Decret nr. 377 din 14 octombrie 1960

Capitolul 1Organizarea şi competenţa Notariatului de stat

Articolul 1

Notariatul de stat, prin actele a căror îndeplinire îi este data în competenţa, are drept scop sa înlesnească persoanelor din Republica Populara Română constatarea raporturilor lor juridice, asigurindu-le ocrotirea intereselor şi exerciţiul drepturilor civile în cadrul legalităţii populare.

Articolul 2

Actele notariale prevăzute în prezentul decret, se îndeplinesc de organele notariale prin notari de stat, iar în cazurile prevăzute de lege, de alte organe cărora legea le da în competenţa îndeplinirea acestor acte.

Organele notariale sînt: notariatele de stat regionale, de raion şi de oraş, iar în Capitala Republicii Populare Române, Notariatul de Stat al Capitalei Republicii Populare Române şi regiunii Bucureşti şi notariatele de stat de raion de oraş.

Articolul 3

Conducerea activităţii Notariatului de stat o exercită Ministrul Justiţiei.

Articolul 4

Notariatele de stat îndeplinesc următoarele acte notariale:

a)redactarea, la cererea părţilor, a oricăror înscrisuri, în vederea autentificării sau legalizarii de semnatura;

b)autentificarea înscrisurilor;

c)legalizarea semnaturilor;

d)darea de data certa înscrisurilor ce li se prezintă în acest scop;

e)certificarea, în cazurile prevăzute de lege, a unor fapte constatate personal de notarul de stat;

f)legalizarea de copii de pe înscrisuri;

g)efectuarea şi legalizarea traducerilor;

h)primirea în depozit de înscrisuri şi documente;

i)investirea cu formula executorie a înscrisurilor autentificate, precum şi a cambiilor şi biletelor la ordin;

j)întocmirea actelor de protest a cambiilor, cecurilor şi a altor titluri la ordin;

k)eliberarea de titluri executorii în cazurile prevăzute de lege;

l)procedura succesorală notarială;

m)efectuarea lucrărilor legate de publicitatea imobiliară, de publicitatea mobiliară în cazurile prevăzute de lege, precum şi a celor legate de cărţile funciare;

n)eliberarea de duplicate de pe înscrisurile notariale.

Actele notariale pot fi îndeplinite de orice notariat de stat din Republica Populara Română, afară numai dacă legea prevede că actul trebuie îndeplinit de un anumit notariat de stat.

Articolul 5

Dacă legea prevede că un act notarial trebuie îndeplinit de un anumit notariat de stat, competenţa se determina astfel:

a)notariatele de stat regionale sînt competente pentru oraşul reşedinţa al regiunii şi pentru raionul care îşi are reşedinţa în acest oraş, sau, după caz, pentru raionul pentru care, potrivit ordinului Ministrului Justiţiei, notariatul regional îndeplineşte activitatea notarială;

b)notariatele de stat de raion sînt competente pentru raionul pentru care funcţionează;

c)notariatele de stat de oraş sau de raion de oraş sînt competente pentru oraşul sau raionul de oraş pentru care funcţionează.

Articolul 6

Actele notariale se pot anula prin hotărîre judecătorească.

Acţiunea în anulare se rezolva la tribunalul popular competent potrivit regulilor de competenţa teritorială privind introducerea acţiunilor prevăzute de Codul de procedură civilă.

Pînă la anularea prin hotărîre judecătorească a actului atacat, acesta se socoteşte valabil îndeplinit.

În temeiul acţiunii de anulare introdusă de debitor, instanţa va putea suspenda executarea silită a actului notarial.

Acţiunea în anulare privind încheierea prin care s-a investit cu formula executorie o cambie sau un bilet la ordin este supusă prevederilor legale privitoare la cambie şi biletul la ordin, care reglementează opoziţia la executare.

Articolul 7

În toate cazurile în care notarul de stat refuza îndeplinirea unui act notarial, iar partea stăruie în cererea ei, va da o încheiere de respingere în care va motiva refuzul sau.

În cazul în care notarul de stat da o încheiere de respingere, partea nemultumita se poate plînge împotriva acestei încheieri la tribunalul popular în circumscripţia căruia îşi are sediul notariatul de stat care a refuzat îndeplinirea actului, în termen de 10 zile de la data cînd a luat cunoştinţa de aceasta încheiere.

Articolul 8

Refacerea înscrisurilor notariale care au dispărut în orice chip, fără a mai fi rămas vreun exemplar original, se face de tribunalul popular în circumscripţia căruia îşi are sediul organul care a întocmit acele înscrisuri, dispoziţiile din Codul de procedură civilă care reglementează refacerea înscrisurilor şi hotărîrilor dispărute fiind aplicabile în mod corespunzător.

