Decizie nr. 1.354 din 10 decembrie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale, excepţie ridicată de instanţa de judecată în Dosarul nr. 10.407/281/2008 şi în Dosarul nr. 10.424/281/2008 ale Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 4 decembrie 2008 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, iar, în urma deliberărilor, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru 10 decembrie 2008.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 8 septembrie 2008 şi 15 septembrie 2008, pronunţate în dosarele nr. 10.407/281/2008 şi nr. 10.424/281/2008, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale.

Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată susţine că dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16 din Constituţia României, deoarece înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii este condiţionată de consimţământul contravenientului, ceea ce are ca efect exonerarea acestuia de orice sancţiune, în ipoteza în care nu are venituri care să poată fi urmărite. în aceeaşi ordine de idei, se susţine că, în condiţiile arătate, desfiinţarea închisorii contravenţionale este de natură să lipsească statul de puterea de constrângere prin care asigură respectarea legii.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale atacate nu contravin Constituţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aşa cum a fost modificat prin articol unic punctul 1 din Legea nr. 352/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 25 iulie 2006, precum şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003, dispoziţii care au următorul cuprins:

Art. 9 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: "În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. (4), instanţa procedează la înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, cu acordul acestuia."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aplicarea sancţiunii obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii este condiţionată de acordul contravenientului. Acest fapt este de natură a lipsi de eficienţă sancţiunea aplicată pentru comiterea unei fapte antisociale, cu consecinţa încălcării dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţia României, în conformitate cu care "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

În consecinţă, Curtea urmează să constate că sintagma "cu acordul acestuia", folosită în cuprinsul textului analizat, este neconstituţională.

Curtea constată, de asemenea, că dispoziţii similare ce impun acordul contravenientului pentru prestarea unei munci în folosul comunităţii se regăsesc şi în art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) şi art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale. Aceste texte au următorul cuprins:

Art. 1 alin. (3): "Sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii poate fi aplicată numai dacă există consimţământul contravenientului."

Art. 8 alin. (5) lit. b): "(5) Instanţa apreciază asupra legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi pronunţă una dintre următoarele soluţii:

[...]

b)aplică sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, cu consimţământul contravenientului, dacă apreciază că aplicarea amenzii contravenţionale nu este îndestulătoare ori contravenientul nu dispune de mijloace materiale şi financiare pentru plata acesteia;"

Art. 13: "În toate situaţiile, după luarea consimţământului contravenientului instanţa, prin hotărâre, stabileşte natura activităţilor ce vor fi prestate de acesta în folosul comunităţii, pe baza datelor comunicate de primarul localităţii în care contravenientul îşi are domiciliul sau reşedinţa, ţinând seama de aptitudinile sale fizice şi psihice, precum şi de nivelul pregătirii profesionale."

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea urmează să constate că sintagmele "numai dacă există consimţământul contravenientului", "cu consimţământul contravenientului" şi, respectiv, "după luarea consimţământului contravenientului" folosite în aceste texte legale sunt neconstituţionale.

Celelalte prevederi normative criticate sunt în acord cu Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că sintagma "cu acordul acestuia" din art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi sintagmele "numai dacă există consimţământul contravenientului", "cu consimţământul contravenientului" şi "după luarea consimţământului contravenientului" din art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) şi, respectiv, art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2003 privind desfiinţarea închisorii contravenţionale, sunt neconstituţionale, excepţie ridicată de instanţa de judecată în Dosarul nr. 10.407/281/2008 şi în Dosarul nr. 10.424/281/2008 ale Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 decembrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru