Reglementarea aeronautică civilă română din 19 iunie 2007

Capitolul IIntroducere

1.1.Scop

1.1.1.Prezenta reglementare este elaborată în conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice naţionale şi internaţionale aplicabile pentru asigurarea siguranţei zborului aeronavelor româneşti şi străine pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României.

1.1.2.Prezenta reglementare defineşte următoarele elemente tehnice de specialitate:

a)natura şi conţinutul servituţilor aeronautice civile;

b)caracteristicile, condiţiile şi cerinţele generale pentru zonele cu servituţi aeronautice civile (zone care trebuie protejate în interes aeronautic);

c)cadrul permisiv de extindere şi/sau utilizare a construcţiilor, amenajărilor, activităţilor, terenurilor etc. în zonele cu servituţi aeronautice civile (limitări, restricţii etc.).

1.2.Reglementări aeronautice de referinţă

1.2.1.Prevederile prezentei reglementări sunt conforme cu:

a)Anexa 14 ICAO: Aerodromuri - vol. I: Proiectare şi operaţiuni de aerodrom (ediţia 3/1999);

b)Anexa 10 ICAO: Telecomunicaţii aeronautice - vol. I: Mijloace de radionavigaţie (ediţia 5/1996).

1.3.Aplicabilitate

1.3.1.(1) Zonele care trebuie protejate în interes aeronautic civil (zone cu servituţi aeronautice civile) sunt zonele din perimetrul şi din vecinătatea terenurilor de aeronautică civilă.

(2)Terenurile de aeronautică civilă sunt:

a)aerodromurile civile (aeroporturi, heliporturi, terenuri de aviaţie generală sau de lucru aerian permanente ori temporare);

b)amplasamentele centrelor de dirijare a zborului;

c)amplasamentele mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice aferente aviaţiei civile.

1.3.2.Prevederile prezentei reglementări se aplică tuturor zonelor cu servituţi aeronautice civile, precum şi activităţilor aeronautice şi celor conexe, fiind obligatorii pentru toate persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activităţi sau deţin terenuri, construcţii, echipamente/instalaţii şi amenajări în zonele cu servituţi aeronautice civile pe teritoriul României.

1.3.3.(1) În activităţile curente de elaborare de documentaţii tehnice sau studii aeronautice, proiectare în domeniul aviaţiei civile, evaluare a documentaţiilor tehnice pentru construcţii, amenajări şi activităţi în zonele cu servituţi aeronautice civile etc., prevederile prezentei reglementări pot fi corelate şi/sau completate cu specificaţiile de profil relevante din ediţiile amendate la zi ale reglementărilor menţionate la pct. 1.2.1.

(2)Suplimentar faţă de prevederile prezentei reglementări, în activităţile menţionate la alin. (1) pot fi utilizate cerinţe, recomandări sau practici aeronautice, de la caz la caz, conţinute în ediţiile amendate la zi ale următoarelor documente de aviaţie civilă:

a)Doc. 8168 ICAO: Operaţiuni cu aeronave:

–vol. I: Proceduri de zbor (ediţia 4/1993);

–vol. II: Construirea procedurilor de zbor instrumental şi la vedere (ediţia 4/1993);

b)EUROCONTROL: Manual pentru proiectarea procedurilor RNAV din zonele terminale (DME/DME, Baro-VNAV amp; RNP-RNAV) (ediţia 3.0/martie 2003);

c)Doc. 9426 ICAO: Manual de planificare ATS (ediţia 1/1984);

d)Anexa 4 ICAO: Hărţi aeronautice (ediţia 10/2001);

e)Anexa 14 ICAO: Aerodromuri - vol. II: Heliporturi (ediţia 2/1995);

f)AACR: Manual de heliporturi (ediţia 1/2000);

g)Doc. 9368 ICAO: Manual pentru construirea procedurilor de zbor instrumental (ediţia 2/2002);

h)Doc. 8697 ICAO: Manual pentru hărţi aeronautice (ediţia 2/1987);

i)Doc. 9274 ICAO: Manual pentru utilizarea modelului de risc la coliziune (CRM) pentru operaţiuni ILS (ediţia 1/1980);

j)Reglementare de aeronautică civilă RAC-WGS 84: Măsurarea punctelor de interes aeronautic în Sistemul Geodezic Global WGS 84 (ediţia 1/1995);

k)EUROCONTROL: Strategia de navigaţie pentru statele ECAC (ediţia 2.0/1998);

l)EUROCONTROL: Planul de tranziţie pentru implementarea strategiei de navigaţie în statele ECAC 2000-2015+ (ediţia 2.0/2000);

m)Planul local pentru convergenţă şi implementare (LCIP) pentru România, nivel 1 şi 2 (ediţia 2003-2007);

n)alte documente emise de organizaţii aeronautice internaţionale la care România este parte, aplicabile în România şi care vor deveni efective după data emiterii prezentei reglementări.

1.3.4.(1) Prezenta reglementare abordează elementele şi implicaţiile aeronautice ale obstacolării geometrice şi radioelectrice (electromagnetice).

(2)Aspectele operaţionale, respectiv implicaţiile aeronautice ale obstacolelor asupra procedurilor de zbor, fac obiectul unor documente specifice, complementare.

1.3.5.Aplicarea prevederilor prezentei reglementări revine:

a)Ministerului Transporturilor (MT) şi Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautică Civilă Română" (AACR) - în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare tehnică şi autorizare în domeniul aviaţiei civile, inclusiv în activităţile de avizare a documentaţiilor tehnice pentru construcţii şi amenajări, de elaborare de studii aeronautice şi de acordare de consultanţă de specialitate, precum şi în acţiunile de colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pentru stabilirea şi protejarea obiectivelor destinate aviaţiei civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile aferente aerodromurilor civile şi amplasamentelor centrelor de dirijare a zborului, mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice;

b)administratorilor aeroporturilor şi administratorilor mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice - în îndeplinirea responsabilităţilor acestora de stabilire şi supraveghere a zonelor cu servituţi aeronautice civile aferente aerodromurilor/mijloacelor administrate şi de control asupra obstacolelor în zonele respective, de prevenire a tuturor factorilor de risc pentru zborul aeronavelor;

c)autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale - în îndeplinirea responsabilităţilor de cunoaştere a regimului de protecţie specific zonelor cu servituţi aeronautice civile. Responsabilităţile se exercită în cadrul competenţelor deţinute privind aplicarea prevederilor legale referitoare la planificarea teritoriului în scopuri urbanistice, autorizarea construcţiilor, controlul respectării legalităţii în domeniu, precum şi la activităţile care utilizează spaţiul aerian de deasupra zonelor cu servituţi aeronautice civile;

d)operatorilor aerieni - în îndeplinirea responsabilităţilor de alegere, amenajare şi supraveghere a terenurilor temporare, de realizare a cerinţelor de siguranţă specifice şi de operare sigură pe aceste terenuri de aeronautică civilă.

1.4.Definiţii şi abrevieri

1.4.1.În sensul prezentei reglementări termenii utilizaţi au următoarele semnificaţii:

–administrator al aerodromului - persoana fizică ori juridică ce conduce şi gestionează un aerodrom aflat în proprietatea publică sau în proprietatea privată a unor persoane fizice ori juridice;

–aerodrom - suprafaţa delimitată pe pământ sau pe apă, care cuprinde, eventual, clădiri, instalaţii şi materiale, destinată să fie utilizată, în totalitate ori în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor;

–aeroport - aerodrom deschis pentru operaţiuni comerciale de transport aerian;

–agent aeronautic civil - orice persoană fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi aeronautice civile;

–aviz - document emis de Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română", pe baza unei solicitări, prin care se stabilesc condiţiile pentru realizarea, dezvoltarea şi/sau utilizarea unui obiectiv (construcţie, amenajare, activitate etc.) amplasat în zone supuse servituţilor aeronautice sau în afara lor şi care poate afecta siguranţa zborului;

–banda pistei - zonă definită, care încadrează pista şi, unde există, prelungirea de oprire, destinată să reducă riscul de deteriorare pentru aeronava care iese în afara pistei şi să protejeze aeronava care trece pe deasupra ei în timpul operaţiunilor de decolare sau aterizare;

–cale aeriană - spaţiu aerian controlat sau o porţiune din acesta definit sub forma unui coridor (culoar);

–compatibilitate electromagnetică - capabilitatea unui echipament de a funcţiona fără să afecteze funcţionarea în parametri nominali a mijloacelor de navigaţie aeriană;

–distanţă de referinţă a aeronavei - distanţa minimă necesară pentru decolare la masa maximă certificată pentru decolare, nivelul mării, condiţii atmosferice standard, aer calm şi panta pistei nulă, astfel cum este precizată în manualul de zbor al aeronavei stabilit de către autoritatea de certificare sau în documentaţii echivalente ale fabricantului aeronavei;

–frangibilitate - caracteristică a unui obiect, care îi asigură integritate structurală şi rigiditate până la o anumită sarcină, dar care - în cazul depăşirii sarcinii specificate - se deformează sau cedează, astfel încât să prezinte un risc minim pentru aeronave la impactul cu acesta;

–heliport - aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere;

–mijloc de navigaţie aeriană - echipament/sistem de comunicaţii, navigaţie sau supraveghere amplasat la sol şi destinat navigaţiei aeriene;

–mijloc meteorologic - echipament/sistem meteorologic aeronautic, amplasat la sol şi destinat protecţiei meteorologice a navigaţiei aeriene;

–obstacol - orice obiect fix (natural sau artificial, temporar ori permanent) sau mobil ori părţi ale acestuia, care prin localizare, proprietăţi fizice, caracteristici constructive şi/sau funcţionale afectează ori poate afecta siguranţa activităţilor aeronautice;

–pistă - suprafaţa dreptunghiulară definită, situată pe un aerodrom terestru, amenajată pentru decolarea şi aterizarea aeronavelor;

–prelungire degajată - suprafaţa dreptunghiulară delimitată pe sol sau pe apă, aflată sub controlul autorităţii aeroportuare, stabilită şi amenajată corespunzător, peste care o aeronavă poate să efectueze o parte a urcării iniţiale până la o înălţime specificată;

–prelungire de oprire - suprafaţa dreptunghiulară delimitată pe sol în prelungirea pistei de decolare/aterizare, amenajată corespunzător în interesul siguranţei aeronavelor care rulează în limitele declarate, în cazul unei decolări întrerupte;

–punct de referinţă de aerodrom - amplasamentul geografic desemnat al unui aerodrom;

–regiune de control - spaţiu aerian controlat care se extinde, în plan vertical, începând de la o limită precizată deasupra pământului;

–regiune terminală de control - regiune de control stabilită în mod normal la confluenţa rutelor cu servicii de trafic aerian asigurate, în vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri importante;

–reglementare aeronautică - norme, proceduri sau standarde specifice activităţilor aeronautice;

–securitate aeronautică - ansamblu de măsuri, resurse materiale şi forţe umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în scopul protecţiei aeronauticii civile împotriva actelor de intervenţie ilicită;

–servitute aeronautică - condiţii, restricţii, obligaţii impuse ori recomandate de prevederile reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale în interesul siguranţei zborului aeronautic;

–siguranţa zborului - capacitate a activităţii aeronautice constând în evitarea afectării sănătăţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de pagube materiale;

–spaţiu aerian controlat - spaţiul aerian de dimensiuni definite, în interiorul căruia este asigurat serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasificarea spaţiului aerian;

–suprafaţa critică ILS - suprafaţa de dimensiuni definite, în jurul antenelor de pantă şi de direcţie, unde prezenţa vehiculelor şi aeronavelor nu este permisă pe durata tuturor operărilor ILS;

–suprafaţa sensibilă ILS - suprafaţa care se extinde dincolo de suprafaţa critică ILS, unde parcarea şi/sau mişcarea vehiculelor şi în special a aeronavelor sunt controlate pentru a se preveni posibilitatea unei interferenţe inacceptabile cu semnalul ILS pe timpul operărilor ILS;

–teren de lucru aerian - teren de aeronautică civilă amenajat şi demarcat pentru zbor, fără infrastructură specifică, dotat cu instalaţii şi/sau construcţii sumare destinate unor activităţi aeronautice;

–zonă cu servituţi aeronautice - zonă aflată sub incidenţa servituţilor aeronautice (zona de siguranţă, zona de protecţie, regiune de control, zona de dezvoltare etc.);

–zonă de control de aerodrom - spaţiu aerian controlat delimitat lateral, care se extinde pe verticală de la suprafaţa pământului până la o limită superioară specificată;

–zonă de dezvoltare - zonă prevăzută în programele/proiectele de extindere a aerodromurilor existente, de modernizare a mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice sau de instalare de noi astfel de mijloace, delimitată în scopul actualizării şi conservării servituţilor aeronautice - în interes public şi pentru asigurarea siguranţei zborului;

–zonă de protecţie - zonă adiacentă amplasamentelor mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice, indiferent de proprietar, delimitată cu scopul de a preveni interferenţele negative de orice natură, directe şi/sau indirecte, asupra performanţelor operaţionale ale acestor mijloace - în interesul siguranţei zborului aeronavelor;

–zonă de siguranţă - zonă adiacentă unui aerodrom, indiferent de proprietar, definită cu scopul de a limita înălţimea obstacolelor şi de a preveni efectele negative de orice natură, directe şi/sau indirecte, asupra operării aeronavelor şi ansamblului activităţilor aeronautice - în interesul siguranţei zborului aeronavelor şi securităţii aeronautice.

1.4.2.În cuprinsul prezentei reglementări abrevierile utilizate au următoarele semnificaţii:

AACR - Regia Autonomă "Autoritatea

Aeronautică Civilă Română";

AIP - publicaţie de informare aeronautică

(Aeronautical Information Publication);

ARP - punct de referinţă al aerodromului

(Aerodrome Reference Point);

ATS - servicii de trafic aerian (Air Traffic

Services);

CRM - model de risc la coliziune (Collision

Risk Model);

CTR - zonă de control (Control zone);

DME - echipament pentru măsurarea

distanţei (Distance Measuring

Equipment);

ECAC - Conferinţa Europeană a Aviaţiei

Civile (European Civil Aviation

Conference);

ENR - pe rută (En Route);

EURO-CONTROL - Organizaţia Europeană pentru

Siguranţa Navigaţiei Aeriene

(European Organisation for the

Safety of Air Navigation);

FATO - suprafaţă de apropiere finală şi

decolare (Final Approach and Take-Off

area);

GP - componentă a sistemului ILS care

asigură panta de coborâre (Glide

Path);

IMC - condiţii meteorologice de zbor

instrumental (Instrument Meteorological

Condiţions);

ILS - sistem de aterizare instrumental

(Instrument Landing System);

LCIP - plan local pentru convergenţă şi

implementare (Local Convergence

and Implementation Plan);

LOC - componentă a sistemului ILS care

asigură direcţia de apropiere

(Localizer);

MT - Ministerul Transporturilor;

NDB - radiofar nedirecţional (Non-Directional

radio Beacon);

OACI/ICAO - Organizaţia Internaţională a Aviaţiei

Civile (International Civil Aviation

Organizaţion);

PAR - radar de apropiere de precizie

(Precision Approach Radar);

RNAV - sistem de navigaţie de suprafaţă

(Area Navigation);

RNP - performanţele de navigaţie aeriană

cerute (Required Navigation

Performance);

SID - rută standard de plecare

instrumental (Standard Instrument

Departure);

SRE - radar de supraveghere din sistemul

de apropiere de precizie

(Surveillance Radar Element of

precision approach radar system);

SSR - radar secundar de supraveghere

(Secondary Surveillance Radar);

STAR - rută standard de apropiere

instrumental (Standard Instrument

Arrival);

TMA - regiune terminală de control

(Terminal control Area);

VHF - frecvenţă foarte înaltă (Very High

Frequency);

VMC - condiţii meteorologice de zbor la

vedere (Visual Meteorological

Condiţions);

VNAV- - navigaţie în plan vertical (Vertical

Navigation);

VOR - radiofar omnidirecţional VHF (VHF

Omnidirecţional Radio range);

WGS - sistemul geodezic mondial (World

Geodetic System).

Capitolul IIServituţi aeronautice civile

2.1.Generalităţi

2.1.1.Pentru siguranţa zborului şi a activităţilor aeronautice, pe terenurile de aeronautică civilă şi în vecinătatea acestora trebuie să se instituie şi să se respecte cerinţele, condiţiile şi restricţiile prevăzute de reglementările aeronautice civile naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.

2.1.2.Condiţiile, restricţiile şi obligaţiile impuse sau recomandate de reglementările aeronautice civile naţionale şi/sau internaţionale pentru realizarea şi menţinerea siguranţei zborului şi manevrelor aeronavelor în spaţiul aerian şi la sol constituie servituţi aeronautice civile, care definesc un regim de protecţie adecvat, în interes aeronautic civil.

2.1.3.Servituţile aeronautice civile se stabilesc şi se instituie în corelaţie directă cu specificul terenurilor de aeronautică civilă (categorie, caracteristici fizice, infrastructură şi echipamente, condiţii de exploatare/ operare etc.) şi cu particularităţile mijloacelor de navigaţie şi/sau meteorologice implicate (tip, caracteristici tehnice, performanţe operaţionale etc.).

2.1.4 În funcţie de natura lor, servituţile aeronautice civile pot fi clasificate în:

a)servituţi de degajare;

b)servituţi de balizare;

c)servituţi radioelectrice;

d)alte servituţi (diverse).

2.2.Servituţi aeronautice de degajare

2.2.1.Servituţile aeronautice de degajare se referă la obstacolele care pot să constituie un pericol pentru navigaţia aeriană sau să influenţeze funcţionarea echipamentelor destinate navigaţiei aeriene, astfel:

1.pe aerodromuri sau în vecinătatea acestora-pentru asigurarea zonelor libere ori eliberate de obstacole necesare evoluţiei în siguranţă a aeronavelor către şi dinspre aeroport;

2.în vecinătatea mijloacelor vizuale pentru navigaţia aeriană (lămpile dispozitivului luminos de apropiere, indicatorul vizual al pantei de aterizare etc.) - pentru asigurarea spaţiului liber sau eliberat de obstacole necesar vizibilităţii continue şi nestânjenite a mijloacelor respective de către piloţi;

3.în vecinătatea mijloacelor de navigaţie aeriană sau meteorologice - pentru asigurarea spaţiului liber ori eliberat de obstacole necesar funcţionării la parametri nominali a acestor mijloace, respectiv pentru asigurarea vizibilităţii necesare efectuării observărilor şi determinărilor meteorologice.

2.2.2.Menţinerea sau îmbunătăţirea degajărilor existente se asigură, după caz, prin schimbarea amplasamentului, limitarea, desfiinţarea ori interzicerea realizării atât a obstacolelor pasive (obiecte, vegetaţie etc.), cât şi a obstacolelor active (activităţi/acţiuni, emisii perturbatoare de unde electromagnetice etc.).

2.2.3.Pe terenurile de aeronautică civilă şi în vecinătatea acestora (inclusiv în perimetrul infrastructurilor aeroportuare şi în împrejurimi), siguranţa zborului se realizează prin:

1.stabilirea unor suprafeţe de limitare a înălţimii obstacolelor (conform prevederilor prezentei reglementări şi altor reglementări aeronautice aplicabile), ca modalitate de control asupra obstacolelor (clădiri, coşuri de fum, stâlpi/piloni, arbori, pasaje rutiere supraterane etc.) - pentru crearea unui volum de spaţiu aerian liber de obstacole, care să permită zborul aeronavelor în deplină siguranţă;

2.limitarea densităţii obstacolelor aflate sub suprafeţele de limitare menţionate - pentru menţinerea riscului de coliziune sub nivelul impus de siguranţă zborului;

3.identificarea, prin marcare pentru zi (balize, vopsire) şi balizare pentru noapte (lumini), a obstacolelor care depăşesc suprafeţele de limitare stabilite, inclusiv a clădirilor şi instalaţiilor aeroportuare-pentru reducerea riscului de coliziune;

4.aplicarea de soluţii constructive şi de montaj care să asigure frangibilitatea mijloacelor vizuale şi/sau de radionavigaţie de aerodrom, precum şi altor mijloace/structuri care constituie obstacole şi nu pot fi înlăturate din motive operaţionale - pentru reducerea riscului potenţial pe care îl prezintă pentru aeronave (în caz de impact). Unde este necesar, aceste obiecte trebuie să fie marcate pentru zi (prin vopsire) şi balizate pentru noapte (cu lămpi);

5.interzicerea/eliminarea surselor de fum (arderea cărbunilor în centrale termice, arderea deşeurilor etc.) - pentru asigurarea vizibilităţii;

6.interzicerea/eliminarea surselor de ceaţă artificială (instalaţii/procese tehnologice producătoare de noxe de orice tip - gaze, lichide, solide - care au caracter de concentratori de vapori) - pentru asigurarea vizibilităţii;

7.controlul asupra structurii culturilor agricole şi asupra modalităţilor de exploatare a acestora - pentru reducerea/ eliminarea surselor de atragere a păsărilor şi animalelor sălbatice, respectiv a riscului de coliziune;

8.Interzicerea/eliminarea surselor de atragere/ concentrare a păsărilor (terenuri arate, resturi vegetale, gropi de gunoi, silozuri, activităţi de morărit etc.) - pentru reducerea pericolului prezentat de păsări, respectiv a riscului de coliziune;

9.interzicerea/eliminarea dispozitivelor cu fascicul laser şi a surselor de lumină orientate în sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase etc.) - pentru prevenirea riscului de confuzie şi/sau de "orbire" a piloţilor;

10.interzicerea lansării de focuri de artificii şi înălţării de baloane sau aeromodele - pentru prevenirea riscurilor de incendiu şi de coliziune;

11.interzicerea/eliminarea surselor potenţiale de incendiu, explozie etc. (staţii şi/sau depozite de combustibili ori de materiale explozibile, aplicaţii pirotehnice etc.) - pentru reducerea pericolelor pe care le prezintă;

12.semnalizarea liniilor electrice aeriene, prin marcare pentru zi (vopsire, balize) şi balizare pentru noapte (lumini), a firelor, respectiv a stâlpilor de traversare a drumurilor naţionale, autostrăzilor şi cursurilor principale de apă - pentru reducerea riscului de coliziune;

13.interzicerea/eliminarea surselor de perturbaţii electromagnetice (acţionări electrice de forţă, sudură electrică, reţele TV prin cablu etc.) - pentru asigurarea compatibilităţii electromagnetice, respectiv a funcţionării la parametri nominali a echipamentelor aeronautice de comunicaţii, navigaţie şi supraveghere;

14.interzicerea/eliminarea obstacolelor (construcţii, obiecte, amenajări, vegetaţie etc.) care obturează mijloacele vizuale pentru navigaţia aeriană (inclusiv lămpile dispozitivelor luminoase de apropiere) - pentru asigurarea vizibilităţii corespunzătoare a mijloacelor respective;

15.respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi ale reglementărilor aeronautice referitoare la activitatea şi mijloacele meteorologice (cerinţe tehnice de amplasare, instalare, protecţie etc.) - pentru determinarea şi evaluarea corectă a condiţiilor meteorologice;

16.identificarea şi interzicerea/eliminarea altor elemente (construcţii, amenajări, activităţi, surse etc.) care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează ori pot afecta siguranţa zborului.

2.3.Servituţi aeronautice de balizare

2.3.1.Servituţile aeronautice de balizare se referă la semnalarea prezenţei obstacolelor care constituie un risc potenţial de coliziune pentru aeronave şi a zonelor de aerodrom cu restricţii de utilizare.

2.3.2.Semnalizarea obstacolelor se realizează prin:

a)marcaje (vopsire specifică) sau balize (steguleţe, corpuri specifice) - pe timp de zi cu vizibilitate bună;

b)lumini specifice (balizare luminoasă) - pe timp de noapte sau de zi cu vizibilitate redusă.

2.3.3.În zonele cu servituţi aeronautice civile trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care:

a)depăşesc/penetrează suprafeţele de limitare a înălţimii obstacolelor;

b)prezintă pericol pentru zborul aeronavelor (coşuri de fum industriale, piloni şi/sau stâlpi instalaţi pe proeminenţe de teren ori pe terasele unor clădiri înalte, construcţii şi/sau instalaţii de mare gabarit etc., inclusiv clădirile aeroportuare, mijloacele de navigaţie aeriană şi mijloacele meteorologice).

2.3.4.În exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care:

a)au înălţimi de 45 m şi mai mari;

b)au fost identificate, pe baza unei analize de specialitate, că prezintă pericol pentru zborul aeronavelor.

2.3.5.(1) Liniile electrice aeriene cu înălţimea stâlpilor de peste 25 m şi care traversează drumuri naţionale, autostrăzi, căi ferate sau cursuri principale de apă trebuie semnalizate după cum urmează:

a)conductorii din deschiderea de traversare, prin marcare pentru zi (cu balize);

b)stâlpii de traversare, prin marcare pentru zi (vopsire).

(2)Stâlpii de traversare cu înălţimi de 45 m şi mai mari trebuie să fie balizaţi pentru zi (vopsire) şi pentru noapte.

(3)În cazurile stabilite pe baza unei analize de specialitate, conductorii din deschiderea de traversare trebuie să fie marcaţi pentru zi (cu balize) şi pentru noapte (cu lumini specifice).

2.3.6.Pentru siguranţa operării aeronavelor, zonele de aerodrom cu restricţii de utilizare: piste şi căi de rulare închise (sau părţi ale acestora), zone inutilizabile, suprafaţa pistei până la prag etc., trebuie semnalizate corespunzător pe timp de zi şi pe timp de noapte, prin marcaje, panouri, balize şi lumini specifice.

2.3.7.Mijloacele vizuale utilizate (marcaje, panouri, balize, lumini) trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor aeronautice de profil.

2.4.Servituţi aeronautice radioelectrice

2.4.1.Servituţile aeronautice radioelectrice se referă la necesitatea realizării sau menţinerii degajării de obiecte (construcţii, amenajări etc.) care, prin forme, dimensiuni, orientare şi/sau materiale folosite, pot ori ar putea perturba propagarea undelor electromagnetice emise sau recepţionate de mijloacele de navigaţie aeriană, precum şi la prevenirea ori asigurarea protecţiei mijloacelor respective contra diferitelor radiaţii electromagnetice parazite.

2.4.2.Pe terenurile de aeronautică civilă şi în vecinătatea acestora (inclusiv în perimetrul infrastructurilor aeroportuare şi în împrejurimi), siguranţa zborului impune:

1.stabilirea unor suprafeţe de protecţie în jurul mijloacelor de navigaţie aeriană, în care sunt interzise amplasarea şi utilizarea echipamentelor electrice, electrotehnice sau electronice generatoare de perturbaţii electromagnetice, precum şi existenţa/amplasarea obiectelor de orice natură (construcţii, autovehicule, denivelări de teren etc.) - pentru prevenirea alterării parametrilor operaţionali ai mijloacelor de navigaţie aeriană respective;

2.stabilirea poziţiilor de aşteptare pe căile de rulare spre pistă în corelaţie directă cu forma şi dimensiunile zonelor sensibile ILS şi, consecutiv, amplasarea mijloacelor vizuale aferente (marcaje, barete-stop etc.) în afara acestor zone - pentru prevenirea accesului vehiculelor şi/sau aeronavelor în zonele respective şi, implicit, evitarea alterării inacceptabile a semnalului ILS;

3.instituirea unui regim de control şi limitare asupra dimensiunilor, formelor şi poziţiei/orientării diferitelor obiecte (clădiri, panouri etc.) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaţiei electromagnetice şi, implicit, conservarea performanţelor operaţionale ale echipamentelor de radionavigaţie;

4.înlocuirea/eliminarea materialelor metalice utilizate la realizarea componentelor diferitelor obiecte (faţade, învelitori, împrejmuiri etc.) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaţiei electromagnetice şi, implicit, conservarea performanţelor operaţionale ale echipamentelor de radionavigaţie;

5 cunoaşterea frecvenţei şi puterii de emisie a staţiilor de emisie (radio, TV) - pentru prevenirea interferenţelor cu frecvenţele aeronautice;

6.identificarea şi interzicerea/eliminarea altor elemente (construcţii, echipamente, surse etc.) care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează ori pot afecta buna funcţionare a mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice.

2.5.Alte servituţi aeronautice

2.5.1.Terenurile de aeronautică civilă şi vecinătăţile lor, în special perimetrele infrastructurilor aeroportuare şi împrejurimile acestora, se află sub incidenţa unor servituţi aeronautice civile referitoare la:

1.identificarea tuturor obstacolelor semnificative şi includerea acestora într-o bază de date specifică - pentru stabilirea densităţii obstacolelor şi evaluarea riscului de coliziune;

2.verificarea din zbor, când este cazul, a influenţei unor obiective/obstacole asupra parametrilor operaţionali ai mijloacelor de navigaţie aeriană şi/sau ai echipamentelor de la bordul aeronavelor - pentru menţinerea condiţiilor de siguranţă a zborului;

3.evaluarea, unde este cazul, a implicaţiilor prezenţei în apropiere a unor reţele rutiere şi/sau feroviare cu trafic greu, intens, atât sub aspectul obstacolării (gabaritul autovehiculelor şi al garniturilor de tren), cât şi sub aspectul influenţei asupra bunei funcţionări a mijloacelor de navigaţie aeriană (mase metalice considerabile, aflate în mişcare) - pentru stabilirea şi aplicarea măsurilor operaţionale care se impun;

4.măsurarea nivelului de zgomot şi zonarea acustică-pentru amplasarea şi amenajarea corespunzătoare a clădirilor aeroportuare, a cartierelor de locuinţe, a parapeţilor antizgomot;

5.depistarea activităţilor/surselor de poluare a aerului, apei şi/sau solului şi aplicarea măsurilor de prevenire şi/sau protecţie necesare - pentru alegerea şi amplasarea corespunzătoare a instalaţiilor tehnologice, tratarea adecvată a deşeurilor, depozitarea corectă a materialelor/substanţelor poluante ori periculoase;

6.determinarea nivelului de radiaţii electromagnetice şi evaluarea influenţei/efectelor şi a limitelor expunerii la radiaţii a persoanelor - pentru amplasarea şi amenajarea corespunzătoare a clădirilor, a locurilor de muncă;

7.identificarea amplasării şi utilizării dispozitivelor pirotehnice/explozive cu detonare prin telecomandă radio - pentru adoptarea măsurilor de coordonare a activităţilor cu deţinătorii/utilizatorii dispozitivelor respective şi prevenirea detonării accidentale produse de radiaţiile electromagnetice emise de echipamente aeronautice de la sol sau de la bordul aeronavelor care operează în zonă;

8.posibilitatea ca unele terenuri aflate în vecinătatea aeroporturilor să facă, în condiţiile legii, subiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în legătură cu dezvoltarea aeroporturilor respective;

9.identificarea şi interzicerea/eliminarea altor elemente (construcţii, amenajări, activităţi, surse etc.) care, prin prezenţă sau funcţionare, afectează sau pot afecta siguranţa zborului şi activităţilor aeronautice;

10.impunerea de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a unor restricţii locale suplimentare, determinate de condiţii specifice, particulare.

Capitolul IIIZone cu servituţi aeronautice civile

3.1.Generalităţi

3.1.1.În funcţie de particularităţile fiecărui teren de aeronautică civilă, proiecţiile orizontale ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor, ale suprafeţelor de protecţie a procedurilor de apropiere instrumentală, ale suprafeţelor de protecţie a mijloacelor de navigaţie aeriană, ale altor categorii de suprafeţe sau cerinţe aeronautice (după caz) definesc la sol (forma, dimensiuni, orientare) zona corespunzătoare aflată sub incidenţa servituţilor aeronautice civile.

3.1.2.Zonele cu servituţi aeronautice civile sunt:

1.zonele de siguranţă asociate unui aerodrom, definite în funcţie de:

a)caracteristicile fizice şi de operare ale aerodromului;

b)caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor;

c)caracteristicile suprafeţelor de protecţie a procedurilor de apropiere instrumentală;

d)amenajarea şi dotarea tehnică de referinţă ale aerodromului;

e)tipul şi caracteristicile tehnice ale echipamentelor de radionavigaţie din zona de aerodrom;

f)programul de dezvoltare şi/sau modernizare a aerodromului şi a mijloacelor de navigaţie aeriană aferente;

g)cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile;

2.zonele de protecţie asociate mijloacelor de navigaţie aeriană, definite în funcţie de:

a)tipul şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor în cauză;

b)caracteristicile suprafeţelor de protecţie ale mijloacelor respective;

c)programul de dezvoltare şi/sau modernizare a mijloacelor de navigaţie aeriană;

d)cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile;

3.regiunile de control al traficului aerian din vecinătatea aerodromurilor, definite în funcţie de:

a)criteriile operaţionale specifice;

b)reţeaua căilor aeriene;

c)caracteristicile suprafeţelor de acoperire ale mijloacelor de navigaţie aeriană;

d)programul de dezvoltare şi/sau modernizare din domeniul aeronautic civil;

e)cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.

3.1.3.(1) Definirea zonelor cu servituţi aeronautice civile implică precizarea următoarelor elemente: amplasare, formă, orientare, dimensiuni/limite, caracteristici/condiţii, restricţii, obligaţii etc.

(2)Elementele/caracteristicile zonelor cu servituţi aeronautice civile pot suferi modificări în timp, ca urmare a modificării prevederilor reglementărilor aeronautice naţionale şi internaţionale aplicabile, dezvoltării terenurilor de aeronautică civilă, modernizării mijloacelor de navigaţie aeriană etc.

3.2.Zone de siguranţă

3.2.1.(1) Cu scopul limitării înălţimii obstacolelor, se stabilesc următoarele suprafeţe de siguranţă, în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 1:

1.1.în perimetrul aerodromurilor pentru avioane:

a)banda pistei de decolare-aterizare;

b)prelungiri de oprire;

c)prelungiri degajate;

d)suprafaţa de siguranţă la capătul pistei;

e)banda căilor de rulare;

1.2.în perimetrul aerodromurilor pentru elicoptere (heliporturi) - suprafaţa de siguranţă care încadrează suprafaţa de apropiere finală şi decolare/FATO.

(2)Zonele de siguranţă corespunzătoare suprafeţelor de siguranţă menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice privind controlul obstacolelor şi celor referitoare la autorizarea/certificarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor.

3.2.2 În interesul siguranţei zborului, în cuprinsul zonelor precizate la pct. 3.2.1 alin. (2), sunt interzise:

a)amplasarea, construirea şi/sau instalarea de obiective noi (împrejmuiri, drumuri, amenajări etc.), fără avizul de specialitate al Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR), inclusiv garduri, căi de rulare, platforme, mijloace de navigaţie aeriană (electronice şi/sau vizuale) şi meteorologice;

b)denivelarea terenului peste limitele specifice admise de reglementările aeronautice de profil;

c)prezenţa obstacolelor fixe sau mobile, cu excepţia mijloacelor de navigaţie aeriană (electronice şi/sau vizuale) care nu pot fi înlăturate din motive operaţionale şi care trebuie să aibă structuri constructive şi/sau de montaj frangibile;

d)vegetaţia şi/sau culturile agricole neadecvate, care atrag ori favorizează concentrarea păsărilor sau animalelor sălbatice;

e)trecerea de fire electrice sau cabluri, altele decât cele instalate pentru buna desfăşurare a activităţilor aeronautice;

f)prezenţa surselor de radiofrecvenţă care pot interfera cu mijloace de navigaţie aeriană;

g)accesul neautorizat al persoanelor, vehiculelor sau animalelor;

h)sursele potenţiale de incendiu, de explozie etc.;

i)orice alte construcţii, amenajări şi/sau activităţi care afectează sau pot afecta siguranţa operaţiunilor de aerodrom.

3.2.3.(1) Cu scopul limitării înălţimii obstacolelor, se stabilesc următoarele suprafeţe de siguranţă, în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 1:

1.1.în vecinătatea aerodromurilor pentru avioane:

a)suprafaţa orizontală exterioară;

b)suprafaţa conică;

c)suprafaţa orizontală interioară;

d)suprafaţa de apropiere;

e)suprafaţa interioară de apropiere;

f)suprafaţa de tranziţie;

g)suprafaţa interioară de tranziţie;

h)suprafaţa de aterizare întreruptă;

i)suprafaţa de urcare la decolare;

1.2.în vecinătatea aerodromurilor pentru elicoptere (heliporturi):

a)suprafaţa conică;

b)suprafaţa orizontală interioară;

c)suprafaţa de apropiere;

d)suprafaţa de tranziţie;

e)suprafaţa de urcare la decolare;

f)prelungire degajată.

(2)Zonele de siguranţă corespunzătoare suprafeţelor de siguranţă menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice privind controlul obstacolelor şi celor referitoare la autorizarea/certificarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor.

3.2.4.În interesul siguranţei zborului, în cuprinsul zonelor de siguranţă precizate la pct. 3.2.3 alin. (2), sunt interzise fără avizul prealabil al AACR:

a)amplasarea, construirea şi/sau instalarea de obiective noi (clădiri, structuri, amenajări etc.), inclusiv construcţiile şi echipamentele/instalaţiile destinate activităţilor aeronautice;

b)realizarea de construcţii sau instalaţii, precum şi desfăşurarea de activităţi care, prin natura lor ori prin procesul de funcţionare, afectează sau pot afecta siguranţa zborului (obiective care produc fum ori ceaţă artificială, sisteme de iluminat care pot determina confuzii în identificarea sistemului de balizare luminoasă a pistei şi/sau a dispozitivului luminos de apropiere etc.);

c)amplasarea şi funcţionarea surselor de emisie care pot produce interferenţe sau perturbaţii în funcţionarea mijloacelor de navigaţie aeriană;

d)amplasarea şi exploatarea obiectivelor care atrag şi favorizează concentrarea pasărilor sau animalelor sălbatice (unităţi de morărit, silozuri, culturi agricole neadecvate, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare etc.);

e)orice alte obiective (construcţii, amenajări, activităţi) care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

3.2.5.Cerinţele de limitare a obstacolelor aplicabile unui aerodrom pentru avioane se diferenţiază în funcţie de caracteristicile fizice ale pistei (pistelor) aerodromului şi de tipul operaţiunilor aeriene executate sau avute în vedere să se execute, pe baza unui cod de referinţă, care asociază date privind facilităţile de infrastructură şi tipurile de aeronave care ar putea opera pe aerodromul respectiv.

3.2.6 (1) Codul de referinţă se compune din două elemente:

a)o cifră de cod, reflectând distanţa de referinţă a aeronavei; şi b) o literă de cod, reflectând anvergura aripilor şi ecartamentul (distanţa dintre flancurile exterioare ale anvelopelor) trenului principal de aterizare.

(2)Codul de referinţă al aerodromului este prezentat în tabelul nr. 3.1:

Tabelul nr. 3.1

Criterii de stabilire a codului de referinţă al aerodromului

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Elementul 1 de cod Elementul 2 de cod

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Cifra Litera Ecartamentul

de Distanţa de de cod Anvergura (distanţa dintre flancurile

cod referinţă a exterioare ale anvelopelor

aeronavei trenului principal de

aterizare)

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

(1)(2) (3) (4) (5)

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

1 sub 800 m A până la 15 m exclusiv până la 4,5 m

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2 între 800-1.200 m

exclusiv B între 15-24 m exclusiv între 4,5-6 m exclusiv

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3 între 1.200-1.800 m

exclusiv C între 24-36 m exclusiv între 6-9 m exclusiv

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

4 1.800 m şi mai mult D între 36-52 m exclusiv între 9-14 m exclusiv

────────────────────────────────────────────────────────

E între 52-65 m exclusiv între 9-14 m exclusiv

────────────────────────────────────────────────────────

F între 65-80 m exclusiv între 14-16 m exclusiv

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3.2.7.În funcţie de tipul procedurilor de apropiere la aterizare pentru care sunt amenajate şi echipate cu mijloace destinate navigaţiei aeriene, pistele de aerodrom se clasifică astfel (v. tabelul nr. 3.2):

Tabelul nr. 3.2

Clasificarea pistelor de aerodrom după categoria

operaţiunilor de apropiere la aterizare

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ABREVIERE TIPUL PISTEI DESTINATIE ŞI CARACTERISTICI

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

NINST Pistă neinstrumentală Pistă destinată aeronavelor

care execută zbor la vedere

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

NONP Pistă instrumentală neprecizie Pistă destinată operării

aeronavelor cu folosirea

procedurilor de apropiere

instrumentală de neprecizie,

deservită atât de mijloace

vizuale, cât şi de mijloace

instrumentale, care asigură

ghidarea aeronavei numai în

direcţie

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

CAT. I Pista instrumentală de precizie, Pista instrumentală deservită

categoria I de un ILS sau PAR şi de mijloace

vizuale, destinată operaţiunilor

de apropiere urmată de aterizare

cu o înălţime de decizie nu mai

mică de 60 m (200 ft) şi cu o

vizibilitate nu mai mică de

800 m sau cu o distanţă vizuală

în lungul pistei nu mai mică

de 550 m

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

CAT. II Pista instrumentală de precizie, Pista instrumentală deservită de

categoria II un ILS şi de mijloace vizuale,

destinată operaţiunilor de

apropiere urmată de aterizare

cu o înălţime de decizie mai

mică de 60 m (200 ft), dar nu

mai mică de 30 m (100 ft) sau

cu o distanţă vizuală în lungul

pistei nu mai mică de 300 m

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

CAT. III A Pista instrumentală de precizie, Pista instrumentală deservită de

categoria III A un ILS către şi în lungul

suprafeţei pistei, destinată

operaţiunilor de apropiere

urmată de aterizare cu o

înălţime de decizie mai mică de

30 m (100 ft) sau fără înălţime

de decizie ori cu o distanţă

vizuală în lungul pistei nu

mai mică de 200 m

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

CAT. III B Pista instrumentală de precizie, Pista instrumentală deservită de

categoria III B un ILS către şi în lungul

suprafeţei pistei, destinată

operaţiunilor de apropiere

urmată de aterizare cu o

înălţime de decizie mai mică de

15 m (50 ft) sau fără înălţime

de decizie ori cu o distanţă

vizuală în lungul pistei sub

200 m, dar nu mai mică de 75 m

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

CAT. III C Pista instrumentală de precizie, Pista instrumentală deservită de

categoria III C un ILS către şi în lungul

suprafeţei pistei, destinată

operaţiunilor de apropiere

urmată de aterizare fără

limitări ale înălţimii de

decizie sau ale distanţei

vizuale în lungul pistei

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3.2.8.Caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru aterizare sunt prezentate în tabelul nr. 3.3.

3.2.9.Caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru decolare sunt prezentate în tabelul nr. 3.4.

