Hotărâre nr. 2.170 din 30 noiembrie 2004

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

(1)Se aprobă Strategia de ţară pentru implementarea Planului de acţiune pe ţară în vederea îmbunătăţirii raportărilor financiare în România, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2)Planul de acţiune pe ţară cuprinde obiectivele privind dezvoltarea mediului de afaceri, ce decurg din programul de măsuri convenit de Guvernul României cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi care stau la baza Acordului de împrumut pentru ajustare programatică (PAL), semnat la Bucureşti la 27 septembrie 2004.

Articolul 2

(1)Monitorizarea procesului de implementare a Planului de acţiune pe ţară în vederea îmbunătăţirii raportărilor financiare în România revine Colegiului Consultativ al Contabilităţii, care este organizat şi funcţionează în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.449/2002.

(2)În acest scop se înfiinţează în cadrul Colegiului Consultativ al Contabilităţii Comitetul de coordonare a Planului de acţiune pe ţară, format din reprezentanţi ai instituţiilor implicate în implementarea planului.

(3)Biroul executiv al Colegiului Consultativ al Contabilităţii va aproba componenţa nominală a Comitetului de coordonare a Planului de acţiune pe ţară.

(4)Planul de acţiune pe ţară poate fi completat sau modificat, la propunerea Colegiului Consultativ al Contabilităţii, prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al conducătorilor celorlalte instituţii implicate, în funcţie de evoluţiile şi de cerinţele procesului de implementare.

Articolul 3

(1)Colegiul Consultativ al Contabilităţii, prin Ministerul Finanţelor Publice, va informa trimestrial Guvernul României cu privire la stadiul realizării obiectivelor Planului de acţiune pe ţară.

(2)Instituţiile implicate direct în implementarea Planului de acţiune pe ţară au obligaţia respectării termenelor de realizare a obiectivelor ce le revin şi de raportare periodică Guvernului României, prin Colegiul Consultativ al Contabilităţii, asupra măsurilor întreprinse şi stadiului realizării obiectivelor propuse, potrivit Strategiei de ţară pentru implementarea Planului de acţiune pe ţară.

(3)După aprobare, Planul de acţiune pe ţară va fi difuzat instituţiilor implicate, prin grija Ministerului Finanţelor Publice.

Articolul 4

Ministerul Finanţelor Publice va lua măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucureşti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.170.

Anexa

STRATEGIA DE ŢARĂ

pentru implementarea Planului de acţiune pe ţară în

vederea îmbunătăţirii raportărilor financiare în România

A. Introducere

Creşterea calităţii raportărilor financiare a fost identificată drept una dintre componentele-cheie ale dezvoltării economice sustenabile din România. Această cerinţă a devenit în ultimii ani prioritatea numărul unu pentru multe ţări ale lumii şi constituie în prezent subiectul unor reforme semnificative în domeniu.

Calitatea raportărilor financiare, care implică în mod direct standardele de contabilitate şi de audit, ca un cadru legal şi instituţional de implementare a acestor standarde, reprezintă un scop în sine. Scopul final este acela de a aduce un plus de valoare sistemului de raportare financiară în sprijinul stabilităţii sistemului financiar şi al creşterii economice în sectorul privat.

Ca parte a activităţii de reformă, începând cu sfârşitul anului 2002 şi până în luna februarie 2003, experţii Băncii Mondiale au realizat o evaluare a standardelor şi practicilor existente, referitoare la contabilitatea şi auditul financiar al situaţiilor financiare, cu scopul de a identifica reformele necesare pentru îmbunătăţirea raportării financiare de către sectorul privat. Recomandările rezultate din această evaluare au fost incluse în Raportul privind respectarea standardelor şi normelor (ROSC) din 9 mai 2003.

Guvernul României împreună cu instituţiile partenere şi-au exprimat intenţia de a implementa toate recomandările şi au întreprins o serie de măsuri în acest sens.

B. Politica strategiei pentru implementarea Planului de acţiune pe ţară în vederea îmbunătăţirii raportărilor financiare în România

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a furnizat Guvernului României un cadru conceptual atotcuprinzător pentru reforma în domeniul contabil, al auditului financiar şi al raportărilor financiare. Acest cadru conceptual este reprezentat de acquisul comunitar şi se concentrează pe toate activităţile de reformă strategice şi instituţionale.

Acquisul comunitar include legislaţia primară (tratate), legislaţia secundară (directive, regulamente, decizii, recomandări etc.) şi studii de caz. De aceea, ca urmare a faptului că regulile Uniunii Europene sunt într-o continuă schimbare, acquisul comunitar nu este un document static, ci unul care cunoaşte permanente evoluţii.

Colegiul Consultativ al Contabilităţii (CCC), care funcţionează pe lângă Ministerul Finanţelor Publice şi care cuprinde reprezentanţi ai Guvernului, ai autorităţilor de reglementare, ai profesiilor contabile şi de audit, ai mediului de afaceri şi academic, care manifestă interes faţă de problematica raportării financiare, a fost desemnat să elaboreze un plan de acţiune pe ţară în vederea îmbunătăţirii raportărilor financiare în România.

Totuşi, din perspectiva politicii de strategie, este important de notat faptul că, independent de consideraţiile privind accesul la Uniunea Europeană, adoptarea, implementarea şi punerea în aplicare a tuturor părţilor acquisului comunitar vor permite României să construiască un pilon financiar puternic care să conducă la creşterea economică a sectorului privat şi la stabilitatea sistemului financiar.

Planul de acţiune pe ţară pentru îmbunătăţirea raportărilor financiare din România este documentul care stabileşte detaliat acţiunile specifice care trebuie finalizate în scopul atingerii obiectivelor de reformă. Acest plan este mai degrabă un document dinamic decât unul static, nu doar pentru că acquisul comunitar pe care se bazează evoluează constant, dar şi datorită faptului că România îşi va schimba capacitatea de a adopta şi de a derula reforma pe măsură ce obiectivele propuse vor fi realizate.

C. Obiectivul strategic

În aprilie 2004 Colegiul Consultativ al Contabilităţii, cu asistenţa Băncii Mondiale, în calitate de facilitator, a demarat elaborarea Planului de acţiune pe ţară.

Obiectivul strategic a fost identificat ca fiind "Îndeplinirea, înainte de 2007 - data aderării - a principalelor obligaţii privind contabilitatea şi auditul, ce decurg din acquisul comunitar".

Trebuie subliniat faptul că îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din acquisul comunitar trebuie să fie de jure şi de facto. Modificările din legislaţie trebuie să fie urmate de schimbări de fond şi de comportament.

D. Politici alternative şi rezultate aşteptate

Un element critic al procesului de reformă îl reprezintă procesul de consultare pentru stabilirea politicilor alternative. În Planul de acţiune pe ţară au fost identificate mai multe politici alternative, printre care:

● Stabilirea unui program pentru introducerea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), în funcţie de capacitatea de implementare

● Definirea detaliată a entităţilor de interes public

● Selectarea celui mai adecvat model pentru înfiinţarea unui organism independent de supraveghere a domeniului contabil şi de audit, în totalitatea sa

● Dezvoltarea integrării pregătirii profesionale, a învăţământului economic superior în reforma programelor de pregătire.

Procesul de evaluare, de consultare şi de formulare de recomandări pentru abordarea unei anumite politici se va derula la nivelul Colegiului Consultativ al Contabilităţii, dar acţiunile vor trebui extinse la nivelul fiecărei instituţii.

Rezultate aşteptate:

● întărirea infrastructurii contabilităţii şi auditului ca pilon al arhitecturii financiare a ţării şi reducerea riscului de producere a unor crize şi scandaluri financiare, ale căror consecinţe ar avea un impact dăunător, după cum s-a putut observa atât în România, cât şi în alte părţi ale lumii;

● îmbunătăţirea credibilităţii raportării financiare care trebuie să contribuie, la rândul ei, la atragerea investiţiilor străine şi la promovarea creşterii întreprinderilor româneşti;

● asigurarea că întreprinderile româneşti prezintă informaţii financiare transparente şi de o calitate ridicată, înlăturând astfel incertitudinile, sporind încrederea internă şi sprijinind mobilizarea investiţiilor şi a economiilor.

E. Puncte centrale de implementare a Planului de acţiune pe ţară

Pe 30 iunie Colegiul Consultativ al Contabilităţii a finalizat prima etapă a acestei acţiuni. Colegiul Consultativ al Contabilităţii a concluzionat că domeniile de concentrare a atenţiei în vederea realizării implementării trebuie să fie:

● asigurarea conformităţii legislaţiei româneşti din domeniul contabilităţii şi auditului cu acquisul comunitar;

● implementarea IFRS şi a Standardelor internaţionale de audit la entităţile de interes public, pentru exerciţiul financiar care se încheie la 31 decembrie 2006;

● îmbunătăţirea capacităţii operaţionale a organismelor de reglementare;

● îmbunătăţirea supravegherii profesiilor contabile şi de audit financiar, a guvernanţei corporative şi a transparenţei publice, aşa cum se subliniază în acquisul comunitar - atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul celor mai bune practici din Uniunea Europeană.

Punctul central al implementării Planului de acţiune pe ţară îl va constitui realizarea unei combinaţii de proiecte pe termen scurt şi mediu. Se anticipează că, sub rezerva existenţei unor interdependenţe, un mare număr de măsuri va fi analizat simultan.

Fără a fi limitate, criteriile de selectare a proiectelor vor include:

● măsuri pentru care poate exista o îmbunătăţire imediată, semnificativă şi palpabilă;

● proiecte-cheie pe termen mediu care, prin natura lor, necesită o dezvoltare solidă a capacităţii şi un program de pregătire profesională înainte de a da rezultate;

● măsuri care susţin toate proiectele şi de care depinde succesul altora, cum ar fi, de exemplu, traducerea standardelor şi normelor internaţionale.

–Obiectivele pe termen scurt includ:

● înfiinţarea Comitetului de coordonare pentru implementarea Planului de acţiune pe ţară (Comitet de coordonare);

● amendarea legislaţiei primare şi secundare;

● îmbunătăţirea organizării Colegiului Consultativ al Contabilităţii şi a capacităţii operaţionale a instituţiilor de reglementare;

● îmbunătăţirea pregătirii profesionale continue;

● evaluarea mijloacelor de îmbunătăţire a calităţii şi credibilităţii auditului financiar.

Obiectivele de mai sus reprezintă şi condiţionalităţi prevăzute de Banca Mondială în cadrul acordului PAL pentru prima fază de implementare a Planului de acţiune pe ţară care se încheie în luna septembrie 2005.

–Obiectivele pe termen mediu includ:

● conformitatea legislaţiei româneşti cu legea contabilităţii bazată pe IFRS şi pe directive europene;

● completarea legislaţiei secundare privind piaţa de capital;

● lansarea implementării procesului pentru asigurarea transparenţei publice îmbunătăţite a situaţiilor financiare ale societăţilor cotate şi ale altor entităţi de interes public;

● îmbunătăţirea organizării şi dezvoltarea celor mai bune practici pentru organismele profesionale ale domeniului contabil şi de audit financiar.

În final, credibilitatea, care va creşte prin dezvoltarea Colegiului Consultativ al Contabilităţii ca interfaţă din ce în ce mai independentă între instituţiile de reglementare şi profesie, împreună cu îmbunătăţirea cooperării, comunicării, coeziunii şi a lucrului în echipă între toate instituţiile implicate în CAP vor accelera progresul României către un mediu de afaceri atractiv.

F. Autoritatea Colegiului Consultativ al Contabilităţii şi flexibilitatea procesului de implementare a Planului de acţiune pe ţară

Guvernul României deleagă autoritatea de implementare a Planului de acţiune pe ţară Colegiului Consultativ al Contabilităţii şi recomandă ca acesta să acţioneze prin intermediul Comitetului de coordonare, care să administreze executarea planului. Modalitatea propusă de organizare şi funcţionare a Comitetului de coordonare este discutată în Raportul Planului de acţiune pe ţară. Un aspect deosebit îl reprezintă disponibilitatea şi aplicarea unei capacităţi suficiente de management al proiectelor. Această capacitate a fost identificată ca fiind un factor esenţial de succes. Mai mult decât atât, este recomandat ca pentru asigurarea succesului Colegiul Consultativ al Contabilităţii să solicite Băncii Mondiale să asiste Comitetul de coordonare, în calitate de observator şi de facilitator permanent.

După cum s-a subliniat în introducere, este deosebit de important ca Planul de acţiune pe ţară să fie flexibil, păstrându-şi totodată principiile de bază. O echipă puternică, dedicată şi bine organizată, care să beneficieze de sprijinul susţinut al Guvernului şi, dacă este necesar, al altor agenţii externe, trebuie să administreze şi să implementeze măsurile trasate prin Planul de acţiune pe ţară.

Managementul acestor reforme necesită o abordare generală şi un "parteneriat" între Guvernul României şi celelalte instituţii implicate. Toate părţile implicate în Planul de acţiune pe ţară vor trebui, în mod oficial şi necondiţionat, să se angajeze în facilitarea executării proiectelor responsabile de realizarea măsurilor. Multe dintre aceste proiecte sunt interdependente şi solicită o coordonare semnificativă. În consecinţă, este foarte important ca Planul de acţiune pe ţară să fie derulat ca un tot unitar. Dacă se va înregistra succesul scontat, implementarea Planului de acţiune pe ţară va oferi garanţia că România are o infrastructură a sistemelor contabil, de audit financiar şi de raportare financiară competitivă cu alte ţări din Uniunea Europeană şi din lume.

Trebuie reţinut faptul că Planul de acţiune pe ţară nu poate fi luat în considerare în mod izolat. Alte iniţiative, cum ar fi evaluarea capacităţii instituţionale în baza acordului PAL şi Planul de acţiune pe ţară pe probleme de guvernanţă corporativă, aflate în prezent în desfăşurare, sunt, de asemenea, corelate cu îmbunătăţirea continuă a raportărilor financiare în România. Planul de acţiune pe ţară necesită o coordonare totală cu aceste iniţiative.

G. Managementul şi raportarea stadiului de realizare a Planului de acţiune pe ţară

Managementul şi echipele de lucru se vor organiza astfel:

● Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanţi aleşi din rândul membrilor Colegiului Consultativ al Contabilităţii care vor reprezenta instituţiile implicate în Planul de acţiune pe ţară. Aceştia vor fi responsabili, în numele Colegiului Consultativ al Contabilităţii, de administrarea, promovarea şi adaptarea Planului de acţiune pe ţară şi vor întocmi rapoarte către conducerea Colegiului Consultativ al Contabilităţii în maniera stabilită mai jos. Componenţa nominală a Comitetului de coordonare va fi aprobată de Biroul executiv al Colegiului Consultativ al Contabilităţii (termen de realizare: 31 ianuarie 2005);

● Comitetul de coordonare va fi responsabil cu promovarea Planului de acţiune pe ţară în mediile de interes;

● fiecare autoritate de reglementare şi organism profesional vor avea responsabilitatea determinării resurselor necesare implementării tuturor măsurilor directe.

Se preconizează ca măsurile să fie implementate în primul rând de echipe alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor implicate, după cum urmează:

● autorităţile de reglementare: M.F.P., B.N.R., C.N.V.M. şi C.S.A.;

● asociaţii profesionale care reglementează profesia contabilă şi pe cea de audit financiar: CECCAR şi CAFR;

● mediul academic;

● alţi specialişti, după caz.

În completare, Comitetul de coordonare poate solicita alocarea de resurse separate pentru managementul proiectelor în scopul coordonării şi raportării evoluţiei generale a Planului de acţiune pe ţară (termen de realizare: 31 ianuarie 2005).

Raportarea stadiului de realizare:

● coordonatorii proiectelor de la nivelul fiecărei instituţii implicate vor întocmi rapoarte lunare către Comitetul de coordonare cu privire la stadiul realizării acelor măsuri detaliate din Planul de acţiune pe ţară, care au fost alocate echipelor pe care le coordonează;

● Comitetul de coordonare va întocmi rapoarte lunare către Colegiul Consultativ al Contabilităţii cu privire la realizările şi stadiul de îndeplinire a măsurilor detaliate şi va propune Colegiului Consultativ al Contabilităţii completări sau modificări la măsurile detaliate;

● Colegiul Consultativ al Contabilităţii va întocmi rapoarte trimestriale către Guvernul României cu privire la evoluţia, stadiul şi realizările generale;

● Colegiul Consultativ al Contabilităţii va întocmi rapoarte trimestriale către Banca Mondială cu privire la evoluţia, stadiul şi realizările generale;

● Colegiul Consultativ al Contabilităţii va întocmi rapoarte cu privire la evoluţia, stadiul şi realizările generale ale Planului de acţiune pe ţară, care vor fi transmise Comisiei Europene, prin instituţiile abilitate, ori de câte ori se consideră necesar.

H. Programul de implementare

Strategia de ţară pentru implementarea Planului de acţiune pe ţară se va implementa, în principal, pe o perioadă de 3 ani de la data aprobării de către Guvernul României, cu respectarea termenelor din măsurile detaliate ale Planului de acţiune pe ţară.