Strategie

Strategia din 25 februarie 2015

Națională de Control al Tuberculozei în România 2015-2020

Emitent: Guvernul
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 195 bis din 24 martie 2015
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/167243(filă nouă)

Textul actului

100%

Cuprins

I. INFORMAȚII GENERALE RELEVANTE

II. DEFINIREA PROBLEMEI-TUBERCULOZA ÎN ROMÂNIA

Rezultate recente

Aspecte critice

A. Epidemiologie

B. Diagnosticarea TB

C. Practici de tratament

D. Prevenirea și controlul infecției TB

E. Supervizarea și managementul programului

F. Supraveghere

G. Supervizarea și monitorizarea programului

H. Servicii de laborator

I. Achiziția de medicamente

J. Practici de sensibilizare a comunității și pacienților

K. Implicarea societății civile

L. Costurile și finanțarea serviciilor pentru TB

III. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE STRATEGIEI NAȚIONALE DE CONTROL AL TUBERCULOZEI

IV. DIRECȚII DE ACȚIUNE

DIRECȚIE DE ACȚIUNE 1: Servicii integrate de prevenire și asistență centrată pe pacient

Activitate 1.1 Dezvoltarea accesului universal la metode rapide de diagnostic și testarea universală a sensibilității la medicamente

Activitatea 1.2 Îmbunătățirea depistării corecte și la timp a TB

Activitatea 1.3 Tratarea eficientă a pacienților cu TB respectând recomandările de tratament ale OMS

Activitatea 1.4 Îmbunătățirea rezultatelor la tratament pentru pacienții cu TB MDR și TB XDR cu respectarea recomandărilor de tratament ale OMS

Activitatea 1.5 Îmbunătățirea sprijinului pentru pacient și creșterea aderenței la tratament

Activitatea 1.6 Prevenirea transmiterii TB prin vaccinări, screeninguri țintite și controlul infecției

Activitatea 1.7 Asigurarea activităților de colaborare TB/HIV

Direcție de acțiune 2: Dezvoltare și implementare de politici pentru controlul TB în România

Activitatea 2.1 Asigurarea resurselor adecvate pentru tratamentul și prevenirea TB

Activitatea 2.2 Consolidarea capacității Programului Național TB de control al TB

Activitatea 2.3 Dezvoltarea capacității resurselor umane pentru tratamentul și prevenirea TB

Activitatea 2.4 Crearea sistemului de achiziție centralizată a medicamentelor anti-TB de linia întâi, linia a doua și linia a treia.

Activitatea 2.5 Stabilirea standardelor și cerințelor de control al infecției pentru unitățile sanitare

Activitatea 2.6 Atragerea și facilitarea implicării comunităților afectate și a organizațiilor societății civile din sfera controlului TB

Activitatea 2.7 Sprijinirea sectorului public și a medicilor de familie și lucrătorilor comunitari în vederea furnizării de îngrijiri și servicii pentru TB de tip ambulatoriu și la nivel comunitar

Direcție de acțiune 3: Cercetare inovativă și strategii bazate pe dovezi

Activitatea 3.1 Asigurarea unui sistem dinamic și eficient de supraveghere a TB

Activitatea 3.2 Dezvoltarea capacității epidemiologice și de cercetare pentru controlul TB

Activitatea 3.3 Realizarea de cercetări operaționale și epidemiologice în vederea îmbunătățirii controlului TB

V. INDICATORI DE IMPACT ȘI DE REZULTAT AI STRATEGIEI NAȚIONALE DE CONTROL AL TUBERCULOZEI

VI. PLANIFICAREA ÎN TIMP

VII. IMPLICAȚII PENTRU BUGET

VIII. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

I. INFORMAȚII GENERALE RELEVANTE

Strategia Națională de Control al Tuberculozei pentru perioada 2015-2020 a fost creată printr-un proces de colaborare, condus de un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Programului Național de Control al Tuberculozei și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), precum și ai altor instituții de stat și organizații neguvernamentale. Scopul strategiei este de a trasa direcțiile de acțiune privind controlul tuberculozei în funcție de nevoile epidemiologice și programatice din România, dar și de a stabili ținte naționale pentru îmbunătățirea performanței programului. Intervențiile prezentate în acest document sunt destinate planificării resurselor și stabilirii politicilor. Deși planul a fost dezvoltat pentru a aborda cele mai presante nevoi de resurse la nivel național, el poate îndruma planificarea și procesul decizional la nivel județean și local.

Strategia se bazează pe eforturile anterioare și pe strategiile anterioare pentru TB, începute în 1997, când România a pilotat Strategia DOTS a OMS, ajungând la implementare la nivel național în 2005*1). După aceasta, țara a adoptat varianta revizuită a Strategiei Stop TB în șase puncte, inclusă în Planul Național Strategic pentru Tuberculoză, 2006-2010. Această strategie a fost actualizată după 2010, în varianta de lucru Plan Strategic Național pentru Tuberculoză 2013-2017. Ca parte a acestui plan, Strategia are ca obiective reducerea mortalității, morbidității și transmiterii TB până când nu mai este o problemă de sănătate publică, menționând că țintele principale care urmează sunt planificate până în 2017 1) reducerea cu 50% a prevalenței și mortalității TB (raportat la datele din 2002); 2) păstrarea unui procent de identificare a cazurilor de TB pulmonară pozitivă în microscopie de peste 70% și 3) menținerea unui procent de succes al tratamentului în rândul cazurilor noi de TB pulmonară pozitivă în microscopie de 85%. Ariile majore de intervenție corespund celor șase componente ale Strategiei Stop TB:

Strategia Stop TB

1.Aplicarea DOTS de calitate la nivel național și îmbunătățirea acestuia

2.Abordarea TB/HIV, TB MDR și a nevoilor grupurilor sărace și vulnerabile

3.Contribuția la consolidarea sistemului sanitar

4.Creșterea implicării în controlul infecției TB a tuturor furnizorilor de servicii medicale

5.Încurajarea persoanelor cu TB și a comunităților să lupte împotriva TB

6.Realizarea unui cadru favorabil pentru cercetare și promovarea acesteia

Ulterior, România a realizat un plan strategic separat pentru TB MDR, "Planul național de prevenire și control al TB MDR/XDR 2012-2015" lansat oficial în octombrie 2012, dar implementarea acestuia a fost amânată din cauza lipsei resurselor financiare. Ca parte a strategiei naționale actuale pentru perioada 2015-2020, activitățile privitoare la TB MDR au fost incluse în strategia actuală.

România a făcut pași importanți în identificarea și tratamentul cazurilor de TB sensibilă la medicamente. Ca urmare a eforturilor recente, România a coborât pe locul 66 în ceea ce privește TB globală și a înregistrat următoarele progrese în controlul tuberculozei:

● Rata mortalității TB a scăzut de la 10,8 la 100.000 de locuitori (2002) la 5,3 cazuri la 100.000 de locuitori (2013);

● Rata de succes al tratamentului pentru cazurile noi de TB cu microscopie pozitivă a depășit 80% începând cu 2005, ajungând la 86% în 2012 și la 86% pentru cazurile de TB negative în cultură și TB extrapulmonară;

● Incidența TB a scăzut de la un maxim de 142,2 cazuri la 100.000 de locuitori (2002) la 79,9 cazuri la 100.000 de locuitori (2012).

În 2013, România a înregistrat 12.860 de cazuri noi de TB, având cea mai mare incidență TB în regiunea UE/EEA și a cincea în regiunea OMS Euro (după Kazahstan, Moldova, Georgia și Kîrgîzstan), și un număr total de 3.851 de retratamente. Progresul recent este amenințat acum de răspândirea continuă a TB MDR, ceea ce reflectă eșecul sistemului de gestiona adecvat cazul de TB până la încheierea tratamentului. Se estimează că în România apar anual 800 - 1200 de cazuri de TB multidrog rezistentă (TB MDR), fiind depistate doar 66% dintre acestea. Din cazurile depistate, se estimează că doar 40% beneficiază de regimuri recomandate de tratament.

Provocări și constrângeri în controlul TB

Mai multe provocări și constrângeri au împiedicat controlul TB, de la lipsa medicamentelor critice până la resurse de program insuficiente. Aceste probleme contribuie la transmiterea continuă, la rezultate nefavorabile ale tratamentului și la răspândirea TB MDR. Pentru a sprijini progresele recente și pentru a împiedica agravarea fenomenului TB MDR, România trebuie să abordeze următoarele provocări majore:

1.Lipsa testelor rapide pentru TB MDR, care să asigure diagnostic rapid și corect *2);

2.Tratament deficitar pentru pacienții cu TB MDR, cu excepția cohortei de TB MDR aflate în tratament în cadrul Fondului Global, cauzat de lipsa medicamentelor de linia a doua (MLD);

3.Lipsa frecventă a medicamentelor de linia a 2-a datorată deficiențelor din sistemul de achiziție a medicamentelor;

4.Spitalizarea costisitoare și adesea nenecesară a pacienților cu TB, ceea ce consumă resursele limitate;

5.Măsuri insuficiente de control al infecției TB în spitale și laboratoare, ducând la expunerea pacienților, a familiilor acestora și a cadrelor medicale la riscuri crescute de infectare cu TB;

6.Inconsistență în administrarea tratamentului sub directă observație (DOT) în ambulatoriu atât pentru cazurile sensibile, cât și pentru cele rezistente;

7.Sprijin social și psihologic limitat pentru pacienții cu TBș

8.Activitățile de prevenire și educație în rândul grupurilor sărace și vulnerabile insuficient implementate;

9.Screeningul, diagnosticul și tratamentul TB în rândul grupurilor la risc crescut, sunt insuficiente abordate.

10.Forță de muncă specializată în domeniul controlului TB insuficientă și lipsa unei metode sistematice de dezvoltare a abilităților și capacității personalului.

Ministerul Sănătății din România (MS), prin intermediul Programului Național de Control al Tuberculozei (PNCT), stabilește regulile și politicile în domeniul controlului TB și realizează inițiative majore cu privire la TB, dar în momentul de față nu deține resurse suficiente pentru a asigura testare, diagnostic și tratament universal pentru toate cazurile de TB MDR. Deși România a beneficiat de resurse de la Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei (GFATM), Uniunea Europeană și alte granturi, cel mai recent fiind primit de la guvernul Norvegiei, aceste finanțări și angajamente oferă doar o soluție temporară și externă pentru nevoile de resurse. Este necesar un angajament financiar mai amplu din partea Guvernului României (GR), pentru o rezolvare sustenabilă pe termen lung a nevoilor de resurse. Pentru a rezolva aceste lipsuri și pentru planificarea unor soluții cu impact mare, România a dezvoltat Strategia Națională pentru Controlul TB, 2015-2020.

Strategia Națională pentru Controlul TB

Pentru a stopa transmiterea infecției TB și pentru a susține progresele înregistrate recent în controlul TB, GR a stabilit următoarele obiective ambițioase pe care le va urmări pe parcursul următorilor 5 ani (2015-2020):

● Asigurarea, până în 2020, a accesului universal la metode rapide de diagnostic pentru TB sensibilă și pentru TB M/XDR;

● Diagnosticarea a cel puțin 85% din toate cazurile estimate de TB sensibilă și TB MDR;

● Tratarea cu succes, până în 2020, a cel puțin 90% din cazurile noi de TB pozitivă în cultură și a cel puțin 85% din toate retratamentele.

● Tratarea cu succes, până în 2020, a 75% din cazurile de TB MDR.

● Reducerea, până în 2020, a ratei generale a mortalității TB la mai puțin de 4,3 la 100 000 de locuitori.

● Nu vor mai exista familii care să se confrunte cu costuri catastrofale cauzate de TB*3).

● Rata de notificare a tuturor formelor de TB - confirmate bacteriologic plus cele diagnosticate clinic, cazuri noi și retratamente - la 100.000 de locuitori va scădea de la 73 în 2013 la 46,59 cazuri la 100.000 de locuitori până în 2020.

● Îmbunătățirea capacității sistemului sanitar de a controla TB.

II. DEFINIREA PROBLEMEI-TUBERCULOZA ÎN ROMÂNIA

Tuberculoza (TB) este cauzată de o bacterie (Mycobacterium tuberculosis) care afectează mai ales plămânii, dar poate afecta și alte organe și părți ale corpului. Se transmite prin aer de la o persoană la alta. Când oamenii care au tuberculoză pulmonară tușesc, strănută sau scuipă, aceștia eliberează în aer germeni de TB. O persoană trebuie să inhaleze doar câțiva astfel de germeni pentru a se infecta. Când o persoană dezvoltă boala tuberculoasă activă, simptomele (tuse, febră, transpirații nocturne, pierdere în greutate) pot fi moderate timp de mai multe luni. Acest fapt poate amâna referirea către serviciile medicale și are ca rezultat transmiterea bacteriei la alte persoane. Persoanele bolnave de TB pot infecta până la 10-15 alte persoane, prin contact apropiat pe parcursul unui an. Fără tratament adecvat, până la două treimi din persoanele bolnave de TB mor. Din fericire, TB este o boală care se poate vindeca și preveni, atunci când este diagnosticată la timp și tratată adecvat.

Rezultate recente

Programul Național de Control al TB (PNCT) din România a făcut progrese remarcabile în depistarea și tratarea tuberculozei (TB). Ca rezultat al acțiunilor dedicate și prin respectarea unei strategii naționale DOTS bazată pe strategia STOP TB*4) a OMS, România a înregistrat următoarele rezultate:

● Depistarea cazurilor de TB depășește de obicei ținta internațională de 75%;

● Incidența TB a scăzut de la vârful de 142,2 cazuri la 100.000 de locuitori (2002) la 79,9 cazuri la 100.000 de locuitori în 2012;

● Începând cu 2005, rata de succes al tratamentului pentru cazurile noi de TB pozitivă la microscopie a depășit de obicei 80%, ajungând la 86% în 2012 (pentru cohorta din 2011) și 86% pentru cazurile de TB negativă la microscopie și TB extrapulmonară;

● Decesele cauzate de TB au scăzut de la 10,8 (2002) la 5,3% în 2013.

Aspecte critice

În ciuda acestor succese remarcabile, România continuă să înregistreze unele dintre cele mai mari procente de TB din țările europene UE/EEA, raportând anual aproape 13.000 de cazuri noi (12.866 în 2013) și 1.136 de decese în rândul românilor cauzate de TB. Peste această situație planează problema tot mai mare a TB multidrog rezistente (TB MDR) și alte provocări care amenință să anuleze succesele recente ale controlului TB, cu costuri umane și financiare severe.

Unele dintre provocările semnificative care vor beneficia de răspuns și rezolvare specifice în următorii cinci ani includ abordarea următoarelor aspecte:

1.Lipsa testelor rapide pentru TB MDR, care să asigure diagnostic rapid și corect *5);