Lege nr. 24 din 17 ianuarie 2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 14 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

c)nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;

2.La articolul 62 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

c)când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d).

3.Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 99. – Constituie abateri disciplinare:

a)manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;

b)încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;

c)atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;

d)desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

e)refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;

f)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

g)nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea;

h)nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;

i)nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;

j)nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;

k)absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului;

l)imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;

m)nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;

n)folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;

o)nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

p)obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;

q)participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;

r)lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii;

s)utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;

ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;

t)exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

4.După articolul 99 se introduce un nou articol, articolul 99^1, cu următorul cuprins:

Art. 99^1. – (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

(2)Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

5.Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 100. – Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:

a)avertismentul;

b)diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la 6 luni;

c)mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet, situate în circumscripţia altei curţi de apel ori în circumscripţia altui parchet de pe lângă o curte de apel;

d)suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;

e)excluderea din magistratură.

Articolul II

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 44. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei. Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3)Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(4)Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(5)Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un magistrat-asistent se exercită de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.

(6)În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară.

2.Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 45. – (1) În cazurile în care ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt titulari ai acţiunii disciplinare, aceştia pot sesiza Inspecţia Judiciară în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

(2)În cazul în care Inspecţia Judiciară este titulară a acţiunii disciplinare, aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

(3)Aspectele semnalate potrivit alin. (1) şi (2) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data solicitării formulate de titularul acţiunii disciplinare potrivit alin. (1) sau de la data sesizării Inspecţiei Judiciare potrivit alin. (2). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(4)Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare:

a)inspectorul judiciar transmite, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea acestora, ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o propunere de clasare, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (1);

b)sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (2).

(5)Primind propunerea de clasare prevăzută la alin. (4) lit. a), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate:

a)să dispună clasarea lucrării şi comunicarea rezultatului persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare;

b)să solicite motivat completarea verificărilor prealabile, atunci când apreciază că acestea nu sunt complete. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost solicitată de titularul acţiunii disciplinare;

c)să dispună începerea cercetării disciplinare prealabile.

(6)În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar:

a)transmite autorului sesizării, în termen de 7 zile de la finalizarea verificării prealabile, propunerea de începere a cercetării disciplinare prealabile, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (1);

b)dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare prealabile, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (2).

(7)Primind propunerea de începere a cercetării prealabile prevăzute la alin. (6) lit. a), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune începerea cercetării disciplinare prealabile.

(8)În situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează.

3.Articolul 45^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 45^1. – (1) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.

(2)Cercetarea disciplinară se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal.

(3)Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă.

(4)Organul de urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare, într-un termen rezonabil, actul prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale.

(5)Suspendarea cercetării disciplinare se dispuse de inspectorul judiciar prin rezoluţie şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(6)Cercetarea prealabilă se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(7)Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită.

4.Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 46. – (1) În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:

a)admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;

b)clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă;

c)respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.

(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

(3)Rezoluţia inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune completarea cercetării disciplinare de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.

(4)Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, una din soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c).

(5)Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

(6)Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:

a)respingerea contestaţiei;

b)admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.

(7)Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă.

5.După articolul 46 se introduce un nou articol, articolul 46^1, cu următorul cuprins:

Art. 46^1. – (1) În cazul prevăzut la art. 45 alin. (7), Inspecţia Judiciară comunică rezultatul cercetării prealabile titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia. Dacă apreciază că cercetarea este incompletă, titularul acţiunii disciplinare poate solicita o singură dată Inspecţiei Judiciare completarea acesteia. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost solicitată şi se comunică titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia.

(2)După primirea rezultatului cercetării prealabile, în condiţiile alin. (1), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate exercita acţiunea disciplinară prin sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

6.Articolul 47 va avea următorul cuprins:

Art. 47. – (1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare ori, după caz, a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.

(2)Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către inspectorul judiciar care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.

(3)În cazul în care acţiunea disciplinară este exercitată de ministrul justiţiei, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acţiunea disciplinară este susţinută de către titular ori de un reprezentant desemnat de acesta.

(4)Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe.

(5)Dispoziţiile art. 45^1 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.

(7)Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

7.Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 48. – (1) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:

a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;

b)temeiul de drept al aplicării sancţiunii;

c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;

d)sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;

e)calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;

f)instanţa competentă să judece calea de atac.

(2)Prevederile alin. (1) se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cuprinsul hotărârii.

8.Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 49. – (1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

(2)Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă la lucrările secţiei în care se judecă această acţiune.

(3)Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară sau de către ceilalţi titulari ai acţiunii disciplinare care au exercitat-o. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.

(4)Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare.

(5)Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (3) este irevocabilă.

9.După articolul 49 se introduce un nou articol, articolul 49^1, cu următorul cuprins:

Art. 49^1. – (1) Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei.

(2)Pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.

10.Articolul 61 se abrogă.

11.După articolul 64 se introduce un nou capitol, capitolul VI^1 "Organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari", cuprinzând articolele 64^1-64^15, cu următorul cuprins:

Capitolul VI^1Organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari

Art. 64^1. – (1) Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare.

(2)Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct, numiţi prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(3)Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate.

(4)Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 64^2. – (1) Pentru realizarea atribuţiilor sale, Inspecţia Judiciară dispune de un aparat propriu.

(2)Aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este organizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare funcţionează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionari publici şi personal contractual.

(3)Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, structura organizatorică şi atribuţiile compartimentelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-şef, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Inspecţia Judiciară funcţionează cu un număr maxim de 70 de posturi.

(5)Posturile Inspecţiei Judiciare prevăzute la alin. (4) vor fi preluate din numărul maxim de posturi finanţate Consiliului Superior al Magistraturii prin legea bugetară anuală.

(6)Numărul maxim de posturi pentru aparatul Inspecţiei Judiciare poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-şef, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(7)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Inspecţiei Judiciare se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate Inspecţiei Judiciare fiind evidenţiate distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 64^3. – (1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.

(2)Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora.

(4)Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 3 ani şi poate fi înnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1).

(5)Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit prevăzut la art. 64^4. (6) Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursul suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă.

Art. 64^4. – (1) Evaluarea calităţii managementului Inspecţiei Judiciare se face anual, printr-un audit extern independent.

(2)Finanţarea auditului prevăzut la alin. (1) se face din bugetul Inspecţiei Judiciare. Selectarea entităţii care va efectua auditul se face cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice.

(3)La procedura de achiziţie publică nu pot participa entităţi din sectorul public sau entităţi din sectorul privat la care statul este acţionar.

(4)Raportul de audit se întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu, recomandări privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor de către conducerea Inspecţiei Judiciare, precum şi recomandări privind necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor acesteia.

(5)În termen de maximum 5 zile de la primirea raportului de audit, inspectorul-şef procedează la comunicarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 64^5. – (1) Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:

a)exercită funcţia de conducere şi organizare a activităţii Inspecţiei Judiciare;

b)reprezintă Inspecţia Judiciară în relaţiile cu Consiliul Superior al Magistraturii sau cu alte instituţii interne sau internaţionale;

c)exercită atribuţiile legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite;

d)ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare;

e)stabileşte anual sau ori de câte ori se impune domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, după consultarea inspectorilor judiciari ori la propunerea oricăruia dintre titularii acţiunii disciplinare;

f)stabileşte echipele de control, în domeniile prevăzute la lit. e);

g)numeşte, în condiţiile legii, inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal din cadrul Inspecţiei Judiciare, dispune modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestora;

h)stabileşte atribuţiile şi sarcinile individuale ale personalului din subordine, aprobând fişele de post ale acestuia;

i)evaluează, în condiţiile legii, personalul din subordine;

j)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

(2)Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare nu solicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio autoritate, instituţie sau persoană în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanşarea, desfăşurarea şi valorificarea controalelor, cu excepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege.

(3)Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare este ordonator de credite, potrivit legii.

(4)Inspectorul-şef adjunct îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)coordonează activitatea personalului Inspecţiei Judiciare, altul decât inspectorii judiciari;

b)ajută inspectorul-şef în activitatea de verificare şi avizare a actelor şi rezoluţiilor întocmite de către inspectorii judiciari;

c)coordonează activitatea de protecţie şi securitate a muncii;

d)coordonează formarea profesională a inspectorilor judiciari şi activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecţiei Judiciare;

e)este înlocuitorul de drept al inspectorului-şef;

f)exercită orice alte atribuţii delegate de inspectorul-şef.

Art. 64^6. – (1) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 8 ani în magistratură, care au cel puţin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare.

(2)Concursul constă în susţinerea unei probe scrise şi a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele şi orice alte reglementări în materia organizării şi funcţionării instanţelor, a parchetelor şi a Inspecţiei Judiciare, precum şi prevederile Codului de procedură penală sau ale Codului de procedură civilă, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare şi posturile care se scot la concurs se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei concursului. Concursul se organizează cu cel puţin 3 luni înainte de data expirării mandatului de inspector judiciar.

Art. 64^7. – (1) Pe durata exercitării mandatului de inspector-şef, inspector-şef adjunct şi inspector judiciar, judecătorii şi procurorii sunt suspendaţi de drept din funcţiile pe care le ocupă la instanţe şi parchete. Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere sunt obligaţi să opteze între funcţia de conducere şi cea de inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de a ocupa în continuare funcţia de inspector judiciar. După cele 30 de zile, postul de conducere sau de inspector judiciar pentru care nu s-a făcut opţiunea devine vacant de drept.

(2)Dispoziţiile referitoare la sancţiunile şi abaterile disciplinare, precum şi procedura disciplinară se aplică în mod corespunzător inspectorilor judiciari.

(3)Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt revocaţi din funcţie în cazul în care li s-a aplicat o sancţiune disciplinară sau în cazul prevăzut la art. 64^13 alin. (5).

(4)La încetarea funcţiei de inspector judiciar, judecătorii şi procurorii revin la instanţele sau parchetele unde au funcţionat anterior ori, cu consimţământul lor, la alte instanţe sau parchete unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii. Art. 134^1 alin. (2)-(5) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 64^8. – (1) Inspectorii judiciari îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi imparţial.

(2)Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat. În acest caz, dosarul se repartizează altui inspector judiciar, în mod aleatoriu, cu respectarea dispoziţiilor art. 64^9.

Art. 64^9. – (1) Modul de repartizare a sesizărilor şi a dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigură repartizarea aleatorie a dosarelor.

(2)Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari se poate face numai în următoarele cazuri, cu aplicarea alin. (1):

a)imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timp de cel puţin 20 de zile;

b)solicitare motivată a inspectorului judiciar căruia i-a fost repartizată lucrarea;

c)suspendarea din activitate, în condiţiile legii;

d)ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei cercetate, imparţialitatea cercetării disciplinare ar putea fi afectată;

e)conflict de interese.

(3)Actele, documentele sau orice alte informaţii solicitate de Inspecţia Judiciară ori care sunt necesare pentru desfăşurarea cercetării disciplinare se transmit direct Inspecţiei Judiciare.

(4)Inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducătorilor instanţelor sau parchetelor, orice informaţii, date, documente sau pot face orice verificări pe care le consideră necesare în vederea efectuării cercetării disciplinare ori a exercitării celorlalte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

(5)Actele, documentele sau orice alte informaţii care se află pe rolul Inspecţiei Judiciare au caracter confidenţial, cu excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public.

Art. 64^10. – (1) Inspectorii judiciari au următoarele atribuţii:

a)în materie disciplinară, dispun şi efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori, inclusiv faţă de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi faţă de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prezentei legi;

b)efectuează verificări la instanţele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile şi informează Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;

c)efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale şi informează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;

d)verifică eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei şi a parchetului, a calităţii corespunzătoare a serviciului, semnalează deficienţele constatate şi formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora, pe care le prezintă secţiei corespunzătoare;

e)verifică sesizările adresate Inspecţiei Judiciare sau se sesizează din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi a magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ori în legătură cu încălcarea obligaţiilor profesionale ale acestora;

f)efectuează, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, verificări privind condiţia bunei reputaţii, pentru judecătorii şi procurorii în funcţie;

g)efectuează verificările dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru soluţionarea cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei judecătorilor; prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul cuprinzând rezultatul verificărilor;

h)efectuează orice alte verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.

(2)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), d) se efectuează din oficiu sau la solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ori a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 64^11. – (1) În exercitarea atribuţiilor lor prevăzute la art. 64^10, cu excepţia celor referitoare la efectuarea cercetării disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte de inspecţie pe care le aduc la cunoştinţa instanţelor/parchetelor supuse verificărilor, în vederea formulării de obiecţiuni.

(2)Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (1), împreună cu obiecţiile formulate, se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care stabileşte măsurile ce se impun pentru remedierea situaţiei.

(3)În situaţia în care apreciază că obiecţiile sunt întemeiate, secţia Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune, în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate.

Art. 64^12. – (1) Verificarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie a judecătorilor şi procurorilor în funcţie se face de către Inspecţia Judiciară, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.

(2)Raportul de inspecţie întocmit în urma verificărilor privind buna reputaţie se comunică magistratului care face obiectul sesizării şi persoanei care a înaintat sesizarea, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulării de obiecţii.

(3)Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (2), împreună cu obiecţiile formulate, se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe baza raportului şi a obiecţiilor formulate, secţia corespunzătoare adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către magistrat a condiţiei de bună reputaţie ori, dacă apreciază că obiecţiile sunt întemeiate, dispune, în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie cuprinde şi propunerea de eliberare din funcţie, în temeiul art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Pe parcursul procedurii de verificare şi constatare a îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la finalizarea procedurii, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor de verificare sau dacă aceste proceduri sunt de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei.

(5)Hotărârea secţiei prevăzută la alin. (3) poate fi atacată cu contestaţie la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la comunicare, iar hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în acelaşi termen. Hotărârea instanţei este irevocabilă.

(6)Hotărârea irevocabilă prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie se comunică Preşedinţiei României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.

Art. 64^13. – (1) Evaluarea activităţii profesionale a inspectorilor judiciari se face anual de o comisie formată din inspectorul-şef şi alţi 2 membri aleşi de adunarea generală a inspectorilor judiciari, prin acordarea unui calificativ: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".

(2)Inspectorii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3)În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere inspectorului-şef ori inspectorului evaluat orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie.

(4)Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 36 alin. (2).

(5)Inspectorul judiciar care primeşte calificativul "nesatisfăcător" sau de două ori consecutiv calificativul "satisfăcător" este revocat din funcţia de inspector judiciar.

(6)Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari şi procedura de evaluare se stabilesc prin regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare.

Art. 64^14. – (1) Perioada în care judecătorul sau procurorul este inspector judiciar constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

(2)Pe perioada mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecătorilor şi procurorilor detaşaţi, precum şi obligaţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.

(3)Inspectorii judiciari pot participa, pe parcursul mandatului, la concursurile sau procedurile de selecţie în vederea promovării în funcţii de execuţie a magistraţilor. În caz de promovare, inspectorii pot opta între continuarea mandatului de inspector, cu dobândirea noului grad profesional, şi promovarea efectivă în funcţia de execuţie pentru care au candidat, în termen de 30 de zile de la data validării rezultatelor examenului de promovare.

(4)Salarizarea şi drepturile inspectorilor se stabilesc în condiţiile legii.

Art. 64^15. – Paza sediului Inspecţiei Judiciare, a bunurilor şi a valorilor aparţinând acesteia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

Articolul III

(1)Dispoziţiile art. II se aplică la 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, dată la care devine operaţională Inspecţia Judiciară. La aceeaşi dată se desfiinţează comisiile de disciplină.

(2)Lucrările şi dosarele aflate pe rolul comisiilor de disciplină la data prevăzută la alin. (1) se finalizează de inspectorii judiciari care le au în lucru sau de alţi inspectori desemnaţi de inspectorul-şef, potrivit prevederilor prezentei legi.

Articolul IV

(1)Prin reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii, posturile din cadrul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii se preiau de Inspecţia Judiciară organizată potrivit prezentei legi, iar personalul este preluat şi reîncadrat în noua structură în condiţiile prezentei legi.

(2)Cheltuielile aferente personalului şi posturilor preluate de Inspecţia Judiciară de la Consiliul Superior al Magistraturii vor fi alocate din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii în bugetul Inspecţiei Judiciare.

(3)Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Inspecţiei Judiciare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), vor fi alocate din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. Echipamentele informatice, mobilierul, aparatura birotică, precum şi alte active necesare desfăşurării activităţii Inspecţiei Judiciare vor fi transferate, prin protocol de predare-preluare, din gestiunea Consiliului Superior al Magistraturii în gestiunea Inspecţiei Judiciare.

(4)Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice ca, la propunerea ordonatorilor de credite bugetare, să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare.

Articolul V

(1)Şeful Serviciului de inspecţie pentru judecători şi şeful Serviciului de inspecţie pentru procurori vor continua să funcţioneze ca inspectori în cadrul Inspecţiei Judiciare, până la expirarea mandatului lor de inspector.

(2)Inspectorii judiciari aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a legii îşi continuă mandatul până la data expirării acestuia, urmând ca procedura prevăzută de prezenta lege pentru ocuparea funcţiilor de inspector judiciar să se aplice pentru noile numiri.

(3)În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va adopta hotărârea pentru aprobarea regulamentului prevăzut la art. 64^3 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al registraturii, cu modificările şi completările ulterioare, şi va organiza concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct. Inspectorul-şef în funcţie îşi continuă activitatea până la data numirii în funcţie a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile prezentei legi.

(4)În termen de 30 de zile de la numirea în funcţie, inspectorul-şef:

a)aprobă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare;

b)propune spre aprobare Plenului Consiliului Superior al Magistraturii Regulamentul prevăzut la art. 64^6 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi normele prevăzute la art. 64^1 alin. (4) din aceeaşi lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

Bucureşti, 17 ianuarie 2012.

Nr. 24.