Lege nr. 80 din 6 iunie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Titlul se modifică şi va avea următorul cuprins:

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene

2.Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 1. – Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului la liberă circulaţie, de rezidenţă şi de rezidenţă permanentă pe teritoriul României, precum şi limitele exercitării acestor drepturi din motive de ordine publică, securitate naţională sau sănătate publică ale următoarelor categorii de persoane:

a)cetăţenii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi membrii acestora de familie, care îi însoţesc sau li se alătură;

b)cetăţenii Confederaţiei Elveţiene şi membrii acestora de familie, care îi însoţesc sau li se alătură.

3.La articolul 2 alineatul (1), punctele 1 şi 2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

1.cetăţean al Uniunii Europene - orice persoană care are cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene, altul decât România;

2.stat membru - stat membru al Uniunii Europene, altul decât România;.

4.La articolul 2 alineatul (1), după punctul 7 se introduc două noi puncte, punctele 8 şi 9, cu următorul cuprins:

8.asigurare de sănătate - asigurare de sănătate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România, în condiţiile legii, alte asigurări de sănătate încheiate pe teritoriul statelor membre care produc efecte pe teritoriul României sau al statelor cu care România a încheiat documente internaţionale în domeniul sănătăţii, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale, sau orice altă asigurare de sănătate care acoperă, pe teritoriul României, cel puţin riscurile acoperite de asigurările de sănătate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România;

9.statut de lucrător - situaţia cetăţenilor Uniunii Europene care desfăşoară pe teritoriul României activităţi dependente sau activităţi independente, în condiţiile legii.

5.La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 3. – (1) Cetăţenii Uniunii Europene şi membrii acestora de familie care îşi exercită dreptul de rezidenţă pe teritoriul României beneficiază de egalitate de tratament cu cetăţenii români în domeniul de aplicare a tratatelor Uniunii Europene, sub rezerva prevederilor acestor tratate şi a dispoziţiilor adoptate în aplicarea lor.

6.La articolul 5, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3)Viza de intrare pentru persoanele prevăzute la alin. (2) se acordă, la cerere, de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de 48 de ore şi fără plata taxelor consulare. Documentele necesare pentru eliberarea vizei de intrare se stabilesc prin norme metodologice, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), membrul de familie care nu este cetăţean al Uniunii Europene este scutit de la obligativitatea obţinerii unei vize de intrare, dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

a)însoţeşte un cetăţean al Uniunii Europene sau se alătură unui cetăţean al Uniunii Europene care îşi exercită dreptul de rezidenţă pe teritoriul României;

b)deţine un document valabil, care atestă rezidenţa pe teritoriul unui alt stat membru în calitate de membru de familie al cetăţeanului Uniunii Europene pe care îl însoţeşte sau căruia i se alătură pe teritoriul României.

7.La articolul 5, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5)Organele poliţiei de frontieră nu aplică ştampila de intrare sau de ieşire în paşaportul persoanelor din categoria prevăzută la alin. (4).

8.La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), înainte de comunicarea refuzului intrării pe teritoriul României, persoanei i se acordă o perioadă de timp, pe care o consideră necesară, în care să dovedească îndeplinirea condiţiilor de intrare sau faptul că beneficiază de dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României. Organele poliţiei de frontieră asigură tot sprijinul necesar pentru clarificarea situaţiei persoanei în cauză, inclusiv prin acordarea, fără plată, a vizei de intrare pentru membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, dar care însoţesc sau se alătură unui cetăţean al Uniunii Europene, după analizarea situaţiei fiecărei persoane.

9.Articolul 9 se abrogă.

10.La articolul 10 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 10. – (1) Pe durata şederii în România, cetăţenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii de familie ai acestora sunt obligaţi să declare, la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, următoarele:.

11.La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Furtul documentelor în baza cărora se permite trecerea frontierei de stat a României, precum şi al celor eliberate de autorităţile române, în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se declară la organul de poliţie competent teritorial, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului.

12.La articolul 10, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1)-(2^3), cu următorul cuprins:

(2^1)Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor eliberate de autorităţile române în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se declară la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului.

(2^2)Documentele eliberate de autorităţile române în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, care sunt declarate pierdute, deteriorate, distruse sau furate, sunt nule de drept.

(2^3)Persoana care a găsit un document eliberat de autorităţile române în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă este obligată să îl depună ori să îl trimită, în termen de 24 de ore, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau la cea mai apropiată formaţiune a Oficiului Român pentru Imigrări.

13.La articolul 12, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cetăţenii Uniunii Europene care intră pe teritoriul României şi sunt în căutarea unui loc de muncă beneficiază de drept de rezidenţă pentru o perioadă de până la 6 luni de la data intrării, fără îndeplinirea vreunei condiţii suplimentare.

14.La articolul 13 alineatul (1), literele a) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a)au statutul de lucrător;

................................................................

d)sunt membri de familie ai unui cetăţean al Uniunii Europene care îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. a)-c) sau ai unui cetăţean român cu domiciliul ori reşedinţa în România.

15.La articolul 13, alineatele (2)-(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2)Dreptul de rezidenţă are o durată determinată de perioada în care titularul îndeplineşte condiţiile de exercitare a acestuia, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.

(3)Rezidentul care s-a aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) pentru o perioadă mai mare de un an şi ulterior a devenit şomer, în condiţiile legii, îşi păstrează dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător pe perioada în care este şomer.

(4)Rezidentul care a avut un contract de muncă cu o durată determinată mai mică de un an sau care s-a aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) pentru o perioadă de cel mult 12 luni şi ulterior a devenit şomer, în condiţiile legii, îşi păstrează dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător pentru o perioadă de 6 luni de la data la care devine şomer.

(5)Rezidentul care nu se mai află în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), dar care nu a devenit şomer şi urmează un program de pregătire profesională la o instituţie dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. c), îşi păstrează dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător, dacă pregătirea are legătură cu domeniul în care şi-a desfăşurat anterior activitatea.

(6)Pe perioada în care rezidentul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) se află în incapacitate temporară de muncă datorată unei boli sau unui accident, acesta îşi menţine dreptul de rezidenţă şi statutul de lucrător.

16.La articolul 13, alineatul (7) se abrogă.

17.La articolul 15, partea introductivă şi litera a) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 15. – În vederea luării în evidenţă şi eliberării certificatului de înregistrare, cetăţenii Uniunii Europene aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a)-c) vor depune la sediul formaţiunii teritoriale competente a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de documentul naţional de identitate sau paşaportul, valabile, precum şi de următoarele documente, după caz:

a)contractul de muncă sau o adeverinţă eliberată de angajator, vizate în condiţiile legii, ori documente care să ateste desfăşurarea de activităţi independente, eliberate conform legii, în cazul în care solicită înregistrarea pentru scopul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. a);.

18.La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 16. – (1) În vederea luării în evidenţă şi eliberării certificatului de înregistrare, cetăţenii Uniunii Europene prevăzuţi la art. 13 alin. (1) lit. d) trebuie să depună, la sediul formaţiunii teritoriale competente a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de documentul naţional de identitate sau paşaportul, valabile, precum şi de următoarele documente:

a)actul de stare civilă care atestă căsătoria sau, după caz, documentele care atestă legătura de rudenie cu rezidentul, în condiţiile art. 10 alin. (3), ori cu cetăţeanul român, în condiţiile legii, şi atunci când este cazul;

b)cartea de identitate valabilă a cetăţeanului român al cărui membru de familie este.

(2)Cetăţeanul Uniunii Europene aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) şi c), căruia i se alătură membrii de familie prevăzuţi la art. 13 alin. (1) lit. d), este obligat să facă dovada că deţine mijloace de întreţinere pentru aceştia, de regulă cel puţin la nivelul venitului minim garantat în România, şi asigurare de sănătate.

19.La articolul 16, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:

(2^1)Cetăţeanul Uniunii Europene, membru de familie al unui cetăţean român, este obligat să facă dovada asigurării de sănătate.

20.La articolul 17, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

(4)Valabilitatea certificatului de înregistrare prevăzut la alin. (1) este de 5 ani de la data emiterii. La solicitarea cetăţeanului Uniunii Europene, certificatul de înregistrare poate fi emis pentru o perioadă mai mică de 5 ani, dar nu mai puţin de un an.

(5)În situaţia continuării rezidenţei pe teritoriul României, înainte de expirarea valabilităţii certificatului de înregistrare, titularul este obligat să se prezinte la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea eliberării unui nou certificat de înregistrare.

21.Articolul 18 se abrogă.

22.La articolul 19, partea introductivă a alineatului (1) şi alineatul (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 19. – (1) În vederea luării în evidenţă şi eliberării cărţii de rezidenţă, membrii de familie prevăzuţi la art. 13 alin. (1^1) trebuie să depună la sediul formaţiunii teritoriale competente a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 luni de la data intrării pe teritoriul României, o cerere însoţită de următoarele documente:

................................................................

(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător persoanelor aflate în întreţinere şi partenerului, care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, situaţie în care vor prezenta documente eliberate de autoritatea competentă din statul membru de origine sau de provenienţă, care să ateste aceste calităţi, precum şi documentele prevăzute la alin. (1) lit. a).

23.La articolul 19 alineatul (1), litera c) se abrogă.

24.La articolul 19, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu următorul cuprins:

(6^1)În cazul solicitărilor ulterioare, dacă sunt îndeplinite prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, cartea de rezidenţă se eliberează în cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.

25.La articolul 20, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)Cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate, titularul cărţii de rezidenţă este obligat să se prezinte la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea eliberării unei noi cărţi de rezidenţă, în condiţiile legii.

26.La articolul 21 alineatul (1) litera b), partea introductivă şi punctul (iii) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

b)dacă se desface sau se anulează căsătoria în oricare dintre următoarele condiţii:

.................................................................

(iii)desfacerea căsătoriei se datorează unor circumstanţe deosebit de dificile, precum faptul că soţul/soţia care nu are cetăţenia Uniunii Europene a fost victima violenţei domestice în timpul căsătoriei;.

27.La articolul 21 alineatul (1), litera c) se abrogă.

28.La articolul 21, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1)Partenerul care nu are cetăţenia Uniunii Europene îşi păstrează dreptul de rezidenţă până la dobândirea dreptului de rezidenţă permanentă în cazul în care parteneriatul înregistrat se desface sau se anulează, cu aplicarea în mod corespunzător a condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b).

29.La articolul 21, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (1^1), dobândirea ulterioară a dreptului de rezidenţă permanentă este condiţionată de continuarea şederii pe teritoriul României a persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (1^1) în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) şi b) sau în calitate de membru de familie al unei persoane care îndeplineşte una dintre aceste condiţii, dacă familia este deja constituită pe teritoriul României.

30.La articolul 21, alineatul (3) se abrogă.

31.După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 21^1, cu următorul cuprins:

Art. 21^1. – (1) În situaţia în care cetăţeanul Uniunii Europene părăseşte România sau a decedat, dreptul de rezidenţă al copiilor acestuia şi al părintelui în îngrijirea căruia copiii se află, indiferent de cetăţenie, rămâne valabil până la terminarea studiilor, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

a)copiii locuiesc în România;

b)copiii sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ din România.

(2)Persoanele care se încadrează în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi la art. 21 îşi păstrează dreptul de rezidenţă, exclusiv cu titlu personal.

32.La articolul 22, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) şi (2^2), cu următorul cuprins:

(2^1)În înţelesul alin. (1) şi (2), rezidenţa continuă presupune exercitarea dreptului de rezidenţă, în condiţiile legii, în ultimii 5 ani anteriori soluţionării cererii de rezidenţă permanentă. Dovada continuităţii rezidenţei cade în sarcina solicitantului şi poate fi făcută prin orice mijloc de probă.

(2^2)În înţelesul alin. (1), rezidenţa legală presupune exercitarea dreptului de rezidenţă pe teritoriul României, în condiţiile legii, fără a fi întreruptă de o măsură de limitare sau restrângere a dreptului de rezidenţă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, ori de o măsură de îndepărtare de pe teritoriul României, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare.

33.La articolul 22 alineatul (3), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

d)perioada în care a fost executată o pedeapsă privativă de libertate pe teritoriul României, mai mică de 6 luni.

34.La articolul 23 alineatul (1), literele a)-c) şi alineatul (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a)au statutul de lucrător dacă, în momentul încetării activităţii, au împlinit vârsta prevăzută de legislaţia naţională în vederea pensionării pentru limită de vârstă sau, în cazul în care contractul de muncă încetează cu drept de pensionare anticipată în condiţiile legii, dacă au fost angajaţi în România cel puţin în ultimele 12 luni şi au avut o şedere continuă mai mare de 3 ani pe teritoriul României. Pentru rezidenţii care desfăşoară profesii liberale, condiţia referitoare la vârsta de pensionare se consideră îndeplinită în momentul împlinirii vârstei de 60 de ani, dacă legea nu prevede altfel;

b)au statutul de lucrător şi o şedere continuă pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 2 ani şi încetează munca din cauza pierderii totale sau a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. Dacă această incapacitate este rezultatul unui accident de muncă sau al unei boli profesionale, condiţia referitoare la durata şederii nu se aplică;

c)după o perioadă de 3 ani de rezidenţă, în situaţia prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. a), îşi desfăşoară activitatea într-un alt stat membru, menţinându-şi, în acelaşi timp, reşedinţa pe teritoriul României, unde se întorc, regulat, în fiecare zi sau cel puţin o dată pe săptămână. La acordarea drepturilor prevăzute la lit. a) şi b), perioadele de angajare petrecute în statul membru în care persoana în cauză lucrează vor fi considerate ca fiind petrecute pe teritoriul României.

..................................................................

(5)În cazul în care cetăţeanul Uniunii Europene care avea statutul de lucrător decedează în perioada de activitate, dar anterior dobândirii dreptului de rezidenţă permanentă, membrii de familie care au gospodărit împreună cu acesta pe teritoriul României pot dobândi dreptul de rezidenţă permanentă, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a)la data decesului cetăţeanul Uniunii Europene avea o rezidenţă continuă de cel puţin 2 ani pe teritoriul României;

b)decesul a survenit în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

35.La articolul 23, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6)-(8), cu următorul cuprins:

(6)Cetăţenilor Uniunii Europene sau membrilor de familie ai acestora care sunt de origine română sau născuţi în România, precum şi celor a căror rezidenţă este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de rezidenţă permanentă, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1).

(7)Minorul ai cărui părinţi sunt titulari ai unui drept de rezidenţă permanentă poate beneficia de dreptul de rezidenţă permanentă fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1) şi (2), la cererea ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal. În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al unui drept de rezidenţă permanentă pe teritoriul României, este necesar consimţământul celuilalt părinte, dat în faţa reprezentantului Oficiului Român pentru Imigrări, cu ocazia depunerii cererii sau, după caz, în formă autentică.

(8)Cetăţenilor Uniunii Europene care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de rezidenţă permanentă, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1).

36.La articolul 24, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (1) este de 10 ani de la data emiterii, cu excepţia celor care se eliberează persoanelor cu vârsta de până la 14 ani, a căror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii.

37.La articolul 24, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6)Cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate, titularul cărţii de rezidenţă permanentă este obligat să se prezinte la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea preschimbării documentului.

38.Articolul 24^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 24^1. – (1) Cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora beneficiază de dreptul de rezidenţă prevăzut la art. 12 atât timp cât nu devin o sarcină excesivă pentru sistemul naţional de asistenţă socială.

