Ordonanță de urgență nr. 90 din 30 decembrie 2019

Îmbunătățirea și perfecționarea continuă a activității administrației publice centrale în relația cu cetățenii și mediul de afaceri sunt o preocupare constantă a Guvernului și reprezintă un obiectiv al Programului de guvernare.

Întărirea capacității instituționale de realizare a guvernării digitale la nivelul administrației publice din România, prin operaționalizarea interoperabilității tehnice și semantice a sistemelor informatice în administrația publică și implementarea principiilor asumate de România prin adoptarea în data de 6 octombrie 2017 a Declarației ministeriale de la Tallinn privind guvernarea digitală, constituie un demers obligatoriu al actului de guvernare.

Reducerea cheltuielilor la nivelul administrației publice printr-o acțiune coordonată în scopul dezvoltării serviciilor publice electronice, activitate ce poate fi realizată prin intermediul unor structuri guvernamentale specializate care să ofere servicii specifice către instituțiile publice care nu dețin expertiza necesară, este esențială pentru aplicarea cu succes a măsurilor adoptate de Guvern în toate domeniile de activitate.

Crearea unui cadru instituțional eficient pentru realizarea digitalizării serviciilor publice reprezintă un instrument-cheie pentru implementarea unitară a principiilor europene, ca fundament în scopul medierii cu succes a temelor în domeniul digitalizării serviciilor publice în perioada imediat următoare exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Prezența României ca un accelerator al implementării digitalizării serviciilor publice a fost un mesaj puternic că statul român este angajat în definirea viitorului digital al Europei.

Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare ADR, este structura responsabilă de dezvoltarea serviciilor publice electronice din România și pentru atingerea obiectivelor asumate de către România prin Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, strategie adoptată prin hotărâre a Guvernului, se impun măsuri urgente în vederea operaționalizării ADR. România se află în riscul de a rata o parte din obiectivele asumate în actul legislativ amintit anterior și, mai mult, ocupă la nivelul anului 2019 ultimul loc în Europa conform indexului DESI în privința e-guvernării.

Procedurile de infringement declanșate de către Comisa Europeană pot fi evitate numai și numai printr-o coordonare unitară a tuturor actorilor implicați în elaborarea strategiilor și implementarea serviciilor impuse prin directivele europene și acest aspect justifică în mod clar necesitatea întăririi instituționale a ADR prin cooptarea OIPSI ca structură ce poate asigura finanțarea proiectelor și UIP-POAT ca echipă capabilă să conceapă proiecte ce vin în sprijinul atingerii obiectivelor europene.

La data emiterii ordonanței de urgență există proiecte din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației (de exemplu, Platformă națională de cloud guvernamental - PNCG) care sunt în impas datorită disfuncționalităților instituționale cauzate de lipsa de coordonare unitară sau se află în risc de a pierde finanțări din programe europene. În acest sens se impunea cu maximă urgență un cadru legislativ pentru Comitetul tehnico-economic pentru societatea informațională, organism de avizarea căruia depind toate proiectele majore din sectorul public.

În privința CERT-RO, având în vedere că este o autoritate de reglementare NIS, se impune pentru buna funcționare scoaterea din coordonarea oricărui furnizor de servicii esențiale pe care îl reglementează pentru a nu crea conflicte în desfășurarea activității și a favoriza astfel apariția unor situații de vulnerabilități la nivelul securității cibernetice a instituțiilor publice din România.

Implementarea Strategiei naționale pentru transformare digitală reprezintă o prioritate maximă în vederea planificării Programului operațional pentru creștere inteligentă și digitalizare.

Prin urmare, efectele negative rezultate ca urmare a neadoptării ordonanței de urgență constau în ratarea obiectivelor asumate prin Agenda Digitală pentru România 2020, sancțiuni ce ar urma să fie aplicate de către Comisia Europeană ca rezultat al procedurilor de infringement împotriva României, aflate în diferite faze, blocarea oricărui proiect public major din domeniul tehnologiei informației și societății informaționale și apariția riscurilor în domeniul securității cibernetice.

În lipsa adoptării acestor măsuri se perpetuează stări de lucruri care contribuie la ineficiență și la accentuarea diferențelor față de alte state membre sau țări OECD.

Având în vedere că elementele sus-menționate vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul 1

(1)Începând cu data de 30 ianuarie 2020, Autoritatea pentru Digitalizarea României, structură cu personalitate juridică, aflată în coordonarea prim-ministrului, preia de la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor atribuțiile, posturile și personalul Organismului intermediar pentru promovarea societății informaționale și ale Unității de implementare proiecte (UIP) - POAT.

(2)În condițiile alin. (1), Organismul intermediar pentru promovarea societății informaționale funcționează în structura Autorității pentru Digitalizarea României la nivel de direcție generală și îndeplinește atribuțiile delegate de către Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice“ și Programul operațional „Competitivitate“, pe baza acordurilor de delegare.

Articolul 2

În scopul elaborării, integrării, corelării și monitorizării politicii Guvernului în domeniul tehnologiei informației, Autoritatea pentru Digitalizarea României este asistată de Comitetul tehnico-economic pentru societatea informațională, organism fără personalitate juridică.

Articolul 3

Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, instituție publică cu personalitate juridică, structură independentă de expertiză și cercetare-dezvoltare în domeniul protecției infrastructurilor cibernetice, funcționează în coordonarea prim-ministrului.

Articolul 4

Instituțiile publice care preiau activități, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, se subrogă în toate drepturile, obligațiile, contractele, deciziile de finanțare, ordinele de finanțare, acordurile și litigiile instituției, structurii sau activității preluate, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestora.

Articolul 5

(1)Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice să introducă modificările în volumul și în structura bugetului de stat pe anul 2020, corespunzător prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de protocoale de predare-preluare.

(2)Protocoalele de predare-preluare se încheie în termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și cuprind prevederile bugetare, execuția bugetară până la data preluării, structurile de personal preluate și drepturile salariale aferente, precum și celelalte drepturi și obligații, cât și bunurile. Predarea-preluarea patrimoniului se efectuează pe baza situațiilor financiare întocmite potrivit art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3)Încadrarea personalului preluat potrivit alin. (2) se realizează, în termen de 45 de zile, cu respectarea procedurii și regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal, cu menținerea drepturilor salariale avute la data preluării.

PRIM-MINISTRU

LUDOVIC ORBAN

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Antonel Tănase

Ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,

Lucian Nicolae Bode

Președintele Autorității pentru Digitalizarea României,

Ioan-Sabin Sărmaș

Ministrul muncii și protecției sociale,

Victoria Violeta Alexandru

Ministrul fondurilor europene,

Ioan Marcel Boloș

Ministrul finanțelor publice,

Vasile-Florin Cîțu

București, 30 decembrie 2019.

Nr. 90.