şi număr

–folosirea complementului

–concordanţa timpurilor

–vorbirea directă si vorbirea indirectă

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII

a accepta şi a refuza o ofertă/ invitaţie

a argumenta/ justifica opinii/ puncte de vedere personale a caracteriza persoane, fapte, acţiuni

a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie a cere scuze

a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj a cere şi a da detalii şi explicaţii

a cere şi a oferi informaţii de orientare în spaţiu. a comenta păreri

a compara acţiunile prezente cu cele trecute

a compara stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute a comunica în societate

a contrazice opiniile altora a convinge

a da instrucţiuni a da sfaturi

a da şi a solicita informaţii

a descoperi şi a exprima emoţii a descoperi şi exprima atitudini

a descrie persoane, locuri, evenimente;

a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere a exprima cauze şi consecinţe

a exprima compasiunea a exprima decizii

a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe a exprima interdicţia de a face ceva

a exprima o hotărâre sau o promisiune a exprima obligaţia de a face ceva

a exprima opinii/ puncte de vedere personale a exprima preferinţe

a exprima propuneri

a exprima puncte de vedere personale. a exprima refuzul, a argumenta refuzul

a exprima satisfacţia/ insatisfacţia faţă de un punct de vedere a exprima surpriza, curiozitatea, teama, îndoiala

a exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune a exprima şi a solicita o opinie

a face prezentări

a face urări cu o anumită ocazie a formula concluzii

a încuraja, a avertiza pe cineva a întrerupe în mod politicos

a oferi informaţii despre programul zilnic/ săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.); a oferi şi a solicita informaţii de ordin personal;

a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc.

a oferi şi a solicita informaţii legate de completarea unui formular a oferi un obiect în mod politicos

a raporta a saluta

a solicita/ oferi informaţii despre diverse evenimente;

a solicita informaţii despre ce fac diverse persoane (în prezent, în trecut) a solicita opinii/ puncte de vedere personale

a solicita repetarea şi reformularea

a solicita şi a formula propuneri, sugestii a solicita şi a oferi informaţii generale;

a solicita şi acorda/ refuza permisiunea de face ceva a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul

a trage concluzii

a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)

a- şi exprima acordul/ dezacordul

a)epická próza

vysvetlenie pojmov; vývoj a typológia (romantická, realistická a fantastická próza)

b)epické žánre (umelá rozprávka, povest', novela, historická, fantastická; psychologická; román klasický, súcasný; román do druhej svetovej vojny).

c)štruktúra epického textu

–zložky epického textu (autor, rozprávac, postavy, citatel')

–druhy rozprávaca v epickom texte (vševedúci rozprávac, postava – rozprávac, oko kamery; rozprávanie v 1. a 3. osobe

–kompozícia epického diela; dej, konflikt, fázy deja, rámcové rozprávanie,

–postavy

–druhy postáv (hlavné, vedl'ajšie, epizodické; charaktery, postavy typ; spôsoby charakterizovania postavy).

d)jazyk epického diela

–spôsoby rozprávania: rozprávanie, dialóg, opis

–rec postáv, priama a nepriama rec, polopriama rec.

3.Poézia

a)vysvetlenie termínu; rozvoj (baroková, klasicistická, romantická, realistická; symbolizmus, modernizmus), typológia (lyrická a epická poézia)

b)štruktúra lyrického diela

–komunikácia v básnickom texte (lyrický subjekt; vzt'ah autor – lyrický subjekt)

c)jazyk lyrického diela

–charakteristiky umeleckého jazyka (sugestívnost', expresívnost',at'.)

–básnická obrazotvornost'

–umelecké prostriedky (enumerácia, antitéza, synkretizmus, opakovanie, refrénovitost', recnícka otázka, recnícke zvolanie, epiteton, metafora)

–verš, sloha, vol'ný verš, metrický rozmer, rým, rytmus.

4.Dráma

a)vysvetlenie pojmu

b)žánre (komédia, tragédia, cinohra)

c)štruktúra dramatického textu

–kompozícia dramatického textu: výstup, scéna, obraz, replika, scénické poznámky, dramatická postava, spôsoby charakterizovania

d)jazyk drámy; expresívnost' v dramatickom texte, osobitosti, výstavby dialógu v dramatickom texte; monológ.

–jazyk postáv ako spôsob charakterizovania dramatického diela

5.Literárne obdobie

–klasicizmus

–romantizmus

–realizmus

–medzivojnové obdobie

6.Kanonickí autori:

Ján Kollár (Slávy dcéra), Ján Hollý (Svätopluk), Andrej Sládkovic (Marína, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Král' (Zakliata panna vo Váhu a divný Janko), Ján Chalupka (Kocúrkovo), Ján Botto (Smrt' Jánošíkova), J. M. Hurban (Olejkár), P. O. Hviezdoslav (Hájnikova žena), M. Kukucín (Neprebudený, Dom v stráni), B. Slancíkova Timrava (Tapákovci, Skúsenost'), J. Gregor Tajovský (Do konca, Maco Mliec, Statky – zmätky), I. Krasko (Otcova rol'a), J. Jesenský (Strach, Vyhnali ma), L. N. Jége (Adam Šangala), Hronský (Jozef Mak). M. Urban (Živý bic). Fr. Švantner (Malka), Dobroslav Chrobák (Drak sa vracia), M. Figuli (Tri gaštanové kone), I. Stodola (Jožko Púcik a jeho kariéra), J. Kostra, (Peniažtek), P. Jaroš (Tisícrocná vcela), M. Rúfus (Modlitbicky), Rudolf Jašík (Mftve oci), František Hecko (Cervené víno), V. Šikula (S Rozárkou), Slovenská literatúra v Rumunsku (Adam Suchánsky, Ondrej Štefanko, Dagmar Mária Anoca, Pavol Bujtár).

II. Jazyk a komunikácia

–uplatnenie pravopisných, ortoepických, interpunkcných, morfologicko-syntaktických noriem

–vhodné používanie lexikálno-sématických jednotiek

–hláskoslovie

–rytmický zákon hlásky

–delenie hlások

–znelostná asimilácia

III. Lexikológia

–náuka, tvorenie slov, slovo, synonymá, antonymá, homonymá

–triedenie slovnej zásoby

–frazeológia a význam slov

IV. Štylistika

–štýly

–funkcné texty

!image

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

Sadržaj programa srpskog jezika i književnosti

1.Narodna književnost :( Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela ( poslenicke, mitološke, obredne, prigodne, ljubavne, šaljive). Lirsko – epske pesme. ( Hasanaginica).

Epske pesme. ( Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).

Pripovetke. ( U cara Trojana kozje uši, Ero i Turcin).

2.Strednjovekovna književnost: Sveti Sava: Život i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic: Život i prosvetiteljsko delo.

3.Književnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadžic. Rad na reformi književnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegoš. Život i pesnicko delo ( Gorski vijenac – opšti prikaz); Branko Radicevic ( Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti – književni komentar); Dura Jakšic ( Na Liparu – književni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj ( Dulici, Dulici uveoci – opšti prikaz); Laza Kostic ( Santa Maria della Salute – književni komentar).

4.Realizam: Laza Lazarevic ( Sve ce to narod pozlatiti – književni komentar); Vojislav Ilic ( U poznu jesen, Grm – književni komentar); Radoje Domanovic ( Danga – književni komentar): Aleksa Šantic ( Mi znamo sudbu – književni komentar).

5.Novi realizam: Borisav Stankovic ( Necista krv – opšti prikaz); Petar Kocic ( Jazavac pred sudom – opšti prikaz ); Branislav Nušic ( Gospoda ministarka – književni komentar).

6.Moderna poezija: Jovan Ducic ( Morska vrba – književni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu – književni komentar).

7.​ Književnost XX - og veka: Ivo Andric ( Most na Žepi – književni komentar, Na Drini cuprija – opšti prikaz ); Miloš Crnjanski ( Seobe – opšti prikaz); Desanka Maksimovic ( Strepnja, Krvava bajka – književni komentar); Veljko Petrovic ( Ratar – književni komentar); Branko Copic ( Bašta sljezove boje – književni komentar); Dobrica Cosic ( Koreni – opšti prikaz); Stevan Raickovic ( Kamena uspavanka – književni komentar); Vasko Popa ( Patka – književni komentar).

Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udžbenika za VIII razred : Recnik. Sintaksa. Morfološka analiza.

Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i književnosti:

 raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;

 primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije književnosti;

 raspoznavanje osobenosti književnih pravaca;

 raspoznavanje i obrazloženje stilskih razlika u pismenom izražavanju;

 poznavanje imena književnih likova, njihovog mesta i uloge u književnim delima;

 poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog izražavanja;

 elaboracija književnog komentara, karakterizacije književnih likova, komparativno prikazivanje dva književna dela, dva pisca ili dva književna perioda, sintezu književne delatnosti pojedinih pisaca;

 argumentovanje poznavanja osnovnih književnoteorijskih pojmova.

Literatura:

Srpski jezik i književnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i književnost, X razred, 2006. Srpska književnost, XI razred, 1997.

Srpska književnost, XII razred, 1995.

!image

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

1.A követelmények a képességekre, a kompetenciákra, az alkalmazott ismeretekre irányulnak az érvényes tantervben megjelölt képességterületeken.

I. Kommunikációs képességek

–Tudatos nyelvi viselkedés

–Helyes anyanyelvhasználat szóban és írásban

–Véleménynyilvánítás szóban és írásban

II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei

–Az irodalmi szövegnek mint nyelvi alkotásnak a megragadása;

–A szöveggel való viszony megteremtése, értelmezési szempontok megfogalmazása, háttérismeretek mozgósítása, saját olvasat létrehozása;

–Az értéklátás képessége;

–A nyelvi kulturális hagyományok felismerése az írásban és az olvasásban;

–Kulturális tájékozottság: kapcsolatteremtés az olvasott muvek között korszak, stílusirányzat alapján;

2.Részletezett kimeneti követelmények

I. Kommunikációs képességek

II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei

Ajánlott szerzok listája:

Ady Endre, Áprily Lajos, Arany János, Babits Mihály, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Dsida Jen6, Esterházy Péter, Jókai Mór, József Attila, Kányádi Sándor, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kosztolányi Dezs6, Kovács András Ferenc, Kölcsey Ferenc, Krúdy Gyula, Kuncz Aladár, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Németh László, Ottlik Géza, Örkény István, Janus Pannonius, Pet6fi Sándor, Pilinszky János, Radnóti Mikós, Szabó L6rinc, Tamási Áron, Tóth Árpád, Székely János, Szilágyi Domokos, Szilágyi István, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós, Weöres Sándor

!image

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Richtlinien für die Abiturprüfung 2011 Deutsche Sprache und Literatur

Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mündliche Prüfung abzulegen.

Anforderungen

Die Prüflinge sollen Fähigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen können:

 Wissen, selbständiges Denken, Urteilsfähigkeit und Darstellungsvermögen;

 Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geübter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang;

 Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbständiges Anwenden und Übertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte;

 Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbständigen Lösungen, Begründungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;

 Lebensgefühl der literarischen Epochen und Verständnis für die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erörterungen miteinzubeziehen;

 Fähigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erörtern;

 Fähigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen;

 Fähigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefühl der Moderne anzustellen;

 Fähigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen;

 Fähigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und darüber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen;

Inhalte:

a. Literatur:

 Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

G.E.Lessing als Vertreter der Aufklä7rung. G.E.Lessing: Nathan der Weise.

 Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

 Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszüge).

 Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

 Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

 Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Büchner, B.Brecht, Fr. Dürrenmatt

 Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand von literarischen Texten.

 Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklärung bis zur Gegenwart.

b. Grammatik/Sprachbetrachtung:

Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz.

3.Die schriftliche Prüfung

Die schriftliche Prüfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden drei Aufgaben mit Unterpunkten gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prüfung bekannt gegeben.

Bewertet wird:

 angemessene Behandlung des Themas;

 strukturierte und differenzierte Argumentation;

 Transfervermögen;

 zweckmäßige Gliederung der Arbeit;

 Beachtung der sprachlichen Normen;

Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung beträgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.

4.Die mündliche Prüfung

Die mündliche Prüfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prüfungsordnung.

Anforderungen:

 zusammenhängende Äußerung zu einem gegebenen Thema;

 Prüfungsgespräch über größere fachliche Zusammenhänge;

 Textinterpretation;

Bewertet wird:

 inhaltliche Qualität des Prüfungsgespräches;

 Transfervermögen;

 sprachliche Bewältigung der gestellten Aufgaben;

Die Abiturprüfung in den beiden Spezialabteilungen am „Colegiul German Goethe“ in Bukarest und am „Liceul Teoretic Nikolaus Lenau“ wird in allen Prüfungsfächern (außer dem Fach Rumänisch für welches die Bestimmungen der rumänischen Prüfungsordnung gelten) gemäß der von beiden Seiten genehmigten Prüfungsordnung durchgeführt.

!image

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA RUSĂ BACALAUREAT 2011

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA RUSĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii de liceu, toate profilurile şi specializările, au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba rusă în cadrul Probei C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

Această probă se susţine în conformitate cu Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, după cum urmează:

a. proba de înţelegere a unui text audiat;

b. proba scrisă;

c. proba orală.

Tipuri de programă

Luând în considerare specificitatea programelor şcolare de limba rusă ca limbă modernă pentru învăţământul liceal, în funcţie de statutul disciplinei şi de alocările orare aferente din planurile-cadru ale diferitelor filiere/ profiluri/ specializări sau calificări profesionale (în cazul liceului tehnologic), la disciplina limba rusă ca limbă modernă 1 ca limba modernă 2 sau ca limba modernă 3 examenul de bacalaureat 2011 se va desfăşura după următoarele tipuri de programe:

 Programe pentru LIMBA MODERNĂ 1

–Programa 1A, valabilă pentru:

✓ absolvenţii de liceu, filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările.

–Programa 1B, valabilă pentru:

✓ absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta directă şi ruta progresivă, toate calificările profesionale.

 Programe pentru LIMBA MODERNĂ 2

–Programa 2A, valabilă pentru:

✓ absolvenţii de liceu, filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările.

–Programa 2B, valabilă pentru:

✓ absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta directă, toate calificările profesionale;

✓ absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta progresivă, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie.

 Programe pentru LIMBA MODERNĂ 3 (care înlocuieşte, după caz, limba modernă 2 sau limba modernă 1)

–Programa 3, valabilă pentru:

✓ absolvenţii de liceu (toate filierele, profilurile, specializările/ calificările profesionale) care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a;

absolvenţii de liceu, filiera tehnologică, ruta progresivă – toate calificările profesionale care în

şcoala de arte şi meserii şi în anul de completare nu au studiat limba modernă 2.

LIMBA MODERNĂ 1

PROGRAMA 1A – LIMBA MODERNĂ 1, FILIERELE TEORETICĂ ŞI VOCAŢIONALĂ

I. COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele generale şi specifice prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a – a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Competenţe generale

1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

2.Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare

3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

(1)Elementele de conţinut evidenţiate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv sunt numai pentru absolvenţii specializării filologie din cadrul filierei teoretice, profil umanist.

ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare

construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/ temelor menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1, în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.

TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele în limba rusă vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

✓ Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc.;

✓ Tipul de text: text autentic *literar/ neliterar;

✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);

✓ Dificultate: în funcţie de specializare şi de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL).

Tipuri de texte

✓ texte autentice de informare generală, pagini Internet;

✓ articole de presă, texte publicitare;

✓ articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;

✓ opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;

✓ texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitare, invitaţie etc.) şi oficială/ administrativă;

✓ *texte literare autentice; texte de tip reflexiv/eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/ proces literar.

PROGRAMA 1B – LIMBA MODERNĂ1, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILE PROFESIONALE

I. ​ COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006, după cum urmează:

Competenţe generale

1.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

2.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

3.Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

4.Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

5.Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale

Competenţe specifice

1.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

1.1 Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al unui mesaj audiat

1.2 Obţinerea – dintr-un mesaj oral, referitor la domenii de interes general sau la domeniul de specializare, – a unor detalii relevante pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

1.3 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni

1.4 Identificarea unor opinii, atitudini, sentimente exprimate într-un mesaj oral

2.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

2.1 Identificarea – în texte de informare generală sau din domeniul ocupaţional – de informaţii şi opinii relevante, necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru

2.2 Scanarea unui text de specialitate sau de informare generală, în scopul identificării de informaţii/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru

2.3 Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru

2.4 Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul identificării de soluţii şi al luării unor decizii

2.5 Transferul de informaţii din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverse forme de prezentare

2.6 Identificarea, prin raportare la context sau prin asocieri/ conexiuni, a sensului unor aspecte de conţinut nefamiliare/ necunoscute

2.7 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii de interes general sau la domeniul de specializare

3.Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii/ instrucţiuni necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

3.2 Formularea clară, precisă şi politicoasă a unor întrebări şi răspunsuri, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale

3.3 Prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe teme din domenii de interes propriu şi/sau profesional

3.4 Comunicarea – într-o manieră clară, precisă şi politicoasă – a unor informaţii sau instrucţiuni, în scopul îndeplinirii unei sarcini de lucru privind domenii de interes general şi domeniul de specializare

3.5 Utilizarea adecvată a termenilor de specialitate comuni/ familiari, relevanţi pentru sarcina de lucru

4.Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

4.1 Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional

4.2 Redactarea de texte funcţionale diverse, structurate folosind adecvat conectorii specifici

4.3 Transmiterea clară şi precisă a unor informaţii sau instrucţiuni vizând aspecte din domenii de interes general sau domeniul de specializare

4.4 Utilizarea convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat

5.Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale

5.1 Avansarea şi susţinerea cu argumente a unor opinii/ opţiuni, în cadrul unor conversaţii/ discuţii/ corespondenţă pe teme diverse de interes general sau din domeniul de specializare

5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea

5.3 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului unui mesaj

5.4 Oferirea, la cerere, a unor clarificări/ explicaţii – atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat – în conversaţii/ discuţii/ corespondenţă pe teme de interes

5.5 Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă, în situaţii de interacţiune orală sau scrisă

5.6 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în comunicarea orală, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul/ interlocutorii

II. CONŢINUTURI

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/ de producere a mesajelor orale şi scrise, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicarea orală sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, activitatea profesională, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006, astfel:

Domeniul personal

–Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri

–Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă, comportament social

–Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.).

Domeniul public

–Ţări şi oraşe – România în context european

–Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor)

–Tinerii şi viaţa comunitară

–Democraţie, civism şi drepturile omului

–Mass-media.

Domeniul ocupaţional

–Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional

–Aspecte teoretice şi practice ale specializării

–Locul de muncă (instituţie, companie): organizare, comportament şi deontologie profesională

–Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de domeniul de specializare)

–Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături etc.); calitatea serviciilor şi a produselor.

Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă

–Descoperiri ştiinţifice şi tehnice

–Viaţa culturală şi lumea artelor; patrimoniul socio-cultural european

–Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc. – prezentare generală.

ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/ temelor menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 1 pentru a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, filiera tehnologică, toate profilurile/ calificările profesionale, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006.

TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele în limba rusă pentru limba modernă 1, filiera tehnologică, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

✓ Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante, cărţi tehnice ale unor produse etc.;

✓ Tipul de text: text autentic/ adaptat neliterar;

✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de tipul de probă (oral/ scris);

✓ Dificultate: în funcţie de nivel (corespunzător nivelului vizat din CECRL).

Tipuri de texte

✓ texte/fragmente de texte de informare generală, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare; prezentări de produse/interviuri/eseuri;

✓ texte normative din domeniul ocupaţional, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice,

tabele sinoptice;

✓ texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii ; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte;

C.V. etc.);

✓ formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi etc.).

LIMBA MODERNĂ 2

PROGRAMA 2A – LIMBA MODERNĂ 2, FILIERELE TEORETICĂ ŞI VOCAŢIONALĂ

I. ​ COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Competenţe generale

1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

2.Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare

3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

(2)Elementele de conţinut evidenţiate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv sunt numai pentru absolvenţii specializării filologie din cadrul filierei teoretice, profil umanist.

–Relaţii interpersonale / interumane / profesionale, viaţa de echipă

–Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.)

–Pregătirea pentru viaţa activă (proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială)

Domeniul public

–Ţări şi oraşe – România în context european

–Aspecte semnificative din viaţa contemporană: socio-economice, culturale, ştiinţifice, tehnice, ecologice

–Tinerii în viaţa comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri

–Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă

–Generaţia tânără şi tehnologia informaţiei

Domeniul ocupaţional

–Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional şi de profesiuni: activităţi principale, locuri de muncă

–Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor şi a produselor

Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie

–Oferte educaţionale în domeniul de specializare. Instituţii de învăţământ superior de profil din Rusia

–Descoperiri ştiinţifice şi tehnice

–Itinerare turistice şi spirituale în spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă

–Patrimoniul cultural rus şi universal (în funcţie de specializare). Repere ale spaţiului de cultură şi civilizaţie rusă – trecut şi prezent

–Viaţa culturală şi lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii şi artelor plastice din Rusia (sec. XIX)

–Mari scriitori ruşi – viaţa şi universul creaţiei (prezentare generală): A.S. Puşkin, M. Iu. Lermontov,

*N.V. Gogol, I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.A. Esenin,

*B.L. Pasternak sau *M.A. Bulgakov, *A.A. Ahmatova sau *M.I. Ţvetaeva

A.C. TTywK11H («EBreH11ti OHer11H», *llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy); M.JO. JlepMoHToB («,DeMoH» 11J111 «repoti Hawero BpeMeH11», *llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy); *H.B. I'ozollb (oâ1o npou36eâe1ue no 6b6opy); H.C. TypreHeB (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy); A.TT. qexoB (oA11H paccKa3 no Bh6opy, oAHa nbeca no Bh6opy); Jl.H. ToJ1cToti («BotiHa 11 M11p», *«A11a Kape1u1a»); .M. ,DocToeBcK11ti (oAHo npo113BeAeH11e no Bh6opy), C.A. EceH11H (*llupuKa, oAHo cT11xoTBopeH11e no Bh6opy); *A.A. AxMamo6a (llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy) 11J111 *M.M. �6emae6a (llupuKa – oâ1o cmuxom6ope1ue no 6b6opy); *E.Jl. Tlacmep1aK («/(oKmop )Ku6azo») 11J111 *M.A. EyllzaKo6 («Macmep u Mapzapuma»).

–*Curente literare (romantism, realism, modernism) – prezentare generală, reprezentanţi.

–*Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, personajul feminin.

–* Dialogul culturilor. Interferenţe culturale româno-ruse

ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare

construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoare diferitelor profiluri şi specializări din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.

TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele în limba rusă pentru limba modernă 2, filierele teoretică şi vocaţională, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

✓ Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc.;

✓ Tipul de text: text autentic *literar/ neliterar;

✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil şi tipul de probă (oral/scris);

✓ Dificultate: în funcţie de specializare şi de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL).

Tipuri de texte

✓ texte autentice de informare generală, pagini Internet;

✓ texte de popularizare/texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate);

✓ texte/paragrafe descriptive şi narative; interviu, chestionar, sondaje de opinii;

✓ eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare, C.V., procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii);

✓ *scurte povestiri, comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc.

PROGRAMA 2B – LIMBA MODERNĂ 2, FILIERA TEHNOLOGICĂ, TOATE CALIFICĂRILE PROFESIONALE

I. ​ COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la competenţele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a – a XII-a/ a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006, astfel:

Competenţe generale

1.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

2.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

3.Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

4.Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

5.Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale

Competenţe specifice

1.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

1.1 Identificarea informaţiilor-cheie pentru desprinderea sensului global al unui mesaj oral

1.2 Obţinerea – din mesaje orale, referitoare la domenii de interes general sau la domeniul de specializare, – a unor informaţii specifice/ a unor detalii relevante pentru rezolvarea unei sarcini de lucru

1.3 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni

2.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

2.1 Identificarea – în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare – a unor informaţii factuale, a unor idei sau opinii necesare pentru rezolvarea unor sarcini de lucru

2.2 Scanarea unui text, pentru identificarea unor detalii specifice, în scopul rezolvării unei sarcini de lucru

2.3 Decodarea sensului unor elemente de conţinut – cu ajutorul contextului sau prin asocieri/ conexiuni – în texte pe teme din domenii de interes general sau din domeniul de specializare

2.4 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite, pentru rezolvarea unei sarcini de lucru

2.5 Transferul de informaţii factuale din texte referitoare la domeniul ocupaţional, în diverse forme de prezentare

2.6 Formularea unor opinii/ puncte de vedere legate de domeniul de activitate

2.7 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje scrise, referitoare la domenii de interes general şi la domeniul de specializare

3.Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

3.2 Comunicarea de informaţii sau de instrucţiuni/ formularea de întrebări, într-o manieră clară şi politicoasă

3.3 Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană/ de domeniul de specializare

3.4 Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional

3.5 Realizarea de prezentări simple pentru promovarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional

3.6 Utilizarea unor termeni de specialitate comuni, relevanţi pentru sarcina de lucru

4.Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

4.1 Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional

4.2 Redactarea de texte funcţionale structurate, folosind adecvat conectorii specifici

4.3 Transmiterea clară şi precisă, oral şi în scris, a unor informaţii sau instrucţiuni vizând aspecte din domenii de interes general sau domeniul de specializare

4.4 Utilizarea adecvată a convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală şi informală

4.5 Redactarea de texte funcţionale diverse, structurate şi folosind conectori specifici

5.Participă la interacţiuni verbale, orale şi scrise, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale

5.1 Oferirea de opinii proprii şi susţinerea lor cu argumente în conversaţii pe teme diverse de interes general sau din domeniul ocupaţional

5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului/ destinatarului şi răspunsul adecvat la acestea

5.3 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru a confirma sau a clarifica aspecte conţinute într-un mesaj oral sau scris pe teme de interes de interes general şi din domeniul de specializare, atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat

5.4 Oferirea, la cerere, a unor clarificări/ explicaţii – atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat – în conversaţii/ discuţii/ corespondenţă pe teme din domenii de interes de interes general şi din domeniul de specializare

5.5 Participarea la conversaţii, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în conversaţie, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cu interlocutorul

5.6.Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

II. ​ CONŢINUTURI

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/ de producere a mesajelor orale şi scrise, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicarea orală sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, activitatea profesională, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006, astfel:

Domeniul personal

–Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri

–Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă, comportament social

–Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber etc.).

Domeniul public

–Ţări şi oraşe – România în context european

–Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/ ecologice/ strategii de utilizare a resurselor)

–Tinerii şi viaţa comunitară

–Democraţie, civism şi drepturile omului

–Mass-media.

Domeniul ocupaţional

–Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional

–Aspecte teoretice şi practice ale specializării

–Locul de muncă (instituţie, companie): organizare, comportament profesional

–Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de domeniul de specializare)

–Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături etc.). Calitatea serviciilor şi a produselor

Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie

–Descoperiri ştiinţifice şi tehnice

–Viaţa culturală şi lumea artelor

–Patrimoniul socio-cultural european

–Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc.

ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare

construirii comunicării în cadrul domeniilor tematice/ temelor menţionate sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 2 pentru clasele a IX-a. a X-a, a XI-a şi a XII-a/ a XIII-a de liceu, valabile pentru filiera tehnologică, calificările profesionale tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizator banqueting, tehnician în hotelărie, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004 şi 3488/ 23.03.2006.

TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele în limba rusă pentru limba modernă 1, filiera tehnologică, vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

✓ Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante, cărţi tehnice ale unor produse etc.;

✓ Tipul de text: text autentic/ adaptat neliterar;

✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de tipul de probă (oral/ scris);

✓ Dificultate: în funcţie de nivel (corespunzător nivelului vizat din CECRL).

Tipuri de texte

✓ texte/fragmente de texte de informare generală, pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă, texte publicitare; prezentări de produse/interviuri/eseuri;

✓ texte normative din domeniul ocupaţional, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice, diagrame, grafice,

tabele sinoptice;

✓ texte funcţionale: (corespondenţă: scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii ; procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte;

C.V. etc.);

✓ formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de producţie, comenzi etc.).

LIMBA MODERNĂ 3

PROGRAMA 3 – LIMBA MODERNĂ 3, TOATE FILIERELE, PROFILURILE

ŞI SPECIALIZĂRILE/ CALIFICĂRILE PROFESIONALE

I. ​ COMPETENŢE DE EVALUAT

Competenţele de evaluat sunt specificate prin raportare la programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a – a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Competenţe generale

1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

2.Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare

3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

1.Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

1.1 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale / a ideilor principale dintr-un text de informare

1.2 Identificarea şi selectarea de informaţii factuale din mesaje orale / din documente simple / din texte pe subiecte de interes, pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru

1.3 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru

1.4 Selectarea informaţiilor relevante din diferite texte / fragmente de texte descriptive sau narative, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru

1.5 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor, într-un text argumentativ pe teme cunoscute

2.Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte variate de comunicare

2.1 Povestirea/ relatarea, oral şi/sau în scris, a unor experienţe sau întâmplări personale, a unui fapt divers, a unui eveniment/ descrierea unor persoane, obiecte, locuri din universul familiar

2.2 Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe o temă dată

2.3 Redactarea unei scrisori personale simple, cu respectarea convenţiilor specifice stilului epistolar

2.4 Explicarea folosirii unui produs/ a aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare

2.5 Completarea unor formulare de uz curent (CV, viză etc.)

3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

3.1 Solicitarea şi formularea de opinii/ de sugestii/ de instrucţiuni în vederea desfăşurării unei activităţi/ a îndeplinirii unei sarcini de lucru

3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu / chestionar

3.3 Exprimarea acordului sau a dezacordului într-o interacţiune orală sau scrisă, formală sau informală, pe teme cunoscute

3.Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

3.4 Elaborarea unui răspuns la o scrisoare personală/ oficială, la un anunţ din mass-media

3.5 Reformularea unui mesaj/ oferirea de clarificări sau explicaţii, la cererea interlocutorului

4.Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

4.1 Rezumarea, oral sau în scris, într-un număr limitat de cuvinte/ enunţuri, a unui text pe teme din domenii de interes general

4.2 Redactarea unui scurt text explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă/ diagramă/ dintr-un tabel/ desen, folosind un limbaj comun

4.3 Transformarea – din vorbire directă în vorbire indirectă – a unor mesaje pe teme din viaţa cotidiană

4.4 Traducerea din limba rusă în limba română a unor mesaje simple pe teme de interes general

II. ​ CONŢINUTURI

DOMENIILE TEMATICE/ TEMELE specificate în continuare pentru demonstrarea, după caz, a competenţelor de receptare/ de producere/ de mediere/ de transfer a(al) mesajelor, precum şi a competenţelor de interacţiune în comunicare – în registrul oral/ scris – sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general. Selecţia temelor este alcătuită pe baza programelor şcolare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006, după cum urmează:

Domeniul personal

–Viaţa personală: date personale, familie, sănătate, programul zilei (timp liber/ timp ocupat), relaţii interpersonale

–Petrecerea timpului liber: ocupaţii, activităţi sportive, hobby-uri, televiziune etc.

–Universul adolescenţei: viaţa cotidiană, vestimentaţie/ modă etc.

–Relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă)

–Universul afectiv al tinerilor

Domeniul public

–Călătorii, mijloace de transport, orientarea în spaţiu

–Mediul urban / mediul rural

–Aspecte din viaţa contemporană: educaţionale, socio-economice, tehnologice, ecologice etc.

–Lumea înconjurătoare: om – natură – anotimpuri, natura şi viaţa

–Mass-media

Domeniul ocupaţional

–Universul profesiilor: profesiuni, aspecte relevante legate de profesiuni şi de viitorul profesional, proiecte de formare profesională

–Demersuri administrative (completare de formulare, C.V.)

–Servicii (paşapoarte, viză, vamă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături şi magazine).

Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie rusă

–Şcoala: discipline de învăţământ, orar, activităţi specifice

–Repere ştiinţifice şi culturale: cucerirea cosmosului, tehnologii informatice, muzică, literatură, arte plastice etc.

–Cultură şi civilizaţie rusă: oraşe, locuri şi obiective de interes turistic şi cultural din Rusia

–Instituţii de învăţământ superior din Rusia şi oferte educaţionale (în funcţie de specializare)

–Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale literaturii, muzicii, artelor plastice etc.

ACTELE DE VORBIRE şi STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare

construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă ca limba modernă 3 pentru clasele a IX-a, a X-a, a XII-a şi a XII-a de liceu, aprobate prin ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.

TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ ŞI SCRISĂ

Textele în limba rusă pentru limba modernă 3 vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

✓ Sursa: pasaje din cărţi, broşuri, pliante etc.;

✓ Tipul de text: text autentic/ adaptat neliterar;

✓ Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de tipul de probă (oral/scris);

✓ Dificultate: în funcţie de nivel (corelat cu nivelul vizat din CECRL).

Tipuri de texte

✓ fragmente de texte de informare generală (descriptive, narative) şi de specialitate, pagini Internet;

✓ articole de presă, texte publicitare;

✓ dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative;

✓ texte funcţionale (cereri, reclame, anunţuri; chestionare, rapoarte, scheme, diagrame, desene, tabele; broşuri de informare, instrucţiuni; scrisori personale: carte poştală, felicitare, invitaţie, telegramă/scrisori oficiale de diverse tipuri)

a)Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;

b)Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;

c)Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150 – 350 de cuvinte);

d)Dificultate: în funcţie de profil.

Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la Bilingv la Minorităţi/ L3.

DOMENII TEMATICE

DOMENIUL PERSONAL

Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);

Relaţii interpersonale/ inter-umane/ profesionale, viaţa de echipă; Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii şi viaţa comunitară;

Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;

Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională;

Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor. DOMENIUL EDUCAŢIONAL

Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;

Viaţa culturală şi lumea artelor; Patrimoniul socio-cultural european; Obiceiuri şi tradiţii (hispanice şi româneşti)

Repere culturale ale spaţiului lingvistic european şi hispanic – trecut şi prezent.

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

BILINGV

1.Articolul

–hotărât şi nehotărât

–modificări eufonice

–omiterea articolului

–valorile neutrului lo

2.Substantivul

–genul şi numărul substantivelor

–substantive defective de număr

–cazuri speciale de schimbare a sensului în funcţie de gen

–funcţiile dativului

3.Adjectivul

–grade de comparaţie (inclusiv forme neregulate)

–apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv

–adjectivul posesiv

–adjectivul demonstrativ

–adjective nehotărâte

4.Pronumele

–pronumele personal (forme accentuate/ neaccentuate)

–pronumele posesiv

–pronumele reflexiv

–pronumele relativ

–pronumele interogativ

–interogaţia directă/ indirectă

–pronumele nehotărîte

–valorile lui se

5.Verbul

–formele şi folosirea timpurilor şi modurilor

–clase de verbe neregulate

–timpurile naraţiunii şi ale descrierii

–folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă

–folosirea verbelor ser/ estar cu valoare copulativă

–perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)

–diateza pasivă ser-estar

–substantivizarea infinitivului

–exprimarea probabilităţii

6.Adverbul

–de timp, de loc, de mod

–interogativ/ relativ

–negativ

–adverbul de probabilitate

7.Prepoziţia

–prepoziţii simple şi compuse

–contrast de-desde, por-para, a-en

8.Conjuncţia

–conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale

9.Sintaxa

–subordonata temporală, condiţională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă

–concordanţa timpurilor

–stil direct/ indirect

10.Lexicologia

–familia de cuvinte

–derivare şi compunere

–sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic

–accentul – rol de distingere între paronime

FUNCŢII COMUNICATIVE

–a caracteriza persoane/ personaje

–a exprima opinia

–a exprima o judecată/ dorinţă

–a comunica prin telefon

–a relata o intrigă

–a relata un eveniment posibil

–a justifica/ a argumenta

–a descrie un peisaj

–a exprima un sentiment

–a interzice

–a trage concluzii

–a da/ a cere informaţii practice

–a convinge

–a exprima o ipoteză

COMUNICARE SCRISĂ

–a comunica prin scrisori/ a redacta o scrisoare de răspuns

–a redacta o caracterizare a unei persoane/ personaj

–a descrie un peisaj

–a rezuma o intrigă

–a redacta un eseu

–a redacta o naraţiune, respectând anumite cerinţe

–a redacta o scrisoare oficială/ CV

1.Articolul

–hotărât şi nehotărât

–modificări eufonice

–valorile articolului neutru lo

2.Substantivul

–substantive defective de număr

–formarea prin derivare şi compunere

–genul şi numărul substantivelor

3.Adjectivul

–apocopare

1-2 ore, 3-4 ore

–modificarea de sens în funcţie de poziţia faţă de substantiv

–grade de comparaţie (forme regulate/ neregulate)

–adjectivul posesiv

–adjective nehotărâte şi distributive

4.Pronumele

–personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ)

–reflexiv

–posesiv

–nehotărât şi negativ

–interogativ

–relativ

–valorile lui se

5.Verbul

–formele şi folosirea timpurilor şi modurilor

–folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă

–folosirea verbelor ser/ estar cu valoare copulativă

–perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative)

–diateza pasivă cu ser - estar

6.Adverbul

–de timp, de loc, de mod

–negativ

–relativ

–interogativ

7.Prepoziţia

–sensuri de bază ale prepoziţiilor a, con, de, en, por, para…

–opoziţiile a/ en, por/ para

–corelaţiile de/ a, desde/ hasta

–prepoziţii grupate

8.Sintaxa

-coordonarea

–subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă, relativă

–si condiţional

–stil direct/indirect – corespondenţa timpurilor

9.Lexicologie

–familia de cuvinte

–sinonime

–antonime

–omonime

–câmpuri semantice

FUNCŢII COMUNICATIVE

–a relata activităţi la trecut, prezent şi viitor

–a exprima o dorinţă/ un sentiment/ o judecată

–a comunica prin telefon

–a exprima opinia

–a formula o invitaţie

–a accepta/a refuza

–a descrie persoane/ locuri

–a caracteriza persoane/ personaje

–a exprima visuri/ speranţe

–a cere/ a da informaţii practice

–a convinge

–a exprima o ipoteză

COMUNICAREA SCRISĂ

–a comunica prin scrisori/ a redacta o scrisoare de răspuns/ a redacta o scrisoare oficială/ CV

–a redacta o invitaţie/ a răspunde în scris la o invitaţie

–a caracteriza persoane/ personaje

–a rezuma un text

–a redacta un text narativ

–a redacta un eseu

Minorităţi/ L3

1.Articolul

–hotărât şi nehotărât

2.Substantivul

–gen şi număr (cazuri particulare)

3.Numeralul

–cardinal şi ordinal

4.Adjectivul

–gradele de comparaţie

5.Pronumele

–personal (forme accentuate şi neaccentuate)

–demonstrativ

–posesiv

–relativ

–interogativ

6.Verbul

–forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor

–perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative şi terminative)

–folosirea verbelor ser şi estar

–exprimarea probabilităţii

7.Adverbul

–de timp, de loc, de mod

8.Prepoziţia

–principalele prepoziţii: a, de, con, sobre…

9.Conjuncţia

–conjuncţii coordonatoare

–conjuncţii subordonatoare

10.Sintaxa

–coordonarea

–subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă şi relativă

–si condiţional

–stil direct/ indirect

11.Semantică

–familia de cuvinte

–sinonime

–antonime

–câmpuri semantice

FUNCŢII COMUNICATIVE

–a se prezenta/ a prezenta pe cineva

–a cere/ a oferi informaţii

–a relata o întâmplare

–a exprima o părere personală

–a exprima preferinţe/ dorinţe/ sentimente

–a comunica prin telefon

–a recomanda

–a exprima o îndoială

–a exprima obligaţia

–a descrie un personaj

–a exprima visuri/ speranţe

–a exprima cantitatea

COMUNICARE SCRISĂ

–a redacta scrisori personale

–a redacta un text pe o temă familiară

–a caracteriza persoane/ personaje

–a rezuma un text

–a redacta o povestire

–a redacta mesaje formale (CV, scrisori)

–a completa formulare tipizate

TIPURI DE TEXTE L1:

 texte autentice de informare generală, pagini Internet;

 articole de presă, texte publicitare;

 articole de enciclopedie/ lucrări de popularizare;

 opinii, comentarii/ dialoguri/ interviuri/ rapoarte/ referate/ eseuri/ povestiri etc.;

 texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială/ administrativă;

 texte literare autentice; texte de tip reflexiv/ eseul reflectiv; fragmente de critică literară;

L2:

 texte/ fragmente autentice de informare generală, pagini Internet

 texte de popularizare/ texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate)

 texte/ paragrafe descriptive şi narative; interviu, sondaj de opinii

 eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri, formulare,procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii;)

* scurte povestiri , comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc.

L3:

–fragmente/ texte de informare generală (descriptive, narative)

■ articole de presă, publicitate

FILIERA TEHNOLOGICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologica – ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională (toate calificările profesionale)

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

COMPETENŢE GENERALE

 Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru.

 Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate.

 Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe teme cotidiene şi pe teme profesionale.

COMPETENŢE SPECIFICE

1.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

1.1.Identificarea punctelor de vedere/ a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie de examen).

1.2.Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru.

2.Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

2.1.Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru – în texte de informare generală/ în texte referitoare la domeniul de activitate.

2.2.Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.

2.3.Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.

2.4.Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.

2.5.Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.

3.Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

3.1.Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii, clarificări şi explicaţii.

3.2.Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/ solicitărilor, folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale.

3.3.Prezentarea de descrieri:

 pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi/ sau profesional.

 * de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.

 * de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.

4.Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

4.1.Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.

4.2.Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional.

4.3.Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, şi cu folosirea de conectori.

4.4.Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat; utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.

* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru

Limba 2.

III. CONŢINUTURI

RECOMANDATE (pentru toate calificările profesionale) ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce se achiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).

DOMENII TEMATICE:

DOMENIUL PERSONAL

Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, opţiuni pentru carieră, hobby-uri); Relaţii interpersonale/ inter-umane / profesionale;

Universul adolescenţei (cultura, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii şi viaţa comunitară;

Democraţie, civism şi drepturile omului; Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;

Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;

Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare); Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; Patrimoniul socio-cultural european;

Repere culturale ale spaţiului lingvistic hispanic – trecut şi prezent

FUNCŢII COMUNICATIVE:

A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal

A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.) A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale

A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal A confirma / infirma informaţii

A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese A formula oferte / invitaţii

A accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie

A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune A exprima mulţumiri

A cere scuze

A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)

A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie

A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj A solicita şi a da instrucţiuni

A solicita şi a formula propuneri, sugestii

A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul

A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiune A caracteriza persoane, fapte, acţiuni

A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva A exprima probabilitatea

A exprima condiţii

A exprima cauze şi consecinţe

A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe

A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere A exprima opinii / puncte de vedere personale

A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale A solicita opinii / puncte de vedere personale

A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere

A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora A face prezentări

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile gramaticale studiate, conform programelor şcolare pentru filiera tehnologica*.

* O.M. Nr. 3488 / 23.03.2006) MORFOLOGIE

Articolul: folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii.

Substantivul: substantive cu forme speciale de plural, pluralul substantivelor compuse. Adjectivul: adjective calificative – adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ, adjective cu superlative neregulate; adjective determinative (posesive, demonstrative, nehotărâte).

Pronumele: pronume personale, poziţia formelor neaccentuate (atone), combinaţii de pronume neaccentuate; pronumele posesive, pronumele demonstrative, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogative.

Verbul: folosirea modului indicativ şi a modului conjunctiv; modul imperativ; moduri nepersonale.

Adverbul: grade de comparaţie ale adverbelor.

Prepoziţia: sistematizarea si actualizarea principalelor prepoziţii. Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare şi subordonate.

SINTAXĂ

Concordanţa timpurilor la modul indicativ şi la modul conjunctiv. Vorbirea directă şi indirectă.

Exprimarea cauzei, a consecinţei, a scopului şi a condiţiei.

TIPURI DE TEXTE

Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ.

1 2

x

, x :;t:

1 2

x

, x :;t:

1,

-

➔

[

1,

-

➔

[

}

CLASA a X-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)

f

➔ D,

?? 2

x, n E , n

x

, f

(

)

0,oo

➔

(

=

x

, f

(

)

CLASA a XI-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)

n

)

n

, , ),

p

p

CLASA a XII-a - 4 ore / săpt. (TC+CD)

➔

;

➔

:;t: 0

, a

-::j

, a

)

=

x

)

=

x

CLASA a X-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)

=

x

(

)

➔ ,

=

x

, f

(

)

0,oo

➔

(

=

x

, f

(

)

CLASA a XI-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)

n

),

n

)

p

CLASA a XII-a - 3 ore / săpt. (TC+CD)

, ,

p

E

= ax + b, a,

x

➔ , f

(

)

)

=

x

)

=

x

CLASA a X-a - 2 ore / săpt. (TC)

=

x

(

)

➔ ,

, n ?? 2

=

x

, f

(

)

0,oo

➔

(

=

x

, f

(

)

n

CLASA a XI-a –1 oră / săpt. (TC)

CLASA a XII-a – 1 oră / săpt. (TC)