(2)Cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora beneficiază de dreptul de rezidenţă prevăzut în secţiunea a 2-a atât timp cât îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 13 şi 21. (3) Atunci când există date sau informaţii cu privire la nerespectarea cadrului legal care reglementează dreptul de rezidenţă, Oficiul Român pentru Imigrări poate verifica îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea dreptului de rezidenţă de către cetăţenii Uniunii Europene şi membrii de familie ai acestora. Asemenea verificări nu se efectuează în mod sistematic.

39.Articolul 24^2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 24^2. – (1) Împotriva cetăţenilor Uniunii Europene şi membrilor de familie ai acestora care nu îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de rezidenţă potrivit art. 24 1 alin. (1) şi (2), Oficiul Român pentru Imigrări poate emite o decizie de părăsire a teritoriului României.

(2)Documentul care atestă rezidenţa pe teritoriul României se anulează la data luării deciziei şi se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoştinţă persoanei în cauză.

(3)Comunicarea deciziei se face în condiţiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4)Persoana împotriva căreia a fost emisă decizia de părăsire a teritoriului are obligaţia de a părăsi România în termen de o lună de la data comunicării deciziei.

(5)Decizia de părăsire a teritoriului României poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află structura emitentă. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Contestaţia suspendă executarea deciziei de părăsire a teritoriului României. Hotărârea instanţei prin care se soluţionează contestaţia este definitivă şi irevocabilă.

(6)Cetăţenilor Uniunii Europene şi membrilor de familie ai acestora care nu au părăsit teritoriul României în termenul prevăzut la alin. (4) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare, cu privire la îndepărtarea sub escortă şi, atunci când se impune, luarea în custodie publică şi tolerarea rămânerii pe teritoriul României.

40.Articolul 24^3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 24^3. – (1) Decizia de părăsire a teritoriului României nu poate fi emisă împotriva cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora dacă:

a)cetăţeanul Uniunii Europene are statutul de lucrător;

b)cetăţeanul Uniunii Europene dovedeşte prin orice mijloc că este în căutarea unui loc de muncă şi că are posibilităţi reale de a fi angajat.

(2)Decizia de părăsire a teritoriului României nu poate fi emisă ca o consecinţă automată a unei solicitări de asistenţă adresată sistemului naţional de asistenţă socială.

(3)În cazul cetăţenilor Uniunii Europene şi al membrilor de familie ai acestora care nu mai deţin mijloace de întreţinere şi care beneficiază de asistenţă socială, o decizie de părăsire a teritoriului României poate fi emisă numai dacă, în urma unei anchete sociale, se constată că persoana în cauză a devenit o povară excesivă pentru sistemul naţional de asistenţă socială.

(4)Ancheta socială se efectuează de către instituţia publică specializată a autorităţii administraţiei publice locale competentă teritorial, fiind avute în vedere cel puţin următoarele elemente:

a)raportul dintre perioada de şedere pe teritoriul României şi perioada pentru care s-au acordat prestaţii sociale;

b)posibilitatea ca, în perioada următoare, persoana în cauză să nu mai aibă nevoie de prestaţii sociale;

c)gradul de integrare în societate a persoanei în cauză şi a familiei acesteia;

d)existenţa unor circumstanţe personale, cum ar fi vârsta sau starea de sănătate, familiale sau de natură economică;

e)cuantumul prestaţiilor sociale acordate şi ponderea acestora în totalul mijloacelor de întreţinere ale persoanei în cauză.

41.După articolul 24^3 se introduce un nou articol, articolul 24^4 , cu următorul cuprins:

Art. 24^4. – (1) Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de rezidenţă în România, dacă ulterior înregistrării rezidenţei se constată că:

a)la data înregistrării rezidenţei, calitatea de cetăţean al Uniunii Europene sau de membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene a fost dovedită prin folosirea de informaţii false, documente false sau falsificate ori prin alte mijloace ilegale;

b)dreptul de rezidenţă a fost înregistrat în baza unei căsătorii de convenienţă, constatate în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare, sau în baza unui parteneriat, dacă acesta a fost încheiat ori este declarat cu scopul de a beneficia de drept de rezidenţă pe teritoriul României.

