Decizie nr. 234 din 15 martie 2012

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII pct. 39, 53 şi 56 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Elisabeta-Maria Torja în Dosarul nr. 11.634/296/2009 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 287D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci solicită, în realitate, completarea dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, în sensul reglementării posibilităţii suspendării judecării pricinii în cazul în care instanţa admite o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, respectiv invocă contradicţia dintre prevederile art. 403 alin. 1 şi art. 404 alin. 1 din Codul de procedură penală şi dispoziţiile art. 278^1 alin. 10 din acelaşi cod.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 21 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 11.634/296/2009, Judecătoria Satu Mare - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII pct. 39, 53 şi 56 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Excepţia a fost ridicată de Elisabeta-Maria Torja cu ocazia soluţionării unei cereri de revizuire.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 278^1 alin. 10, art. 403 alin. 1 şi art. 404 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât soluţia pronunţată de judecător în cadrul procedurii plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată, reglementată de art. 278^1 din Codul de procedură penală, nu poate fi atacată cu recurs, iar admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu atrage suspendarea judecării pricinii. Autorul invocă şi lipsa de rezonanţă în registrul logic şi arhitectural juridic în condiţiile în care, odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire, instanţa poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii. Apreciază că orice alte comentarii ar exceda limitelor condescendenţei vizavi de precaritatea flagrantă a legiuitorului în aplicarea fişei postului, care s-ar traduce prin inexistenţa oricărei expertize din partea acestuia din urmă în materia şi practica judiciară.

Judecătoria Satu Mare - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc nicio atingere prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. XVIII pct. 39, 53 şi 56 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, şi prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. Având în vedere că prin dispoziţiile art. XVIII pct. 39, 53 şi 56 din Legea nr. 202/2010 au fost modificate prevederile art. 278^1 alin. 10, art. 403 alin. 1 şi art. 404 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea se va pronunţa asupra acestor din urmă dispoziţii de lege, precum şi asupra prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

–Art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală: "Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 este definitivă.";

–Art. 403 alin. 1 din Codul de procedură penală: "Admisibilitatea în principiu se examinează de către instanţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului. Instanţa examinează dacă cererea de revizuire este făcută în condiţiile prevăzute de lege şi dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu.";

–Art. 404 alin. 1 din Codul de procedură penală: "Odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire instanţa stabileşte termen pentru rejudecarea cauzei, putând suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii.";

–Art. 29 din Legea nr. 47/1992: "(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

(2)Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.

(3)Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

(4)Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

(5)Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, care reglementează procedura plângerii în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, nu au legătură cu soluţionarea cauzei, aceasta având ca obiect o cerere de revizuire. În acest sens, prin Decizia nr. XVII/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, admiţând recursul în interesul legii, a stabilit că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţată în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală, este inadmisibilă. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei". Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 şi art. 404 alin. 1 din Codul de procedură penală, autorul excepţiei invocă contradicţia dintre aceste prevederi de lege şi dispoziţiile art. 278^1 alin. 10 din acelaşi cod. O asemenea critică nu poate fi însă reţinută, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.

În fine, nici în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită, în realitate, completarea prevederilor de lege criticate, în sensul reglementării posibilităţii suspendării judecării pricinii în cazul în care instanţa admite o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10, art. 403 alin. 1 şi art. 404 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10, art. 403 alin. 1 şi art. 404 alin. 1 din Codul de procedură penală şi ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Elisabeta-Maria Torja în Dosarul nr. 11.634/296/2009 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 martie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică