Decizie nr. 1.219 din 18 decembrie 2007

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 92 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Partidul Conservator - Organizaţia Judeţeană Mureş şi de Vasile Dobrescu în Dosarul nr. 289/102/2007 (număr format vechi 420/2007) al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 11 decembrie 2007 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată. Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea Constituţională a amânat pronunţarea pentru data de 18 decembrie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 289/102/2007 (număr format vechi 420/2007), Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Partidul Conservator - Organizaţia Judeţeană Mureş şi de Vasile Dobrescu într-o cauză civilă având ca obiect atribuirea unui mandat de consilier judeţean supleantului, ca urmare a încetării mandatului titularului.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei contestă constituţionalitatea părţii finale a textului din Legea nr. 67/2004, referitoare la ipoteza în care locul devenit vacant al consilierului ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Se arată, în esenţă, că aceste dispoziţii de lege conduc la modificarea rezultatului "voinţei populare" şi instituie, în favoarea unui partid, un privilegiu pe care acesta "nu şi l-a câştigat prin vot". Totodată, autorii excepţiei susţin că textul de lege criticat încalcă dreptul cetăţenilor la liberă asociere.

Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este fondată şi, ca atare, opinia instanţei este de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul precizează că, urmare a republicării Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004, în forma republicată. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate, consideră că aspectele invocate de autorii acesteia se referă la modul de interpretare a legii, ceea ce nu poate constitui obiectul controlului de constituţionalitate. Pentru acest motiv apreciază că excepţia este inadmisibilă. Apreciază că dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (4), art. 8 şi ale art. 16 alin. (4) din Constituţie nu sunt incidente în cauză.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, sunt neconstituţionale. În argumentarea sa, arată că, "potrivit legislaţiei în vigoare (Legea nr. 14/2003 privind organizarea şi funcţionarea partidelor politice), instituţia radierii unui partid politic nu are doar un caracter sancţionator, ci reprezintă consecinţa legală a comasării prin absorbţie a două sau mai multe partide politice. În acest caz, unul dintre partidele politice îşi păstrează personalitatea juridică subrogându-se în drepturile şi obligaţiile partidelor absorbite care îşi încetează activitatea, fiind radiate din Registrul partidelor politice. Astfel, constatăm că urmare a radierii unui partid politic, indiferent de motivul acestei radieri, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, contravenind sub acest aspect regulii constituţionale potrivit căreia partidele politice «contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei», infirmând totodată şi principiul constituţional potrivit căruia «România este stat de drept, democratic şi social»". În plus, observă că o soluţie conformă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 8 alin. (2) este instituită de art. 30 alin. (6) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, potrivit cărora "Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validării, fac dovada faptului că sunt înscrişi în partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în alegeri".

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi susţinerilor autorilor excepţiei, dispoziţiile art. 92 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 1 martie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 131/2005, s-a dispus republicarea Legii nr. 67/2004, dându-se textelor o nouă numerotare.

În urma renumerotării textelor şi republicării Legii nr. 67/2004 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, art. 92 alin. (10) a devenit art. 96 alin. (10), cu acelaşi conţinut.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

Art. 96 alin. (10): "(10) În caz de vacanţă a mandatului unui consilier independent sau al unui consilier aparţinând unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale, care nu mai are supleanţi pe listă, precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate."

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) care prevăd că România este stat de drept, democratic şi social, iar statul se organizează în cadrul democraţiei constituţionale, ale art. 8 alin. (2), potrivit cărora partidele politice îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii, respectând ordinea de drept şi principiile democraţiei, ale art. 16 alin. (4) care statuează dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale, ale art. 40 alin. (1) care garantează dreptul de asociere, ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Totodată, se mai invocă şi dispoziţiile art. 37 şi 39 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la reorganizarea partidelor politice în situaţia comasării prin absorbţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că autorii excepţiei vizează doar partea finală a textului art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi anume "[...] precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate".

Cu toate acestea, întrucât soluţia legislativă este aceeaşi pentru toate cazurile de vacanţă a mandatului unui consilier menţionate de text, în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează să se pronunţe şi asupra celorlalte ipoteze reglementate de acesta, care, pentru identitate de raţiune, nu pot fi disociate de prevederile criticate de autorii excepţiei.

Analizând criticile referitoare la modul de atribuire a mandatelor de consilieri în situaţia în care intervine vacanţa locului, Curtea constată că sunt întemeiate şi urmează să admită excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, în sensul şi pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 121 alin. (1) din Constituţie, autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.

În conformitate cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică se reglementează "sistemul electoral".

Legea nr. 67/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene şi primari.

Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Din textele constituţionale şi legale enunţate se deduce că mandatele de consilier ce se atribuie fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale sunt rezultatul numărului de voturi valabil exprimate de corpul electoral pentru fiecare listă de candidaţi. Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste.

Dispoziţiile art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004, criticate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, reglementează modul de repartizare a mandatelor de consilieri în situaţia în care intervine vacanţa mandatului, precizându-se că, "În caz de vacanţă a mandatului unui consilier independent sau a unui consilier aparţinând unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale, care nu mai are supleanţi pe listă, precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate".

Legea poate stabili mecanisme de transformare a voturilor în mandate şi modul de atribuire a acestora, ca rezultat al alegerilor, dar nu poate, în niciun caz, să prevadă acordarea unui mandat de consilier prin transfer de la un partid la altul, în situaţiile prevăzute de textul criticat, fără ca prin această operaţiune să nu modifice configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului, iar prin aceasta să se contravină principiului constituţional, potrivit căruia "România este stat de drept, democratic şi social". În cadrul procesului electoral, mandatele se obţin numai ca rezultat al voturilor exprimate de alegători în favoarea formaţiunilor politice. Un mandat care a fost atribuit, în urma rezultatelor votului, listei unui partid sau candidat independent, nu poate ca, ulterior, în caz de vacanţă a acestuia, să fie transferat unui alt partid, nici chiar dacă acesta este cel care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În mod nejustificat se ajunge la o majorare a numărului mandatelor unui partid cu un alt program electoral decât al celui care a obţinut iniţial mandatul şi care ulterior a devenit vacant în cazurile prevăzute de lege.

Totodată, soluţia legislativă cuprinsă în art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 este în dezacord cu prevederile art. 8 alin. (2) fraza a doua din Legea fundamentală, potrivit cărora partidele politice "contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei". În plus, Curtea observă că o soluţie conformă cu aceste dispoziţii constituţionale este prevăzută de art. 30 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, potrivit căruia "Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validării, fac dovada faptului că sunt înscrişi în partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în alegeri".

Aşadar, atribuirea mandatului în cazurile de vacanţă enumerate la art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 se poate face doar în urma unui vot exprimat de corpul electoral, în cadrul unor alegeri parţiale de completare a structurii consiliului local sau judeţean respectiv, iar nu prin modalitatea reglementată prin textul de lege criticat.

Curtea semnalează că, în cadrul procesului de reexaminare a dispoziţiilor declarate neconstituţionale, pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale şi în funcţie de soluţiile adoptate, Parlamentul urmează să analizeze şi incidenţa acestora asupra prevederilor art. 96 în ansamblul său.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Conservator - Organizaţia Judeţeană Mureş şi de Vasile Dobrescu în Dosarul nr. 289/102/2007 (număr format vechi 420/2007) al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 decembrie 2007.

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu