Ordin nr. 223 din 10 septembrie 2004

În baza:

–Decretului nr. 57/2004 pentru numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei;

–prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 22 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ,

preşedintele Consiliului Concurenţei emite următorul ordin:

Articolul 1

În urma adoptării în plenul Consiliului Concurenţei se pun în aplicare Instrucţiunile pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind ajutorul de stat şi capitalul de risc, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Articolul 3

Prezentul ordin şi instrucţiunile menţionate la art. 1 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Concurenţei,

Mihai Berinde

Bucureşti, 10 septembrie 2004.

Nr. 223.

Anexa

INSTRUCŢIUNI

pentru modificarea şi completarea

Instrucţiunilor privind ajutorul de stat şi capitalul de risc

În temeiul dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Concurenţei adoptă prezentele instrucţiuni.

Articolul I

Instrucţiunile privind ajutorul de stat şi capitalul de risc, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 16/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2003, se completează după cum urmează:

1.După punctul 2.2 se introduce punctul 2.3 cu următorul cuprins:

2.3.Prezentele instrucţiuni se aplică numai schemelor de ajutor de stat.

2.După punctul 4 se introduce punctul 4^1 cu următorul cuprins:

4^1.Consiliul Concurenţei nu utilizează criteriile prevăzute la pct. 5 pentru a autoriza o măsură prin care s-ar finanţa un agent economic doar în forma împrumuturilor (inclusiv a împrumuturilor subordonate şi a împrumuturilor asimilate capitalului social) sau a altor instrumente ce asigură investitorului/împrumutătorului un profit minim fix, prin intermediul fondurilor sau al altor asemenea mijloace. O astfel de finanţare nu constituie «capital de risc» în sensul definiţiei prevăzute la pct. 1. Consiliul Concurenţei consideră regulile existente care permit calcularea oricărui element de ajutor de stat, precum şi stabilirea legăturii cu costurile eligibile ca fiind adecvate pentru a analiza astfel de măsuri.

Consiliul Concurenţei nu utilizează criteriile prevăzute la pct. 5 pentru a autoriza o măsură pentru finanţarea unei întreprinderi individuale.

3.Punctul 5.3 va avea următorul cuprins:

5.3.O dată ce disfuncţionalitatea pieţei a fost identificată, Consiliul Concurenţei va urmări următoarele elemente în analiza unei măsuri privind capitalul de risc conform Legii nr. 143/1999, cu modificările şi completările ulterioare:

A. Restricţiile privind investiţiile sau neinvestirea majorităţii fondurilor:

a)în întreprinderile mici sau în microîntreprinderi; şi/sau b) în întreprinderi mijlocii, în momentul constituirii sau în cursul perioadei de început a desfăşurării activităţii, ori în zonele asistate vor fi considerate ca un element pozitiv. Accesul la finanţarea întreprinderilor mijlocii după momentul constituirii sau al perioadei de început a desfăşurării activităţii trebuie limitat pentru fiecare întreprindere în privinţa finanţării totale prin intermediul măsurii. Limitările privind realizarea unor tranzacţii de dimensiuni reduse (sub 1 milion de euro sau la un nivel determinat al disfuncţionalităţii demonstrate a pieţei) vor fi considerate, de asemenea, ca un element pozitiv de către Consiliul Concurenţei.

B. Măsurile trebuie îndreptate spre disfuncţionalitatea pieţei capitalului de risc.

Dacă o măsură prevede finanţarea sub formă de capital sau cvasicapital, aceasta va fi privită pozitiv de către Consiliul Concurenţei.

Dacă măsura prevede finanţarea cu sume semnificative în alte forme sau nu pare să aibă un efect stimulator semnificativ (spre exemplu, când sunt sprijinite investiţii de capital de risc care ar fi fost realizate şi în absenţa unei astfel de măsuri), măsura va fi privită negativ. Acesta ar putea fi cazul măsurilor prin care se furnizează o finanţare suplimentară pentru o întreprindere care deja a primit un ajutor de stat sub forma injecţiei de capital.

C. Decizia de a investi trebuie să urmărească obţinerea de profit.

O legătură între profitabilitatea investiţiei şi remunerarea celor responsabili cu decizia de a investi va fi considerată un element pozitiv. Condiţia este îndeplinită în cazul:

a)măsurilor prin care tot capitalul investit în întreprinderile ţintă este furnizat de investitori care operează în economia de piaţă, care au luat decizia de a investi, ajutorul constituind doar un stimulent pentru a-i determina să investească;

b)măsurilor ce implică o participare semnificativă cu capital din partea investitorilor care operează în economia de piaţă, pe baze comerciale (doar în vederea obţinerii de profit). Participarea la capitalul social al întreprinderilor ţintă poate fi directă sau indirectă.

