Decizie nr. 8 din 9 ianuarie 2007

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ion Tiuca - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 340-368 din Codul de procedură civila, excepţie ridicata de Maricel Ochisor şi Culina Ochisor în Dosarul nr. 4.364/2006 al Tribunalului Iasi - Sectia contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal indeplinita.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 28 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 4.364/2006, Tribunalul Iasi - Sectia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 340-368 din Codul de procedură civila, excepţie ridicata de Maricel Ochisor şi Culina Ochisor.

În motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorii arata ca textele de lege criticate fac referire la o instanţa excepţionala, prohibita de Constitutie, constituita din persoane care nu sunt magistraţi independenti, nu se supun legii, dar care judeca litigii a caror solutionare intră în competenţa exclusiva a instanţelor judecătorești, potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Astfel, arbitrii nu pot constitui o instanţa impartiala şi independenta, în sensul dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale, intrucat procedura în faţa tribunalelor arbitrale nu este publică şi nici gratuita, iar hotărârea prin care se solutioneaza litigiul nu este supusă decat unei cai extraordinare de atac, respectiv actiunea în anulare.

Tribunalul Iasi - Sectia contencios administrativ apreciaza excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 340-368 din Codul de procedură civila ca fiind neintemeiata.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicata.

Guvernul arata ca instanţa arbitrala nu reprezinta o instanţa extraordinara, ci o alternativa oferita părţilor la procedura dreptului comun, la care pot apela fără nicio restrictie, arbitrajul fiind o optiune, iar nu o obligaţie. Procedura arbitrajului lasă la latitudinea părţilor multe dintre aspectele procedurale şi ofera o mai mare libertate decizionala decat în cazul desfăşurării procesului la instantele judecătorești. Nu se poate pune, deci, problema încălcării drepturilor consacrate în Constitutie, atât timp cat părţile sunt cele care decid prin convenţia arbitrala cu privire la modalitatea de solutionare a litigiului.

Avocatul Poporului arata ca excepţia de neconstitutionalitate este neintemeiata, textele de lege criticate fiind în deplina concordanta cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicata.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizata şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze excepţia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 340-368, respectiv cartea IV "Despre arbitraj" a Codului de procedura civila.

Autorul excepţiei sustine ca dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 124-127 privitoare la infaptuirea justiţiei, statutul judecatorilor, instantele judecătorești şi caracterul public al dezbaterilor, precum şi ale art. 129 privind folosirea cailor de atac.

De asemenea, autorul mai invoca şi incalcarea prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale.

Examinand excepţia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca arbitrajul constituie o excepţie de la principiul potrivit caruia infaptuirea justiţiei se realizează prin instantele judecătorești şi reprezinta acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecata impartiala, mai rapida şi mai puţin formala, confidentiala, finalizata prin hotărâri susceptibile de executare silita.

Arbitrajul se organizeaza şi se desfăşoară potrivit convenţiei arbitrale incheiate între părţi, cu respectarea principiului libertatii de voinţa a acestora, sub rezerva respectarii ordinii publice, a bunelor moravuri, precum şi a dispoziţiilor imperative ale legii, asa cum prevede art. 341 din Codul de procedură civila. Prin urmare, părţile pot stabili, prin convenţia arbitrala sau printr-un act aditional incheiat ulterior, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea şi inlocuirea arbitrilor, termenul şi locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie să le urmeze în judecarea litigiului şi, în general, orice alte norme privind buna desfăşurare a arbitrajului. În cazul în care părţile nu au convenit asupra unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura ce urmeaza să fie aplicata.

Asa fiind, Curtea observa ca incidenţa dispoziţiilor legale criticate este subsecventa acordului de voinţa intervenit între părţile care au incheiat convenţia arbitrala şi care au optat pentru solutionarea litigiului de către un tribunal arbitral. Imprejurarea ca autorul excepţiei a achiesat la solutionarea litigiului pe aceasta cale, desi cunostea sau ar fi trebuit sa cunoasca dispozitiile legale referitoare la judecarea litigiului de o asemenea institutie, precum şi consecintele juridice ale aplicarii lor, nu îl indreptateste să se prevaleze de necunoasterea legii şi deci lipseste de temei critica reglementarii în cauza.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a prevederilor art. 126 alin. (5) referitoare la interzicerea infiintarii de instante extraordinare, Curtea constata ca instantele de arbitraj comercial nu intrunesc trasaturile caracteristice instanţelor extraordinare, intrucat procedura urmata de acestea nu încalcă şi nici nu restrange drepturile procesuale ale părţilor prevăzute în Codul de procedură civila şi nici alte drepturi sau libertati ale acestora. Curtea retine ca insasi Constitutia, în art. 146 lit. d), recunoaste existenta instanţelor de arbitraj comercial, precizand ca excepţiile de neconstitutionalitate pot fi ridicate şi în faţa acestor instante, pe lângă cele judecătorești.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 340-368 din Codul de procedură civila, excepţie ridicata de Maricel Ochisor şi Culina Ochisor în Dosarul nr. 4.364/2006 al Tribunalului Iasi - Sectia contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în sedinta publică din data de 9 ianuarie 2007.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu