Anexe din 29 august 2014

Anexa nr. 1

CALENDARUL

examenului de bacalaureat naţional – 2015

Sesiunea iunie-iulie 2015

25 – 29 mai 2015 Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen 29 mai 2015 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

8 - 10 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în

limba română – proba A

10 - 12 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare

orală în limba maternă – proba B

15 – 19 iunie 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D

22 - 26 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie

internaţională – proba C

29 iunie 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă

30 iunie 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 1 iulie 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă

3 iulie 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) –

probă scrisă

6 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)

6 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)

7 - 9 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor

10 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie 2015

13 – 17 iulie 2015 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen

17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în

limba română – proba A

17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în

limba maternă – proba B

18 -19 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie

internaţională – proba C

20 - 21 august 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D

24 august 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă

25 august 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă

26 august 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă

28 august 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) –

probă scrisă

31 august 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea

contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)

1-2 septembrie 2015 Rezolvarea contestaţiilor

3 septembrie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Anexa nr. 2

!image

!image

CENTRUL NA'IONAL

DE EVALUARE 'I EXAMINARE

!image

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

BACALAUREAT 2015

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura italiană are, în cadrul examenului de Bacalaureat pentru elevii claselor a XII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenţii claselor a XII-a cu predare în limba italiană maternă.

Curriculumul de Limba şi literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc.

Examenul de Bacalaureat pentru clasa a XII-a la limba şi literatura italiană maternă vizează evaluarea competenţelor elevilor aparţinând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă / de utilizare corectă şi adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Deoarece competenţele sunt diferite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a IX-a – a XII-a, subiectele pentru examenul de Bacalaureat vor evalua atât competenţele specifice cât şi conţinuturile asociate acestora.

Prin evaluarea naţională la limba şi literatura italiană maternă, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ – pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.

Structura testului pentru proba scrisă este formată din 3 subiecte, fiecare având 30 de puncte. Subiectele conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi care au ca material suport texte literare şi nonliterare.

În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe, care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor

secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.).

De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere / într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).

II. COMPETENŢE GENERALE, COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a XII-a ( Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a IX-a – a XII-a.

1.Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1 dovedirea înţelegerii unui

text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date

1.2 sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor

–idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a

ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;

–moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);

–subiectul operei literare;

–procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză, ingambament, metafora, aliteraţia);

–sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;

–trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

–texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunţul, ştirea);

–reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;

–completarea unui text lacunar;

–recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;

–recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;

–utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.

Comunicarea scrisă

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu

morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

(rezumat, caracterizare de personaj).

Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.

Contexte de realizare:

a)Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Analiza. Conspectul. Eseul structurat.

b)Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber.

Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar.

Fonetică şi ortografie:

Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea şi apostroful, accentul cuvintelor.

Lexic:

Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse, arhaisme, neologisme;

Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor.

Gramatică

■ Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane şi geografice;

■ Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular / plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc;

■ Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului în cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice;

■ Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ;

■ Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ ; locul promumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziţia asertivă şi imperativă; pronumele de politeţe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte;

■ Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate şi neregulate; viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul

1.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor

prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent şi trecut; conjunctivul imperfect şi trapassato; concordanţa timpurilor la modul indicativ; concordanţa timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive şi intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă şi reflexivă; verbele modale (dovere, potere, volere); verbele impersonale; verbe defective;

■ Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziţia adverbului;

■ Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjuncţia subordonatoare; locuţiuni conjuncţionale;

■ Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale;

■ Interjecţia: interjecţii proprii (care exprimă uimirea, bucuria, ameninţarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecţii improprii bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuţiuni;

■ Sintaxa: Propoziţia simplă; Părţi principale de propoziţie (Subiectul; Predicatul); Părţi secundare de propoziţie (Atributul; Complementul direct şi indirect; Complemente circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, concesie, opoziţie);

■ Sintaxa frazei: Propoziţia simplă; Propoziţia condiţională şi fraza ipotetică; Concordanţa în indicativ şi conjunctiv.

–elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea.

2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

–redactarea în scris de texte funcţionale pe subiecte din viaţa cotidiană, mesaje, scrisori personale;

–redactarea de mesaje pe o anumită temă, urmărind un plan dat:

pagină de jurnal personal, povestire, descriere;

–realizarea de texte, ţinând seama de părţile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice şi regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;

–redarea în scris a unor informaţii receptate prin lectură;

2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie

–cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;

–descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară – portret fizic şi portret moral);

–structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);

–figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora;

–sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;

–genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic);

–textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul nonliterar;

–redactare de mesaje;

–completare de texte lacunare;

–redactare de scrisori în registru familiar;

–construirea unor scurte povestiri;

–folosirea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor;

–diferenţierea semnificaţiei sinonimelor în contexte diferite;

–folosirea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile;

–folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;

–folosirea conectorilor adecvaţi;

–folosirea unor construcţii verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;

–rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;

–identificarea structurii textului narativ;

–sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de context;

–stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie şi polisemie într-un text dat;

–identificarea secvenţelor într-un text narativ;

–structurarea unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).

–elemente de lexic studiate în clasele a IX-a – a XII-a; mijloace de îmbogăţire a lexicului;

–folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei;

–aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia, sintaxa propoziţiei şi a frazei.

Alla sera

“Il sabato del villaggio” “La pioggia nel pineto” “La mia sera”

“L’amica di nonna Speranza” “San Martino del Carso”

A mia moglie

“Meriggiare pallido e assorto” “Felicità raggiunta”

“Non chiederci la parola” “Ed è subito sera”

Alle fronde dei salici

Verrà la morte e avrà i tuoi occhi

Testo narrativo (racconto) “Federigo degli Alberighi” (V giornata, IX

novella, Il Decameron)

“I promessi sposi” (frammenti) “La lupa”

“Il treno ha fischiato” “Agostino” (frammenti) “Il colombre” da Racconti

Dante Alighieri Dante Alighieri Francesco Petrarca Francesco Petrarca Lorenzo de’ Medici Angelo Poliziano Matteo Maria Boiardo

Ludovico Ariosto Torquarto Tasso

Ugo Foscolo Giacomo Leopardi Giovanni Pascoli Gabriele D’Annunzio Guido Gozzano Giuseppe Ungaretti Umberto Saba Eugenio Montale Eugenio Montale Eugenio Montale Salvatore Quasimodo Salvatore Quasimodo Cesare Pavese Giovanni Boccaccio

Alessandro Manzoni Giovanni Verga Luigi Pirandello Alberto Moravia Dino Buzzati

Testo drammatico “La Locandiera”(frammento) Carlo Goldoni Trattato “Creazione dell’uomo” (De dignitae hominis) Pico della Mirandola

Teme recomandate:

 Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;

 Problemele adolescenţilor: integrarea în grup şi acceptarea diferenţelor; responsabilitate şi implicare socială;

 Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;

 Progres şi schimbare: ocupaţii şi profesiuni de viitor, invenţii şi descoperiri;

 Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul;

 Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi intre scoli, călătorii,

 Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;

 Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire);

 Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi, filme, muzica italiană;

 Elemente culturale ale spaţiului italian: Referinţe istorice. Începuturile literaturii italiene, Evul Mediu, Începuturile Renaşterii – principalele etape şi răspândirea modelului renascentist (secolul al XII – lea, al XIII – lea, al XIV – lea, al XV – lea);

 Elemente culturale ale spaţiului italian: Referinţe istorice. Renaşterea. Umanismul. Reforma şi Controreforma. Clasicismul. Barocul. Commedia dell’arte. Începuturile Iluminismului. (secolul al XV – lea, al XVI – lea, începuturile secolului al XVII – lea);

 Elemente culturale ale spaţiului italian: Romantismul. Verismul. Decadentismul;

 Repere moderne ale spaţiului italian: Crepuscularismul. Futurismul. Ermetismul. Neorealismul.