(2)Documentul care atestă rezidenţa pe teritoriul României se anulează la data luării deciziei şi se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoştinţă persoanei în cauză.

(3)Decizia de anulare se comunică:

a)de către Oficiul Român pentru Imigrări, dacă persoana în cauză se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare emisă potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare;

b)de către Poliţia de Frontieră Română, în momentul în care persoana în cauză se prezintă la frontieră cu scopul de a intră în România, prin înmânarea deciziei de anulare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.

42.La articolul 25, alineatele (1), (2), (4^1), (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 25. – (1) Autorităţile române competente pot restrânge exercitarea dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României de către cetăţenii Uniunii Europene sau de către membrii de familie ai acestora numai din raţiuni de ordine publică, securitate naţională ori sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice.

(2)Împotriva cetăţenilor Uniunii Europene sau membrilor de familie ai acestora, indiferent de cetăţenie, care au drept de rezidenţă permanentă, se pot dispune, în condiţiile legii, măsuri specifice de restrângere a dreptului la liberă circulaţie numai dacă reprezintă un pericol iminent pentru ordinea publică sau securitatea naţională.

.................................................................

(4^1)Dispunerea oricărei măsuri de restrângere a dreptului de liberă circulaţie pe teritoriul României al cetăţenilor Uniunii Europene şi al membrilor familiilor lor trebuie luată numai cu respectarea principiului proporţionalităţii şi trebuie să aibă la bază exclusiv comportamentul persoanei în cauză. Acest comportament trebuie să reprezinte o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru valorile fundamentale ale societăţii. O astfel de măsură nu poate fi bazată exclusiv pe existenţa unei condamnări penale anterioare. Nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de consideraţii de prevenţie generală.

.................................................................

(6)Decizia de restrângere a dreptului de liberă circulaţie se comunică cetăţeanului Uniunii Europene sau membrului de familie al acestuia, în scris, de către autoritatea care a dispus o astfel de măsură, în condiţiile legii. Decizia trebuie să conţină prezentarea precisă şi completă a tuturor motivelor de fapt şi de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicaţiile acesteia pentru persoana în cauză, informaţii privind instanţa unde poate fi atacată decizia, termenul de introducere a acţiunii şi termenul în care cetăţeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să părăsească teritoriul României.

(7)Instanţa care judecă acţiunea introdusă împotriva unei decizii de restrângere a dreptului la liberă circulaţie analizează legalitatea deciziei, respectarea principiului proporţionalităţii măsurii dispuse şi a condiţiilor stabilite la alin. (1)-(6^1), precum şi faptele şi circumstanţele care justifică măsura dispusă.

43.La articolul 25, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu următorul cuprins:

(6^1)Termenul în care cetăţeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să părăsească teritoriul României este de o lună de la data comunicării deciziei de restrângere a dreptului de liberă circulaţie, cu excepţia acelor cazuri în care autoritatea competentă emitentă a deciziei de restrângere a dreptului de liberă circulaţie constată că acesta trebuie să părăsească teritoriul României de îndată ori într-un termen mai scurt, în scopul evitării unui risc iminent şi grav de încălcare a ordinii publice, sănătăţii publice sau securităţii naţionale. În cazul expulzării care însoţeşte pedeapsa închisorii, termenul se calculează de la data executării pedepsei.

44.După articolul 25 se introduce un nou articol, articolul 25^1, cu următorul cuprins:

Art. 25^1. – (1) Deciziile de restrângere a dreptului de liberă circulaţie al căror termen de părăsire a teritoriului României nu a fost respectat şi cele prin care se dispune părăsirea de îndată a teritoriului României se pun în executare prin escortarea persoanei în cauză până la frontieră sau până în ţara de origine de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.

