Ordonanţă de urgenţă nr. 37 din 9 septembrie 2015

Având în vedere exigenţa creării unui cadru legislativ clar şi previzibil în materie de cetăţenie, în aşa fel încât Comisia pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie să asigure îndeplinirea în mod eficient a normelor legale,

luând în considerare necesitatea unei reglementări clare a sferei persoanelor care pot solicita redobândirea cetăţeniei române în condiţiile art. 11 din lege, precum şi a unor aspecte din procedura de acordare a cetăţeniei române,

având în vedere necesitatea modificării cadrului legislativ pentru a introduce anumite facilităţi în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei române cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la păstrarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti sau care pot contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, nereglementarea acestor situaţii conducând la împiedicarea utilizării potenţialului de imagine pe care l-ar reprezenta acordarea cetăţeniei române acestor persoane, astfel de facilităţi la dobândirea cetăţeniei române venind în întâmpinarea unui interes deosebit al României,

ţinând seama că este necesară o intervenţie legislativă de urgenţă pentru adaptarea termenelor în cadrul procedurii de dobândire/redobândire a cetăţeniei române, în vederea eficientizării acestui proces, precum şi pentru flexibilizarea procedurii, prin posibilitatea depunerii jurământului în ţară sau în faţa altor persoane desemnate prin lege, neadoptarea de urgenţă a acestor soluţii putând avea un impact semnificativ asupra posibilităţii efective a persoanelor care solicită acordarea, dar mai cu seamă redobândirea cetăţeniei române, de a finaliza procedura administrativă în cadrul termenelor actuale de completare a dosarului şi de depunere a jurământului de credinţă faţă de România,

întrucât un număr mare de persoane care redobândesc cetăţenia română în condiţiile art. 11 din lege solicită în prezent depunerea jurământului de credinţă în România, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, deşi prin cerere au solicitat menţinerea domiciliului în străinătate, devine necesară introducerea posibilităţii legale ca aceşti solicitanţi să poată depune jurământul de credinţă şi în ţară,

având în vedere că volumul ridicat de activitate al Comisiei pentru cetăţenie reclamă clarificarea referitoare la calitatea de membru a preşedintelui Comisiei, pentru a se crea posibilitatea analizării dosarelor în limita unui cvorum minimal de numai 3 membri, măsură menită a creşte ritmul de soluţionare a cererilor; totodată, raportat la volumul de activitate este necesară asigurarea celerităţii procedurii de depunere a jurământului, în faţa şi a altor persoane decât cele desemnate prin prevederile actuale ale legii, şi anume în faţa preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens,

astfel, numărul total al cererilor de acordare şi redobândire a cetăţeniei române a crescut substanţial în anul 2015, până la sfârşitul lunii august fiind înregistrat un număr dublu de cereri comparativ cu întregul an 2014,

având în vedere efectele soluţiilor dispuse în procesele penale asupra modului de rezolvare a cererilor de către Comisia pentru cetăţenie, apare ca necesară instituirea posibilităţii suspendării procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea definitivă a procesului,

în considerarea faptului că pierderea cetăţeniei române prin renunţare are loc la data eliberării adeverinţei de renunţare, astfel că în lipsa unei cereri în acest sens a solicitantului formulată într-un termen rezonabil şi pentru evitarea producerii unor cazuri de apatridie este necesară stabilirea unui termen pentru ca solicitantul să se prezinte pentru eliberarea acesteia, în caz contrar ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie fiind lipsit de efecte juridice faţă de persoana în cauză, această măsură asigurând administrarea în bune condiţii din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi a Ministerului Afacerilor Externe a solicitărilor de renunţare la cetăţenia română,

luând în considerare faptul că neadoptarea de urgenţă a soluţiilor propuse în prezenta ordonanţă de urgenţă ar avea un impact semnificativ asupra procesului de dobândire/redobândire a cetăţeniei române,

în considerarea faptului că operarea modificărilor necesare în cadrul legislativ vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I

Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.După articolul 8 se introduc două noi articole, articolele 8^1 şi 8^2, cu următorul cuprins:

Art. 8^1. – Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

Art. 8^2. – Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a)solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată;

b)solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) şi îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.

2.La articolul 9, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (2) şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (7) sau (11), părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

3.La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 11. – (1) Persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

4.La articolul 13, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)Cererile de acordare a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 8^1 pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul îşi are domiciliul. În acest caz, cererea va fi trimisă, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoţită de un punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti. În situaţia în care cererea a fost depusă la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Comisia pentru cetăţenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.

5.După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 13^1, cu următorul cuprins:

Art. 13^1. – (1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 8^2, prin derogare de la prevederile art. 12, acordarea cetăţeniei române se face prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului.

(2)Cererea de acordare a cetăţeniei române întemeiată pe dispoziţiile art. 8^2 se depune la Ministerul Tineretului şi Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetăţeniei române în baza acestui articol.

(3)Ministerul Tineretului şi Sportului va înainta Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cererea însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

(4)Pe baza raportului Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, care constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Ministerul Tineretului şi Sportului propune Guvernului acordarea cetăţeniei române.

(5)În cazul în care Comisia pentru cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetăţeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului.

(6)Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România. Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credinţă sunt aplicabile în mod corespunzător.

(7)Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română în condiţiile art. 8^2, a jurământului de credinţă, în termenul prevăzut de lege, atrage încetarea efectelor hotărârii prevăzute la alin. (1). Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetăţeniei române se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

6.La articolul 14, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4)Comisia are activitate permanentă, este formată din 21 de membri, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din care unul are calitatea de preşedinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.

7.La articolul 15, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6)În cazul cererilor de acordare a cetăţeniei române formulate potrivit art. 8^1, Comisia, printr-un raport motivat, elaborat cu luarea în considerare a punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi a celorlalte documente necesare soluţionării cererii, prevăzute de lege, constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei române prevăzute la art. 8^1.

8.La articolul 16 alineatul (2), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

b)completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută;

c)fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române potrivit art. 11, la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.

9.După articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 16^1, cu următorul cuprins:

Art. 16^1. – În situaţia în care persoana care a solicitat acordarea sau redobândirea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii, poate dispune suspendarea procedurii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze.

10.Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 20. – (1) Cetăţenia română se acordă sau se redobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă.

(2)În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau redobândire a cetăţeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat sau care au redobândit cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

(3)În cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire însoţită de documente doveditoare este formulată înainte de împlinirea acestuia.

(4)Cererea de prelungire prevăzută la alin. (3) se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie sau, după caz, de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.

(5)Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut:

«Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României.»

(6)După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetăţenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conţin elemente de siguranţă şi au aplicate fotografii ale titularului.

(7)În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul.

(8)Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 şi 11, cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv. Şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular poate delega aceste atribuţii unui alt membru al personalului diplomatic sau consular.

(9)Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 şi 11, cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în condiţiile prevăzute la alin. (5), în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.

(10)Prevederile alin. (8) şi (9) se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor care au obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 8^1. (11) În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

11.Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 22. – (1) Dovada cetăţeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, cu paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (6) sau cu documentele prevăzute la art. 23.

(2)Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte cu paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă» sau cu certificatul său de naştere, însoţit de buletinul ori cartea de identitate, după caz, sau paşaportul oricăruia dintre părinţi, ori cu documentele prevăzute la art. 23.

12.La articolul 31, după alineatul (8) se introduc două noi alineate, alineatele (9) şi (10), cu următorul cuprins:

(9)Neprezentarea în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a cererii de renunţare la cetăţenia română, atrage încetarea efectelor ordinului faţă de persoana în cauză.

(10)Constatarea încetării efectelor ordinului de aprobare a renunţării la cetăţenia română faţă de persoanele care nu s-au prezentat în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română în termenul prevăzut la alin. (9) se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la sesizarea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii sau, după caz, de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.

Articolul II

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, persoanele cărora, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, li s-a aprobat cererea de renunţare la cetăţenia română până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă pot solicita, în condiţiile legii, eliberarea adeverinţei de renunţare la cetăţenia română, sub efectul prevăzut la art. 31 alin. (9) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenţa ordonanţă de urgenţă.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul tineretului şi sportului,

Gabriela Szabo

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 37.