Modernismul. Postmodernismul.

PROGRAMA DE EXAMEN

PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

BACALAUREAT 2015

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

Examenul naţional de bacalaureat reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului liceal.

Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele formate/dezvoltate pe parcursul învăţământului liceal şi se elaborează în baza prezentei programe.

Se recomandă, din punct de vedere didactic, abordarea conţinuturilor din perspectiva formării/dezvoltării competenţelor specifice care le sunt asociate de programă. Acest lucru presupune centrarea demersului didactic asupra acţiunilor care trebuie realizate pentru a forma/dezvolta la elevi competenţele prevăzute de programa şcolară şi pentru ca aceştia să demonstreze, în cadrul evaluărilor, însuşirea acestora.

În cadrul examenului naţional de bacalaureat Matematica are statut de disciplină obligatorie în funcţie de filieră, profil şi specializare. Astfel, programele de examen se diferenţiază, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea absolvite, în:

 programa M_mate-info pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică şi pentru filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică;

 programa M_şt-nat pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii;

 programa M_tehnologic pentru filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale;

 programa M_pedagogic pentru filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător- educatoare.

PROGRAMA M_mate-info

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică

COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

}

)

C

,

!image

CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

➔

➔

:;

, a

!image

!image

➔

(-1,1], cos: ➔(-

\

D

➔

l

\

D

➔

}

!image

➔

➔

(O,

CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

n

::

(

n

)

CLASA a XI-a - 4 ore/săpt.

n

p

p

!image

!image

CLASA a XII-a - 4 ore/săpt.

PROGRAMA M_şt-nat

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

}

)

C

,

!image

CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

➔

➔

:;

, a

!image

!image

➔

(-1,1], cos: ➔(-

\

D

➔

l

\

D

➔

}

!image

➔

➔

(O,

CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

n

(

n

)

CLASA a XI-a - 3 ore/săpt.

n

p

p

!image

!image

CLASA a XII-a - 3 ore/săpt.

PROGRAMA M_tehnologic

Filiera tehnologică, profilul servicii, toate calificările profesionale, profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate calificările profesionale, profilul tehnic, toate calificările profesionale

COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

CLASA a IX-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)

➔

➔

!image

!image

➔

(-1,1], cos: ➔(-

\

D

➔

l

\

D

➔

}

➔

CLASA a X-a - 3ore/săpt. (TC+CD)

➔

(O,

n

(

n

)

CLASA a XI-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)

n

p

p

!image

CLASA a XII-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)

PROGRAMA M_pedagogic

Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare

COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

CLASA a IX-a - 2 ore/săpt. (TC)

➔

➔

!image

!image

➔

CLASA a X-a - 2ore/săpt. (TC)

➔

(O,

n

CLASA a XI-a -1 oră/săpt. (TC)

n

(

n

)

CLASA a XII-a - 1 oră/săpt. (TC)

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ORDIN

privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014—2015*)

În baza prevederilor art. 94 alin. (2) lit. e) și ale art. 361 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de învățământ, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației naționale emite prezentul ordin.

Art. 1

Se aprobă Calendarul de desfășurare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2014— 2015, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. — Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a se desfășoară în anul școlar 2014—2015 în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare a evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2010—2011, prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.801/2010 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2010—2011, și cu prevederile prezentului ordin.

Art. 3. — (1) Se aprobă Programa pentru disciplina limba și literatura română, valabilă pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014—2015. Programa este prevăzută în anexa nr. 2.

(2)Se aprobă Programa pentru disciplina matematică, valabilă pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014—2015. Programa este prevăzută în anexa nr. 3.

(3)Programa pentru disciplina limba și literatura slovacă maternă, valabilă pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014—2015, este cea aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.924/2013 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2013—2014.

(4)Programele pentru disciplinele la care se susține evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014—2015, altele decât cele menționate la alin. (1), (2) și (3), sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.801/2010.

Art. 4

Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale poate elabora instrucțiuni/proceduri, în vederea bunei organizări și desfășurări a evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a.

Art. 5. — (1) Comisiile județene/Comisia municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a răspund/răspunde pentru buna organizare și desfășurare a evaluării naționale.

(2)În vederea pregătirii evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, comisiile județene/comisia municipiului București creează baza de date la nivelul fiecărei unități de învățământ gimnazial și la nivel județean, care cuprinde datele personale ale elevilor din clasa a VIII-a, conform solicitărilor Comisiei Naționale de Organizare a Evaluării Naționale.

(3)Comisiile județene/Comisia municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a asigură confecționarea ștampilelor-tip pentru evaluarea

națională. Se confecționează două tipuri de ștampile rotunde, care vor avea următorul conținut:

a)ștampila-tip pentru unitățile de învățământ în care se organizează probe scrise pentru evaluarea națională/centre de examen: „Evaluare Națională 2015 — C.E.”;

b)ștampila-tip pentru centrele zonale de evaluare: „Evaluare Națională 2015 — C.Z.E.”.

(4)Ștampilele vor fi rotunde, cu un diametru de 25 mm și nu vor fi numerotate.

Art. 6. — (1) Comisiile județene/Comisia municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a stabilesc/stabilește componența comisiilor pentru evaluarea națională cu 48 de ore înainte de începerea probelor scrise, cu respectarea principiilor competenței în evaluare și compatibilității.

(2)Cadrele didactice nominalizate ca evaluatori sunt selectate cu precădere din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării, prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educației Naționale.

(3)Cadrelor didactice nominalizate ca asistenți le este interzisă intrarea în sălile de examen cu telefoane mobile sau cu mijloace electronice de calcul ori de comunicare, precum și cu ziare, reviste, cărți etc. Materialele nepermise în sala de examen vor fi introduse într-un un plic/o pungă, împreună cu un bilețel/o etichetă pe care se notează numele și prenumele posesorului, care va fi păstrat/păstrată până după predarea lucrărilor scrise într-o sală specială stabilită pentru depozitarea obiectelor personale, supravegheată de o persoană desemnată de comisia din unitatea de învățământ.

(4)Nu vor fi nominalizate în comisiile pentru evaluarea națională persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor naționale, nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, care au săvârșit abateri, respectiv au fost sancționate.

(5)În unitățile de învățământ în care, în sesiunile anterioare, s-au constatat nereguli grave în organizarea și desfășurarea evaluării naționale, comisiile județene/comisia municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a pot/poate decide nominalizarea în comisiile pentru evaluarea națională a unor cadre didactice din alte unități de învățământ.

(6)Comisiile județene/Comisia municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a pot/poate decide suspendarea organizării evaluării naționale în unitățile de învățământ în care, în sesiunile anterioare, s-au constatat nereguli grave în organizarea și desfășurarea evaluării naționale.

!image

*)Ordinul nr. 4.431/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 4 septembrie 2014 și este reprodus și în acest număr bis.

Art. 7. — (1) Comisiile județene/Comisia municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor/va asigura dotarea cu camere funcționale de supraveghere video și audio a sălilor de clasă din unitățile de învățământ în care se desfășoară probele pentru evaluarea națională pentru elevii clasei a VIII-a, a sălilor în care se descarcă și se multiplică subiectele, precum și a sălilor în care se preiau, se evaluează și se depozitează lucrările scrise.

(2)Activitatea de monitorizare a desfășurării evaluării naționale prin intermediul camerelor de supraveghere se va desfășura în conformitate cu o procedură stabilită de Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale.

(3)În vederea asigurării desfășurării corecte a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, comisiile din unitățile de învățământ și comisiile județene/comisia municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a verifică, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraudă, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile de examen din unitatea de învățământ respectivă.

(4)Dacă în urma verificărilor menționate la alin. (3) se constată existența unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare, comisia din unitatea de învățământ ia măsurile care se impun, în conformitate cu prevederile metodologiei de organizare și desfășurare a evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a, care pot merge până la acordarea notei 1 (unu) pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

(5)În cazul în care verificările sunt făcute de comisia din unitatea de învățământ, aceasta anunță comisia județeană/a municipiului București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, care propune eventualele măsuri de sancționare și anunță, după caz, Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale.

Art. 8. — (1) Se interzice candidaților la evaluarea națională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia din unitatea de învățământ în acest scop.

(2)Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate la alin. (1) în sala stabilită de comisie în acest scop nu vor fi primiți în examen.

(3)Se interzice candidaților la evaluarea națională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea ori în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

(4)Se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea ori în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite

conectarea la internet/la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidați ori cu exteriorul.

(5)Se interzice candidaților să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidați ori cu exteriorul.

(6)Încălcarea regulilor menționate la alin. (3), (4) și (5) va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidații respectivi vor fi eliminați de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.

(7)Candidații eliminați de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă vor primi nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă respectivă.

(8)Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice legate de organizarea și desfășurarea corectă a evaluării naționale și prevederile alin. (1)—(7) și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise în sala de examen.

(9)După parcurgerea pașilor menționați la alin. (8), candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)—(7) și mențiunea că știu că nerespectarea regulilor menționate la alin. (3), (4) și (5) are drept consecință măsurile menționate la alin. (6) și (7).

Art. 9. — (1) Candidatul major și părinții/reprezentanții legali ai candidatului minor pot solicita comisiei județene/a municipiului București de organizare a evaluării naționale să vadă lucrarea/lucrările proprie/proprii a/ale propriului copil numai după afișarea rezultatelor finale după contestații. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

(2)Solicitarea de vizualizare, menționată la alin. (1), nu poate conduce la reevaluarea și/sau modificarea notelor acordate lucrării/lucrărilor.

(3)Cu excepția candidatului sau a părinților/reprezentanților legali ai acestuia, pot solicita să vadă lucrarea/lucrările doar membrii comisiei județene/a municipiului București de organizare a evaluării naționale sau ai Comisiei Naționale de Organizare a Evaluării Naționale, în scopul reevaluării acesteia/acestora, conform prevederilor art. 6 pct. (10) și ale art. 9 pct. (25) din Metodologia de organizare și desfășurare a evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2010—2011, menționată la art. 2.

Art. 10. — Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, Centrul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 11

Anexele nr. 1—3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 12

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

București, 29 august 2014.

Nr. 4.431.

Ministrul educației naționale,

Remus Pricopie

Anexa nr. 1

CALENDARUL DE DESFĂŞURARE A EVALUĂRII NAŢIONALE PENTRU ABSOLVENŢII

CLASEI A VIII-A

ÎN ANUL ŞCOLAR 2014-2015

13 iunie 2015 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a 15-17 iunie 2015 Înscrierea la Evaluarea Naţională

22 iunie 2015 Limba şi literatura română - probă scrisă

23 iunie 2015 Limba şi literatura maternă - probă scrisă

24 iunie 2015 Matematica - probă scrisă

26 iunie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 16)

26 iunie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 16 - 20)

27 -29 iunie 2015 Rezolvarea contestaţiilor

30 iunie 2015 Afişarea rezultatelor finale după contestaţii

!image

!image

Anexa nr. 2

!image

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

EVALUARE NAŢIONALĂ 2015

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura română are, în cadrul evaluării naţionale de la finalul clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.

Prezenta programă pentru evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura română vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a – a VIII-a, subiectele pentru evaluarea naţională vor evalua atât competenţele specifice şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare actualizate pentru clasa a VIII-a (aprobată prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării cu nr. 5097/ din 09.09.2009), cât şi conţinuturile din programele şcolare actualizate pentru clasele a V-a – a VII-a.

Prin evaluarea naţională la limba şi literatura română, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română (Elemente de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.

În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat sau la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar sau la o specie literară), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.)

Pentru competenţele de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a progresului elevilor.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a.

1.Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

!image

dovedirea înţelegerii unui text litera

la cerinţe date

au nonliterar, pornind de

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

!image

1.1

dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date

r s- idei principale, idei secundare; ordinea logică şi temporală a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;

–moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);

–structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje, naratorul) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric);

–subiectul operei literare, momentele subiectului;

–procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/ aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);

–sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;

–elemente de versificaţie (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa);

–trăsăturile specifice genului epic, liric şi dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

–trăsături ale speciilor literare: schiţa, basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, romanul, doina populară, balada populară;

–texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii); texte nonliterare;

1.1 sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

–arhaisme, regionalisme şi neologisme; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune;

–categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcţii pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite;

–mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;

–ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;

–despărţirea cuvintelor în silabe;

–semne de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul şi virgula, linia de pauză;

–semne ortografice: cratima, punctul;

–valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic,

1.2 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor

lexical şi morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil, versificaţia;

–categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (conform programelor şcolare pentru clasele a V-a - a VIII-a): părţile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia); relaţii şi funcţii sintactice;

–elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii principale şi subordonatele indicate de programa şcolară; propoziţia regentă, elementul regent, cuvintele şi construcţiile incidente; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat);

–elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea;

!image

2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

Anexa nr. 3

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

EVALUARE NAŢIONALĂ 2015

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a este un examen naţional şi reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial.

În cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a Matematica are statut de disciplină obligatorie.

Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei şcolare în vigoare. Subiectele pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele formate/dezvoltate pe parcursul învăţământului gimnazial şi se elaborează în baza prezentei programe.

COMPETENŢE GENERALE ALE DISCIPLINEI

1.Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite

2.Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

3.Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete

4.Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora

5.Analizarea şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă

6.Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii

COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI CLASA a V-a

*

CLASA a VI-a

C

C C

*

C C C

CLASA a VII-a

⇒ a ± c

C C C

*

,

!image

CLASA a VIII-a

Se recomandă, din punct de vedere didactic, abordarea conţinuturilor din perspectiva formării/dezvoltării competenţelor specifice care le sunt asociate de programă. Acest lucru presupune centrarea demersului didactic asupra acţiunilor care trebuie realizate pentru a forma/dezvolta la elevi competenţele prevăzute de programa şcolară şi pentru ca aceştia să demonstreze, în cadrul evaluărilor, însuşirea acestora.

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ORDIN

privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal și profesional de stat pentru anul școlar 2015—2016*)

În baza prevederilor art. 94 alin. (2) lit. e) și ale art. 361 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, a prevederilor Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de învățământ, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației naționale emite prezentul ordin.

Art. 1

Se aprobă Calendarul admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2015—2016, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. — (1) Admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2014—2015 se desfășoară în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011—2012, prevăzută în anexa nr. I la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011—2012.

(2)Calculul mediei de admitere se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 2.

(3)Metodologia prevăzută la alin. (1) se va aplica în mod corespunzător, cu respectarea Calendarului admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2015—2016.

(4)Comisia Națională de Admitere poate elabora instrucțiuni/ proceduri, în vederea bunei organizări și desfășurări a admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2015—2016.

Art. 3. — Probele de aptitudini organizate pentru admiterea în anul școlar 2015—2016 în liceele vocaționale se desfășoară în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare și structura probelor de aptitudini pentru admiterea în liceele vocaționale, prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 4. — (1) Proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru admiterea în anul școlar 2015—2016 în clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulație internațională se organizează în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare și structura probei de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru admiterea în anul școlar 2011—2012 în clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulație internațională, prevăzută în anexa nr. IV la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.802/2010.

(2)Candidații care promovează, pe parcursul învățământului gimnazial, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot solicita recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene cu proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulație internațională.

(3)Recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene cu proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulație internațională se fac, la cerere, dacă certificatul obținut/diploma obținută validează un nivel de competență lingvistică egal sau superior nivelului A2, corespunzător Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi.

(4)Se recunosc și se echivalează rezultatele obținute pentru limbile moderne, examenele și instituțiile menționate în Lista examenelor cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine care pot fi recunoscute

și echivalate cu proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal, din cadrul examenului de bacalaureat, în vigoare pentru anul respectiv. De asemenea se recunosc și se echivalează rezultatele obținute la examenele care conferă nivelul de competență lingvistică A2, organizat de instituțiile prevăzute în lista menționată, pentru limba modernă la care fiecare instituție are deja examene prevăzute în listă.

(5)Candidații cărora li se recunosc și echivalează rezultatele obținute la examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine, conform prevederilor prezentului ordin, primesc nota 10 la proba de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru admiterea în clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulație internațională.

(6)Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ pot organiza, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, clase sau grupe cu profil bilingv pentru nivel începători, fără susținerea de probe de verificare a cunoștințelor de limba modernă respectivă.

(7)Comisiile de admitere județene/a municipiului București vor/va aloca coduri distincte pentru clasele menționate la alin. (6) și vor/va menționa în broșura de admitere faptul că nu se susține probă de verificare a cunoștințelor de limbă modernă.

(8)Admiterea candidaților la clasele cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulație internațională menționate la alin. (7) se face prin repartizare computerizată, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere și în funcție de opțiuni.

Art. 5

Se aprobă Calendarul admiterii în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani pentru anul școlar 2015— 2016, prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 6. — Admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul profesional de stat pentru anul școlar 2015—2016 se desfășoară în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani, prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.136/2014 privind organizarea, funcționarea, admiterea și calendarul admiterii în învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani.

Art. 7. — Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, Direcția generală management, resurse umane și rețea școlară națională, Direcția informatizare și dezvoltarea infrastructurii școlare și universitare, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 8

Anexele nr. 1—4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 9

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

București, 29 august 2014.

Nr. 4.432.

Ministrul educației naționale,

Remus Pricopie

!image

*)Ordinul nr. 4.432/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 4 septembrie 2014 și este reprodus și în acest număr bis.

CALENDARUL ADMITERII

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL DE STAT

pentru anul şcolar 2015-2016

Anexa nr. 1

Anexa nr. 2

Calculul mediei de admitere

utilizate pentru admiterea în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2015–2016

1.Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 75%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 25% în calculul mediei de admitere.

2.Calculul mediei de admitere se face astfel:

MA  ABS  3EN ,

4

unde:

MA = media de admitere;

ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;

EN = media generală obţinută la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a

Anexa nr. 3

METODOLOGIA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE ŞI STRUCTURA

PROBELOR DE APTITUDINI

PENTRU ADMITEREA ÎN LICEELE VOCAŢIONALE

PROFIL ARTISTIC - ARTE VIZUALE

specializările

Arte plastice, Arte decorative, Arhitectură, Arte ambientale, Design, Conservare - restaurare bunuri culturale

I. PROBĂ DE PERCEPŢIE VIZUALĂ

Desen după natură – studiu: natură statică alcătuită din două sau cel mult trei obiecte, dintre care cel puţin unul de rotaţie (vase de lut, corpuri geometrice, fructe sau legume, naturale sau mulaje). Obiectele alese se vor caracteriza prin contraste valorice, de mărime, de formă, de textură etc.

Note:

(1)Se interzice alcătuirea naturii statice din obiecte albe pe fundal alb.

(2)Dacă în fundal se foloseşte draperie, aceasta nu va avea falduri. Tehnica, la alegerea candidatului: desen în creion sau în cărbune Timp de lucru: 5 ore.

Criterii de apreciere:

–Compunerea spaţiului plastic (încadrarea în pagină)

–Raportul dintre obiecte (proporţii)

–Forma, caracterul obiectelor

–Redarea spaţiului şi a volumului

–Raport valoric

II. PROBĂ DE CREATIVITATE

O compoziţie pe un subiect dat, executată, la alegerea candidatului, în culoare sau volum.

a)CULOARE: compoziţie cu personaje - tehnica, culori de apă.

b)VOLUM: compoziţie cu personaje - ronde - bosse, - tehnica, modelaj în lut.

Timp de lucru: 5 ore

Criterii de apreciere:

a)- unitatea compoziţiei şi încadrarea în subiect;

–expresivitatea cromatică;

–notă personală, originalitate, creativitate.

b)- raportul între elemente, proporţii, mişcare, rezolvarea plastică a volumelor.

Note:

(1)Pentru clasele de arhitectură, proba de creativitate se adaptează specialităţii sau se înlocuieşte cu o probă de memorie vizuală, probă scrisă, în care candidaţii vor descrie în maximum trei pagini un edificiu arhitectural cunoscut sau un ansamblu arhitectural (de exemplu, centrul oraşului). Se recomandă ca lucrarea să conţină şi schiţe de detaliu sau ansamblu, a căror calitate va fi evaluată după criterii artistice.

Criterii de apreciere:

–cantitatea şi calitatea informaţiilor furnizate;

–numărul detaliilor descrise;

–claritatea exprimării şi puterea de sugestie a textului;

–realizarea plastică a schiţelor pe care le conţine lucrarea;

(2)Pentru clasele de conservare - restaurare bunuri culturale, proba de creativitate se înlocuieşte cu o probă de testare a aptitudinilor specifice specializării. Proba constă în realizarea unor reproduceri ale unor modele sau fragmente date, eventual mărite sau micşorate la scară. Proba va fi realizată, la alegere, în culoare sau volum.

Criterii de apreciere:

–calitatea limbajului plastic utilizat;

–fidelitatea reproducerii;

–respectarea proporţiilor şi a caracterului modelului/fragmentului, în cazul măririi sau micşorării.

a)o gamă, aleasă, prin tragere la sorţi, de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu;

b)un studiu, pe note, la alegerea comisiei, din patru studii pregătite de candidat;

c)un studiu la alegerea candidatului, interpretat fără partitură.

Studiile vor avea nivelul de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu şi vor fi prezentate în ordinea aleasă de candidat.

a)două părţi dintr-o lucrare/piesă muzicală preclasică, la alegerea candidatului, fără partitură;

b)o lucrare/piesă muzicală clasică, romantică, sau modernă, din repertoriul româneasc sau universal, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură.

Lucrările vor avea nivelul de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu şi vor fi prezentate în ordinea aleasă de candidat.

a)Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, diferenţiat pentru:

–vioară;

–corzi grave – suflători - percuţie;

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferenţiat pentru:

–vioară;

–corzi grave – suflători – percuţie.

a)o gamă, aleasă, prin tragere la sorţi, de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu, interpretată la marimbafon;

b)un studiu pe note, la alegerea candidatului, de nivel de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la toba mică şi timpani;

c)un studiu pe note, ales, prin tragere la sorţi, de către candidat, din şase studii pregătite de acesta, de nivel de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat, la unul din instrumentele melodice de percuţie indicat de comisie.

a)Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu acelaşi grad de dificultate ca la corzi grave şi suflători;

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la corzi grave şi suflători.

a)un studiu, din trei studii propuse de candidat, de nivel de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu, ales prin tragere la sorţi de către acesta, executat fără partitură.

b)o piesă polifonică la trei voci, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură.

a)o sonată clasică, integrală, la alegerea candidatului, executată fără partitură;

b)o lucrare muzicală romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură,.

a)Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu acelaşi grad de dificultate ca cel de la vioară;

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la vioară.

a)o piesă folclorică autentică, la alegerea candidatului, din zona de provenienţă a acestuia, cu sau fără acompaniament;

b)două piese, alese prin tragere la sorţi, de către candidat, din patru piese pregătite de acesta, în mişcări ritmice diferite, din diverse zone ale ţării (horă, sârbă, geampara, brează, doină, brâu), cu sau fără acompaniament;

a)Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la

prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeaşi dificultate ca acela de la corzi grave şi suflători- percuţie;

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la corzi grave şi suflători-percuţie.

a)o gamă, aleasă prin tragere la sorţi de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu;

b)un studiu, pe note, din patru studii pregătite de candidat, de nivel de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu, ales prin tragere la sorţi de către acesta;

c)improvizaţii la instrument pe o temă dată de comisie.

a)două părţi dintr-o lucrare/piesă preclasică, la alegerea candidatului, având nivelul de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat fără partitură;

b)o lucrare/piesă muzicală clasică, romantică, sau modernă, din repertoriul româneasc sau universal, la alegerea candidatului, având nivelul de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretată fără partitură.

a)Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeaşi dificultate cu cel de la corzi grave şi suflători-percuţie;

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la corzi grave şi suflători-percuţie;

a)o gamă, aleasă prin tragere la sorţi de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu, interpretată la marimbafon;

b)un studiu pe note, la alegerea candidatului, având nivelul de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la tobă mică şi timpani;

c)un studiu, pe note, ales, prin tragere la sorţi de candidat, din şase studii pregătite de acesta, având nivelul de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la unul din instrumentele melodice de percuţie indicat de comisie.

a)un “solo”, la tobe, la alegerea candidatului;

b)patru ritmuri de dans, după cum urmează:

–latino american

–ritm în măsură ternară

–reggae

–twist sau rock and roll

a)Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la

prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeaşi dificultate cu acela de la corzi grave şi suflători.

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la corzi grave şi suflători.

a)un studiu, ales, prin tragere la sorţi, de către candidat, din trei studii pregătite de

acesta, având nivelul de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat fără partitură;

b)o piesă polifonică la două voci, executată fără partitură, la alegerea candidatului;

c)improvizaţii la instrument pe o temă dată de comisie.

a)o sonată clasică (două părţi), la alegerea candidatului, interpretată fără partitură;

b)o piesă romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, interpretată fără partitură.

a)Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeaşi dificultate cu acela de la vioară;

b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la vioară.

a)o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat;

b)o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior.

a)o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat;

b)o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior .

a)o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat; piesele pregătite de candidaţi vor reprezenta stiluri diferite(doină, horă şi sârbă);

b)o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior.

a)reproducerea de intervale melodice;

b)reproducerea de fragmente ritmice;

c)reproducerea de fragmente melodice;

d)testarea cunoştinţelor teoretice (note, valori de note, pauze, alteraţii, măsuri);

a)Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi auz armonic: bicorduri până la octavă, trisonuri majore şi minore în poziţie strânsă, toate stările.

b)Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alteraţii constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalităţi înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu).

a)La un instrument studiat anterior de candidat (din categoria instrumentelor orchestrei simfonice sau pian), se prezintă, la alegerea candidatului, un studiu şi două lucrări /piese muzicale diferite preclasice, clasice, romantice, sau moderne, din repertoriul româneasc sau universal, din memorie, având nivelul de dificultate cel puţin al programei ultimei clase de gimnaziu;

b)În cazul în care candidatul nu a studiat un instrument, va interpreta, vocal, trei piese culte din genuri diferite, din creaţia românească şi universală, cu/fără partitură, cu sau fără acompaniament.

a)o oră de studiu cuprinzând exerciţii la bară, centru, sărituri, pointes – lecţie pregătită din timp.

b)o variaţie în stil clasic, din variaţiile pregătite la clasă de candidat.

a)citirea unui text la prima vedere;

b)prezentarea unui repertoriu, care va cuprinde minimum o poezie şi o povestire din literatura română sau universală, de maximum o pagină (A4)

c)povestirea unei întămplari din viaţa candidatului.

d)dialog condus de comisie, pe o temă propusă de aceasta. Durata probei: max. 20’.

a)prezentarea unei melodii la alegerea candidatului.

b)reproducerea de intervale, formule ritmice/ritmico-melodice. Durata probei: max. 10’

a)intonarea unui cântec dintr-un repertoriu de cinci cântece, învăţate în clasele I- VIII;

b)reproducerea unor scurte motive ritmico-melodice (2-4 măsuri), desprinse din cântece pentru copii. Aptitudinile investigate sunt:

► auzul muzical;

► simţul ritmic;

► memoria muzicală;

► calităţile vocale.

2.PROBA DE APTITUDINI FIZICE

Proba constă în verificarea aptitudinilor fizice prin:

a)Reproducerea, după model, a 2-3 exerciţii de influenţare selectivă a aparatului locomotor;

b)3-4 elemente de gimnastică acrobatică din programul claselor a V-a - a VI-a, executate izolat;

c)alergare 600 m – fără cerinţă de timp (implică un efort moderat). Aptitudinile investigate sunt:

► memorie motrică şi coordonare;

► starea funcţională a coloanei vertebrale;

► funcţie normală a sistemului cardio-respirator;

3.PROBA DE APTITUDINI ARTISTICE

Proba constă în realizarea unei naturi statice cu două sau trei obiecte cu o temă plastică propusă de comisie. Aptitudinile investigate sunt:

► receptarea culorilor, a proporţiilor dintre obiecte;

► încadrarea echilibrată a formelor plastice într-un spaţiu.

4.INTERVIU

Proba constă în:

a)recitarea a 2-3 strofe dintr-o poezie (la alegere);

b)lectură expresivă la prima vedere;

c)participare la o conversaţie candidat – comisie, pe o temă dată (se verifică capacitatea de a aduce argumente, de a fi persuasiv şi receptiv în relaţia cu partenerul de discuţie).

Aptitudinile investigate sunt:

► comunicarea;

► dicţia.

a)intonarea a 1 –2 cântece prezentate de candidat;

b)reproducerea unor fragmente ritmico – melodice după modele date de comisie;

c)realizarea unor exerciţii de mişcare, la indicaţiile comisiei.

Aptitudinile investigate sunt:

► auzul muzical;

► simţul ritmic;

► memoria muzicală;

► calităţile vocale;

► condiţiile generale fizico - estetice şi de mişcare.

Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică şi un profesor de educaţie fizică.

2.PROBA DE INVESTIGARE A CAPACITĂŢII DE A COMUNICA ŞI A DICŢIEI

Proba constă în verificarea aptitudinilor specifice prin una din următoarele forme:

a)recitarea a 1 –2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaţilor;

b)citirea unui monolog/ text dialogat;

c)interviu pe o temă la alegerea candidatului;

Aptitudinile investigate sunt:

► comunicarea;

► pronunţia cuvintelor, în general, şi a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special;

► argumentarea în susţinerea unor idei;

► expresivitatea.

Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie şi un profesor de limba şi literatura română

a)recitarea a 1 –2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaţilor;

b)citirea unui monolog / text dialogat; Aptitudinile investigate sunt:

► comunicarea;

► pronunţia cuvintelor, în general, şi a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special;

► argumentarea în susţinerea unor idei;

► expresivitatea.

Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie şi un profesor de limba şi literatura română.

2.PROBA DE INVESTIGARE A CAPACITĂŢII DE A COMUNICA - INTERVIUL

Proba constă într-o conversaţie pe o temă dată, candidat-comisie (se verifică capacitatea de a aduce argumente, de a fi persuasiv şi receptiv în relaţia cu partenerul de discuţie).

Aptitudinile investigate sunt:

► comunicarea;

► dicţia.

a)verificarea dicţiei prin :

–rostirea uneia din rugăciunile: Împărate ceresc, Preasfântă Treime, Tatăl nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă.

b)verificarea aptitudinilor muzicale prin :

–intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericeşti: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat eşti Hristoase, Dumnezeul nostru; Colinde cu conţinut religios;

–intonarea unui cântec patriotic (Deşteaptă-te române ; Limba noastră - Al. Cristea; Ţara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu);

–verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian şi prin intonarea gamei Do major, a arpegiului şi a unor sunete din gamă;

–verificarea simţului ritmic.

a)PROBA SCRISĂ, de verificare a cunoştinţelor religioase;

b)PROBA PRACTICĂ pentru testarea aptitudinilor în perceperea formelor - desen după natură;

c)PROBA PRACTICĂ pentru testarea aptitudinilor de exprimare cromatică în compoziţie.

Conţinuturile pentru cele două probe practice de verificare a aptitudinilor artistice sunt cele din programa şcolară de educaţie plastică pentru gimnaziu.

Conţinuturile pentru proba scrisă la Religie vor fi aceleaşi ca şi cele pentru profilul teologic, specializarea teologie ortodoxă.

Conţinuturile pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor religioase sunt:

1.Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie

2.Crearea lumii

3.Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere

4.Rugăciunea în viaţa creştinului

5.Sfânta Liturghie – întâlnirea cu Hristos

6.Legea cea nouă – Fericirile

7.Crezul – sinteza învăţăturii de credinţă.

8.Pilda semănătorului – primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu

9.Biserica, locaş de închinare

10.Răbdare şi încredere în Dumnezeu – Dreptul Iov

NOTE:

1.Conducerea seminarului propune componenţa comisiei de examen, care este aprobată de inspectoratul şcolar.

2.Până la sfârşitul timpului de elaborare a fiecărei lucrării scrise, comisia afişează baremul de evaluare şi notare.

3.Proba orală este apreciată cu calificativul admis sau respins. Candidaţii de la specializarea teologie ortodoxă, care la proba orală obţin calificativul respins, nu mai susţin proba scrisă şi sunt declaraţi respinşi la probele de aptitudini.

Probele scrise şi cele practice sunt evaluate cu note de la 1 la 10. Nota minimă de admitere la fiecare probă este 6.00.

4.Nota finală la probele de aptitudini, la specializarea teologie ortodoxă, este nota obţinută la proba scrisă. Nota finală la probele de aptitudini, la specializarea patrimoniu cultural, se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la cele trei probe de mai sus.

5.Media finală de admitere se calculează conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat.

6.La medii egale, departajarea candidaţilor se va face conform criteriilor prevăzute în metodologia de admitere. Dacă egalitatea persistă după aplicarea criteriilor de departajare prevăzute în metodologia de admitere, departajarea candidaţilor de la specializarea patrimoniu cultural se va face după nota obţinută la lucrarea scrisă din cadrul probelor de aptitudini.

7.La probele orale şi practice nu se admit contestaţii. La proba scrisă se admit contestaţii. Reevaluarea lucrărilor ale căror rezultate au fost contestate şi afişarea rezultatelor finale se desfăşoară în perioada prevăzută în calendarul admiterii.

8.Candidaţilor respinşi la probele de aptitudini li se înapoiază dosarele şi vor fi îndrumaţi să se înscrie la alte licee.

!image

PROFIL TEOLOGIC

LICEE TEOLOGICE CATOLICE, GRECO-CATOLICE, REFORMATE, UNITARIENE, PENTICOSTALE ŞI ADVENTISTE

a)Se pot înscrie la admiterea în clasa a IX-a la liceele teologice catolice, greco-catolice, reformate, unitariene, penticostale şi adventiste absolvenţi de gimnaziu având minimum media 9 la purtare.

b)Dosarul de înscriere va cuprinde următoarele acte:

–fişă de înscriere tip;

–certificat de naştere în original şi o copie xerox;

!image

–fişa medicală, în original;

–declaraţie din partea candidatului şi a părinţilor acestuia că au luat cunoştinţă de Regulamentul intern al liceului şi că sunt de acord să-l respecte.

c)Probele de aptitudini sunt următoarele:

!image

► un interviu sau colocviu, evaluat cu calificativ admis/respins;

► o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor religioase, cu durata de două ore, evaluată cu note de la 1 la 10. Candidaţii respinşi la interviu/colocviu nu mai participă la proba scrisă şi sunt declaraţi respinşi la probele de aptitudini. Nota finală la probele de aptitudini este nota obţinută la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor religioase.

d)Conducerea liceului va stabili componenţa comisiei de examinare.

e)Subiectul pentru proba scrisă la religie se elaborează din programa şcolară de religie, clasele a VII-a – a VIII-a.

f)Media finală de admitere se calculează astfel :

(3 MA + APT) : 4 =MFA unde:

MA = media de admitere, obţinută conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat

APT= nota finală la probele de aptitudini MFA= media finală de admitere

g)Nota minimă de promovare a probelor de aptitudini, calculată conform punctului f) este 6.00. La medii egale, departajarea candidaţilor se va face conform criteriilor prevăzute în metodologia de admitere. Dacă egalitatea persistă, departajarea se va face după nota obţinută la lucrarea scrisă din cadrul probelor de aptitudini.

h)Candidaţilor respinşi la probele de aptitudini li se înapoiază dosarele şi vor fi îndrumaţi să se înscrie la alte licee.

a)testarea aptitudinilor fizice;

b)testare psihologică;

c)interviu de evaluare şi orientare.

Fiecare probă de selecţie are caracter eliminatoriu şi se apreciază cu “ADMIS” sau “RESPINS”, pe baza baremelor şi standardelor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale.

III. ÎNSCRIEREA ŞI EVALUAREA CANDIDAŢILOR LA COLEGIILE MILITARE LICEALE

La înscrierea în colegiile militare liceale, participă candidaţii care au fost declaraţi „ADMIS” la selecţia organizată în centrele zonale de selecţie si orientare.

În perioada prevăzută în calendarul admiterii pentru probele de aptitudini, candidaţii susţin o probă de verificare a cunoştinţelor la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică, sub forma unui test tip grilă, cu durata de 3 ore, conform programelor pentru Evaluarea Naţională a elevilor clasei a VIII-a la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică.

Subiectele pentru testul grilă se stabilesc de o comisie formată din cadre didactice din colegiile militare liceale, numită de şeful Direcţiei management resurse umane din Ministerul Apărării Naţionale.

Testul conţine 18 itemi, 8 itemi pentru Limba şi literatura română şi 10 itemi pentru Matematică. Fiecare item are răspuns de tip “alegere multiplă”, în care numai una dintre variantele oferite este corectă.

Pentru răspunsul corect de la fiecare item, se acordă 0,5 puncte. Punctajul maxim este de 9 puncte, echivalentul notei 9, la care se adaugă 1 punct din oficiu. Punctele se transformă în note echivalente acestora. În fiecare colegiu militar se constituie o comisie de examinare si evaluare compusă din:

–preşedinte (fără drept de notare) –directorul adjunct al colegiu militar;

–secretarul comisiei (fără drept de notare) – un profesor sau un ofiţer;

–membri (cu drept de notare) –profesori de specialitate numiţi de preşedintele comisiei.

Corectarea testului se realizează imediat după încheierea probei, în prezenţa candidatului, de către doi profesori, asistat de alţi doi candidaţi.

Media minimă de promovare a testului este 6.00. La testul tip grilă nu se admit contestaţii.

Media finală de admitere se calculează astfel: (MA + NT) : 2 =MFA unde:

MA = media de admitere, calculată conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat;

NT = nota la testul tip grilă de verificare a cunoştinţelor la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică;

MFA= media finală de admitere.

La medii finale de admitere egale, departajarea candidaţilor se va face conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Dacă egalitatea persistă după aplicarea criteriilor de departajare prevăzute în metodologia de admitere, departajarea se va face după nota obţinută la testul tip grilă de verificare a cunoştinţelor.

Candidaţii sunt clasificaţi în ordine strict descrescătoare a mediei finale de admitere, în limita cifrei de şcolarizare aprobate pentru fiecare colegiu militar.

Candidaţilor care nu sunt admişi în colegiul militar, li se înapoiază dosarele şi vor participa la admiterea organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

LICEUL WALDORF SPECIALIZAREA FILOLOGIE

PROBA I. Limba şi literatura română

Proba constă într-un interviu şi se evaluează de o comisie formată din două cadre didactice de specialitate. În cadrul probei se verifică următoarele:

► capacitatea de exprimare liberă;

► diversitatea vocabularului;

► capacitatea de argumentare;

► receptivitatea faţă de temă şi partenerul de discuţie; Durata: 10-15 minute pentru un candidat.

PROBA II. La alegerea candidatului, una din probele:

a)artă plastică

Se verifică următoarele:

► compunerea spaţiului plastic (încadrarea în pagină);

► rezolvarea problemei de culoare şi compoziţie;

► compoziţie (modelaj);

► folosirea elementelor de limbaj specifice;

► notă personală, originalitate.

Durata: 2 ore

b)muzică:

Se verifică următoarele:

► calităţi vocale - intonarea unui cântec la alegere;

► simţul ritmic – reproducerea de fragmente ritmico-melodice;

► cunoştinţe elementare de scris – citit muzical;

► interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ).

Durata: 10-15 minute pentru un candidat

c)artă dramatică:

Se verifică următoarele:

► dicţie, expresivitate în citirea unui text la prima vedere;

► intonaţie în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută;

► memorie şi creativitate în povestirea unei fapte din viaţa elevului.

Durata : 10-15 minute pentru un candidat.

PROFIL SPORTIV

Admiterea elevilor în liceele vocaţionale, la clasele cu program sportiv, este condiţionată de :

► existenţa avizului medical favorabil participării la probele de aptitudini sportive - condiţie eliminatorie;

► susţinerea şi promovarea probelor de aptitudini sportive .

La susţinerea probelor de aptitudini sportive, elevii sunt admişi numai în echipament corespunzător. Comisia de examinare şi evaluare pentru probele de aptitudini sportive este compusă din:

–preşedinte (fără drept de notare) – directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;

–vicepreşedinte (fără drept de notare) – şeful catedrei de specialitate;

–membri (cu drept de notare) – doi profesori de specialitate sau de specialităţi înrudite.

Aprecierea probelor se face cu note de la 10 la 1, nota minimă de admitere pentru fiecare dintre probele de aptitudini sportive este 6 (şase).

Elevului care nu obţine nota de promovare la o probă de aptitudini i se comunică imediat acest lucru. Acesta nu mai este primit la următoarele probe de aptitudini sportive şi este declarat respins la probele de aptitudini.

Nota finală la probele de aptitudini, pe disciplină sportivă, se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la fiecare probă în parte.

Pot fi admişi în liceele vocaţionale, la clasele cu program sportiv, doar candidaţii care au obţinut nota finală la probele de aptitudini de minimum 7 (şapte).

Nu se admit contestaţii la probele de aptitudini sportive.

Valoarea notelor acordate

Valoarea notelor acordate

92

BADMINTON

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Valoarea notelor acordate

B. PROBE SPECIFICE

1.Structură tehnico-tactică:

Serviciu din stânga – clear în lung de linie – drop stop în lung de linie – lift pe diagonală – smach în lung de linie;

2.Joc de simplu.

Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.

BASCHET

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Valoarea notelor acordate

B. PROBE SPECIFICE

Valoarea notelor acordate

*)Pentru proba de aruncări libere se executa 12 aruncări

**)Micul maraton, după care executantul porneşte în dribling printre trei jaloane situate în zig-zag – primul lateral pe semicercul de 6,25 m, în dreptul liniei de aruncări libere, al doilea în punctul de la centrul terenului, iar cel de-al treilea simetric cu primul, în cealaltă jumătate de teren. După ultimul jalon aruncă la coş din dribling, recuperează mingea, porneşte în dribling în sens invers, ocolind primul jalon, după care se îndreaptă spre coş, efectuând o aruncare din săritură de la linia de aruncări libere.

BASEBALL / SOFTBALL

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

93

Valoarea notelor acordate

94

*)Naveta specifică – pe distanţa de 20 m se trasează 5 linii paralele la distanţa de 5 m una faţă de cealaltă. Elevul aleargă de la linia de start la linia de la 10 m, după care se întoarce la linia de la 5 m, continuă alergarea până la linia de la 15 m, se întoarce la linia de la 10 m, după care aleargă la linia de la 20 m şi revine la linia de start. La fiecare schimbare de direcţie elevul trebuie să atingă cu piciorul linia respectivă.

BOX

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

1.Box cu umbra (2 minute)

Procedee tehnice de bază:

 poziţia de gardă şi deplasarea în ring

 poziţia corectă a mişcării braţelor în funcţie de procedeele de lovire:

–lovitura directă la cap şi la corp

–lovitura laterală cap-corp, alternativ

–lovitura oblică de sus în jos

–blocajul

2.Box cu partener (2 minute) în condiţii regulamentare.

CANOTAJ

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Valoarea notelor acordate

B. PROBE SPECIFICE

1.Vâslit în ERGOMETRU CONCEPT II, în cadenţă de 20/22 lovituri/min. Distanţa de 500 m.

2.Vâslit pe apă, în ambarcaţiune de 4-vâsle sau 2-vâsle, cu demonstrarea loviturilor de braţe, brate-trunchi, 1/4 cărucior, 1/2 cărucior şi parcurgerea distanţei de 1000 m, în cadenţă de 20/22 lovituri/min, folosind lovitura întreagă.

Comisia evaluează tehnica şi ritmul de vâslire.

Condiţie de înscriere:

–să înoate 50 m – procedeu la alegere CĂLĂRIE

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

95

EVALUAREA REZULTATELOR

96

*)Descrierea traseului aplicativ: Alergare 5m, ridicarea mingii medicinale de 3 kg, alergare pe planul înclinat, deplasare în echilibru pe bârna de gimnastică, coborâre prin săritură în adâncime pe salteaua de gimnastică, rostogolire înainte, alergare 5 m până la capra de sărituri, aşezarea mingii medicinale pe capră, trecerea pe sub capră, recuperarea mingiei şi alergare înapoi pe lângă obstacole până la linia de plecare.

B. PROBE SPECIFICE

1.Poziţia în şa

2.Conducerea calului în trap

3.Conducerea calului în galop

4.Parcurgerea unui traseu cu 7 obstacole, înălţimea 0,80 m, dintre care 2 duble.

Se apreciază cu note de la 1 la 10 poziţia în şa, tehnica conducerii calului în trap şi galop şi siguranţa parcurgerii traseului cu obstacole.

DANS SPORTIV

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

1.Coregrafie pentru minim clasa “C”, pentru două dansuri (un dans standard şi un dans latino, la alegere). Evaluarea conţinutului tehnic se va face conform regulamentului F.R.D.S., acordându-se note întregi de la 1 la 10.

FOTBAL

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Valoarea notelor acordate

B. PROBE SPECIFICE

97

Valoarea notelor acordate

98

* Mingea trebuie să treacă printre barele porţii regulamentare fără să atingă solul. Şutul se execută de la 16 m.

**Jaloanele sunt situate la 3 m unul faţă de celălalt. Elevul şi mingea se află la distanţa de un metru faţă de primul jalon. Traseul se parcurge dus-întors.

*** Controlul balonului prin lovituri succesive, fără ca acesta să atingă solul (cu orice segment al corpului, permis de regulament). Se acordă două încercări, notându-se cea mai bună.

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ FEMININĂ

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

1.Exerciţiu liber ales la două aparate diferite la alegere, conţinând elemente şi cerinţe conform categoriei de clasificare pentru vârsta de 14-15 ani (juniori I). Evaluarea se face după codul de punctaj al Federaţiei Române de Gimnastică, acordându-se prin rotunjire note întregi.

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ MASCULINĂ

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

1.Exerciţiu liber ales, la două aparate diferite, conţinând elemente din categoria de clasificare pentru vârsta de 15 ani, juniori II, nivel IV.

Evaluarea se face după codul de punctaj al Federaţia Română de Gimnastică Artistică Sportivă, acordându-se prin rotunjire note întregi.

GIMNASTICĂ RITMICĂ SPORTIVĂ

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

B. PROBE SPECIFICE

*Structură specifică: Se marchează 10 m pentru deplasare în linie dreaptă şi 15 m pentru deplasare pe diagonală. Se foloseşte coarda. Deplasare cu coarda mânuită prin înainte, prin săltări de pe un picior pe celălalt pe distanţa de 10 m, întoarcere fără oprire pe diagonală şi mânuirea corzii din articulaţia pumnului, cotului şi a umerilor. Se notează numărul de linii drepte şi numărul de diagonale efectuate timp de 2 minute.

Valoarea notelor acordate

100

B. PROBE SPECIFICE

BĂIEŢI – performanţa în kilograme cumulată la cele două stiluri (smuls şi aruncat), în funcţie de categoria de greutate.

FETE - performanţa în kilograme la genoflexiuni cu haltera, în funcţie de categoria de greutate.

HANDBAL

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Valoarea notelor acordate

B. PROBE SPECIFICE

Valoarea notelor acordate

* Structura tehnică – Pasarea mingii în trei cu schimb de locuri, urmată de aruncare la poartă efectuată (procedeul la alegere) de elevul evaluat, de la semicercul de 9 m.

HOCHEI PE GHEAŢĂ A.PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

101

Valoarea notelor acordate

102

* DESCRIEREA PROBEI Se trasează pe sol 2 linii paralele la distanţă de 10 m una faţă de cealaltă. În spatele fiecărei linii se trasează două cercuri tangente cu diametru de 50 cm. În cercurile din înapoia uneia dintre linii se plasează câte un cub de lemn cu latura de 5 cm. Executantul se află în poziţie stând depărtat cu picioarele în cele 2 cercuri care nu au cuburi. La semnal porneşte, culege unul din cuburi aflat înapoia liniei opuse, revine la locul de plecare, aşează cubul în unul din cercuri după care reia traseul aducând şi cel de-al doilea cub.

B. PROBE SPECIFICE

1.Test de patinaj nr.1. Patinaj cu faţă de la linia porţii până la linia roşie de centru,urmat de patinaj cu faţa până la linia de plecare.

2.Test de patinaj nr.2. Patinaj cu faţa până la linia albastră,frâna, patinaj cu spatele între cele 2 linii albastre, patinaj cu faţa între cele 2 linii albastre, patinaj cu spatele până la linia de plecare.

HOCHEI PE IARBĂ

!image

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Valoarea notelor acordate

* Se trasează pe sol 2 linii paralele la distanţă de 10 m una faţă de cealaltă. În spatele fiecărei linii se trasează două cercuri tangente cu diametru de 50 cm. În cercurile din înapoia uneia dintre linii se plasează câte un cub de lemn cu latura de 5 cm. Executantul se află în poziţie stând depărtat cu picioarele în cele 2 cercuri care nu au cuburi. La semnal porneşte, culege unul din cuburi aflat înapoia liniei opuse, revine la locul de plecare, aşează cubul în unul din cercuri după care reia traseul aducând şi cel de-al doilea cub.

B. PROBE SPECIFICE

Pasul 1. Plecare fără minge de la linia de fund. Pasul 2. Preluarea mingii de pe semicercul de la 9m. Pasul 3. Slalom cu mingea printre jaloane (3 buc).

Pasul 4. Conducerea mingii spre semicercul de 9m din partea opusă a terenului. Pasul 5. Şutul la poartă imediat dupa intrarea in semicerc.

A. PROBE SPECIFICE

INOT

O PROBĂ LA ALEGERE DIN CELE PREVĂZUTE ÎN TABEL

Valoarea notelor acordate

JUDO

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

103

Valoarea notelor acordate

104

B. PROBE SPECIFICE

Valoarea notelor acordate

KAIAC-CANOE A.PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Valoarea notelor acordate

Valoarea notelor acordate

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

105

Valoarea notelor acordate

106

B. PROBE SPECIFICE

1.KI-HON:

–tehnici de braţe, 6 combinaţii;

–tehnici de picioare: MAE-GERI, YOKO-GERI, MAWASHI-GERI

–SHIHO-GYAKU-TSUKI

–SHIHO-GERI

2.KATA:

–NEAN YONDAN

–HEIAN GODAN

–TEKKI SHODAN

3.KUMITE TE NOKATA

Probele se notează conform normelor I.T.K.F.

LUPTE GRECO-ROMANE

A.PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Valoarea notelor acordate