Memorandum de înţelegere din 23 iunie 2009

Notă *) Traducere.

1.În data de 6 mai 2009, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie privind alocarea pentru România a unei asistenţe financiare pe termen mediu în valoare de până la 5 miliarde euro. Asistenţa UE pentru România vine în completarea sprijinului FMI acordat prin intermediul unui acord stand-by (SBA - Stand-By Arrangement) în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,95 miliarde euro, 1111% din cota FMI a României), aprobat în data de 4 mai 2009. Un ajutor multilateral suplimentar în valoare de 2 miliarde euro va fi acordat după cum urmează: Banca Mondială - 1 miliard euro, iar BEI şi BERD încă 1 miliard euro. Asistenţa financiară acordată de Uniunea Europeană va fi condiţionată de implementarea unui program comprehensiv de politici economice, care va cuprinde măsuri de reformă fiscală, financiară şi reforme structurale. Acest program a fost conceput pentru a permite economiei să facă faţă presiunilor de lichiditate pe termen scurt, în paralel cu îmbunătăţirea competitivităţii şi sprijinirea unei corecţii sistematice a dezechilibrelor pe termen mediu, aducând astfel economia pe o cale sănătoasă şi sustenabilă. Corecţia deficitelor fiscale mari şi îmbunătăţirea guvernanţei fiscale reprezintă punctul central al acestui program, având în vedere faptul că politicile fiscale prociclice şi managementul neperformant al finanţelor publice au contribuit la supraîncălzire şi dezechilibre nesustenabile.

2.Asistenţa financiară din partea Uniunii Europene se va acorda în cel mult 5 tranşe. Valoarea primei tranşe este de 1,5 miliarde euro şi va fi transferată cu condiţia intrării în vigoare a Acordului de împrumut şi a Memorandumului de înţelegere. Memorandumul de înţelegere va fi adoptat şi semnat de către Comisie după consultări cu Comitetul Economic şi Financiar (CEF).

3.Înainte de semnarea Memorandumului de înţelegere, Parlamentul României a adoptat un buget rectificat care include o ajustare suplimentară cu 1,1% din PIB, pe lângă măsurile de aproximativ 3% din PIB incluse în buget în cursul lunii februarie 2009, în scopul atingerii unui deficit fiscal în termeni ESA 95 de cel mult 5,1% în 2009, adică 4,6% din PIB, în termeni naţionali de numerar. Pe partea de cheltuieli, acest lucru se va realiza prin intermediul unor măsuri de aproximativ 0,85% din PIB, printre care se numără următoarele:

a)renunţarea la creşterile salariale din sectorul public (în total 5%) planificate pentru anul 2009 (sau reduceri echivalente ale angajărilor) şi reducerea angajărilor în sectorul public, inclusiv prin înlocuirea a doar 1 din 7 angajaţi care părăsesc locul de muncă. Aceste măsuri vor conduce la o reducere de cel puţin 4% în termeni nominali a cheltuielilor de personal, comparativ cu nivelul din 2008 al acestor cheltuieli;

b)reduceri suplimentare ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, subvenţiilor acordate întreprinderilor publice şi cheltuielilor de capital pentru articole precum autovehiculele şi echipamentele de birou, precum şi asigurarea unui plan realist al proiectelor de investiţii sprijinite din fonduri ale Uniunii Europene;

c)formarea brută a capitalului fix public va creşte în 2009 faţă de 2008 (la aproape 6 'bd % din PIB în 2009 faţă de 5 'bd % din PIB în 2008).

Pe partea de venituri vor fi luate măsuri suplimentare care vor genera aproximativ 0,25% din PIB, printre altele eliminarea unor deduceri de ordin fiscal (în special la vehiculele companiilor şi amortizarea activelor reevaluate).

4.Anterior semnării Memorandumului de înţelegere, Banca Naţională a României (BNR) a efectuat o serie de teste de stres pe bilanţurile individuale ale băncilor şi portofoliile de împrumuturi, urmând diferite scenarii, pentru întregul sistem bancar românesc. Rezultatele testelor de stres vor fi utilizate pentru a evalua creşterile potenţiale ale fondurilor proprii necesare în vederea asigurării unui raport de adecvare a capitalului de peste 10% pe tot parcursul programului.

5.Eliberarea fiecărei tranşe de împrumut se va face ulterior pe baza implementării satisfăcătoare a programului economic al Guvernului României. Criteriile specifice de politică economică pentru fiecare dintre tranşele de împrumut sunt specificate în anexa nr. I. Obiectivele generale ale programului sunt următoarele:

a)Consolidarea fiscală

Consolidarea fiscală este o piatră de hotar a programului de ajustare, date fiind politicile cu un caracter pronunţat prociclic din trecut şi contribuţia acestora la supraîncălzirea economiei şi la dezechilibrele nesustenabile. Se prevede o reducere treptată a deficitului fiscal, de la 5,4% din PIB în 2008 la 5,1% din PIB în 2009, 4,1% din PIB în 2010 şi sub 3% din PIB în 2011. Ajustarea se va baza în principal pe partea de cheltuieli, prin reducerea cheltuielilor cu personalul din sectorul public, reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, scăderea subvenţiilor acordate entităţilor publice şi prin reducerea cheltuielilor de capital la articole precum vehiculele şi echipamentul de birou. Se va acordă prioritate proiectelor de investiţii cofinanţate de Uniunea Europeană. Scopul acestor reforme este, de asemenea, de a îmbunătăţi calitatea cheltuielilor publice.

b)Guvernanţa fiscală

Cu scopul de a ajuta la realizarea sustenabilă a unor deficite bugetare reduse vor fi luate măsuri de îmbunătăţire a strategiei bugetare şi a procesului bugetar. O componentă-cheie va fi legea responsabilităţii fiscale, care inter alia va necesita elaborarea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu, stabilirea de limite pentru rectificările bugetare din cursul anului şi a unor reguli de ordin fiscal care să aibă în vedere îmbunătăţirea implementării bugetului. Prin această lege ar trebui, de asemenea, să se înfiinţeze un consiliu fiscal care să furnizeze sondaje independente şi specializate.

În vederea îmbunătăţirii predictibilităţii şi transparenţei bugetare va fi restructurat sistemul de remunerare din sectorul public, inclusiv prin unificarea şi simplificarea grilelor de salarizare şi reformarea sistemului de sporuri. Această măsură are menirea de a aborda problemele majore legate de sistemul de remunerare din sectorul public: sporurile reprezintă prea mult din remuneraţia totală, nu există o grilă unificată de salarizare, există prea multe legi care reglementează salarizarea în părţi diferite ale sistemului de remunerare. În mod special sunt necesare următoarele măsuri, pe întreg sectorul public:

–aprobarea, în legislaţia anului 2009, a unei grile unice şi simplificate de salarizare şi reformarea actualului sistem de sporuri. Această legislaţie va stipula că ponderea salariului de bază ca procent din remuneraţia publică totală va reprezenta cel puţin 70%. Acest lucru se va realiza prin eliminarea majorităţii sporurilor sau prin includerea acestora în salariul de bază. Crearea de sporuri nepecuniare va fi interzisă. Pentru toţi funcţionarii publici în aceeaşi măsură, totalul sporurilor acordate va fi plafonat prin lege. Toate sporurile vor fi în continuare integral impozabile. Se poate prevedea prin lege o perioadă de introducere graduală a reformelor de până la 3 ani;

–dezvoltarea unui cadru uniform şi comprehensiv de ierarhizare care să coreleze remuneraţia cu responsabilităţile şi calificarea în întreg sectorul public. Sistemul de remunerare publică va depinde de un cadru stabilit în care poziţiile vor fi specificate în mod clar şi vor corespunde anumitor grile de salarizare.

Reforma sistemului public de remunerare va fi implementată în aşa fel încât să se asigure menţinerea capacităţii administrative de gestionare a fondurilor Uniunii Europene.

Pentru a ajuta la îmbunătăţirea sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice, parametrii-cheie ai sistemului de pensii vor fi, de asemenea, modificaţi. Schimbările vor viza trecerea la indexarea pensiilor publice cu preţurile de consum, limitarea majorării discreţionare a pensiilor şi creşterea treptată a vârstei de pensionare, mai mult decât planificările actuale (în special la femei), luând în considerare evoluţia speranţei de viaţă. În plus, vor fi treptat cooptate la plata contribuţiei grupurile de angajaţi publici excluse până în prezent de la contribuţia la sistemul de pensii. Programul prevede continuarea implementării celui de-al doilea pilon de pensii cu majorări periodice ale contribuţiilor conform planificării iniţiale.

Nu în ultimul rând, recomandările CE/FMI/BM în materie de administrare fiscală vor fi implementate, incluzând şi revizuiri cuprinzătoare ale Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, în conformitate cu termenele şi procedurile Comisiei Europene, şi în vederea sporirii eficienţei procesului de colectare a impozitelor şi taxelor. Totodată, se va reduce numărul de taxe şi de plăţi de taxe şi tarife din domeniul parafiscalităţii.

c)Politica monetară şi a sectorului financiar

Politica monetară se va centra în continuare pe stabilitatea preţurilor şi atingerea ţintei de inflaţie stabilite de BNR (3,5% ±1% pentru sfârşitul anului 2009 şi sfârşitul anului 2010). În ceea ce priveşte sectorul financiar, pe baza testelor de stress finalizate, băncile vor fi obligate să asigure necesarul de capital până la 30 septembrie 2009, pentru anul calendaristic 2009, şi până la 31 martie 2010, pentru anul calendaristic 2010, în vederea asigurării ex ante a unei rate minime de adecvare de 10%. Pentru băncile-mamă ale sucursalelor româneşti cu capital străin, acest lucru este în concordanţă cu declaraţia comună a acestora din 26 martie 2009 de la Viena, ce a fost reconfirmată la întâlnirea din 19 mai de la Bruxelles.

Mai mult, programul prevede că legea bancară şi cea de lichidare să fie modificate pentru a permite un răspuns la timp şi eficient în cazul băncilor aflate în dificultate. Un obiectiv-cheie al acestor modificări va fi întărirea autorităţii administratorilor băncilor plasate în administrare specială. Dincolo de rezoluţia bancară, vor mai fi şi alte măsuri al căror scop va fi întărirea atribuţiilor de remediere ale băncii centrale prin prevederi care vor permite BNR să solicite acţionarilor importanţi majorarea capitalul social pentru a sprijini financiar băncile. Supervizarea financiară va fi întărită în concordanţă cu legislaţia relevantă a Uniunii Europene în sectorul bancar, al asigurărilor şi titlurilor de valoare. În plus, vor fi introduse cerinţe de raportare mai detaliată cu privire la lichidităţi. Mai mult, procedurile de activare a asigurării depozitelor vor fi modificate în vederea simplificării şi accelerării plăţilor. Conform legislaţiei modificate, garanţia la depozite se va plăti în perioada de 20 zile lucrătoare autorizată prin directiva UE cu privire la regimul garanţiilor la depozite. În sfârşit, pentru garantarea unei lichidităţi suficiente, BNR va lărgi sfera activelor acceptate ca garanţii pentru facilităţile sale. Pe lângă acestea, având în vedere contextul caracteristic, nivelul minim reglementat al proporţiei de adecvare a capitalului va fi majorat de la 8% la 10% la momentul potrivit.

d)Reforma structurală

Programul economic include, de asemenea, măsuri de reformă structurală, în concordanţă cu domeniile de politici acoperite de recomandările specifice de ţară emise de Consiliu în cadrul strategiei de la Lisabona. Reformele includ politici de îmbunătăţire a eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice, sporirea calităţii cheltuielii publice, utilizarea adecvată şi absorbţia fondurilor UE, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi soluţionarea muncii nedeclarate. În mod special sunt avute în vedere următoarele reforme:

–Îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice:

* crearea, aprobarea şi implementarea unei reforme strategice pentru îmbunătăţirea eficacităţii administraţiei publice, pe baza unei analize funcţionale independente conduse de Banca Mondială. Ţinând cont în permanenţă de respectarea acquis-ului comunitar, analiza va evalua structura generală a administraţiei publice, eficacitatea administraţiei publice în mai multe domenii, în special cu privire la structurile decizionale, împărţirea responsabilităţilor între instituţii, organizarea internă a principalelor ministere, sfera şi responsabilizarea legată de implementare şi adecvarea nivelelor de personal şi administrare a resurselor umane. Această analiză funcţională se va face în două etape, în fiecare dintre acestea avându-se în vedere un număr de 5 ministere/agenţii. Lista entităţilor ce vor fi analizate va fi agreată cu Comisia.

–Îmbunătăţirea mediului de afaceri:

* reducerea semnificativă a numărului de autorizaţii şi permise şi a întârzierilor în obţinerea acestora, în special cele legate de înregistrarea proprietăţii, operarea afacerilor şi lucrărilor de construcţii, cu un accent special pe IMM-uri.

–Utilizarea eficientă şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor Uniunii Europene:

* în conformitate cu recomandările din evaluarea de conformitate, se va continua restructurarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a agenţiilor de implementare aferente (drumuri şi cale ferată), având în vedere mai ales:

(i)separarea sarcinilor între Minister şi agenţiile de implementare; (îi) clarificarea responsabilităţilor şi asumarea clară a răspunderii; şi (iii) disponibilitatea personalului calificat şi capacităţii în departamentele implicate în pregătirea proiectelor în vederea sprijinului prin fonduri structurale. Aici vor fi incluse întocmirea şi adoptarea unui acord multianual de performanţă între Minister şi agenţii, care să cuprindă ţintele operaţionale şi de investiţii urmărite spre a fi realizate de către agenţii, precum şi resursele. Acest acord va fi realizat în contextul cadrului bugetar pe termen mediu avut în vedere. Acordul de performanţă trebuie să definească în mod clar un cadru de responsabilizare şi să reducă interferenţa politică şi schimbarea frecventă a priorităţilor.

–Soluţionarea problemei muncii nedeclarate:

* soluţionarea problemei muncii nedeclarate prin creşterea semnificativă a intensităţii controalelor şi administrarea unor amenzi administrative suficient de descurajatoare în cazul neconformării. Guvernul va publică un raport anual de monitorizare pe site-ul său web.

–Îmbunătăţirea calităţii cheltuielilor publice:

* creşterea eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, în paralel cu asigurarea unei finanţări corespunzătoare pentru proiectele şi programele de cercetare care se află în desfăşurare.

6.Actualizările Programului de convergenţă şi Programului naţional de reformă vor reflecta obiectivele şi acţiunile necesare conform programului economic.

7.O a doua tranşă în valoare de până la 1 miliard euro va fi eliberată până la sfârşitul anului 2009. Următoarele 3 tranşe sunt prevăzute, provizoriu, după cum urmează: până la 1,15 miliarde euro în Tr. 2-2010, până la 1,2 miliarde euro în Tr. 4-2010 şi până la 0,15 miliarde euro în Tr. 2-2011. Eliberarea tranşei a doua şi a tranşelor ulterioare se va face în funcţie de evaluarea pozitivă a progreselor înregistrate faţă de criteriile specifice de politică economică detaliate în anexa nr. I la prezentul document, după obţinerea opiniei emise de CEF.

8.Eliberarea împrumutului va fi condiţionată de semnarea şi intrarea în vigoare a angajamentului legal corespunzător (Acordul de împrumut) semnat de către părţi.

9.Data eliberării fiecărei rate sau tranşe din împrumut va fi agreată de ambele părţi în conformitate cu Acordul de împrumut.

10.CEF va fi permanent informat de către Comisie cu privire la posibilitatea refinanţării împrumutului sau restructurării condiţiilor financiare.

11.Banca Centrală Europeană va acţiona în calitate de agent al Comisiei şi va transfera banii aferenţi ratelor sau tranşelor din împrumut în contul de euro al Ministerului Finanţelor Publice din România (Trezoreria) deschis la BNR, care va acţiona în calitate de agent pentru România.

12.Ministerul Finanţelor Publice va deschide un cont special la BNR pentru administrarea asistenţei financiare pe termen mediu din partea Comunităţii. Acest cont special va fi un subcont al contului în euro deschis de Ministerul Finanţelor Publice la BNR.

13.Pe parcursul perioadei de implementare a asistenţei, autorităţile din România vor pune fără întârziere la dispoziţia Comisiei toate informaţiile relevante în vederea monitorizării situaţiei economice şi financiare şi pentru evaluarea progresului condiţiilor economice şi măsurilor de reformă specificate în anexa nr. II. Anterior eliberării celei de-a doua tranşe şi a celor ulterioare de către Comisie, autorităţile din România vor furniza Comisiei un raport de conformare cu privire la îndeplinirea condiţionalităţilor ataşate tranşei respective.

14.Se vor asigura investigarea şi tratamentul corespunzător al tuturor suspiciunilor şi cazurilor de fraudă, corupţie sau orice altă activitate ilegală în legătură cu administrarea asistenţei pentru balanţa de plăţi din partea Comunităţii Europene. Orice astfel de cazuri, precum şi măsurile luate în legătură cu acestea de către autorităţile competente din România vor fi raportate Comisiei fără întârziere.

15.Fără a prejudicia prevederile art. 27 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, Curtea Europeană a Auditorilor va avea dreptul de a efectua toate controalele financiare sau auditurile considerate necesare în România în legătură cu administrarea acestei asistenţe. Comisia, inclusiv Biroul European Antifraudă, va avea astfel dreptul de a trimite propriii oficiali sau reprezentanţi legali autorizaţi în vederea efectuării controalelor financiare sau tehnice ori auditurilor pe care le consideră necesare în România în legătură cu această asistenţă financiară.

16.Comisia sau reprezentanţii legali autorizaţi ai acesteia pot efectua o evaluare independentă ex-post. Autorităţile din România s-au angajat să furnizeze toate informaţiile relevante necesare evaluării. Proiectul raportului de evaluare va fi pus la dispoziţia autorităţilor din România pentru comentarii.

17.Autorităţile din România vor asigura, în mod corespunzător, cooperarea strânsă cu CEF şi Comisia Europeană.

18.Anexele constituie parte integrantă a prezentului memorandum de înţelegere.

19.Această asistenţă financiară din partea Comunităţii este acordată pe o perioadă de 3 ani, începând din prima zi după intrarea în vigoare a Deciziei Consiliului din 6 mai 2009.

20.Toate notificările aferente acestui memorandum de înţelegere vor fi transmise în mod valabil în scris la următoarele adrese:

Pentru Comunitatea Europeană:

Comisia Comunităţilor Europene

Direcţia Generală a Afacerilor Economice şi Financiare

B-1049 Bruxelles

Fax: +32-2 299.35.23

Pentru primul-ministru:

Cancelaria Primului-Ministru:

Piaţa Victoriei nr. 1, sectorul 1

Bucureşti 011791

Fax: +40 21 319 15 88

Pentru Ministerul Finanţelor Publice din România:

Ministerul Finanţelor Publice

Str. Apolodor nr. 17

Sectorul 5, Bucureşti 050741

Fax: +40 21 312 16 30

Pentru Banca Naţională a României:

Banca Naţională a României

Str. Lipscani nr. 25

Bucureşti 030031

Fax: +40 21 312 62 60

21.Pentru România Memorandumul de înţelegere va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne conform legilor din România. Memorandumul de înţelegere poate fi modificat cu acordul ambelor părţi prin intermediul unui act adiţional. Orice act adiţional în acest sens va fi parte integrantă a acestui memorandum de înţelegere şi va intra în vigoare în conformitate cu aceleaşi proceduri ca şi în cazul Memorandumului de înţelegere.

Semnat la Bruxelles şi la Bucureşti la 23 iunie 2009 în 5 exemplare originale în limba engleză.

ROMÂNIA,

reprezentată de

Emil Boc,

prim-ministru

Gheorghe Pogea,

ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isărescu,

guvernatorul Băncii Naţionale a României

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

reprezentată de Comisia Europeană

Joaquin Almunia,

membru al Comisiei Europene

Anexa I

CRITERII SPECIFICE DE POLITICĂ ECONOMICĂ

Decizia privind a doua tranşă şi tranşele ulterioare acordate de către Comisie va fi condiţionată de o analiză a progresului realizat în cadrul programului de reformă economică din România. Anexa de faţă specifică acele criterii detaliate care vor fi evaluate pentru fiecare rată.

A doua rată [2009 Tr. 4]

A. Consolidarea fiscală

* Progres în atingerea ţintei deficitului bugetului general revizuit pe anul 2009 de până la 5,1% din PIB (adică 4,6% din PIB în termeni de numerar)

* Progres în reducerea (i) cheltuielilor de personal faţă de nivelul anului 2008, (îi) cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, (iii) cheltuielilor cu subvenţiile şi (iv) cheltuielilor de capital pentru articole precum vehiculele şi echipamentele de birou.

* Guvernul transmite Parlamentului pentru aprobare bugetul pe anul 2010 pe baza cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM), cu o ţintă a deficitului de 4,1% în termeni ESA 95 (adică 3,6% în termeni de numerar).

B. Reforma guvernanţei fiscale

* Înregistrarea unui progres semnificativ în pregătirea legii responsabilităţii fiscale, care include (i) introducerea unui cadru obligatoriu bugetar pe termen mediu, (îi) stabilirea unor limite efective pentru bugetele suplimentare care majorează valoarea totală a cheltuielii, (iii) asigurarea respectării limitelor bugetare de către legislaţia cu impact bugetar adoptată pe parcursul anului şi (iv) înfiinţarea unui consiliu fiscal independent care să asigure prognoze de venituri şi prognoze macroeconomice independente pentru formularea bugetului, în raport cu care să se poată evalua proiecţiile oficiale, să asigure monitorizarea evoluţiilor şi conformării cu ţintele fiscale prevăzute în legea bugetului, CBTM şi regulile bugetare. Prognozele emise de serviciile Comisiei trebuie folosite ca termen de referinţă până la implementarea integrală a consiliului fiscal.

* Guvernul transmite Parlamentului un CBTM pentru perioada 2010-2012 care să acopere bugetul general consolidat. CBTM trebuie (i) să aibă la bază o regulă de cheltuieli multianuală care să prevadă plafoane ale cheltuielilor publice pentru intervalul 2010-2012, (îi) să includă ţinte ale balanţei fiscale pentru intervalul 2010-2012, (iii) să includă o defalcare a proiecţiilor de cheltuieli conform clasificaţiei economice, (iv) să includă proiecţii ale veniturilor defalcate pe principalele venituri fiscale şi (v) să includă o regulă de venituri pentru bugetul general consolidat, regulă conform căreia modul în care se alocă veniturile suplimentare faţă de cele anticipate se va specifică ex-ante în legea bugetului. Jumătate din aceste venituri suplimentare non grant se va utiliza pentru diminuarea deficitului. În cazul bugetelor locale, CBTM va include limite generale ale împrumuturilor pentru intervalul 2010-2012.

* Până la sfârşitul lunii octombrie 2009, Parlamentul va adopta (i) legislaţia privind remunerarea în sistemul public, prin care se elimină marea majoritate a sporurilor sau se introduc în salariul de bază şi se majorează salariul de bază ca procent din totalul remuneraţiei şi (îi) un cadru uniform şi comprehensiv de ierarhizare pentru corelarea remuneraţiei cu responsabilităţile şi calificarea.

* Guvernul finalizează proiectul legislaţiei revizuite a pensiilor (i) prin care se realizează trecerea treptată la indexarea pensiilor publice cu preţurile de consum faţă de indexarea cu salariile, (îi) se limitează posibilitatea majorării discreţionare a pensiilor, (iii) se introduc la contribuţie grupurile de angajaţi ai sistemului public care în prezent sunt excluse de la aceste contribuţii şi (iv) se creşte treptat vârsta de pensionare începând din anul 2015, în special la femei, ţinând cont de evoluţia speranţei de viaţă, având în vedere protejarea pensionarilor vulnerabili şi atingerea obiectivului de a avea în medie o rată de înlocuire de 45% pentru persoanele care se pensionează.

* Guvernul a adoptat legislaţia prin care se reduce semnificativ numărul de taxe şi de plăţi de taxe şi tarife din domeniul parafiscalităţii. Progres în elaborarea legislaţiei prin care se implementează recomandările CE/FMI/BM în materie de administrare fiscală.

C. Reglementare şi supervizare în sectorul financiar

* Amendarea legii bancare şi de lichidare pentru a putea răspunde mai eficient şi în timp util în situaţii de dificultate. Obiectivul-cheie al amendamentelor va fi acela de a întări atribuţiile administratorilor băncilor plasate sub administrare specială. Întărirea puterilor de remediere ale Băncii Naţionale a României prin prevederi care să îi permită acesteia să solicite acţionarilor importanţi majorarea capitalului şi susţinerea financiară a băncii.

* Introducerea unor cerinţe mai detaliate de raportare a lichidităţii în scopuri de supraveghere.

D. Reforme structurale

* Plan de acţiune pentru restructurarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a agenţiilor de implementare, adoptat.

* Sub autoritatea Cabinetului Primului-Ministru, efectuarea unui inventar al autorizaţiilor şi permiselor legate de înregistrarea proprietăţii, operarea unei afaceri sau lucrări de construcţii şi propunerea unui plan de simplificare.

* Guvernul adoptă un plan de intensificare a controalelor muncii nedeclarate. Planul trebuie să conţină ţinte cantitative privind numărul de controale care urmează a fi efectuate.

* Guvernul transmite Parlamentului o propunere de modificare a legii falimentului pentru a scurta timpul necesar închiderii unei afaceri la mai puţin de un an.

* Guvernul finalizează o analiză a cheltuielilor publice destinate cercetării şi dezvoltării, care include şi recomandări de politică menite să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea acestor cheltuieli.

A treia rată [2010 Tr. 2]

A. Consolidarea fiscală

* Atingerea ţintei de deficit de 5,1% din PIB în anul 2009.

* Atingerea reducerii planificate a (i) cheltuielilor de personal, asigurându-se în acelaşi timp măcar o păstrare în termeni nominali la nivel comparativ cu nivelul din anul 2008, (îi) cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, (iii) subvenţiilor şi (iv) cheltuielilor de capital la articole precum vehicule şi echipamente de birou.

* Adoptarea de către Parlament a bugetului pe anul 2010, în baza unui cadru bugetar pe termen mediu cu o ţintă a deficitului care să nu depăşească 4,1% din PIB (adică 3,6% din PIB în termeni de numerar). Această ţintă este susţinută de măsuri concrete, cu principala ajustare pe partea de cheltuieli. Aceste măsuri vor include, printre altele, o plafonare a cheltuielilor cu salariile în sistemul public. Acest buget va include o creştere de 0,5 pp a ratei de contribuţie la sistemul de pensii pilonul 2.

B. Reforma guvernanţei fiscale

* Parlamentul adoptă legea responsabilităţii fiscale. Consiliul fiscal va fi pe deplin operaţional pentru formularea bugetară 2011.

* Adoptarea de către Parlament a cadrului bugetar pe termen mediu pentru 2010-2012, care îndeplineşte cerinţele menţionate mai sus.

* Progrese în implementarea sistemului reformat de salarizare în sectorul public.

* Adoptarea legislaţiei revizuite a pensiilor până la sfârşitul lunii decembrie 2009 şi aprobarea acesteia de către Parlament nu mai târziu de 31 martie 2010.

* Guvernul transmite Parlamentului legislaţia de implementare a recomandărilor CE/FMI/BM în materie de administrare fiscală, acolo unde este cazul.

C. Supravegherea şi reglementarea în sectorul financiar

* Modificarea procedurilor pentru activarea asigurării la depozite, în sensul simplificării şi accelerării plăţilor. Conform noilor prevederi, garanţia la depozite se va plăti în termenul de 20 de zile lucrătoare autorizat în directiva UE privind regimul garanţiilor la depozite.

* Întărirea supervizării financiare şi sectoriale în concordanţă cu legislaţia relevantă a Uniunii Europene. Măsurile de întărire a supervizării financiare ar putea include, printre altele, (i) modificările legislative necesare în vederea asigurării numirii membrilor consiliilor autorităţilor de supervizare pe baza calificărilor tehnice şi a experienţei anterioare în domeniul supervizării în sectorul financiar şi (îi) prevederi prin care să se asigure independenţa financiară a autorităţilor de supervizare şi îmbunătăţirea procesului decizional atât la vârf, cât şi la nivelul mediu al conducerii.

D. Reforme structurale

* Adoptarea de către Guvern a unui plan de acţiune care să includă obiective de referinţă şi un calendar de implementare ce are la bază rezultatul analizei funcţionale independente.

* Restructurarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a agenţiilor de implementare, finalizată.

* Progres în implementarea simplificării administrative privind autorizaţiile şi permisele.

* Progres înregistrat în implementarea planului de intensificare a controalelor care vizează munca nedeclarată.

* Guvernul adoptă un plan de sporire a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice de cercetare şi dezvoltare.

* Parlamentul adoptă legea modificată a falimentului.

A patra rată [2010 Tr. 4]

A. Consolidarea fiscală

* Progres înregistrat în atingerea ţintei de deficit de 4,1% din PIB în anul 2010 (adică 3,6% în termeni de numerar).

* Progres înregistrat în implementarea măsurilor care stau la baza ţintei de deficit.

* Bugetul 2011 este în curs de pregătire, cu o ţintă a deficitului public sub 3% din PIB, atât în termeni de numerar, cât şi ESA 95.

B. Reforma guvernanţei fiscale

* Asigurarea funcţionalităţii depline a consiliului fiscal înfiinţat, care trebuie să joace rolul destinat în formularea bugetului pentru anul 2011.

* Progres în implementarea sistemului reformat de salarizare în sectorul public.

* Progres în implementarea legii revizuite a pensiilor.

* Legislaţia revizuită prin care se implementează recomandările CE/FMI/BM în materie de administrare fiscală va intra în vigoare din iulie 2010.

C. Reforme structurale

* Progres în implementarea planului de acţiune bazat pe rezultatul analizei funcţionale independente.

* Progres în implementarea proiectului de simplificare administrativă pentru autorizaţii şi permise.

* Reformele planificate în sistemul de control al muncii nedeclarate sunt integral implementate.

* Progres în implementarea reformelor planificate în sectorul cercetare-dezvoltare.

A cincea rată [2011 Tr. 2]

A. Consolidarea fiscală

* Atingerea ţintei de deficit în anul 2010 de 4,1% din PIB.

* Realizarea plafonului de cheltuieli de personal pentru anul 2010.

* Adoptarea de către Parlament a bugetului pe anul 2011, cu o ţintă a deficitului sub 3% din PIB în termeni ESA 95. Această ţintă este susţinută de măsuri concrete, cu ajustarea principală pe partea de cheltuieli. Măsurile vor include, printre altele, plafonarea cheltuielilor cu salariile în sistemul public.

B. Reforma guvernanţei fiscale

* Evaluarea funcţionării CBTM, identificarea problemelor şi adoptarea de măsuri pentru soluţionarea acestora.

* Progres în implementarea sistemului de salarizare în sectorul public.

* Progres în implementarea legii revizuite a pensiilor.

C. Reforme structurale

* Progres în implementarea planului de acţiune bazat pe rezultatul analizei funcţionale independente.

* Progres în implementarea proiectului de simplificare administrativă.

* Reformele planificate în sectorul cercetare-dezvoltare, implementate.

Pe tot parcursul implementării programului de asistenţă financiară se va monitoriza performanţa în următorul domeniu:

Inflaţie

Politica monetară trebuie să rămână axată pe stabilitatea preţurilor şi atingerea ţintei de inflaţie stabilite de BNR (3,5% ± 1% la sfârşitul anului 2009 şi sfârşitul anului 2010).

Anexa II

SISTEMUL DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

Pe parcursul implementării asistenţei comunitare, autorităţile relevante vor transmite Comisiei următorii indicatori şi rapoarte, în mod periodic. În general, informaţiile pentru raportare furnizate altor creditori multilaterali şi bilaterali implicaţi în programul de asistenţă financiară din care face parte asistenţa acordată de Comunitate vor fi transmise în acelaşi timp şi Comisiei, cu excepţia cazurilor în care Comisia specifică faptul că acestea nu sunt necesare.

Font 9

Transmiterea datelor la Comisie

*1) Pe măsură ce datele devin disponibile cu o frecvenţă mai mare, acestea vor fi comunicate CE.

*2) Toate formele de instrumente de debit şi de capital, precum şi depozitele nete furnizate celor 9 cele mai mari sucursale româneşti cu capital străin de către băncile lor mamă.

*3)Poziţia lichidităţii nete a BNR vizavi de sectorul bancar (inclusiv rezultatul operaţiunilor de pe piaţa deschisă, facilităţi permanente).