Capitolul 2Alte organe îndreptăţite sa îndeplinească acte notariale

Articolul 9

În afară de notariatele de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orăşeneşti din localităţile unde nu funcţionează notariate de stat pot îndeplini următoarele acte notariale:

a)autentificarea oricăror declaraţii cu caracter de atestare sau cu conţinut de notorietate;

b)autentificarea înscrisurilor prin care se încheie contracte privitoare la cultivarea şi predarea produselor vegetale, precum şi cele privitoare la creşterea, ingrasarea şi predarea de animale sau la predarea de produse animale;

c)autentificarea înscrisurilor cuprinzînd convenţii pînă la 3.000 lei, cu excepţia acelora care au ca obiect donaţiile de orice fel, constituirile de ipoteci şi transmisiunile de terenuri sau clădiri;

d)autentificarea procurilor sau legalizarea semnaturilor de pe procuri, cu excepţia procurilor care se dau în vederea încheierii unor acte de transmisiune privind terenuri sau clădiri, sau în vederea efectuării unor acte juridice pentru a căror încheiere legea cere forma autentică sau care se referă la operaţiuni cu strainatatea;

e)legalizarea semnaturilor de pe înscrisurile constatind convenţiile prevăzute la lit. b şi c, precum şi de pe înscrisuri care nu cuprind o convenţie;

f)darea de data certa înscrisurilor menţionate la lit. c;

g)certificarea, în cazurile prevăzute de lege, a unor fapte constatate personal de organul delegat în acest scop;

h)legalizarea de copii de pe certificate de stare civilă şi de pe înscrisuri eliberate de organizaţiile socialiste;

i)eliberarea de duplicate de pe înscrisurile întocmite de comitetele executive ale sfaturilor populare prevăzute în prezentul articol.

Articolul 10

Activitatea notarială a reprezentantelor diplomatice şi a oficiilor consulare ale Republicii Populare Române se desfăşoară potrivit convenţiilor internaţionale la care Republica Populara Română este parte şi a Regulamentului consular stabilit de Ministerul Afacerilor Externe potrivit uzantelor internaţionale.

În cazul în care o reprezentanta diplomatică sau un oficiu consular al Republicii Populare Române, da, în cadrul activităţii sale notariale, o încheiere de respingere, plîngerea împotriva încheierii de respingere se va introduce la tribunalul popular competent din Republica Populara Română.

Cererea pentru refacerea înscrisurilor, întocmite de o reprezentanta diplomatică sau un oficiu consular al Republicii Populare Române, care au dispărut în orice chip, fără a mai fi rămas vreun exemplar original, se introduce la tribunalul popular competent din Republica Populara Română.

Articolul 11

În afară de organele competente potrivit acestui decret, organizaţiile socialiste pot îndeplini următoarele operaţiuni:

a)sa legalizeze copii de pe înscrisurile ce emana de la acea organizaţie socialistă;

b)sa certifice conformitatea cu originalul a copiilor întocmite de parte şi depuse la acea organizaţie socialistă;

c)sa legalizeze semnatura declarantilor de pe angajamentele pentru şcoala şi de pe declaraţiile de orice fel depuse la organizaţiile socialiste respective şi necesare pentru completarea dosarului şcolar, militar, de pensie sau de ajutor familial, precum şi pentru stabilirea vechimii în munca.

Articolul 12

Dispoziţiile prezentului decret se aplică prin asemănare şi actelor notariale îndeplinite de organele prevăzute în art. 9 şi 10.

Capitolul 3Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 13

Pornirea procesului penal împotriva notarilor de stat şi sesizarea instanţei se face, după caz, de către procurorul regiunii sau de către procurorul Capitalei Republicii Populare Române, cu aprobarea Procurorului General al Republicii Populare Române.

Articolul 14

Căile de atac, introduse înainte de punerea în aplicare a prezentului decret, împotriva hotărîrilor judecătoreşti date în legătură cu cererile de transcriere, înscriere, intabulare sau alte cereri privind operaţiunile referitoare la registrele de publicitate imobiliară sau cărţile funciare, vor continua să fie rezolvate de instanţele judecătoreşti potrivit procedurii în vigoare la acea data.

Articolul 15

În unităţile administrativ-teritoriale pentru care nu funcţionează notariate de stat, dar funcţionează tribunale populare, Ministrul Justiţiei va putea decide ca actele notariale să fie aduse la îndeplinire de unul dintre judecătorii care funcţionează la aceste tribunale.

Articolul 16

Consiliul de Miniştri va aproba prin Hotărîre normele privind organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat, urmărirea disciplinară a notarilor de stat şi efectuarea actelor notariale, precum şi orice alte norme privind aplicarea prezentului decret.

Articolul 17

Pe data punerii în aplicare a prezentului decret se abroga:

–Decretul-lege nr. 358 din 3 iulie 1944, pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru investirea cu data certa şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri;

–Decretul nr. 79 din 31 martie 1950 pentru organizarea Notariatului de stat, cu toate modificările ulterioare şi orice alte dispoziţii contrarii prezentului decret.

Articolul 18

Dispoziţiile prezentului decret se vor pune în aplicare în termen de 60 zile de la publicarea lui.