(2)Dacă escortarea prevăzută la alin. (1) nu se poate efectua în 24 de ore, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita luarea în custodie publică a persoanei în cauză, aplicându-se în mod corespunzător prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare, cu privire la luarea în custodie publică şi, după caz, la tolerarea rămânerii pe teritoriul României.

45.La articolul 27, alineatele (6) şi (9) se abrogă.

46.La articolul 27, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(10)Perioada pentru care un cetăţean al Uniunii Europene sau membrul de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în condiţiile prevăzute la alin. (2). Termenul începe să curgă de la data expirării termenului prevăzut la art. 25 alin. (6^1).

47.La articolul 29, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3)Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv asupra măsurii de luare în custodie publică, dispusă în condiţiile art. 25^1 alin. (2).

48.La articolul 30, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1)Măsura prevăzută la alin. (1) este pusă în executare de către Oficiul Român pentru Imigrări.

49.La articolul 30, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2)Instanţa poate dispune interzicerea intrării pe teritoriul României persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura expulzării, pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 5 ani. Perioada de interdicţie curge de la data expirării termenului prevăzut la art. 25 alin. (6^1).

50.La articolul 30, alineatul (3) se abrogă.

51.La articolul 31^1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)Procedura prevăzută la alin. (1) şi (2) nu se aplică în situaţia în care, deşi i s-a adus la cunoştinţă posibilitatea parcurgerii acestei proceduri, persoana în cauză îşi manifestă, în scris, intenţia de a părăsi în cel mai scurt timp teritoriul României.

52.La articolul 32, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3)Afecţiunile care justifică măsura nepermiterii intrării sau a îndepărtării de pe teritoriul României pe motiv de periclitare a sănătăţii publice sunt cele care au potenţial epidemiologic, astfel cum sunt prevăzute de documentele relevante ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în măsura în care acestea fac obiectul unor măsuri de protecţie a sănătăţii publice prevăzute de legea română, aplicabile cetăţenilor români.

(4)Prin excepţie de la prevederile art. 25^1 alin. (1), măsurile de îndepărtare dispuse potrivit alin. (1) se pun în executare prin escortarea persoanei în cauză până la frontieră de către personalul Oficiului Român pentru Imigrări. Structurile specializate ale Ministerului Sănătăţii competente teritorial pun la dispoziţie un mijloc de transport echipat corespunzător, precum şi personalul necesar, în astfel de situaţii.

53.La articolul 32^1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 32^1. – (1) Neîndeplinirea oricăreia dintre obligaţiile stabilite la art. 10 alin. (1), (2), (2^1) şi (2^3), art. 15, 16, art. 17 alin. (5), art. 19 alin. (1), art. 20 alin. (3) şi la art. 24 alin. (6) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 25 lei la 50 lei.

54.La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 33. – (1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă cu privire la cetăţenii Uniunii Europene şi la membrii de familie ai acestora se aplică şi cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, respectiv membrilor de familie ai acestora.

55.La articolul 33^2, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

(2)Cetăţenilor Uniunii Europene sau membrilor de familie ai acestora care fac dovada că sunt lucrători frontalieri potrivit art. 1 lit. f) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 166 din 30 aprilie 2004, li se atribuie cod numeric personal, fără eliberarea unui document care să ateste rezidenţa pe teritoriul României.

56.În tot cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "asigurare de sănătate recunoscută în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România" se înlocuieşte cu sintagma "asigurare de sănătate".

Articolul II

(1)Certificatele de înregistrare şi cărţile de rezidenţă permanentă emise cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările şi completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au valabilitatea de 5 şi, respectiv, 10 ani de la data emiterii.

(2)Înainte de expirarea termenului de valabilitate prevăzut la alin. (1), titularii acestor documente au obligaţia să se prezinte la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări în vederea preschimbării acestora, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Oficiul Român pentru Imigrări informează în scris titularii documentelor prevăzute la alin. (1) cu privire la stabilirea termenelor de valabilitate pentru documentele respective, cu cel puţin 3 luni înainte de împlinirea acestora.

Articolul III

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucureşti, 6 iunie 2011.

Nr. 80.