În cazul fondurilor, constituie o participare semnificativă cu capital aportul de 30% la capitalul social al fondului, fiecare măsură fiind analizată individual împreună cu alte aspecte luate în calcul de Consiliul Concurenţei la realizarea evaluării. Vor fi considerate elemente pozitive următoarele:

a)o înţelegere între managerul fondului şi investitori, conform căreia remuneraţia managerului este legată de performanţa fondului, obiectivele statuate ale fondului şi timpul propus pentru realizarea investiţiilor;

b)reprezentarea investitorilor la luarea deciziilor;

c)aplicarea celei mai bune practici şi reglementarea supravegherii asupra modului de administrare a fondului.

Atunci când nici unul dintre aceste elemente nu indică faptul că decizia de a investi va fi realizată doar în vederea obţinerii de profit, măsura va fi apreciată în mod nefavorabil. Acesta este cazul măsurilor care, fiind de dimensiune mică, sunt îndreptate doar către un număr limitat de proiecte, neviabile din punct de vedere economic, sau al măsurilor prin care se stabileşte doar finanţarea unui anumit agent economic cunoscut înainte de luarea deciziei.

D. Nivelul distorsionării concurenţei dintre investitori şi fondurile de investiţii trebuie limitat.

Consiliul Concurenţei va aprecia favorabil lansarea unei proceduri de licitaţie pentru stabilirea de termeni preferenţiali pentru investitori sau posibilitatea stabilirii unor astfel de termeni pentru alţi investitori. Această posibilitate poate lua forma unei oferte publice pentru investitori la lansarea unui fond de investiţii sau poate lua forma unei scheme (spre exemplu, o schemă de garanţie) care rămâne deschisă participării altor investitori, pentru o perioadă prelungită. Mijloacele prin care poate fi realizat acest element pozitiv vor depinde neapărat de forma măsurii respective. Totuşi, absenţa unor elemente de verificare împotriva supracompensării investitorilor, suportarea riscului pierderilor în întregime de sectorul public şi/sau obţinerea integrală a beneficiilor investiţiei de alţi investitori vor fi considerate elemente negative.

E. Orientarea sectorială

Luând în considerare că multe fonduri sectoriale private îşi îndreaptă atenţia spre tehnologii inovative specifice sau chiar spre sectoare (cum ar fi sănătatea, tehnologia informaţiilor, cultura), Consiliul Concurenţei poate accepta o orientare sectorială când aceasta urmăreşte raţiuni comerciale sau de politici publice. Totuşi, având în vedere abordarea mai puţin favorabilă existentă la nivelul Uniunii Europene privind ajutorul de stat sectorial şi, în special, ajutoarele de stat pentru sectoarele cu supracapacitate, măsurile trebuie să excludă în mod expres acordarea de ajutor în sectorul construcţiilor navale, oţelului şi cărbunelui.

F. Investiţiile pe baza unor planuri de afaceri

Existenţa pentru fiecare investiţie a unui plan de afaceri care să conţină detaliile produselor, previzionarea vânzărilor şi a profitului şi stabilirea ex ante a viabilităţii proiectului este o practică comercială standard în realizarea unui management adecvat al fondului şi va fi privită favorabil. Măsurile care nu prevăd un mecanism de ieşire pentru participarea directă sau indirectă a statului la capitalul social al anumitor întreprinderi vor fi privite nefavorabil de către Consiliul Concurenţei.

G. Evitarea cumulării măsurilor de ajutor de stat către o singură întreprindere

Dacă o măsură prevede ajutor de stat pentru investiţii într-o întreprindere, Consiliul Concurenţei va solicita angajamentul furnizorului de a evalua şi limita acordarea altor forme de ajutor de stat către întreprinderea în cauză, inclusiv în ceea ce priveşte schemele autorizate. Pentru astfel de măsuri şi dacă furnizorul de ajutor de stat nu îşi ia angajamentul că întreprinderea nu va primi alt ajutor decât ajutor de minimis, acesta va propune Consiliului Concurenţei spre examinare şi aprobare o evaluare rezonabilă a elementelor de ajutor de stat, care va fi folosită pentru aplicarea regulilor de cumul. Atunci când capitalul de risc este utilizat pentru finanţarea investiţiilor iniţiale, a costurilor de cercetare şi dezvoltare sau a altor costuri eligibile de ajutor de stat vizând alte obiective, furnizorul va include elementul de ajutor în măsura de capital de risc, aplicând plafoanele de ajutor relevante.

Articolul II

(1)Prezentele instrucţiuni se aplică ajutoarelor de stat notificate după intrarea în vigoare a acestora, precum şi celor care au fost notificate înainte de intrarea în vigoare a prezentelor instrucţiuni, dar pentru care decizia Consiliului Concurenţei este ulterioară acestei date.

(2)Prezentele instrucţiuni transpun Comunicarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat şi capitalul de risc, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, C 235 din 21 august 2001.