privind aprobarea normelor de stabilire a criteriilor şi metodologiei de preluare a activităţii unui praxis existent
Având în vedere prevederile art. 69 alin. (2) din titlul III "Asistenţa medicală primară" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice,
văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale politici, strategii şi managementul calităţii în sănătate nr. E.N. 6.149 din 2 noiembrie 2006,
ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:
Praxisul de medicină de familie, denumit în continuare praxis, reuneşte patrimoniul de afectaţiune profesională, infrastructura cabinetului şi clientela reprezentată de pacienţi şi alţi beneficiari ai serviciilor oferite de cabinet.
În cazul unităţilor sanitare cu profil de medicină de familie, indiferent de forma de organizare, denumite în continuare cabinete, infrastructura praxisului este reprezentată de spaţiile/imobilele în care se desfăşoară activitatea cabinetului/cabinetelor şi a punctului/punctelor de lucru, cu anexele şi terenul aferent.
Infrastructura praxisului poate fi deţinută în proprietate de către medic sau de cabinetul său ori se poate afla în folosinţa medicului în una dintre formele prevăzute de lege.
Încetarea activităţii unui medic care practică independent într-un cabinet poate avea loc în oricare dintre următoarele cazuri:
a)pensionare;
b)deces;
c)încetarea activităţii înainte de pensionare (boală, handicap, interdicţia de a exercita profesia, propria decizie);
d)schimbarea domiciliului.
Obiectul preluării activităţii unui praxis îl reprezintă patrimoniul de afectaţiune profesională. Modalităţile de preluare a activităţii unui praxis pot fi:
a)vânzarea cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la titlul III din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;
b)schimbul;
c)donaţia, legatul, făcute în condiţiile Codului civil (art. 800 şi următoarele);
d)locaţiunea (art. 1410-1490 din Codul civil), comodatul (art. 1560-1575 din Codul civil), uzufructul (art. 517-564 din Codul civil);
e)aportul la capitalul social.
Preluarea activităţii poate fi realizată de către un medic specialist de medicină de familie, persoană fizică, ori de o unitate sanitară cu profil de medicină de familie, în formele de organizare prevăzute de lege, prin reprezentantul legal, în care cel puţin un medic este confirmat în specialitatea medicină de familie.
Medicii persoane fizice şi unităţile sanitare prevăzute la art. 6 trebuie să facă dovada dreptului de exercitare a profesiei, respectiv a înregistrării la Registrul unic al cabinetelor medicale la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti.
În funcţie de modul de deţinere şi/sau de folosinţă a infrastructurii, se pot aplica următoarele proceduri:
a)dacă infrastructura se află în proprietatea privată a medicului care îşi încetează activitatea ori dacă infrastructura se află în proprietatea privată a unităţii sanitare organizate de către medic, aceasta poate fi transmisă în una dintre formele de transmitere prevăzute de lege; se poate transmite şi doar folosinţa infrastructurii, în una dintre formele prevăzute de lege;
b)dacă infrastructura se află în folosinţa medicului care îşi încetează activitatea şi dacă în contractul în baza căruia este deţinută această folosinţă este prevăzută o clauză în acest sens, se transmite folosinţa infrastructurii.
Alte elemente ale fondului comercial care excedează infrastructurii pot face obiectul unei modalităţi legale de transmitere.
Medicul care îşi încetează activitatea va opta pentru una dintre modalităţile de transmitere a activităţii prevăzute la art. 5.
Intenţia/oferta de cesionare, în funcţie de forma de organizare a unităţii sanitare cu profil de medicină de familie, va fi comunicată, după caz, de către medicul care îşi încetează activitatea, după cum urmează:
a)medicilor angajaţi ai cabinetului medical, indiferent de forma de organizare a acestuia;
b)medicilor membri ai asocierii/grupării din cabinetele medicale asociate/grupate;
c)medicilor membri ai societăţii civile medicale;
d)medicilor asociaţi/acţionari ai cabinetelor cu personalitate juridică organizate ca societăţi comerciale;
e)medicului de familie care, în condiţiile decesului titularului, a preluat temporar activitatea cabinetului;
f)medicilor persoane fizice/cabinetelor cu personalitate juridică aflate în aceeaşi clădire şi/sau cu spaţii comune în indiviziune.
Intenţia/oferta de cesionare se notifică în mod obligatoriu Colegiului Medicilor din România, care are obligaţia să o afişeze atât la sediul propriu, cât şi la sediile colegiilor judeţene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureşti, pe o perioadă de 15 zile de la data primirii.
Intenţia/oferta de cesionare se poate publică în presa medicală şi nemedicală centrală şi locală sau poate fi făcută cunoscută prin orice alt mijloc de comunicare considerat oportun.
La întocmirea actelor se vor respecta prevederile legale în vigoare care reglementează aceste situaţii, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6.
Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, numai medicii confirmaţi în specialitatea medicină de familie pot prelua activitatea unui praxis de medicină de familie, în formele de organizare prevăzute de lege.
Pentru a nu produce perturbări în activitatea de asistenţă medicală primară, persoana fizică sau juridică prevăzută la art. 6 va prelua contractele în derulare care fac parte din patrimoniul de afectaţiune profesională, care au ca obiect angajaţii, clientela, furnizorii de servicii şi utilităţi.
În cazul decesului titularului cabinetului cu un singur medic, preluarea activităţii se face în următoarele condiţii:
a)dacă moştenitorii legali îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6, aceştia pot prelua activitatea cabinetului;
b)dacă moştenitorii legali nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6, aceştia pot decide în conformitate cu art. 5 asupra modalităţii de preluare a activităţii de către un medic de familie care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 sau pot decide, cel puţin, angajarea unui medic de familie înlocuitor pentru o perioadă determinată. Termenul maxim pentru definitivarea preluării activităţii cabinetului de către un nou medic este de un an de la decesul fostului titular. Dacă în această perioadă situaţia nu se reglementează, autorităţile locale, în colaborare cu autorităţile de sănătate publică la care este înregistrat cabinetul, vor întreprinde toate demersurile prevăzute de lege privind înfiinţarea unui nou cabinet de medicină de familie de către un nou titular;
c)dacă nu există moştenitori legali, autorităţile locale, în colaborare cu autorităţile de sănătate publică la care este înregistrat cabinetul, vor întreprinde toate demersurile prevăzute de lege privind înfiinţarea unui nou cabinet de medicină de familie de către un nou titular. Pentru o perioadă de maximum un an activitatea poate fi preluată de către un medic de familie înlocuitor;
d)dacă nu există moştenitori legali şi infrastructura, precum şi alte elemente ale fondului comercial al cabinetului s-au aflat în proprietatea medicului defunct, situaţia acestora se reglementează în conformitate cu legea.
În cazul decesului titularului unui cabinet component al unei structuri de organizare asociative, dacă nu sunt prevederi exprese în statutele unităţilor sanitare cu personalitate juridică, respectiv în contractele de asociere, se aplică prevederile art. 17.
Direcţia generală politici, strategii şi managementul calităţii în sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi medicii de familie/cabinetele de medicină de familie interesaţi vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătăţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Bucureşti, 2 noiembrie 2006.
Nr. 1.322.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
