Ordin nr. 1.840 din 10 decembrie 2004

Având în vedere dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale şi ale art. 38 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Precizările referitoare la unele măsuri care trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Precizările prevăzute la art. 1 se aplică de către persoanele juridice prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia instituţiilor de credit şi a unităţilor Trezoreriei Statului.

Articolul 3

Direcţia de reglementări contabile şi Direcţia generală a contabilităţii publice vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Articolul 4

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Bucureşti, 10 decembrie 2004.

Nr. 1.840.

Anexa

PRECIZĂRI

referitoare la unele măsuri care trebuie luate

pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004

privind denominarea monedei naţionale

În vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, persoanele juridice prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor lua următoarele măsuri privind:

A. Contabilizarea operaţiunilor, raportări contabile periodice şi situaţii financiare anuale

1.În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2005, persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ţin contabilitatea în lei vechi.

Pentru această perioadă registrele de contabilitate, formularele financiar-contabile, comune pe economie, cele privind taxa pe valoarea adăugată, precum şi alte registre, situaţii şi jurnale de evidenţă se întocmesc în lei vechi.

2.Raportările contabile semestriale la data de 30 iunie 2005 ale persoanelor prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se întocmesc în lei vechi, la nivel de mii lei.

3.Situaţiile financiare anuale pentru anul 2005 se întocmesc în monedă nouă, la nivel de leu, fără subdiviziunile leului.

4.La data de 1 iulie 2005 persoanele juridice prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, realizează conversia în lei noi a soldurilor iniţiale, a rulajelor şi soldurilor finale cuprinse în balanţa de verificare la data de 30 iunie 2005.

Răspunderea pentru corectitudinea conversiei revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.

Începând cu data de 1 iulie 2005 contabilitatea se ţine în lei noi, denumiţi, potrivit legii, lei.

Operaţiunea de conversie se efectuează astfel:

–fie prin rotunjirea sumelor la ordinul sutelor, în plus pentru valori mai mari de 50 inclusiv, respectiv în minus pentru valori mai mici de 50, urmată de împărţirea la 10.000 (zece mii) a sumelor astfel rezultate;

Exemplu:

–fie prin împărţirea sumelor la 10.000 (zece mii), urmată de rotunjirea zecimalelor sumelor astfel obţinute la a doua zecimală (banul), prin adaos sau lipsă, astfel: suma rezultată în urma împărţirii ce depăşeşte 0,0050 lei noi inclusiv se rotunjeşte la 0,01 lei noi, iar suma mai mică de 0,0050 lei noi se rotunjeşte la 0 (zero) lei noi.

Exemplu:

Operaţiunea de conversie se realizează şi pentru soldurile cuprinse în balanţele de verificare a conturilor analitice, urmărindu-se concordanţa dintre valorile înscrise în contul sintetic şi cele înscrise în conturile analitice.

În situaţia în care valorile obţinute în urma conversiei valorilor din balanţele de verificare a conturilor analitice la 30 iunie 2005 conduc la denaturarea semnificaţiei economice a acestora, există posibilitatea ca valorile soldurilor din balanţele de verificare a conturilor analitice să reprezinte numere cu mai mult de două zecimale rezultate din operaţiunea de conversie.

În cazul elementelor ale căror valori provin din mai multe componente de calcul, conversia se efectuează fie asupra valorilor rezultante, fie asupra componentelor avute în vedere la determinarea acestora, în funcţie de necesităţi (de exemplu: în cazul stocurilor, componentele preţ unitar, valoare).

Creanţele şi datoriile faţă de terţi convertite sunt supuse verificării interne şi pot face obiectul confirmării/informării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de clienţi şi alţi debitori, respectiv furnizorii şi alţi creditori, în vederea punerii de acord a sumelor rezultate ca urmare a conversiei. Se poate proceda în acelaşi mod, inclusiv în cazul datoriilor către bugetul de stat şi către alte bugete.

Regularizarea diferenţelor rezultate din conversie

1.Diferenţele rezultate din conversia elementelor de activ şi a celor de pasiv se preiau în contul 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare".

La data de 31 decembrie 2005, eventualul sold al contului 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare" se trece la cheltuieli sau venituri, respectiv în conturile 658 "Alte cheltuieli de exploatare" sau 758 "Alte venituri din exploatare", după caz.

2.La instituţiile publice, diferenţele rezultate din conversia elementelor de activ şi de pasiv se preiau în debitul sau creditul, după caz, al conturilor: 702 "Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse", 528 "Venituri din anii precedenţi şi alte surse", 337 "Fonduri cu destinaţie specială", în funcţie de modul de finanţare a instituţiilor publice.

B. Documente justificative şi financiar-contabile

1.Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 348/2004, preţurile şi tarifele bunurilor şi serviciilor vor fi afişate atât în moneda veche, cât şi în moneda nouă, începând cu data de 1 martie 2005 şi până la data de 30 iunie 2006. Afişarea se face la locul de expunere a bunurilor şi, respectiv, de prestare a serviciilor sau, în cazul furnizorilor de utilităţi, la casieriile acestor unităţi.

2.Facturile emise de furnizorii de utilităţi în perioada 1 martie-30 iunie 2005 se întocmesc în lei vechi, cu prezentarea totalurilor de plată atât în lei vechi, cât şi în lei noi.

Prin furnizori de utilităţi se înţelege acei agenţi economici care prestează servicii sau livrează bunuri de utilitate publică, cum sunt: furnizarea energiei electrice, termice, a gazelor naturale şi a apei, canalizarea, telefonia fixă şi mobilă, transmisia de programe TV şi radio şi alte servicii similare.

3.Începând cu data de 1 iulie 2005, facturile şi toate documentele justificative şi financiar-contabile se întocmesc în lei noi.

De asemenea, registrele de contabilitate, registrele privind T.V.A., precum şi orice alte registre sau jurnale întocmite de persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se întocmesc în lei noi.

Dispoziţii tranzitorii

Valorile înscrise în facturi şi alte documente emise în lei vechi anterior datei de 30 iunie 2005 şi primite după data de 1 iulie 2005 vor fi convertite în lei noi, în temeiul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 348/2004. În această situaţie pot fi efectuate confirmări de solduri, după caz.

4.Începând cu data de 1 iulie 2005, agenţii economici care sunt obligaţi, potrivit legii, să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale vor elibera clienţilor bon fiscal şi, la cerere, factura/factura fiscală în lei noi, indiferent dacă plata se efectuează în moneda veche sau în moneda nouă.

5.Pe tot parcursul perioadei în care moneda veche are putere circulatorie, respectiv până la data de 31 decembrie 2006, registrul de casă se întocmeşte în monedă nouă.

Soldul registrului de casă se prezintă în monedă nouă.

Prezentarea componenţei soldului de casă se face în funcţie de structura numerarului existent, respectiv moneda nouă şi moneda veche, după caz.

6.Sumele prevăzute în bugetele instituţiilor publice şi ale altor instituţii, potrivit legii, se transformă în moneda nouă prin împărţirea la 10.000, iar sumele rezultate se rotunjesc în lei.

7.Începând cu data de 1 iulie 2005, instituţiile publice au obligaţia prezentării bugetelor şi a listelor de investiţii în moneda nouă la unităţile Trezoreriei Statului la care îşi au deschise conturile, în vederea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi.