Decizia nr. 8 din 10 martie 2020

Dosar nr. 3.422/1/2019

S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 215/230/2019, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul săvârșirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, în sensul de a se stabili:

a)dacă se aplică doar regulile concursului de infracțiuni (primul termen al pluralității intermediare fiind tratat ca un termen al concursului de infracțiuni, contopindu-se nedistinct toate pedepsele aplicate conform art. 39 din Codul penal);

b)dacă se dă mai întâi eficiență sancționării concursului de infracțiuni și apoi sancționării pluralității intermediare (aceasta presupune contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente și apoi contopirea pedepsei rezultante cu pedeapsa anterioară, conform dispozițiilor de la pluralitatea intermediară);

c)dacă se dă mai întâi eficiență sancționării pluralității intermediare și apoi

sancționării concursului de infracțiuni (aceasta presupune contopirea pedepsei anterioare cu fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infracțiunile concurente, iar apoi pedepsele rezultante parțiale să fie contopite între ele, conform dispozițiilor de la concursul de infracțiuni).

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală și ale art. 36 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat.

Ședința a fost prezidată de președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul judecător Daniel Grădinaru.

La ședința de judecată a participat doamna Mihaela Mustață, magistrat-asistent-șef în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat.

Judecător-raportor a fost desemnat, conform art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, doamna judecător Rodica Cosma, judecător în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Mincă.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că au fost transmise hotărâri relevante pronunțate în materie și opiniile magistraților din cadrul următoarelor instanțe: Curtea de Apel București, Tribunalul București, Judecătoria Lehliu-Gară, Tribunalul Giurgiu și instanțele arondate, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Bacău, Judecătoria Moinești, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Năsăud, Tribunalul Cluj și instanțele arondate, Tribunalul Maramureș, Judecătoria Vișeu de Sus, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Călărași, Tribunalul Ialomița și instanțele arondate, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Brăila, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Roman, Tribunalul Bacău, Judecătoria Onești, Judecătoria Baia Mare, Tribunalul Constanța, Tribunalul Tulcea și Curtea de Apel Oradea, punctul de vedere al specialiștilor Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, Raportul din data de 17 februarie 2020, întocmit de judecătorul-raportor, care, la aceeași dată, a fost comunicat părților, potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, și concluzii scrise din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind rezolvarea de principiu a chestiunii de drept supuse dezlegării.

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că prezenta sesizare este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală.

Astfel, a arătat că problema de drept ce formează obiectul acestei sesizări a fost deja soluționată prin Decizia nr. 7 din data de 17 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în Dosarul nr. 3.033/1/2019.

Președintele completului, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare asupra problemei de drept supuse dezlegării.

ÎNALTA CURTE,

asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

Prin Încheierea din 3 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 215/230/2019, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul săvârșirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, în sensul de a se stabili:

a)dacă se aplică doar regulile concursului de infracțiuni (primul termen al pluralității intermediare fiind tratat ca un termen al concursului de infracțiuni, contopindu-se nedistinct toate pedepsele aplicate conform art. 39 din Codul penal);

b)dacă se dă mai întâi eficiență sancționării concursului de infracțiuni și apoi sancționării pluralității intermediare (aceasta presupune contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente și apoi contopirea pedepsei rezultante cu pedeapsa anterioară, conform dispozițiilor de la pluralitatea intermediară);

c)dacă se dă mai întâi eficiență sancționării pluralității intermediare și apoi sancționării concursului de infracțiuni (aceasta presupune contopirea pedepsei anterioare cu fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infracțiunile concurente, iar apoi pedepsele rezultante parțiale să fie contopite între ele, conform dispozițiilor de la concursul de infracțiuni).

II. Dispoziții legale incidente– art. 44 alin. (2) din Codul penal - „În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni.“;

–art. 39 din Codul penal:

(1)În caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează:

a)când s-au stabilit o pedeapsă cu detențiune pe viață și una sau mai multe pedepse cu închisoare ori cu amendă, se aplică pedeapsa detențiunii pe viață;

b)când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

c)când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

d)când s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare și o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii;

e)când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare și mai multe pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii conform lit. b), la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii conform lit. c).

(2)Atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăși cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puțin una dintre infracțiunile concurente pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detențiunii pe viață.

III. Expunerea succintă a cauzei

Prin Sentința penală nr. 110 din 17 septembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Filiași în Dosarul nr. 215/230/2019, sa dispus, în baza art. 335 alin. (1) din Codul penal și, respectiv, art. 336 alin. (1) din Codul penal, condamnarea inculpatului C.I. la pedepsele de câte 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, respectiv conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

S-a constatat că, prin Sentința penală nr. 52 din 29.03.2017, pronunțată de Judecătoria Strehaia, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 58 din 10.11.2015 a Judecătoriei Filiași.

În temeiul art. 96 alin. (5) din Codul penal, raportat la art. 44 din Codul penal și art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată inculpatului C.I. prin Sentința penală nr. 58 din 10.11.2015 a Judecătoriei Filiași, definitivă prin neapelare) și pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată inculpatului prin hotărâre) pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, în final inculpatul executând pedeapsa închisorii de 1 an și 4 luni.

În temeiul art. 96 alin. (5) din Codul penal, raportat la art. 44 din Codul penal și art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată inculpatului C.I. prin Sentința penală nr. 58 din 10.11.2015 a Judecătoriei Filiași, definitivă prin neapelare) și pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată inculpatului prin hotărâre), pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fiind aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa închisorii de 1 an și 4 luni.

În baza art. 40 alin. (1) din Codul penal, s-a constatat că infracțiunile ce fac obiectul prezentei judecăți au fost săvârșite de inculpat în concurs real, în sensul art. 38 alin. (1) din Codul penal, cu infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, pentru care a fost condamnat inculpatul C.I. la pedeapsa închisorii de 1 an 2 luni și 20 de zile închisoare, prin Sentința penală nr. 52 din 29.03.2017, pronunțată de Judecătoria Strehaia în Dosarul nr. 2.413/313/2016, astfel cum a fost modificată de Curtea de Apel Craiova prin Decizia penală nr. 1.166 din 28.06.2017 și din executarea căreia a fost liberat condiționat prin Sentința penală nr. 275 din 14.02.2018, pronunțată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 1.188/225/2018, definitivă prin necontestare.

În baza art. 105 alin. (1) din Codul penal a fost anulată liberarea condiționată de care a beneficiat inculpatul prin Sentința penală nr. 275 din 14.02.2018, pronunțată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 1.188/225/2018, definitivă prin necontestare (rest rămas de executat 167 de zile).

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, raportat la art. 105 alin. (1) din Codul penal, au fost contopite pedepsele rezultante de 1 an și 4 luni închisoare, 1 an și 4 luni închisoare (aplicate prin hotărâre) și 1 an 2 luni și 20 de zile închisoare (aplicată prin Sentința penală nr. 52 din 29.03.2017, pronunțată de Judecătoria Strehaia în Dosarul nr. 2.413/313/2016, astfel cum a fost modificată de Curtea de Apel Craiova prin Decizia penală nr. 1.166 din 28.06.2017), fiind aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse (adică 10 luni și 6 zile), în final inculpatul executând pedeapsa închisorii de 2 ani 2 luni și 6 zile.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că la data de 22 august 2016 inculpatul a condus mopedul marca Piaggio, cu numărul de înregistrare MH043, pe raza comunei Argetoaia, fără a poseda permis de conducere și sub influența alcoolului, având o îmbibație alcoolică de 1,80 g ‰ alcool pur în sânge.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul C.I.

IV. Punctul de vedere al instanței care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită

Curtea de Apel Craiova a apreciat că în cazul săvârșirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, se aplică regulile concursului de infracțiuni, primul termen al pluralității intermediare fiind tratat ca un termen al concursului de infracțiuni, contopindu-se nedistinct toate pedepsele aplicate conform art. 39 din Codul penal.

V. Punctul de vedere al procurorului și al părților cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită

Procurorul și apărătorul inculpatului au apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

VI. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în această materie, au fost conturate mai multe opinii, după cum urmează:A. Într-o primă opinie s-a apreciat că, în cazul săvârșirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, se vor aplica doar regulile concursului de infracțiuni, primul termen al pluralității intermediare urmând a fi tratat ca un termen al concursului de infracțiuni, contopirea făcându-se cu toate pedepsele, conform art. 39 din Codul penal.

În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că dispozițiile art. 44 alin. (2) din Codul penal fac trimitere la regulile concursului de infracțiuni, fără a opera vreo distincție.

Aplicarea altor reguli ar conduce la reținerea unui spor multiplu (spor la spor).

În fine, s-a arătat că, dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze o altă modalitate de contopire a pedepselor în cazul pluralității intermediare, ar fi prevăzut-o în mod expres, astfel cum este prevăzut în cazul recidivei postcondamnatorii.

În acest sens s-au pronunțat următoarele instanțe: Curtea de Apel București, Tribunalul București, Judecătoria Lehliu-Gară, Tribunalul Giurgiu și instanțele arondate, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Bacău, Judecătoria Moinești, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Năsăud, Tribunalul Cluj și instanțele arondate, Tribunalul Maramureș, Judecătoria Vișeu de Sus, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Alba Iulia și Curtea de Apel Timișoara.

B. În a doua opinie s-a apreciat că se va da mai întâi eficiență concursului de infracțiuni și apoi sancționării pluralității intermediare. Aceasta presupune contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente și apoi contopirea pedepsei rezultate cu pedeapsa anterioară, conform dispozițiilor art. 43 alin. (2) din Codul penal.

S-a avut în vedere interpretarea teleologică a dispozițiilor ce reglementează pluralitatea intermediară, în sensul că o persoană care a comis o infracțiune în stare de pluralitate

intermediară prezintă un pericol social mai mare decât cel care a comis mai multe infracțiuni în concurs, dar mai redus decât cel care a comis infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie.

Contopirea tuturor pedepselor nu ar mai permite realizarea unei distincții între concursul de infracțiuni și pluralitatea intermediară, iar contopirea fiecărei pedepse ce constituie al doilea termen al pluralității intermediare, urmată de contopirea pedepselor rezultante parțiale ar fi excesivă și ar conduce la un tratament sancționator mai sever, nejustificat față de cel aplicat unei persoane care a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie.

În acest sens s-au pronunțat următoarele instanțe: Curtea de Apel București, Tribunalul București, Tribunalul Călărași, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Brașov, Judecătoria Piatra-Neamț și Curtea de Apel Constanța.

C. Într-o altă opinie s-a considerat că tratamentul sancționator trebuie aplicat în două etape: prima dată se vor aplica regulile concursului de infracțiuni între cele două pedepse aplicate pentru infracțiunile concurente, ce formează al doilea termen al pluralității intermediare, iar rezultanta astfel obținută va fi contopită, potrivit regulilor de la pluralitatea intermediară, cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea ce formează primul termen al pluralității intermediare.

În acest sens s-au pronunțat următoarele instanțe: Tribunalul Ialomița și instanțele arondate, Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Brașov, Judecătoria Roman, Tribunalul Bacău, Judecătoria Onești, Judecătoria Baia Mare, Tribunalul Constanța, Tribunalul Tulcea și Curtea de Apel Oradea.

VII. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale

Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată.

VIII. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție

Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată.

IX. Punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Judiciară a apreciat că sesizarea este inadmisibilă, în condițiile în care pe rolul instanței supreme există înregistrat un recurs în interesul legii care are același obiect.

X. Opinia specialiștilor consultați

Universitatea de Vest din Timișoara a apreciat că tratamentul sancționator aplicabil pluralității de infracțiuni, atunci când al doilea termen al pluralității intermediare este format dintr-un concurs de infracțiuni, va fi următorul: se aplică prima dată dispozițiile de la pluralitatea intermediară și apoi cele de la concurs.

XI. Raportul judecătorului-raportor asupra chestiunii de drept supuse dezlegării

Opinia judecătorului-raportor a fost în sensul că sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 215/230/2019, este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală.

XII. Înalta Curte de Casație și Justiție

Examinând sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele:Cu privire la condițiile de admisibilitate a sesizării

Potrivit dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală, dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.

Din examinarea normei de procedură rezultă că, în prealabil, în cadrul analizei admisibilității sesizării, se impune verificarea a patru condiții, și anume:

1.să existe o cauză în curs de judecată;

2.cauza să se afle pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului;

3.chestiunea de drept invocată să fie indispensabilă soluționării pe fond a cauzei respective;

4.asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Prin această ultimă condiție de admisibilitate s-a consfințit caracterul subsidiar al hotărârii prealabile față de mecanismul recursului în interesul legii, întrucât recursul în interesul legii are un domeniu de aplicabilitate mai extins, legiuitorul statuând că, în cazul în care există aceeași chestiune de drept invocată, concomitent, prin intermediul ambelor mecanisme de unificare, interpretarea este atribuită completului învestit cu soluționarea recursului în interesul legii.

Analizându-se astfel condițiile de admisibilitate a sesizării, se constată că nu este îndeplinită cea din urmă condiție menționată, dat fiind faptul că, prin Decizia nr. 7 din 17 februarie 2020*), pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în Dosarul nr. 3.033/1/2019, a fost admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul pluralității intermediare de infracțiuni, în ipoteza în care primul și/sau al doilea termen al pluralității intermediare este format dintr-un concurs de infracțiuni, contopirea tuturor pedepselor stabilite se realizează, în cadrul unei operațiuni unice, potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni.“

*)La data pronunțării prezentei decizii, Decizia nr. 7 din 17 februarie 2020 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În consecință, în raport cu argumentele prezentate anterior, se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală pentru admisibilitatea sesizării ce face obiectul prezentei cauze, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 477 din Codul de procedură penală, aceasta va fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 215/230/2019, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul săvârșirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, în sensul de a se stabili:

a)dacă se aplică doar regulile concursului de infracțiuni (primul termen al pluralității intermediare fiind tratat ca un termen al concursului de infracțiuni, contopindu-se nedistinct toate pedepsele aplicate conform art. 39 din Codul penal);

b)dacă se dă mai întâi eficiență sancționării concursului de infracțiuni și apoi sancționării pluralității intermediare (aceasta presupune contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente și apoi contopirea pedepsei rezultante cu pedeapsa anterioară, conform dispozițiilor de la pluralitatea intermediară);

c)dacă se dă mai întâi eficiență sancționării pluralității intermediare și apoi sancționării concursului de infracțiuni (aceasta presupune contopirea pedepsei anterioare cu fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infracțiunile concurente, iar apoi pedepsele rezultante parțiale să fie contopite între ele, conform dispozițiilor de la concursul de infracțiuni).

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 martie 2020.

PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

judecător DANIEL GRĂDINARU

Magistrat-asistent-șef,

Mihaela Mustață