Convenție
Convenţie din 26 septembrie 1986
cu privire la asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica
- Emitent
- Act Internațional
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 67 din 14 mai 1990
Textul actului · 19 articole
100%
cu privire la asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica
Notă *) Traducere.
Statele părţi la prezenta convenţie,
cunoscînd ca intr-o serie de state se desfăşoară activităţi nucleare,
notînd ca s-au luat şi se iau măsuri ample pentru asigurarea unui nivel înalt de securitate în activităţile nucleare, în vederea prevenirii accidentelor nucleare şi limitarii cit mai mult posibil a consecintelor oricărui asemenea accident care ar putea să se produca,
dorind sa intareasca în continuare cooperarea internationala în dezvoltarea şi folosirea energiei nucleare în condiţii de siguranţă,
convinse de necesitatea instituirii unui cadru international care să faciliteze furnizarea prompta de asistenţa în cazul unui accident nuclear sau al unei urgente radiologice, în scopul atenuarii consecintelor acestora,
notînd utilitatea aranjamentelor bilaterale şi multilaterale cu privire la asistenţa reciproca în acest domeniu,
luînd nota de activităţile Agentiei Internationale pentru Energia Atomica privind elaborarea de recomandari pentru aranjamentele referitoare la asistenţa reciproca de urgenta în caz de accident nuclear sau de urgenta radiologica,
au convenit după cum urmeaza:
1.Statele părţi vor coopera între ele şi cu Agentia Internationala pentru Energia Atomica (denumita în cele ce urmeaza agentia) în conformitate cu prevederile prezentei conventii pentru a facilita acordarea de asistenţa prompta în caz de accident nuclear sau de urgenta radiologica pentru a limita cit mai mult posibil consecintele acestora şi a proteja viaţa, bunurile materiale şi mediul înconjurător de efectele degajarilor radioactive.
2.Pentru a facilita aceasta cooperare, statele părţi pot sa incheie înţelegeri bilaterale sau multilaterale sau, unde va fi cazul, o combinaţie a acestora, cu scopul de a preveni sau limita cit mai mult posibil vatamarile şi daunele care ar putea fi cauzate de un accident nuclear sau de o urgenta radiologica.
3.Statele părţi vor solicita agentiei, actionind în cadrul statutului sau, să depună toate eforturile, în conformitate cu prevederile prezentei conventii, pentru a promova, a facilita şi a sprijini cooperarea dintre statele părţi, prevăzută de aceasta convenţie.
1.Dacă un stat parte are nevoie de asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica, indiferent dacă accidentul sau urgenta îşi are originea în limitele teritoriului, controlului sau jurisdictiei sale, el poate solicita aceasta asistenţa, direct sau prin intermediul agentiei, de la oricare alt stat parte şi de la agentie sau, unde este cazul, de la alte organizaţii internationale interguvernamentale (denumite în cele ce urmeaza organizaţii internationale).
2.Un stat parte care solicită asistenţa va specifică volumul şi tipul asistentei necesare şi, cînd acest lucru este posibil, va transmite părţii care acorda asistenţa informaţiile care îi pot fi necesare acestei părţi pentru a stabili măsura în care poate satisface cererea. În cazul în care statul solicitant este în imposibilitate de a specifică volumul şi tipul asistentei necesare, statul parte solicitant şi partea care acorda asistenţa, după consultari, vor stabili volumul şi tipul asistentei necesare.
3.Fiecare stat parte, caruia i se adreseaza direct o cerere pentru o astfel de asistenţa, va decide şi va notifica cu promptitudine statului parte solicitant, în mod direct sau prin intermediul agentiei, dacă este în măsura sa furnizeze asistenţa ceruta, precum şi volumul şi condiţiile asistentei pe care ar putea sa o acorde.
4.În limitele capacităţilor lor, statele părţi vor determina şi notifica agentia în ce priveste expertii, echipamentele şi materialele pe care pot să le puna la dispoziţie pentru acordarea de asistenţa altor state părţi în caz de accident nuclear sau de urgenta radiologica, precum şi condiţiile, în special financiare, în care pot furniza aceasta asistenţa.
5.Orice stat parte poate solicita asistenţa în legătură cu tratamentul medical sau evacuarea temporara pe teritoriul altui stat parte a persoanelor afectate de un accident nuclear sau de o urgenta radiologica.
6.În conformitate cu statutul sau şi cu prevederile prezentei conventii, agentia va raspunde la cererea de asistenţa a unui stat parte care solicită asistenţa sau a unui stat membru, în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica, prin:
a)punerea la dispoziţie a resurselor corespunzătoare alocate acestui scop;
b)transmiterea prompta a cererii către celelalte state şi organizaţii internationale care, conform datelor agentiei, pot sa dispună de resursele necesare;
c)coordonare la nivel international a asistentei care poate fi astfel disponibila, dacă statul care solicită asistenţa îi va cere acest lucru.
În afară de cazul ca se convine altfel:
a)statului solicitant, pe teritoriul sau, îi va reveni raspunderea, controlul, coordonarea şi supervizarea de ansamblu ale asistentei. În cazul cînd asistenţa implica personal, partea care o acorda va desemna, prin consultare cu statul solicitant, persoana care va raspunde şi îşi va prelua sarcina de supervizare operationala directa asupra personalului şi echipamentelor furnizate de ea. Persoana desemnata va exercita aceasta supervizare în cooperare cu autorităţile corespunzătoare ale statului solicitant;
b)statul solicitant va furniza, în limita posibilitatilor sale, instalaţii şi servicii locale necesare pentru administrarea rationala şi eficienta a asistentei. El va asigura, de asemenea, protectia personalului, echipamentelor şi materialelor introduse pe teritoriul sau de partea care acorda asistenţa sau în numele ei, într-un astfel de scop;
c)dreptul de proprietate asupra echipamentelor şi materialelor furnizate de oricare din părţi în cursul perioadei de asistenţa nu va fi afectat şi va fi asigurata returnarea lor;
d)un stat parte, care acorda asistenţa, ca răspuns la o cerere facuta în virtutea paragrafului 5 al art. 2, va coordona aceasta asistenţa pe teritoriul sau.
1.Fiecare stat parte va face cunoscut agentiei şi celorlalte state părţi, direct sau prin intermediul agentiei, autorităţile sale competente şi punctele de contact autorizate sa transmita şi sa primeasca cereri pentru asistenţa şi sa accepte oferte de asistenţa. Aceste puncte de contact, precum şi un punct central din cadrul agentiei, vor fi accesibile în permanenta.
2.Fiecare stat parte va informa prompt agentia asupra oricăror modificari care vor fi aduse informaţiilor la care se face referire în paragraful 1.
3.Agentia va comunică, în mod regulat şi operativ, statelor părţi, statelor membre şi organizaţiilor internationale pertinente, informaţiile la care se face referire în paragrafele 1 şi 2.
În conformitate cu paragraful 3 al art. 1 şi fără a afecta alte prevederi ale prezentei conventii, statele părţi vor cere agentiei:
a)sa colecteze şi difuzeze statelor părţi şi statelor membre informaţii cu privire la:
i)expertii, echipamentele şi materialele care ar putea fi puse la dispoziţie în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica;
îi) metodologiile, tehnicile şi rezultatele disponibile ale lucrărilor de cercetare, în legătură cu interventiile în cazul unor accidente nucleare sau urgente radiologice;
a)sa acorde asistenţa unui stat parte sau stat membru, la cerere, în oricare dintre problemele de mai jos sau oricare alte probleme corespunzătoare:
i)elaborarea planurilor de urgenta în caz de accidente nucleare şi de urgente radiologice, precum şi a legislaţiei corespunzătoare;
îi) punerea la punct a unor programe adecvate de pregatire a personalului chemat sa intervina în caz de accidente nucleare sau urgente radiologice;
iii) transmiterea cererilor de asistenţa şi a informaţiilor relevante în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica;
iv) punerea la punct de programe, proceduri şi norme corespunzătoare pentru supravegherea radioactivitatii;
v)realizarea de studii cu privire la fezabilitatea de stabilire a unor sisteme adecvate de supraveghere a radioactivitatii;
c)sa puna la dispoziţia unui stat parte sau unui stat membru, care solicită asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica, resursele corespunzătoare stocate pentru efectuarea unei evaluari initiale a accidentului sau a urgentei;
d)să-şi ofere bunele oficii statelor părţi şi statelor membre în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica;
e)sa stabileasca şi sa menţină legătură cu organizaţiile internationale pertinente, cu scopul de a obtine şi a schimba informaţii şi date relevante, şi sa furnizeze o lista a acestor organizaţii statelor părţi, statelor membre şi organizaţiilor sus-menţionate.
1.Statul solicitant şi partea care acorda asistenţa vor proteja confidentialitatea informaţiilor confidentiale la care au acces oricare din ele în legătură cu asistenţa acordată în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica. Aceste informaţii vor fi utilizate exclusiv în scopul asistentei convenite.
2.Partea care acorda asistenţa va face toate eforturile pentru a se pune de acord cu statul solicitant înainte de a da publicităţii informaţii cu privire la asistenţa acordată în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica.
1.Partea care acorda asistenţa poate oferi gratuit asistenţa statului solicitant. Cînd examineaza acordarea de asistenţa pe o asemenea baza, partea care acorda asistenţa va ţine seama de:
a)natura accidentului nuclear sau a urgentei radiologice;
b)locul de origine a accidentului nuclear sau a urgentei radiologice;
c)nevoile tarilor în curs de dezvoltare;
d)nevoile specifice ale tarilor care nu deţin instalaţii nucleare;
e)alti factori relevanti.
2.Cînd asistenţa se acordă, integral sau parţial, pe bază de rambursare, statul solicitant va rambursa părţii care acorda asistenţa cheltuielile aferente serviciilor efectuate de persoanele sau organizaţiile care acţionează în numele acesteia, precum şi toate cheltuielile legate de asistenţa în măsura în care aceste cheltuieli nu se achită direct de către statul solicitant. Dacă nu se convine altfel, rambursarea se va efectua fără întîrziere după ce partea care acorda asistenţa a prezentat cererea sa de rambursare statului solicitant şi, în ce priveste cheltuielile, altele decit cele locale, poate fi liber transferata.
3.Cu toate cele prevăzute la paragraful 2 de mai sus, partea care acorda asistenţa poate, în orice moment, sa renunte la rambursare sau sa accepte aminarea acesteia, parţial sau integral. La luarea în considerare a unei astfel de renuntari sau aminari, părţile care acorda asistenţa vor tine seama în mod cuvenit de nevoile tarilor în curs de dezvoltare.
1.Statul solicitant va acorda personalului părţii care acorda asistenţa şi personalului actionind în numele acesteia, privilegiile, imunitatile şi facilitatile necesare pentru a asigura exercitarea functiilor lor de asistenţa.
2.Statul solicitant va acorda urmatoarele privilegii şi imunitati personalului părţii care acorda asistenţa sau personalului actionind în numele acesteia, care a fost în mod cuvenit notificat statului solicitant şi a fost acceptat de acesta:
a)imunitate de arestare, detentie şi urmărire legala, inclusiv jurisdictie penala, civila şi administrativa, ale statului solicitant, pentru acte sau omisiuni în exercitarea functiilor sale;
b)scutirea de impozite, vama sau alte taxe, cu excepţia celor incluse în mod normal în preţul bunurilor sau platite pentru serviciile facute, în legătură cu indeplinirea functiilor lui de asistenţa.
3.Statul solicitant:
a)va acorda părţii care ofera asistenţa scutirea de vama, impozite sau alte taxe asupra materialelor şi bunurilor introduse pe teritoriul statului solicitant de către partea care acorda asistenţa în scopul acestei asistente;
b)va acorda imunitatea de confiscare, sechestrare sau rechizitionare pentru aceste materiale şi bunuri.
4.Statul solicitant va asigura returnarea acestor materiale şi bunuri. La cererea părţii care acorda asistenţa, înainte de returnarea lor, statul solicitant va lua măsuri pentru decontaminarea necesară a echipamentelor recuperabile folosite pentru asistenţa, în măsura mijloacelor sale.
5.Statul solicitant va facilita intrarea, sederea şi ieşirea de pe teritoriul sau naţional a personalului notificat conform paragrafului 2, precum şi pentru echipamentele şi bunurile necesare pentru asistenţa.
6.Nici o dispoziţie a acestui articol nu obliga statul solicitant sa acorde privilegiile şi imunitatile prevăzute de paragrafele precedente propriilor săi cetăţeni sau rezidentilor săi.
7.Fără a prejudicia privilegiile şi imunitatile, toţi acei care beneficiaza de privilegiile şi imunitatile prevăzute de prezentul articol, sînt obligati să respecte legile şi reglementarile statului solicitant. Totodata, ei sînt obligati sa nu se amestece în afacerile interne ale statului solicitant.
B. Nici o dispoziţie a acestui articol nu va prejudicia drepturile şi oblibaţiile referitoare la privilegiile şi imunitatile acordate în virtutea altor acorduri internationale sau a regulilor de drept international cutumiar.
9.La semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la prezenta convenţie, un stat poate declara că nu se considera legat, integral sau parţial, de paragrafele 2 şi 3.
10.Un stat parte care a facut o declaratie conform paragrafului 9, poate în orice moment sa o retraga prin notificare adresata depozitarului.
La cererea statului solicitant sau a părţii care acorda asistenţa, fiecare stat parte se va stradui sa faciliteze tranzitul pe teritoriul sau, de la şi către statul solicitant, al personalului care a fost notificat în mod cuvenit, precum şi al echipamentelor şi bunurilor folosite pentru asistenţa.
1.Statele părţi vor coopera strins pentru a facilita rezolvarea urmaririlor şi reparatiilor judiciare angajate în virtutea acestui articol.
2.Dacă nu se convine altfel, pentru orice deces sau vatamare a persoanelor fizice, deteriorari sau pierderi de bunuri, sau daune aduse mediului înconjurător, cauzate pe teritoriul sau ori în alta zona aflata sub jurisdictia sau controlul sau, în cursul acordarii asistentei solicitate, statul solicitant:
a)nu va angaja nici o urmărire judiciara împotriva părţii care acorda asistenţa, sau împotriva persoanelor fizice sau juridice care acţionează în numele acesteia;
b)îşi va asuma sarcina urmaririlor şi acţiunilor judiciare angajate de terti împotriva părţii care acorda asistenţa sau împotriva persoanelor fizice sau juridice actionind în numele acesteia;
c)va despagubi partea care acorda asistenţa sau persoanele fizice sau juridice actionind în numele acesteia cu privire la urmaririle şi actiunile menţionate la alin. b);
d)va varsa o reparatie părţii care acorda asistenţa sau persoanelor fizice sau juridice actionind în numele acesteia în caz de:
i)deces sau vatamari ale personalului părţii care acorda asistenţa sau ale persoanelor fizice actionind în numele acesteia;
îi) pierdere sau deteriorare a echipamentelor sau a materialelor neconsumabile folosite pentru asistenţa;
cu excepţia cazurilor de actiune premeditata din partea celor care au cauzat decesul, vatamarea, pierderea sau dauna.
3.Acest articol nu va împiedica varsarea de reparatii sau indemnizatii prevăzute de alte acorduri internationale sau legile naţionale ale oricărui stat, aplicabile.
4.Nici o dispoziţie a acestui articol nu obliga statul solicitant să aplice paragraful 2, integral sau parţial, propriilor săi cetăţeni sau rezidentilor săi.
5.La semnarea, ratificarea, acceptarea sau aprobarea acestei conventii, sau aderarea la aceasta, un stat poate să declare:
a)că nu se considera legat, integral sau parţial, de paragraful 2;
b)că nu va aplica paragraful 2, integral sau parţial, în caz de neglijenta grava din partea persoanelor care au cauzat decesul, vatamarea, pierderea sau dauna.
6.Un stat parte care a facut o declaratie conform paragrafului 5 poate să şi-o retraga în orice moment prin notificare adresata depozitarului.
După consultarile cuvenite şi prin notificare scrisa, statul solicitant sau partea care acorda asistenţa poate cere, în orice moment, încetarea asistentei primite sau furnizate în baza acestei conventii. Aceasta cerere, odata facuta, părţile implicate se vor consulta pentru a lua măsuri în vederea încetării cuvenite a asistentei.
Aceasta convenţie nu va afecta drepturile şi oblibaţiile reciproce ale statelor părţi în virtutea acordurilor internationale existente cu privire la problemele prevăzute de prezenta convenţie sau în virtutea unor viitoare acorduri internationale incheiate în conformitate cu obiectul şi scopul prezentei conventii.
1.În cazul unui litigiu între statele părţi sau între un stat parte şi agentie, cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei conventii, părţile în litigiu se vor consulta în vederea rezolvarii litigiului prin negocieri sau prin orice alt mijloc pasnic de rezolvare a litigiilor acceptabil pentru acestea.
2.Dacă un litigiu de aceasta natura între statele părţi nu poate fi rezolvat în decurs de un an de la data cererii pentru consultari prevăzute la paragraful 1, la cererea oricarei părţi la un astfel de litigiu acesta va fi supus arbitrajului sau transmis Curtii Internationale de Justiţie pentru decizie. Dacă, în decurs de şase luni de la data cererii de arbitraj, părţile în litigiu nu ajung la un acord asupra organizarii arbitrajului, o parte poate cere presedintelui Curtii Internationale de Justiţie sau secretarului general al O.N.U. sa desemneze unu sau mai mulţi arbitri. În caz de conflict între cererile părţilor la litigiu, cererea adresata secretarului general al Organizaţiei Natiunilor Unite va prevala.
3.La semnarea, ratificarea, acceptarea sau aprobarea prezentei conventii, ori aderarea la ea, un stat poate declara că nu se considera legat de una sau ambele proceduri de rezolvare a litigiilor prevăzute la paragraful 2. Celelalte state părţi nu vor fi legate de procedura de rezolvare a litigiilor, prevăzută la paragraful 2 cu privire la un stat parte pentru care o astfel de declaratie este în vigoare.
4.Un stat parte care a facut o declaratie conform prevederilor paragrafului 3, poate în orice moment sa retraga printr-o notificare adresata depozitarului.
1.Prezenta convenţie este deschisa pentru semnare de către toate statele, precum şi Namibia, reprezentata de Consiliul Natiunilor Unite pentru Namibia, la sediul din Viena al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica şi la sediul Organizaţiei Natiunilor Unite din New York, cu incepere din 26 septembrie 1986 şi respectiv, 6 octombrie 1986, şi pînă la intrarea ei în vigoare sau în cursul unei perioade de 12 luni, dacă aceasta este mai lunga.
2.Un stat, precum şi Namibia, reprezentata de Consiliul Natiunilor Unite pentru Namibia, îşi pot exprima consimtamintul de a fi legate de prezenta convenţie prin semnare sau prin depunerea unui instrument de ratificare, acceptare sau aprobare după semnarea, care este supusă ratificarii, acceptarii sau aprobării, sau prin depunerea unui instrument de aderare. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare vor fi transmise depozitarului.
3.Prezenta convenţie va intra în vigoare la 30 de zile după ce trei state îşi vor fi exprimat consimtamintul de a fi legate de aceasta.
4.Pentru fiecare stat care îşi exprima consimtamintul de a fi legat de prezenta convenţie după intrarea ei în vigoare, convenţia va intra în vigoare pentru acel stat la 30 de zile după data exprimarii consimtamintului.
5.a). Prezenta Convenţie va fi deschisa, conform prevederilor acestui articol, pentru aderarea organizaţiilor internationale şi organizaţiilor de integrare regionala constituite din state suverane, care au competenţa de a negocia, incheia şi aplica acorduri internationale în problemele prevăzute de prezenta convenţie.
b). Pentru problemele care ţin de competenţa lor, aceste organizaţii actionind în numele lor propriu vor exercita drepturile şi îndeplini oblibaţiile pe care prezenta convenţie le atribuie statelor părţi.
c). Cînd îşi depune instrumentele de aderare, o astfel de organizaţie va transmite depozitarului o declaratie în care va indica intinderea competentei sale cu privire la problemele prevăzute de prezenta convenţie.
d). O astfel de organizaţie nu va avea nici un vot suplimentar acelora pe care le au statele ei membre.
Un stat poate, la semnarea convenţiei sau la orice data ulterioară înainte ca prezenta convenţie să între în vigoare pentru acest stat, sa declare ca va aplica prezenta convenţie cu titlu provizoriu.
1.Un stat parte poate propune amendamente la prezenta convenţie. Amendamentul propus va fi inaintat depozitarului, care îl va comunică imediat tuturor celorlalte state părţi.
2.Dacă majoritatea statelor părţi vor cere depozitarului convocarea unei conferinte pentru a examina amendamentele propuse, depozitarul va invita toate statele părţi sa participe la o astfel de conferinta care îşi va începe lucrarile după cel puţin 30 de zile de la transmiterea invitatiilor. Orice amendament adoptat la conferinta cu o majoritate de 2/3 din toate statele părţi va fi consemnat într-un protocol care va fi deschis spre semnare de către toate statele părţi, la Viena şi New York.
3.Protocolul va intra în vigoare la 30 de zile după ce trei state îşi vor fi exprimat consimtamintul de a fi legate. Pentru fiecare stat care îşi exprima consimtamintul de a fi legat prin protocol după intrarea lui în vigoare, protocolul va intra în vigoare pentru acest stat la 30 de zile după data exprimarii consimtamintului.
1.Un stat parte poate denunta prezenta convenţie printr-o notificare scrisa adresata depozitarului.
2.Denuntarea va avea efect un an după data la care depozitarul primeste notificarea.
1.Directorul general al agentiei va fi depozitarul prezentei conventii.
2.Directorul general va notifica prompt statele părţi şi toate celelalte state, cu privire la:
a)fiecare semnare a prezentei conventii sau oricărui protocol sau amendare;
b)fiecare depunere a unui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare privind prezenta convenţie sau orice protocol de amendare;
c)orice declaratie sau orice retragere de declaratie, facute în conformitate cu art. 8, 10 şi 13;
d)orice declaratie de aplicare provizorie a prezentei conventii conform art. 15;
e)intrarea în vigoare a prezentei conventii şi a oricărui amendament care i-a fost adus;
f)orice denuntare a convenţiei în conformitate cu art. 17.
Originalul prezentei conventii, ale carei versiuni în limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa şi spaniola sînt egal autentice, va fi depus pe linga directorul general al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica care va trimite copii certificate statelor părţi şi tuturor celorlalte state.
Subsemnatii, împuterniciţi în mod cuvenit, au semnat prezenta convenţie, deschisa spre semnare conform prevederilor de la paragraful 1 al art. 14.
Adoptata de către Conferinta generală a Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, intrunita în sesiune extraordinara la Viena, la data de 26 septembrie 1986.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.