Protocol din 19 iunie 2008

Notă *) Traducere.

Părţile la prezentul protocol,

în conformitate cu sarcinile ce le revin în baza Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, denumită în continuare Convenţia Carpatică (Kiev, 2003), de a urma o politică cuprinzătoare de protecţie şi dezvoltare durabilă a Carpaţilor,

cunoscând faptul că, de-a lungul deceniilor, iniţierea şi extinderea anumitor activităţi umane au determinat modificări semnificative ale diversităţii biologice şi peisagistice în Carpaţi, care reprezintă habitatul natural al diferitelor specii de floră şi faună,

căutând să reducă ameninţările la care sunt supuse diversitatea biologică şi peisagistică a Carpaţilor şi să promoveze utilizarea durabilă a resurselor lor naturale,

în conformitate cu obligaţiile ce le revin în baza art. 4 din Convenţia Carpatică,

luând notă de faptul că toate părţile la prezentul protocol sunt şi părţi la Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992), Conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (Washington, 1973), Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 1971) şi Convenţia asupra protecţiei patrimoniului cultural şi natural mondial (Paris, 1972),

luând în considerare alte convenţii şi acorduri internaţionale relevante, în mod deosebit Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 1979), Convenţia europeană a peisajului (Florenţa, 2000), Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991) şi Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu (Aarhus, 1988),

ţinând seama de cadrul legal al Comunităţii Europene privind protecţia naturii şi conservarea biodiversităţii,

recunoscând eforturile şi realizările din cadrul Consiliului Europei în ceea ce priveşte conservarea ecosistemelor, habitatelor, speciilor, diversităţii genetice a acestora şi a peisajelor din Europa,

urmărind asigurarea implementării cu mai mare eficacitate a instrumentelor legale existente şi

dezvoltând experienţa obţinută în alte programe internaţionale,

convinse că eforturile de a proteja, menţine şi gestiona durabil resursele naturale ale Carpaţilor nu pot fi realizate de fiecare ţară în parte şi necesită cooperare regională,

fiind conştiente de faptul că ecosistemele depăşesc frontierele naţionale şi de valoarea adăugată a cooperării transfrontieră în realizarea coerenţei ecologice şi

hotărâte să coopereze în domeniul conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a peisajului din Carpaţi,

au convenit următoarele:

Capitolul IObiective, acoperire geografică şi definiţii

Articolul 1Obiective şi principii generale

1.Obiectivul Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor (denumit în continuare Protocolul) este acela de a intensifica conservarea, refacerea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor, de care să beneficieze generaţiile prezente şi viitoare.

2.Pentru a realiza obiectivele de mai sus, părţile îşi vor armoniza şi coordona eforturile şi vor coopera pentru conservarea, menţinerea şi utilizarea durabilă a habitatelor naturale şi seminaturale, asigurarea continuităţii şi conectivităţii acestora, refacerea habitatelor degradate, conservarea şi utilizarea durabilă a speciilor de floră şi faună caracteristice Carpaţilor, în particular conservarea speciilor periclitate, endemice şi a carnivorelor mari.

3.De aceea, părţile vor coopera cu precădere în următoarele domenii:

a)elaborarea, armonizarea şi implementarea unor planuri de management în domeniu, destinate atingerii unor standarde comune de protecţie şi utilizare durabilă a habitatelor şi speciilor;

b)împiedicarea introducerii de specii invazive străine care ar putea ameninţa ecosistemele, habitatele sau speciile indigene din Carpaţi, controlul sau eradicarea acestora;

c)împiedicarea introducerii de organisme modificate genetic care ar putea ameninţa ecosistemele, habitatele sau speciile indigene din Carpaţi şi controlul acestora;

d)dezvoltarea şi/sau promovarea unor indicatori de biodiversitate compatibili şi a unor sisteme de monitorizare;

e)elaborarea şi/sau promovarea unor inventare regionale coordonate ale speciilor şi habitatelor;

f)elaborarea şi/sau promovarea unor programe şi proiecte coordonate de cercetare ştiinţifică;

g)stabilirea de reţele ecologice în munţii Carpaţi şi îmbunătăţirea conservării şi gestionării durabile a diversităţii biologice şi peisagistice în zone din afara ariilor protejate;

h)integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabilă a diversităţii biologice şi a peisajului în alte politici de sector.

Articolul 2Delimitare geografică

1.Prezentul protocol se aplică regiunii carpatice (denumită în continuare Carpaţi), definită la Conferinţa părţilor.

2.Fiecare dintre părţi poate extinde aplicarea prezentului protocol la alte porţiuni ale teritoriului naţional în baza transmiterii unei declaraţii la depozitar.

Articolul 3Definiţii

În sensul prezentului protocol:

a)diversitate biologică înseamnă variabilitatea organismelor vii, inclusiv diversitatea din rândul fiecărei specii, între specii şi a ecosistemelor;

b)zona de frontieră este zona rămasă sub jurisdicţia părţii respective în apropierea frontierei de stat cu o altă parte, în care activităţile întreprinse de o parte a frontierei de stat pot avea, în funcţie de natura activităţii respective, un impact direct sau indirect, advers ori pozitiv, asupra mediului de cealaltă parte a frontierei;

c)Reţeaua carpatică de arii protejate este o reţea tematică de cooperare între ariile protejate din munţii Carpaţi;

d)conservare înseamnă o serie de măsuri necesare pentru a păstra habitatele naturale şi populaţiile de specii de faună şi floră sălbatică într-o stare de conservare favorabilă;

e)Conferinţa părţilor înseamnă Conferinţa părţilor la Convenţia Carpatică;

f)habitat degradat înseamnă un habitat a cărui calitate sau valoare a funcţiunilor ecologice este redusă ca urmare a diferitelor forme de impact, precum poluarea, utilizarea nedurabilă a resurselor, speciile străine invazive etc.;

g)reţeaua ecologică este un sistem de arii legate din punct de vedere ecologic şi fizic, constând din zone-nucleu, coridoare şi zone-tampon;

h)specii ameninţate înseamnă specii în pericol de dispariţie pe tot arealul lor de răspândire sau pe o porţiune semnificativă a acestuia;

i)specii endemice înseamnă specii indigene şi unice într-o anumită locaţie sau regiune;

j)specii străine invazive înseamnă specii neindigene introduse în mod deliberat sau accidental în afara habitatelor lor naturale, în locuri în care se stabilesc, proliferează şi se răspândesc astfel încât să aducă prejudicii mediului-gazdă;

k)peisaj înseamnă o zonă, în percepţia oamenilor, al cărei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii unor factori naturali şi/sau umani;

l)diversitatea peisajului este variabilitatea între formele peisagistice;

m)specii indigene înseamnă specii indigene într-o anumită regiune sau într-un anumit ecosistem;

n)habitat natural înseamnă o zonă terestră sau acvatică deosebită prin trăsăturile sale geografice, abiotice şi biotice, în care un organism sau o populaţie apare în mod natural;

o)observator înseamnă observatorul definit prin art. 14 alin. 5 din Convenţia Carpatică;

p)părţi înseamnă părţile la prezentul protocol;

q)arie protejată înseamnă o zonă definită geografic desemnată şi gestionată în vederea realizării obiectivelor specifice de conservare;

r)refacere înseamnă revenirea unui ecosistem sau habitat la structura sa originară, combinaţia naturală de specii şi funcţiunile sale naturale;

s)habitat seminatural înseamnă un habitat care a fost modificat şi menţinut prin activităţi umane, dar care încă deţine specii care apar natural în zona respectivă;

t)utilizarea durabilă înseamnă utilizarea componentelor diversităţii biologice într-un mod şi într-un ritm care să nu conducă la declinul pe termen lung al diversităţii biologice, menţinând astfel potenţialul acestuia de a face faţă cerinţelor şi aspiraţiilor generaţiilor prezente şi viitoare;

u)arie protejată transfrontalieră înseamnă o arie compusă din două sau mai multe arii protejate aflate pe teritoriul a două sau mai multe părţi, învecinate cu frontiera de stat, care rămân fiecare sub jurisdicţia părţii respective.

Capitolul IIObligaţii generale

Articolul 4Politici în domeniul conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a peisajului din Carpaţi

Fiecare dintre părţi va elabora şi implementa politici şi strategii pe teritoriul său naţional destinate conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor, ţinând cont de politicile şi strategiile elaborate şi implementate de celelalte părţi.

Articolul 5

Integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabilă a diversităţii biologice şi a peisajului din Carpaţi în alte politici de sector

1.Părţile vor trebui să ţină seama de obiectivele prezentului protocol în celelalte politici pe care le vor elabora, în special în domeniul amenajării teritoriului şi gestionării resurselor funciare, gospodăririi apelor şi a bazinelor hidrografice, agriculturii şi silviculturii, infrastructurii de transporturi, turismului, industriei şi energiei.

2.Părţile vor trebui să coopereze pentru integrarea obiectivelor conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi peisagistice în celelalte politici şi strategii sectoriale regionale sau globale care ar putea influenţa conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi.

Articolul 6Participarea autorităţilor regionale şi locale şi a altor factori interesaţi

1.Fiecare parte va trebui să ia măsuri pentru a facilita, în cadrul instituţional existent, coordonarea şi cooperarea dintre instituţiile şi autorităţile regionale şi locale implicate, pentru a încuraja asumarea comună a răspunderilor, în particular de a dezvolta şi întări sinergiile în implementarea politicilor de conservare, refacere şi utilizare durabilă a diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi şi a măsurilor care decurg din acestea.

2.Fiecare parte va trebui să ia măsuri de a implica autorităţile regionale şi locale şi ceilalţi factori interesaţi în elaborarea şi implementarea acestor politici şi măsuri.

Articolul 7Cooperarea internaţională

1.Părţile vor trebui să încurajeze cooperarea activă între instituţiile şi organizaţiile competente la nivel internaţional în domeniul conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a peisajului din Carpaţi.

2.Părţile vor trebui să faciliteze cooperarea dintre autorităţile regionale şi locale din regiunea carpatică la nivel internaţional şi să caute soluţii la problemele comune, la nivelul cel mai durabil.

Capitolul IIIMăsuri specifice

Articolul 8Conservarea, menţinerea, refacerea şi utilizarea durabilă a habitatelor naturale şi seminaturale

1.Conferinţa părţilor va adopta o listă de tipuri de habitate naturale şi seminaturale ameninţate indigene în Carpaţi (Lista roşie a habitatelor carpatice).

2.Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung, refacerea şi utilizarea durabilă a habitatelor naturale din Carpaţi, cu accent special pe cele ameninţate, conform definiţiei prevăzute la art. 8 alin. 1.

3.Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a menţine sau reface şi utiliza durabil habitatele seminaturale din Carpaţi, cu accent special pe cele ameninţate, conform definiţiei prevăzute la art. 8 alin. 1.

Articolul 9Continuitatea şi conectivitatea habitatelor naturale şi seminaturale, a reţelei ecologice din Carpaţi

1.Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a îmbunătăţi şi asigura continuitatea şi conectivitatea habitatelor naturale şi seminaturale, a reţelei ecologice din Carpaţi, permiţând astfel răspândirea şi migraţia populaţiilor de specii sălbatice, îndeosebi a carnivorelor mari, şi schimbul genetic între aceste populaţii.

2.Fiecare parte va trebui să menţină, să gestioneze şi, la nevoie, să extindă suprafaţa ariilor protejate de pe teritoriul său naţional din Carpaţi şi să încurajeze desemnarea şi gestionarea de noi arii protejate în Carpaţi.

3.Părţile vor trebui să coopereze cu privire la stabilirea unei reţele ecologice în Carpaţi, constând din arii protejate şi alte arii semnificative pentru diversitatea biologică şi a peisajului din Carpaţi, şi la coerenţa acestei reţele.

Articolul 10Refacerea habitatelor degradate

Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a reface habitatele degradate din Carpaţi.

Articolul 11Conservarea şi utilizarea durabilă a speciilor de floră şi faună din Carpaţi

Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung şi utilizarea durabilă a speciilor de floră şi faună indigene din Carpaţi.

Articolul 12Conservarea speciilor ameninţate, inclusiv a celor endemice şi a carnivorelor mari din Carpaţi

1.Conferinţa părţilor va trebui să adopte o listă de specii de floră şi faună ameninţate indigene din Carpaţi (Lista roşie a speciilor carpatice) pe baza principiilor şi criteriilor de recunoaştere internaţională.

2.Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung sau utilizarea durabilă şi refacerea speciilor ameninţate, inclusiv a speciilor endemice de floră şi faună indigene din Carpaţi şi a carnivorelor mari pentru care ar putea fi necesare planuri de management.

3.Părţile vor trebui să coopereze în activităţi care urmăresc reintroducerea speciilor indigene de faună şi floră.

Articolul 13

Împiedicarea introducerii de specii invazive străine şi/sau organisme modificate genetic care ameninţă ecosistemele, habitatele sau speciile, controlul sau eradicarea acestora

1.Fiecare parte va trebui să aplice politici care urmăresc împiedicarea introducerii sau eliberării în natură a unor specii străine invazive şi/sau a organismelor modificate genetic care pot avea efecte negative asupra mediului şi care ar putea afecta diversitatea biologică, ecosistemele, habitatele sau speciile din Carpaţi, inclusiv avertizarea imediată cu privire la apariţia unor noi specii străine invazive pe teritoriul său.

2.Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a preveni introducerea sau eliberarea în natură a speciilor menţionate la alin. 1 şi, la nevoie, de a controla sau a eradica astfel de specii.

Articolul 14Reţeaua carpatică de arii protejate

1.Părţile vor trebui să sprijine şi să faciliteze cooperarea în cadrul Reţelei carpatice de arii protejate, stabilite de Conferinţa părţilor, şi să încurajeze administraţiile ariilor protejate să ia parte la cooperarea în cadrul acestei reţele.

2.Conferinţa părţilor va trebui să recunoască ariile incluse în Reţeaua carpatică de arii protejate şi să adopte termenii de referinţă ai reţelei.

Articolul 15Îmbunătăţirea conservării şi managementului durabil al zonelor din afara ariilor protejate

1.Fiecare parte va trebui să ia măsuri pe teritoriul său naţional cu scopul de a asigura conservarea şi utilizarea durabilă a zonelor din afara ariilor protejate din Carpaţi.

2.Fiecare parte va trebui să faciliteze coordonarea şi cooperarea dintre toţi factorii interesaţi relevanţi, astfel încât să îmbunătăţească starea de conservare şi managementul durabil în zonele din afara ariilor protejate din Carpaţi, în particular cu scopul de a îmbunătăţi şi a asigura conectivitatea dintre ariile protejate existente şi celelalte arii şi habitate semnificative pentru diversitatea biologică şi a peisajelor din Carpaţi.

Articolul 16Consultarea, armonizarea şi coordonarea măsurilor întreprinse în zonele de frontieră

1.Fiecare parte va trebui să îşi armonizeze şi să îşi coordoneze măsurile adoptate pentru zonele sale de frontieră din Carpaţi destinate realizării obiectivelor enumerate în art. 1 alin. 2 şi 3 cu partea vecină, în particular în zonele protejate transfrontaliere.

2.Părţile vor trebui să coopereze în cadrul ariilor transfrontaliere protejate existente în Carpaţi şi să îşi armonizeze obiectivele de management şi măsurile aplicate şi, la nevoie, să încurajeze extinderea ariilor protejate transfrontaliere existente sau crearea de noi arii protejate transfrontaliere în Carpaţi.

3.În cazul în care habitatul natural al speciei ameninţate se află de ambele părţi ale frontierei de stat dintre două părţi, părţile în cauză vor trebui să coopereze pentru a asigura conservarea şi, dacă este cazul, refacerea speciilor respective şi a habitatelor lor naturale.

Articolul 17Elaborarea şi implementarea planurilor de management

1.Fiecare parte va trebui să elaboreze şi să implementeze planuri de management cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung, menţinerea sau refacerea, continuitatea şi conectivitatea şi utilizarea durabilă a habitatelor naturale şi seminaturale, refacerea habitatelor degradate, precum şi conservarea pe termen lung şi utilizarea durabilă a speciilor indigene de floră şi faună din Carpaţi.

2.Fiecare parte va trebui să faciliteze coordonarea şi cooperarea dintre instituţii, autorităţile regionale şi locale şi alţi factori interesaţi direct implicaţi în implementarea planurilor de management menţionate la alin. 1, în vederea încurajării asumării în comun a răspunderii.

Articolul 18Sisteme compatibile de monitorizare şi informare

1.Părţile vor trebui să coopereze pentru armonizarea sistemelor de monitorizare a mediului utilizate în Carpaţi, prin care se pot realiza obiectivele prezentului protocol.

2.Părţile vor trebui să coopereze pentru a dezvolta sisteme informatice comune referitoare la diversitatea biologică şi a peisajului din Carpaţi.

3.Fiecare dintre părţi va trebui să coopereze pentru a se asigura că rezultatele cercetării publice realizate la nivel naţional sunt integrate într-un sistem informatic integrat.

Articolul 19Cercetare ştiinţifică coordonată şi schimb de informaţii

1.Fiecare parte va trebui să faciliteze coordonarea cercetării ştiinţifice efectuate pe teritoriul său sau de către instituţiile sale ştiinţifice în domeniul conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a peisajului din Carpaţi.

2.Părţile vor trebui să coopereze pentru promovarea şi armonizarea programelor şi proiectelor de cercetare prin care se pot realiza obiectivele prezentului protocol.

3.Părţile vor trebui să faciliteze cooperarea internaţională dintre instituţiile ştiinţifice din punctul de vedere al conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a peisajului din Carpaţi, în particular al armonizării sistemelor de monitorizare, al creării şi armonizării bazelor de date şi al efectuării de programe şi proiecte comune de cercetări în Carpaţi.

4.Părţile vor trebui să coopereze pentru diseminarea rezultatelor cercetării ştiinţifice legate de realizarea obiectivelor prezentului protocol.

5.Părţile vor trebui să sprijine elaborarea inventarelor regionale de specii şi habitate din Carpaţi.

6.Fiecare parte va trebui să facă schimb de informaţii şi de experienţă cu celelalte părţi cu privire la metodele legate de activităţile prevăzute la art. 1 alin. 2 şi 3.

7.Fiecare parte va trebui să facă schimb de informaţii cu celelalte părţi cu privire la strategiile şi politicile destinate conservării, refacerii şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi a peisajului din Carpaţi.

Articolul 20Programe şi proiecte comune

Fiecare parte va trebui să participe, în funcţie de propriile nevoi şi posibilităţi, la programele şi proiectele legate de activităţile prevăzute la art. 1 alin. 2 şi 3, întreprinse în comun de părţi în Carpaţi.

Capitolul IVImplementare, monitorizare şi evaluare

Articolul 21Implementare

1.Fiecare parte trebuie să adopte măsurile juridice şi administrative adecvate pentru a asigura implementarea prevederilor prezentului protocol şi monitorizarea eficacităţii acestor măsuri.

2.Fiecare parte trebuie să cerceteze posibilităţile de a sprijini, prin măsuri financiare, implementarea prevederilor prezentului protocol.

3.Conferinţa părţilor va trebui să elaboreze şi să adopte un plan de acţiune strategică pentru implementarea prezentului protocol.

Articolul 22Prevenirea impactului advers asupra diversităţii biologice şi peisagistice

1.Părţile vor trebui să aplice principiile precauţiei şi prevenţiei prin evaluarea şi luarea în considerare a influenţelor posibile, directe sau indirecte, pe termen lung sau scurt, inclusiv a efectului cumulativ al proiectelor şi activităţilor care pot avea un impact negativ asupra diversităţii biologice şi peisagistice din Carpaţi. În acest sens, părţile vor proceda la evaluarea corespunzătoare a efectelor adverse potenţiale ale proiectelor, planurilor şi activităţilor asupra habitatelor şi speciilor, inclusiv a impactului transfrontalier.

2.Fiecare parte va trebui să stabilească condiţiile şi criteriile, inclusiv măsurile de remediere şi compensatorii, în care ar putea fi autorizate politicile, proiectele şi activităţile cu impact dăunător potenţial asupra diversităţii biologice şi peisagistice.

Articolul 23Cunoştinţe şi practici tradiţionale

În implementarea prezentului protocol, părţile vor trebui să ia măsurile de conservare şi promovare a cunoştinţelor tradiţionale, în particular a celor legate de utilizarea durabilă a terenurilor, a practicilor de management al resurselor terenurilor, raselor locale de animale domestice şi varietăţilor de plante cultivate, precum şi de utilizarea durabilă a plantelor sălbatice.

Articolul 24Educarea, informarea şi conştientizarea publicului

1.Părţile vor trebui să promoveze educarea, informarea şi conştientizarea publicului cu privire la obiectivele, măsurile şi implementarea prezentului protocol.

2.Părţile vor trebui să asigure accesul publicului la informaţiile legate de implementarea prezentului protocol.

Articolul 25Întrunirea părţilor

1.Conferinţa părţilor la Convenţia Carpatică reprezintă totodată întrunirea părţilor la prezentul protocol.

2.Părţile la Convenţia Carpatică ce nu au devenit părţi la prezentul protocol pot participa în calitate de observatori la Conferinţa părţilor ce va reprezenta întrunirea părţilor la prezentul protocol. Dacă Conferinţa părţilor serveşte ca întrunire a părţilor la prezentul protocol, deciziile potrivit protocolului se vor lua numai de cei care sunt parte la acesta.

3.Când Conferinţa părţilor serveşte ca întrunire a părţilor la prezentul protocol, oricare dintre membrii biroului Conferinţei părţilor care reprezintă o parte la convenţie, dar nu şi o parte la prezentul protocol în acelaşi timp, va fi înlocuit de un membru ce va fi ales din rândul părţilor la prezentul protocol.

4.Regulamentul de procedură al Conferinţei părţilor se va aplica, mutatis mutandis, la întrunirile părţilor, cu excepţia cazurilor în care Conferinţa părţilor servind drept întrunire a părţilor la prezentul protocol va decide altfel prin consens.

5.Prima întrunire a Conferinţei părţilor ce va servi drept întrunire a părţilor la prezentul protocol va fi convocată de secretariat împreună cu prima întrunire a Conferinţei părţilor programată după data intrării în vigoare a prezentului protocol. Întrunirile ordinare ulterioare ale Conferinţei părţilor ce vor servi drept întruniri ale părţilor la prezentul protocol se vor ţine împreună cu întrunirile ordinare ale Conferinţei părţilor, dacă la Conferinţa părţilor ce va servi drept întrunire a părţilor la prezentul protocol nu se va decide altfel.

6.Conferinţa părţilor care serveşte ca întrunire a părţilor la prezentul protocol va lua, în limitele mandatului său, deciziile necesare pentru promovarea efectivă a implementării protocolului. Ea va îndeplini funcţiile desemnate în baza prezentului protocol şi:

a)va formula recomandări în orice chestiuni necesare pentru implementarea prezentului protocol;

b)va stabili organismele subsidiare considerate necesare pentru implementarea prezentului protocol;

c)va analiza şi adopta, după caz, amendamente la prezentul protocol considerate necesare pentru implementarea prezentului protocol; şi d) va exercita orice alte funcţii necesare în vederea implementării prezentului protocol.

Articolul 26Secretariatul

1.Secretariatul creat în baza art. 15 al Convenţiei Carpatice va servi drept secretariat şi pentru prezentul protocol.

2.Art. 15 alin. 2 al Convenţiei Carpatice privind funcţiile secretariatului se va aplica, mutatis mutandis, şi prezentului protocol.

Articolul 27Organisme subsidiare

1.Orice organism subsidiar constituit prin sau în condiţiile Convenţiei Carpatice poate deservi şi protocolul, prin decizia Conferinţei părţilor ce va servi drept întrunire a părţilor la prezentul protocol, în care caz întrunirea părţilor va trebui să specifice ce atribuţii va exercita respectivul organism.

2.Părţile la Convenţia Carpatică ce nu au devenit părţi la prezentul protocol pot participa în calitate de observatori la întrunirea oricăror astfel de organisme. Dacă un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice serveşte ca organism subsidiar la prezentul protocol, deciziile potrivit protocolului se vor lua numai de cei care sunt parte la acesta.

3.Când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice îşi va exercita atribuţiile cu privire la chestiunile referitoare la prezentul protocol, oricare dintre membrii biroului respectivului organism subsidiar care reprezintă o parte la Convenţia Carpatică, dar nu şi o parte la prezentul protocol în acelaşi timp, va fi înlocuit de un membru ce va fi ales din rândul părţilor la prezentul protocol.

Articolul 28Monitorizarea conformării cu obligaţiile

1.Părţile vor raporta regulat Conferinţei părţilor măsurile legate de prezentul protocol şi rezultatele măsurilor adoptate. Conferinţa părţilor va determina intervalele şi forma în care vor fi prezentate rapoartele.

2.Observatorii pot prezenta orice informaţii sau rapoarte cu privire la implementarea şi respectarea prevederilor prezentului protocol la Conferinţa părţilor şi/sau cu privire la Comitetul de implementare a Convenţiei Carpatice (denumit în continuare Comitetul de implementare).

3.Comitetul de implementare va trebui să colecteze, să evalueze şi să analizeze informaţiile relevante pentru implementarea prezentului protocol şi să monitorizeze conformarea cu prevederile prezentului protocol.

4.Comitetul de implementare va prezenta Conferinţei părţilor recomandări privind implementarea şi măsurile necesare pentru conformarea la prezentul protocol.

5.Conferinţa părţilor va trebui să adopte sau să recomande măsurile necesare.

Articolul 29Evaluarea eficacităţii prevederilor

1.Părţile vor trebui să examineze şi să evalueze cu regularitate eficacitatea prevederilor prezentului protocol. Conferinţa părţilor poate lua în considerare, după caz, adoptarea unor amendamente la prezentul protocol, pentru a realiza obiectivele acestuia.

2.Părţile vor trebui să faciliteze implicarea autorităţilor locale şi a altor factori interesaţi în procesul descris în alin. 1.

Capitolul VDispoziţii finale

Articolul 30Legăturile dintre Convenţia Carpatică şi Protocol

1.Prezentul protocol este protocolul încheiat în cadrul Convenţiei Carpatice în sensul art. 2 alin. 3 şi al altor articole relevante ale Convenţiei Carpatice.

2.Protocolul este deschis spre semnare la depozitar în perioada 19 iunie 2008-19 iunie 2009.

3.Prevederile art. 19, 20, art. 21 alin. 2-4 şi ale art. 22 ale Convenţiei Carpatice privind intrarea în vigoare, amendarea sau retragerea din prezentul protocol şi rezolvarea disputelor sunt aplicabile mutatis mutandis şi în cazul prezentului protocol. Numai părţile semnatare ale Convenţiei Carpatice pot deveni părţi la prezentul protocol.

Articolul 31Rezerve

Nu pot fi formulate rezerve faţă de prezentul protocol.

Articolul 32Depozitar

Guvernul Ucrainei va fi depozitarul prezentului protocol.

Încheiat la Bucureşti la 19 iunie 2008, într-un exemplar original, în limba engleză.

Originalul Protocolului va fi încredinţat depozitarului, care va distribui tuturor părţilor copii autorizate. Ca martor al acestora, subsemnatul, fiind autorizat în acest sens, am semnat prezentul protocol.

În numele Guvernului Republicii Cehe Semnătură indescifrabilă

În numele Guvernului Republicii Ungare Semnătură indescifrabilă

În numele Guvernului Republicii Polone Semnătură indescifrabilă

În numele Guvernului României Semnătură indescifrabilă

Face obiectul declaraţiei ataşate

În numele Guvernului Serbiei Semnătură indescifrabilă

În numele Guvernului Republicii Slovace Semnătură indescifrabilă

În numele Guvernului Ucrainei Semnătură indescifrabilă

Guvernul României

semnează Protocolul privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, cu următoarea declaraţie:

Guvernul României declară că interpretează art. 2 alin. 1 din prezentul protocol doar conform prevederilor şi în limitele Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.