Tabelul nr. 3.3

Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a

obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru aterizare

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

CLASIFICAREA PISTEI

Apropiere neinstrumentală Apropiere fără precizie

Suprafeţe şi

dimensiuni(a) Categoria de

Cifra de cod Cifra de cod

1 2 3 4 1,2 3 4 apropiere de precizie

I II sau III

Cifra de Cifra de

cod cod

1,2 3,4 3,4

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

(1)(2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

SUPRAFAŢA

CONICA

Panta 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Înălţimea 35 m 55 m 75 m 100 m 60 m 75 m 100 m 60 m 100 m 100 m

SUPRAFAŢA

CONICA

Panta 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Înălţimea 35 m 55 m 75 m 100 m 60 m 75 m 100 m 60 m 100 m 100 m

SUPRAFAŢA

ORIZONTALĂ

INTERIOARĂ

Înălţimea 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m

Raza 2000 m 2500 m 4000m 4000 m 3500 m 4000 m 4000 m 3500 m 4000 m 4000 m

SUPRAFAŢA

INTERIOARĂ

DE APROPIERE

Lăţimea - - - - - - - 90 m 120 m(e) 120 m(e)

Distanţa

în prag - - - - - - - 60 m 60 m 60 m

Lungimea - - - - - - - 900 m 900 m 900 m

Panta 2,5 % 2 % 2 %

SUPRAFAŢA

DE APROPIERE

Lungimea

marginii

interioare 60 m 80 m 150m 150m 150 m 300 m 300 m 150 m 300 m 300 m

Distanţa

la prag 30 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m

Divergenta

(pe fiecare

parte) 10% 10% 10% 10% 15% 15% 15% 15% 15% 15%

Prima

secţiune

Lungimea 1600m 2500m 3000m 3000m 2500m 3000m 3000m 3000m 3000m 3000m

Panta 5 % 4 % 3,33 % 2,5 % 3,33 % 2 % 2 % 2,5 % 2 % 2 %

A doua secţiune

Lungimea - - - - - 3600m(b) 3600m(b) 12000m 3600m(b) 3600m(b)

Panta - - - - - 2,5 % 2,5 % 3 % 2,5 % 2,5 %

Secţiunea

orizontală

Lungimea - - - - - - 8400m(b) 8400m(b) - 8400m(b) 8400m(b)

Lungimea

totală - - - - - - 15000m 15000m 15000m 15000m 15000m

SUPRAFAŢA

DE TRANZIŢIE

Panta 20% 20% 14,3% 14,3% 20% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3%

SUPRAFAŢA

INTERIOARĂ

DE TRANZIŢIE

Panta - - - - - - - 40 % 33,3% 33,3%

SUPRAFAŢA

DE ATERIZARE

ÎNTRERUPTĂ

Lungimea

marginii

interioare - - - - - - - 90 m 120m(e) 120m(e)

Distanţa

la prag - - - - - - - (c) 1800m(d) 1800m(d)

Divergenţa

(pe fiecare

parte) - - - - - - - 10 % 10 % 10 %

Panta - - - - - - - 4% 3,33% 3,33%

unde: (a) - toate dimensiunile (d) - sau căpătul pistei -

sunt măsurate în plan orizontal; distanţa cea mai mică;

(b) 'ad lungime variabilă; (e) - pentru litera de cod F,

lăţimea trebuie

(c) - distanţă până la căpătul benzii; crescută la 155 m.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Tabelul nr. 3.4

Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a

obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru decolare

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Suprafaţă şi dimensiuni(*) Cifra de cod

1 2 3 sau 4

(2)(3) (4)

(1)

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

SUPRAFAŢA DE URCARE LA DECOLARE

Lungimea marginii interioare 80 m 180 m

Distanţa faţă de extremitatea pistei(**) 60 m 60 m 60 m

Divergenta (de fiecare parte) 10 % 12,5 %

Lăţimea finală 30 m 580 m 1200 m

10% 1800 m(***)

Lungimea 2500 m 15 000 m

4% 2%(****)

Panta 1600 m

5%

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

unde: (*) - toate dimensiunile sunt măsurate în plan orizontal

(**) - dacă lungimea prelungirii degajate depăşeşte distanţa specificată,

suprafaţa de urcare la decolare începe de la sfârşitul prelungirii

degajate

(***) - pentru zboruri în condiţii IMC sau VMC de noapte, când ruta

presupune schimbări de cap mai mari de 15°

(****) - poate fi micşorată până la 1,6 %, pentru satisfacerea unor

condiţii critice de exploatare sau limitarea strictă a înălţimii

obstacolelor

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3.2.10.(1) În zonele de siguranţă nu pot fi amplasate, construite şi/sau instalate obiecte care penetrează suprafeţele de limitare a înălţimii obstacolelor.

(2)Pot constitui excepţii de la prevederile alin. (1) cazurile în care AACR stabileşte, pe baza unei analize aeronautice, că obiectul în cauză nu reprezintă un obstacol pentru navigaţia aeriană.

3.2.11.Analiza aeronautică a documentaţiilor tehnice pentru construcţii şi evaluarea obstacolelor în zonele cu servituti aeronautice civile se aplică pentru fiecare situaţie în parte şi se efectuează astfel:

a)în zonele cu servituti aeronautice pentru care programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor prevăd modificarea condiţiilor operaţionale se aplică limitarea/condiţia cea mai restrictivă ce rezultă din raportarea la următoarele 3 tipuri de suprafeţe de obstacolare:

(i)geometrică, în conformitate cu cerinţele prezentei reglementări, ale Anexei 14 ICAO şi ale documentelor complementare;

(îi) electromagnetică, în conformitate cu cerinţele prezentei reglementări, ale Anexei 10 ICAO şi ale documentelor complementare;

(iii)operaţională, în conformitate cu cerinţele Doc. ICAO 8168 PANS OPS şi ale documentelor complementare;

b)în zonele cu servituti aeronautice pentru care programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor nu prevăd modificarea condiţiilor operaţionale se aplică limitarea/condiţia cea mai restrictivă ce rezultă din raportarea la suprafeţele de obstacolare (îi) şi (iii) de la lit. a);

c)în absenţa informaţiilor referitoare la programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor, pentru zonele cu servituti aeronautice se aplică limitarea/condiţia cea mai restrictivă de la lit. a).

3.3.Zone de protecţie

3.3.1 (1) Cu scopul prevenirii influenţelor negative asupra performanţelor operaţionale ale mijloacelor de navigaţie aeriană şi/sau meteorologice, în vecinătatea acestora se stabilesc, în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 2, următoarele suprafeţe de protecţie:

a)suprafeţe critice ILS (aferente antenelor de direcţie şi, respectiv, de pantă);

b)suprafeţe sensibile ILS (aferente antenelor de direcţie şi, respectiv, de pantă);

c)suprafeţe de protecţie radar;

d)suprafeţe de protecţie VOR/DME;

e)suprafeţe de protecţie NDB/Marker;

f)suprafaţa de acţiune a radioaltimetrului;

g)suprafeţe de protecţie a mijloacelor meteorologice;

h)suprafeţe de protecţie a dispozitivului luminos de apropiere.

(2)Zonele de protecţie corespunzătoare suprafeţelor de protecţie menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice privind protecţia, omologarea şi autorizarea mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice.

3.3.2.(1) Caracteristicile tipice ale zonelor de protecţie a mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice sunt prezentate în tabelul nr. 3.5:

Tabelul nr. 3.5

!Imagine (2) Corespunzător particularităţilor funcţionale şi operaţionale ale fiecărui echipament utilizat pot exista diferenţe faţă de datele menţionate în tabelul nr. 3.5. (3) În cazul în care furnizorul echipamentului comunică forma şi/sau dimensiunile zonelor de protecţie aferente, aceste date sunt prioritare.!Imagine!Imagine

3.3.3.În interesul siguranţei navigaţiei aeriene, în zonele de protecţie aferente mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice, precum şi dispozitivelor luminoase de apropiere nu pot fi amplasate, construite şi/sau instalate niciun fel de obiective noi (clădiri, împrejmuiri, structuri metalice, staţii radio, acţionări electrice de forţă, sudură electrică etc.) fără avizul de specialitate al AACR.

3.4.Regiuni de control

3.4.1.(1) Cu scopul asigurării controlului traficului aerian din vecinătatea aerodromurilor, în spaţiul aerian aferent se stabilesc, în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 3, următoarele regiuni de control:

a)zona de control de aerodrom/CTR, potrivit datelor din tabelul nr. 3.6;

b)regiune terminală de control/TMA (conf. AIP România ENR 2.1-3).

(2)Regiunile de control menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementărilor aeronautice privind procedurile de navigaţie aeriană.

3.4.2.În interesul siguranţei traficului aerian, al protejării rutelor standard de plecare/sosire (SID/STAR), al procedurilor de apropiere instrumentală şi de decolare, în regiunile de control precizate la pct. 3.4.1. alin. (2) sunt interzise fără avizul de specialitate al AACR:

a)amplasarea de obstacole/obiective de orice fel care, prin prezenţă sau funcţionare, implică risc de coliziune şi/sau pot afecta regularitatea traficului aerian;

b)concentrarea de obstacole peste limita/densitatea maximă reglementată.

Tabelul nr. 3.6

Regiuni de control

─────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

Nr. │ CTR │

crt.├──────────────────┬──────────────────────────────────┬───────────┬───────┤

│ Denumire/ │ Punct de referinţă (ARP) │ Cotă │ OBS. │

│ Localitate │ - coordonate (*) şi poziţie - │ aerodrom │ │

│ │ │ (***) │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

1.│ARAD/ │ 461035.58N; 0211543.28E │ 107 m │ (**) │

│Arad │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

2.│BACĂU/ │ 463119N; 0265437E │ 185 m │ (**) │

│Bacău │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

3.│BAIA MARE/ │ 473929.70N; 0232758.39E │ 184 m │ (**) │

│Tăuţii Magheruş │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

4.│BUCUREŞTI/ │ 443012.54N; 0260612.94E │ 91 m │ (**) │

│Băneasa │ (071°MAG 1480 m de prag 07) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

5.│BUCUREŞTI/ │ 443415.57N; 0260506.43E │ 96 m │ (**) │

│Otopeni │ (jumătatea căii de rulare "N")│ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

6.│CARANSEBEŞ/ │ 452513N; 0221508E │ 264 m │ (**) │

│Caransebeş │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

7.│CLUJ-NAPOCA/ │ 464706.33N; 0234110.03E │ 316 m │ (**) │

│Someşeni │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

8.│CONSTANŢA/ │ 442143.61N; 0282918.43E │ 108 m │ (**) │

│M. Kogălniceanu │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

9.│CRAIOVA/ │ 441905.32N; 0235318.72E │ 191 m │ (**) │

│Craiova │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

10.│IAŞI/ │ 471043.53N; 0273712.16E │ 121 m │ (**) │

│Iaşi │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

11.│ORADEA/ │ 470131.16N; 0215408.67E │ 142 m │ (**) │

│Oradea │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

12.│SATU MARE/ │ 474212.29N; 0225308.18E │ 126 m │ (**) │

│Satu Mare │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

13.│SIBIU/ │ 454708.88N; 0240528.26E │ 456 m │ (**) │

│Turnişor │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

14.│SUCEAVA/ │ 474114.92N; 0262114.49E │ 418 m │ (**) │

│Salcea │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

15.│TULCEA/ │ 450346.35N; 0284252.01E │ 61 m │ (**) │

│Cataloi │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

16.│TÂRGU MUREŞ/ │ 462803.77N; 0242445.09E │ 294 m │ (**) │

│Vidrasău │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

17.│TIMIŞOARA/ │ 454835.40N; 0212016.34E │ 106 m │ (**) │

│Giarmata │ (jumătatea pistei) │ │ │

─────┴──────────────────┴──────────────────────────────────┴───────────┴───────┘

unde:(*) - coordonatele geografice ale ARP sunt exprimate în sistemul WGS 84;

(**) - forma şi dimensiunile regiunilor de control sunt stabilite,

publicate în Publicaţia de Informare Aeronautică - AIP România şi

reactualizate de AACR ori de câte ori fac obiectul reorganizării

structurii spaţiului aerian.

(***) - referinţa: sistemul Marea Neagră 1975

Capitolul IVDispoziţii finale

4.1.- (1) Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) defineşte servituţile aeronautice civile, caracteristicile zonelor aflate sub incidenţa servituţilor aeronautice civile (zone de siguranţă, zone de protecţie, regiuni de control etc.), precum şi condiţiile de realizare/utilizare a diferitelor obiective (construcţii, amenajări, activităţi etc.) în zonele respective.

(2)Faţă de datele/elementele prezentei reglementări, AACR poate impune cerinţe şi/sau restricţii locale suplimentare, determinate de condiţiile specifice ale terenurilor de aeronautică civilă şi/sau de particularităţile funcţionale şi operaţionale ale mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice, cu respectarea prevederilor reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.

4.2.AACR va adapta şi va actualiza prevederile prezentei reglementări conform cerinţelor noi sau modificate ale reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.

4.3.AACR împreună cu autorităţile administraţiei publice locale implicate vor stabili zonele cu servituţi aeronautice civile şi regimul de protecţie adecvat, în conformitate cu prevederile reglementării RACR-CADT (ediţia curentă) privind condiţiile de avizare a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zone cu servituţi aeronautice civile şi cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare.

4.4.În zonele cu servituţi aeronautice civile sunt interzise, fără avizul de specialitate al AACR, amplasarea şi realizarea de construcţii, amenajări, instalaţii, echipamente şi alte obiective noi, precum şi desfăşurarea de activităţi care afectează sau pot afecta siguranţa zborului.

4.5.(1) La emiterea avizelor de specialitate, pentru identificarea şi evaluarea influenţelor şi/sau factorilor perturbatori de orice fel AACR va analiza documentaţiile tehnice aferente obiectivelor (construcţii, amenajări, activităţi etc.) din zonele supuse servituţilor aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, cu cerinţele reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile, cu alte specificaţii tehnice şi operaţionale relevante, după caz.

(2)La emiterea avizelor AACR pentru realizarea unor obiective în perimetrul terenurilor de aeronautică civilă este necesar acordul prealabil al administratorilor terenurilor respective, însoţit de o evaluare a implicaţiilor/efectelor asupra siguranţei şi securităţii aeronautice.

4.6.Administratorii aerodromurilor, ai mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice, precum şi proprietarii terenurilor, clădirilor şi amenajărilor aflate în zonele cu servituţi aeronautice civile sunt obligaţi să respecte cerinţele reglementărilor aeronautice referitoare la aceste zone şi restricţiile impuse prin avizele emise de AACR.

4.7.(1) Administratorii aerodromurilor şi administratorii mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice vor supraveghea zonele învecinate terenurilor de aeronautică civilă pe care le deţin/operează, pentru identificarea şi evaluarea preliminară a influenţelor şi/sau a factorilor perturbatori, de orice fel, asupra siguranţei zborului.

(2)Administratorii aerodromurilor, respectiv administratorii mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologice, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor stabili măsurile de prevenire sau de remediere necesare, cu respectarea normelor legale în vigoare.