Ordonanţă de urgenţă nr. 98 din 3 noiembrie 2010 (actualizată)

Având în vedere că asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie a infrastructurilor critice este esenţială pentru dezvoltarea economică, menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii şi siguranţa cetăţenilor, precum şi faptul că neadoptarea unei astfel de reglementări în regim de urgenţă ar putea aduce atingere securităţii naţionale datorită impactului semnificativ generat de incapacitatea de a menţine respectivele funcţii până la crearea cadrului normativ pentru protecţia infrastructurilor critice,

având în vedere obligativitatea transpunerii, până la data de 12 ianuarie 2011, a prevederilor Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 345 din 23 decembrie 2008,

ţinând seama de necesitatea adoptării la termenul menţionat a unui set de acte normative indispensabile procesului de implementare a prevederilor directivei,

luând în considerare procedurile pentru identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice naţionale şi europene care trebuie realizate până la data menţionată,

întrucât realizarea cadrului normativ secundar, respectiv parcurgerea unor proceduri specifice este condiţionată de existenţa reglementărilor primare în materia protecţiei infrastructurilor critice,

având în vedere faptul că întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere corectă şi completă a Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 va aduce prejudicii importante României, constând în îngreunarea procesului de accesare a fondurilor europene puse la dispoziţie prin Programul Comisiei Europene de prevenire, pregătire şi management al consecinţelor actelor teroriste şi al altor riscuri legate de securitate pentru perioada 2007-2013, blocarea posibilităţilor de încheiere în timp util a acordurilor între România şi statele membre ale Uniunii Europene implicate în desemnarea infrastructurilor critice europene, nefinalizarea la termenul stabilit a procesului de identificare şi desemnare a infrastructurilor critice şi, pe cale de consecinţă, ar conduce la declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infrigement împotriva României, având în vedere că întârzierea încheierii acordurilor bilaterale/multilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene pentru desemnarea infrastructurilor critice ar pune România în situaţia de a nu beneficia de o informare imediată şi completă asupra unor posibile efecte transfrontaliere dezastruoase datorate perturbării unor instalaţii, servicii sau sisteme vitale României, aflate pe teritoriul acelor state membre, de aplicarea unor măsuri coordonate şi integrate la nivel european pentru asigurarea protecţiei infrastructurilor critice, precum şi de instrumente pentru limitarea şi eliminarea consecinţelor negative ale perturbării sau distrugerii unor astfel de infrastructuri,

luând în considerare că toate aceste aspecte sunt de interes public şi reprezintă situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Capitolul IDispoziţii generale

Obiect de reglementare

Articolul 1

Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal privind identificarea, desemnarea infrastructurilor critice naţionale/europene şi evaluarea necesităţii de a îmbunătăţi protecţia acestora, în scopul creşterii capacităţii de asigurare a stabilităţii, securităţii şi siguranţei sistemelor economico-sociale şi protecţiei persoanelor.

Domeniul de aplicare

Articolul 2

(1)Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică sectoarelor şi subsectoarelor prevăzute în anexa nr. 1. (2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică în mod corespunzător sectoarelor stabilite prin directive ale Uniunii Europene.

Definiţii

Articolul 3

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a)infrastructură critică naţională, denumită în continuare ICNun element, un sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe teritoriul naţional, care este esenţial pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii;

b)infrastructură critică europeană, denumită în continuare ICE - o infrastructură critică naţională, a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a cel puţin două state membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare state membre. Importanţa impactului se evaluează din perspectiva criteriilor intersectoriale. Acesta include efectele ce rezultă din relaţiile intersectoriale de dependenţă de alte tipuri de infrastructuri;

c)protecţia infrastructurilor critice, denumită în continuare PIC - orice activitate care are drept scop asigurarea funcţionalităţii, a continuităţii şi a integrităţii ICN/ICE pentru a descuraja, diminua şi neutraliza o ameninţare, un risc sau un punct vulnerabil. Într-o enumerare neexhaustivă, PIC cuprinde activităţile desfăşurate succesiv privind evaluarea şi analiza riscurilor, asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate, realizarea planurilor de securitate ale operatorilor de infrastructură critică, denumite în continuare PSO, stabilirea ofiţerilor de legătură şi a modului de realizare a comunicaţiilor, precum şi exerciţii, rapoarte, reevaluări şi actualizări ale documentelor elaborate;

d)analiză de risc - analizarea scenariilor de ameninţări semnificative, pentru a evalua vulnerabilitatea şi impactul potenţial al perturbării sau al distrugerii ICN/ICE;

e)autorităţi publice responsabile - autorităţile publice prevăzute în anexa nr. 1;

f)proprietari/operatori/administratori de ICN/ICE sunt acele entităţi responsabile cu investiţiile într-un element, sistem sau componentă a acestuia, desemnat ca ICN sau ICE, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, şi/sau cu operarea/ administrarea curentă a acestora;

g)praguri critice - valori-limită stabilite în funcţie de gravitatea impactului, perturbării sau al distrugerii unei infrastructuri şi care determină identificarea acesteia ca ICN/ICE;

h)Reţeaua de alertă privind infrastructurile critice, denumită în continuare CIWIN - sistem securizat de informare şi comunicare destinat asistenţei instituţiilor naţionale şi celorlalte state membre pentru schimbul de informaţii referitoare la vulnerabilităţile, măsurile adecvate reducerii acestora şi strategiile de diminuare a riscurilor;

i)informaţii sensibile privind protecţia infrastructurilor criticeinformaţii cu privire la o infrastructură critică ce ar putea fi utilizate, în cazul divulgării, în scopul planificării şi al realizării unor acţiuni care să determine perturbarea sau distrugerea instalaţiilor unor infrastructuri critice;

j)servicii esenţiale - acele servicii, facilităţi ori activităţi care sunt sau ar putea fi necesare pentru a asigura un standard minim de trai şi bunăstare a societăţii şi a căror degradare sau întrerupere a furnizării lor, ca urmare a perturbării ori distrugerii sistemului fizic de bază, ar afecta semnificativ siguranţa sau securitatea populaţiei şi funcţionarea instituţiilor statului.

Capitolul IIRoluri şi responsabilităţi

Coordonarea naţională

Articolul 4

(1)Coordonarea, la nivel naţional, a activităţilor privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice se realizează de către primul-ministru prin consilierul desemnat.

Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 18 din 11 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 16 martie 2011.

(2)Responsabilitatea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor necesare implementării prezentei ordonanţe de urgenţă, respectiv realizarea cooperării între autorităţile publice responsabile şi structurile neguvernamentale revin Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, care va asigura punctul naţional de contact în relaţia cu alte state membre, Comisia Europeană, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi alte structuri internaţionale, precum şi managementul reţelei CIWIN la nivel naţional.

Organisme pentru PIC

Articolul 5

(1)La nivelul Guvernului, sub coordonarea consilierului desemnat potrivit art. 4 alin. (1), se înfiinţează şi funcţionează grupul de lucru interinstituţional pentru PIC.

Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 18 din 11 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 16 martie 2011.

(2)Componenţa, atribuţiile şi modul de organizare a Grupului de lucru interinstituţional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Evaluări şi rapoarte privind PIC

Articolul 6

(1)Autorităţile publice responsabile efectuează, împreună cu proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE, o evaluare a riscurilor şi ameninţărilor subsectoarelor ICN/ICE, în termen de un an de la desemnarea infrastructurii critice drept ICN/ICE în cadrul subsectoarelor respective. Evaluarea conţine inclusiv propuneri cu privire la necesitatea îmbunătăţirii protecţiei ICN/ICE desemnate în cadrul subsectoarelor şi se prezintă spre aprobare primului-ministru. Ulterior, evaluarea se realizează anual.

(2)Proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE au obligaţia de a informa autorităţile publice responsabile despre orice modificare survenită la nivelul ICN/ICE desemnată.

(3)M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, transmite Comisiei Europene la fiecare doi ani un raport sinteză cu date generale privind tipurile de riscuri, ameninţări şi puncte vulnerabile identificate în fiecare dintre sectoarele în care a fost desemnată o ICE în temeiul art. 10 şi care se află pe teritoriul naţional.

(4)M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, transmite Comisiei Europene informări anuale referitoare la numărul de infrastructuri pe sector cu privire la care s-au purtat dezbateri privind pragurile criteriilor intersectoriale.

(5)Raportul prevăzut la alin. (3) va fi analizat în cadrul grupului de lucru interinstituţional pentru PIC, se clasifică, în funcţie de informaţiile pe care le cuprinde, în conformitate cu legislaţia naţională privind informaţiile clasificate şi se transmite Comisiei Europene sub semnătura primului-ministru.

(6)Autorităţile publice responsabile, împreună cu Comisia Europeană şi autorităţile responsabile din celelalte state membre evaluează, în baza rapoartelor bienale, necesitatea de a prevedea măsuri de protecţie suplimentare pentru ICE, la nivel comunitar.

Atribuţiile autorităţilor publice responsabile

Articolul 7

(1)M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, sprijină autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE desemnate, asigurându-le accesul la informaţii cu privire la cele mai bune practici şi metode disponibile, precum şi prin facilitarea participării la acţiunile coordonate de către Comisia Europeană în materie de formare şi de schimb de informaţii privind noi evoluţii tehnice în materie de PIC.

(2)Autorităţile publice responsabile au următoarele atribuţii:

a)stabilesc criteriile sectoriale/intersectoriale şi pragurile critice aferente acestora;

b)coordonează activităţile specifice procesului de identificare a ICN/ICE, în domeniul de responsabilitate;

c)propun desemnarea ICN/ICE corespunzător sectoarelor aflate în responsabilitate;

d)informează Guvernul, prin consilierul desemnat potrivit art. 4 alin. (1), asupra stadiului de implementare a actelor normative în domeniu;

Litera d) a alin. (2) al art. 7 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 18 din 11 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 16 martie 2011.

e)verifică modul de îndeplinire de către proprietarii/ operatorii/administratorii de ICN/ICE a obligaţiilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă şi aplică, prin personalul împuternicit, sancţiuni pentru nerespectarea acestora;

f)avizează PSO pentru sectoarele aflate în domeniul de responsabilitate;

g)participă, la solicitarea M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, la discuţiile bilaterale/multilaterale în vederea identificării şi desemnării ICE;

Lit. g) a alin. (2) al art. 7 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 344 din 22 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 970 din 28 decembrie 2015.

h)stabilesc/dispun, după caz, măsuri de îmbunătăţire a activităţii specifice ICN/ICE în domeniul de responsabilitate;

i)informează M.A.I. asupra stadiului identificării ICN/ICE din domeniul de responsabilitate;

j)asigură resursele financiare necesare organizării şi desfăşurării activităţilor specifice în domeniul PIC;

k)participă, la solicitarea Comisiei Europene, la elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale şi intersectoriale şi la aproximarea valorilor pragurilor critice care se utilizează pentru identificarea ICE.

(3)Autorităţile publice responsabile şi structurile abilitate conform legii se asigură că informaţiile clasificate cu privire la protecţia ICN/ICE utilizate la nivel naţional, precum şi cele transmise statelor membre sau Comisiei Europene nu sunt utilizate în alt scop decât cel al PIC.

Compartimentul specializat în domeniul ICN/ICE

Articolul 8

(1)Autorităţile publice responsabile şi fiecare proprietar/operator/administrator de ICN/ICE au obligaţia să desemneze, din cadrul structurii proprii, un compartiment specializat în domeniul ICN/ICE, care va îndeplini şi rol de punct de contact pentru aspectele care ţin de securitatea infrastructurilor critice între proprietarul/operatorul/ administratorul de ICN/ICE şi autorităţile publice responsabile.

(2)Compartimentul prevăzut la alin. (1) este condus de un ofiţer de legătură pentru securitatea ICN/ICE şi se află în directa subordonare a conducătorului autorităţii publice responsabile sau a proprietarului/operatorului/administratorului de ICN/ICE.

(3)Personalul din cadrul compartimentului specializat în domeniul ICN/ICE are atribuţii privind elaborarea, aplicarea, evaluarea şi actualizarea permanentă a planului de măsuri elaborat la nivelul autorităţii publice responsabile, respectiv a PSO.

(4)Autorităţile publice responsabile stabilesc şi implementează un mecanism de comunicare adecvat cu ofiţerii de legătură pentru securitate din cadrul ICN/ICE, în scopul schimbului de date relevante privind riscurile şi ameninţările identificate în legătură cu ICN/ICE respectivă, cu asigurarea securităţii informaţiilor sensibile referitoare la protecţia infrastructurilor critice, conform reglementărilor în vigoare privind accesul la informaţii clasificate.

(5)În termen de maximum 2 ani de la data abilitării, în condiţiile legii, de către instituţiile cu competenţe în domeniu a unităţilor de învăţământ pentru formare şi certificare profesională în domeniul PIC, autorităţile publice responsabile şi proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE sunt obligaţi să asigure pregătirea personalului desemnat să îndeplinească funcţia de ofiţer de legătură pentru securitatea infrastructurilor critice.

Capitolul IIIIdentificarea, desemnarea şi protecţia ICN/ICE

Identificarea ICN/ICE

Articolul 9

(1)În conformitate cu procedura prevăzută în anexa nr. 2, autorităţile publice responsabile identifică potenţialele ICN/ICE care corespund criteriilor sectoriale şi intersectoriale şi se încadrează în definiţiile prevăzute la art. 3 lit. a) şi b).

(2)Criteriile sectoriale şi pragurile critice aferente, definite în funcţie de gravitatea impactului perturbării sau al distrugerii unei anumite infrastructuri, se stabilesc prin ordine ale conducătorilor autorităţilor publice responsabile, potrivit domeniilor din responsabilitate, pentru ICN şi potenţiale ICE.

(3)Criteriile intersectoriale ce stau la baza identificării ICN/ICE sunt următoarele:

a)criteriul privind victimele, evaluat în funcţie de numărul posibil de decese sau vătămări;

b)criteriul privind efectele economice, evaluat în funcţie de importanţa pierderilor economice şi/sau a degradării produselor sau serviciilor, inclusiv eventualele efecte asupra mediului;

c)criteriul privind efectul asupra populaţiei, evaluat în funcţie de impactul asupra încrederii acesteia, suferinţa fizică sau perturbarea vieţii cotidiene, inclusiv pierderea de servicii esenţiale.

(4)Criteriile intersectoriale nu sunt cumulative pentru identificarea ICN/ICE.

(5)Pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale, definite în funcţie de gravitatea impactului perturbării sau al distrugerii unei anumite infrastructuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(6)Proprietarii/Operatorii/Administratorii de ICN/ICE, precum şi proprietarii, operatorii şi administratorii infrastructurilor care fac obiectul procedurii de identificare şi desemnare ca ICN/ICE au obligaţia de a participa, la solicitarea autorităţilor publice responsabile, la procesul de stabilire a criteriilor şi pragurilor critice.

(7)Pentru stabilirea criteriilor şi a pragurilor critice aferente, autorităţile publice responsabile pot colabora şi cu alte autorităţi sau persoane juridice în condiţiile în care ICN/ICE ar putea genera efecte în domeniul de responsabilitate al acestora.

(8)Sectoarele stabilite pentru punerea în aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt cele prevăzute în anexa nr. 1, iar autorităţile publice responsabile pot identifica ulterior şi alte sectoare, în cazul ICE acordându-se prioritate sectorului Tehnologia informaţiei şi comunicaţii.

(9)La solicitarea Comisiei Europene, autorităţile publice competente sau proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE, după caz, vor participa la elaborarea orientărilor pentru aplicarea criteriilor sectoriale/intersectoriale şi aproximarea valorilor pragurilor care se utilizează pentru identificarea ICE. Utilizarea acestor orientări este opţională pentru autorităţile publice responsabile.

Desemnarea ICN/ICE

Articolul 10

(1)În urma procesului de identificare a potenţialelor ICN, autorităţile publice responsabile propun desemnarea ICN.

(2)Desemnarea ICN se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3)M.A.I., în urma procesului de identificare a potenţialelor ICE, informează statele membre care pot fi afectate în mod semnificativ de o posibilă ICE cu privire la identitatea acesteia şi motivele de desemnare a infrastructurii respective drept potenţială ICE.

(4)Autorităţile publice responsabile se implică, la solicitarea M.A.I. prin Centrul de coordonare a PIC, în dezbateri bilaterale şi/sau multilaterale cu celelalte state membre care pot fi afectate în mod semnificativ de o potenţială ICE situată pe teritoriul naţional sau care pot afecta în mod semnificativ teritoriul naţional, în cazul potenţialelor ICE situate în alte state membre.

(5)În situaţia în care autorităţile publice responsabile au motive să creadă că teritoriul naţional ar putea fi afectat în mod semnificativ de o potenţială ICE situată într-un alt stat membru, aceasta nefiind însă identificată ca atare de către statul membru pe teritoriul căruia se află potenţiala ICE, informează primulministru, prin consilierul desemnat potrivit art. 4 alin. (1). În urma deciziei acestuia, Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I. informează Comisia Europeană cu privire la intenţia României de a participa la dezbaterile bilaterale şi/sau multilaterale pe această temă, în vederea solicitării acceptului statului membru pe al cărui teritoriu se află infrastructura care urmează să fie desemnată drept ICE.

Alin. (5) al art. 10 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 18 din 11 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 16 martie 2011.

(6)Desemnarea ICE se realizează pe baza consimţământului scris al autorităţilor competente din România şi din statele membre care ar putea fi afectate semnificativ, cu acceptul statului membru pe al cărui teritoriu se află infrastructura care urmează să fie desemnată drept ICE, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Alin. (6) al art. 10 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 344 din 22 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 970 din 28 decembrie 2015.

(7)M.A.I., prin Centrul de coordonare a PIC, informează anual Comisia Europeană cu privire la numărul de ICE desemnate pe fiecare sector, precum şi cu privire la numărul de state membre dependente de fiecare ICE desemnată.

(8)Autorităţile publice responsabile informează proprietarul/operatorul/administratorul de ICN/ICE cu privire la desemnarea acesteia ca ICN/ICE în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ de desemnare.

(9)Informaţiile sensibile privind protecţia infrastructurilor critice se clasifică la un nivel adecvat, în condiţiile legii. Diseminarea acestor informaţii se face potrivit principiului nevoii de a cunoaşte, atât în relaţia cu proprietarii/operatorii/ administratorii de ICN/ICE, cât şi cu celelalte state membre.

Protecţia ICN/ICE

Articolul 11

(1)În termen de 9 luni de la desemnarea unei infrastructuri drept ICN/ICE, proprietarul/operatorul/ administratorul de ICN/ICE elaborează PSO şi îl transmite spre avizare autorităţilor publice responsabile.

(2)PSO identifică elementele de infrastructură critică ale ICN/ICE şi soluţiile de securitate existente sau care urmează să fie puse în aplicare pentru protecţia acestora.

(3)Cerinţele minime privind conţinutul PSO sunt prevăzute în anexa nr. 3. (4) Fiecare autoritate publică responsabilă se asigură, în termen de un an de la desemnarea în sectorul de responsabilitate a unei infrastructuri drept ICN/ICE desemnate, că există un PSO sau un echivalent al acestuia şi că acestea sunt revizuite periodic. Termenul poate fi prelungit în cazuri excepţionale cu acordul primului-ministru şi notificarea Comisiei Europene în acest sens de către Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I. (5) În cazul în care se constată un echivalent al PSO, acesta este evaluat, testat şi, dacă este necesar, revizuit şi actualizat de către proprietarul/operatorul/administratorul de ICN/ICE, conform cerinţelor minime privind conţinutul PSO.

(6)PSO este evaluat, testat şi, dacă este necesar, revizuit şi actualizat de către proprietar/operator/administrator de ICN/ICE, periodic, la intervale de cel mult 2 ani.

(7)În cazul în care există deja acorduri de supraveghere sau de supervizare în privinţa unei ICE, aceste acorduri nu sunt afectate de prezentul articol, iar autoritatea naţională responsabilă pentru sectorul din care face parte ICE respectivă are rolul de autoritate de supraveghere în conformitate cu prevederile acordurilor existente.

Capitolul IVContravenţii şi sancţiuni

Contravenţii

Articolul 12

Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE:

a)neluarea măsurilor de constituire a compartimentului specializat în domeniul ICN/ICE, conform art. 8 alin. (1);

b)neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 8 alin. (5);

c)nerespectarea dispoziţiilor privind participarea la procesul de stabilire a criteriilor şi pragurilor critice, conform art. 9 alin. (6);

d)neîntocmirea PSO conform art. 11 alin. (1);

e)nerespectarea obligaţiei de evaluare, revizuire şi actualizare a PSO prevăzută la art. 11 alin. (6), precum şi neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în PSO ori a măsurilor stabilite de autorităţile publice responsabile în scopul avizării PSO.

Sancţiuni

Articolul 13

(1)Contravenţiile prevăzute la art. 12 se sancţionează după cum urmează:

a)cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. a)-c);

b)cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. d) şi e).

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor publice responsabile.

(3)Contravenţiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul VDispoziţii finale

Aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă

Articolul 14

(1)Procesul de identificare şi desemnare a ICN se încheie la data de 30 noiembrie 2010 şi se revizuieşte periodic*).

(2)Procesul de identificare şi desemnare a ICE se încheie până la 12 ianuarie 2011 şi se revizuieşte periodic.

(3)După finalizarea activităţilor prevăzute la alin. (2) CE va fi informată de îndată, de către Centrul de coordonare a PIC din cadrul M.A.I., asupra măsurilor dispuse pentru transpunerea prevederilor directivei, transmiţând totodată textele şi tabelul de concordanţă.

Acte normative suplimentare

Articolul 15

(1)Prin hotărâre a Guvernului se aprobă:

a)componenţa, atribuţiile şi modul de organizare a Grupului de lucru interinstituţional, prevăzute la art. 5 alin. (2), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

b)pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale, prevăzute la art. 9 alin. (5), în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

c)desemnarea ICN, prevăzută la art. 10 alin. (2), până la data de 30 noiembrie 2010*).

(2)Ordinele conducătorilor autorităţilor publice, prevăzute la art. 9 alin. (2) se emit în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Anexe

Articolul 16

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

*

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 345 din 23 decembrie 2008.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei

şi internelor,

Constantin-Traian Igaş

Ministrul transporturilor şi

infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul economiei, comerţului

şi mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul comunicaţiilor şi

societăţii informaţionale,

Valerian Vreme

Ministrul mediului şi pădurilor,

Laszlo Borbely

Ministrul apărării naţionale,

Gabriel Oprea

Ministrul agriculturii şi

dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

Ministrul sănătăţii,

Cseke Attila

Ministrul educaţiei, cercetării,

tineretului şi sportului,

Daniel Petru Funeriu

Preşedintele Autorităţii Naţionale

Sanitare Veterinare şi pentru

Siguranţa Alimentelor,

Radu Roatiş Cheţan

Preşedintele Agenţiei Spaţiale

Române,

Marius-Ioan Piso

p. Directorul Serviciului Român

de Informaţii,

Florian Coldea

Directorul Serviciului de

Informaţii Externe,

Mihai-Răzvan Ungureanu

Directorul Serviciului de

Telecomunicaţii Speciale,

Marcel Opriş

Bucureşti, 3 noiembrie 2010.

Nr. 98.

Anexa 1

LISTA

sectoarelor, subsectoarelor infrastructurii

critice naţionale/infrastructurii critice

europene (ICN/ICE) şi autorităţilor

publice responsabile

1.1.Lista sectoarelor ICN şi a autorităţilor publice responsabile

┌───┬──────────────────┬───────────────────┬─────────────────────────────────┐

│Nr.│Autorităţi publice│ Sectorul │ Subsectorul │

│crt│ responsabile │ │ │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│1. │Ministerul │Energetic │1.1. Energie electrică, inclusiv │

│ │Economiei, │ │nuclearelectrică - capacităţi şi │

│ │Comerţului şi │ │instalaţii pentru producere, │

│ │Mediului de │ │depozitare/stocare, reţele de │

│ │Afaceri │ │distribuţie şi transport │

│ │ │ │1.2. Petrol şi derivate │

│ │ │ │petroliere - capacităţi şi │

│ │ │ │instalaţii pentru │

│ │ │ │extracţie/producţie, rafinare, │

│ │ │ │tratare, depozitare/stocare, │

│ │ │ │distribuţie şi transport prin │

│ │ │ │conducte, terminale │

│ │ │ │1.3. Gaze naturale şi derivate │

│ │ │ │din gaze naturale - capacităţi şi│

│ │ │ │instalaţii pentru │

│ │ │ │extracţie/producţie, rafinare, │

│ │ │ │tratare, depozitare/stocare, │

│ │ │ │distribuţie şi transport prin │

│ │ │ │conducte, terminale │

│ │ │ │1.4. Resurse minerale │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│2. │Ministerul │Tehnologia │2.1. Sistemele, reţelele şi │

│ │Comunicaţiilor şi │informaţiei şi │serviciile de comunicaţii │

│ │Societăţii │comunicaţii │2.2. Sisteme de prelucrare, │

│ │Informaţionale │ │procesare şi stocare a datelor, │

│ │Ministerul │ │inclusiv a serviciilor publice │

│ │Apărării │ │electronice │

│ │Naţionale, │ │2.3. Infrastructuri de securitate│

│ │Ministerul │ │informatică │

│ │Educaţiei, │ │2.4. Sistemele şi reţelele de │

│ │Cercetării, │ │comunicaţii pentru cifrul de stat│

│ │Tineretului şi │ │2.5. Infrastructuri de emisie │

│ │Sportului │ │radio-tv │

│ │Serviciul de │ │2.6. Servicii poştale la nivel │

│ │Telecomunicaţii │ │naţional │

│ │Speciale │ │ │

│ │Serviciul de │ │ │

│ │Informaţii Externe│ │ │

│ │Serviciul Român │ │ │

│ │de Informaţii │ │ │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│3. │Ministerul │Alimentare cu apă │3.1. Furnizarea de apă potabilă │

│ │Sănătăţii │ │3.2. Controlul calităţii apei │

│ │Ministerul │ │3.3. Îndiguirea şi controlul │

│ │Mediului şi │ │calitativ al apei │

│ │Pădurilor │ │ │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│4. │Ministerul │Alimentaţie │4.1. Producţia şi furnizarea de │

│ │Agriculturii şi │ │hrană, asigurarea securităţii şi │

│ │Dezvoltării Rurale│ │siguranţei alimentelor │

│ │Autoritatea │ │ │

│ │Naţională Sanitară│ │ │

│ │Veterinară şi │ │ │

│ │pentru Siguranţa │ │ │

│ │Alimentelor │ │ │

│ │Ministerul │ │ │

│ │Economiei, │ │ │

│ │Comerţului şi │ │ │

│ │Mediului de │ │ │

│ │Afaceri │ │ │

│ │Ministerul │ │ │

│ │Educaţiei, │ │ │

│ │Cercetării, │ │ │

│ │Tineretului şi │ │ │

│ │Sportului │ │ │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│5. │Ministerul │Sănătate │5.1. Asistenţa medicală şi │

│ │Sănătăţii │ │spitalicească │

│ │Ministerul │ │5.2. Medicamente, seruri, │

│ │Educaţiei, │ │vaccinuri, produse farmaceutice │

│ │Cercetării, │ │5.3. Biolaboratoare şi bioagenţi │

│ │Tineretului şi │ │5.4. Servicii de urgenţă medicală│

│ │Sportului │ │şi transport sanitar │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│6. │Ministerul │Securitate │6.1. Apărarea ţării, ordinea │

│ │Apărării Naţionale│naţională │publică şi siguranţa naţională │

│ │Ministerul │ │6.2. Sistemul integrat pentru │

│ │Administraţiei şi │ │securitatea frontierei de stat │

│ │Internelor │ │6.3. Industria de apărare, │

│ │Serviciul Român de│ │capacităţi şi instalaţii de │

│ │Informaţii │ │producţie şi depozitare │

│ │Serviciul de │ │ │

│ │Informaţii Externe│ │ │

│ │Ministerul │ │ │

│ │Economiei, │ │ │

│ │Comerţului şi │ │ │

│ │Mediului de │ │ │

│ │Afaceri │ │ │

│ │Serviciul de │ │ │

│ │Telecomunicaţii │ │ │

│ │Speciale │ │ │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│7. │Ministerul │Administraţie │7.1. Serviciile şi administraţia │

│ │Administraţiei şi │ │7.2. Serviciile de urgenţă │

│ │Internelor │ │ │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│8. │Ministerul │Transporturi │8.1. Transportul rutier │

│ │Transporturilor şi│ │8.2. Transportul feroviar │

│ │Infrastructurii │ │8.3. Transportul aerian │

│ │ │ │8.4. Transportul naval │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│9. │Ministerul │Industria chimică │9.1. Producţia, procesarea, │

│ │Economiei, │şi nucleară │depozitarea şi utilizarea │

│ │Comerţului şi │ │substanţelor chimice şi │

│ │Mediului de │ │materialelor nucleare şi │

│ │Afaceri │ │radioactive │

│ │Ministerul │ │9.2. Conductele de │

│ │Educaţiei, │ │produse/substanţe chimice │

│ │Cercetării, │ │periculoase │

│ │Tineretului şi │ │ │

│ │Sportului │ │ │

├───┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────────────────────┤

│10.│Ministerul │Spaţiu şi cercetare│10.1. Spaţiul cosmic │

│ │Educaţiei, │ │10.2. Cercetare │

│ │Cercetării, │ │ │

│ │Tineretului şi │ │ │

│ │Sportului │ │ │

│ │Agenţia Spaţială │ │ │

│ │Română │ │ │

└───┴──────────────────┴───────────────────┴─────────────────────────────────┘

Nr. crt. 2 şi 4 ale pct. 1.1. din anexa 1 au fost modificate de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 11 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 16 martie 2011.

1.2.Lista sectoarelor ICE şi a autorităţilor publice responsabile

┌─────────────────────┬──────────────┬───────────────────────────────────────┐

│Autoritatea publică │ Sectorul │ Subsectorul │

│responsabilă │ │ │

├─────────────────────┼──────────────┼─────────┬─────────────────────────────┤

│Ministerul Economiei,│I. Energetic │Energie │1.1. Infrastructuri şi │

│Comerţului şi │ │electrică│instalaţii pentru producerea,│

│Mediului de Afaceri │ │ │transportul şi distribuţia │

│ │ │ │energiei electrice, inclusiv │

│ │ │ │resursele energetice folosite│

│ │ ├─────────┼─────────────────────────────┤

│ │ │Petrol │1.2. Producţia de petrol, │

│ │ │ │rafinarea, tratarea, │

│ │ │ │depozitarea şi distribuţia │

│ │ │ │prin conducte │

│ │ ├─────────┼─────────────────────────────┤

│ │ │Gaze │1.3. Producţia de gaze, │

│ │ │ │rafinarea, tratarea, │

│ │ │ │depozitarea şi distribuţia │

│ │ │ │prin conducte │

│ │ │ ├─────────────────────────────┤

│ │ │ │1.4. Terminale GNL │

├─────────────────────┼──────────────┼─────────┴─────────────────────────────┤

│Ministerul │II. │2.1. Transportul rutier │

│Transporturilor şi │Transporturi ├───────────────────────────────────────┤

│Infrastructurii │ │2.2. Transportul feroviar │

│ │ ├───────────────────────────────────────┤

│ │ │2.3. Transportul aerian │

│ │ ├───────────────────────────────────────┤

│ │ │2.4. Transportul pe căi navigabile │

│ │ │interioare │

│ │ ├───────────────────────────────────────┤

│ │ │2.5. Transportul maritim pe distanţe │

│ │ │mici şi porturi │

└─────────────────────┴──────────────┴───────────────────────────────────────┘

Anexa 2

PROCEDURA DE IDENTIFICARE

de către autorităţile publice responsabile de

infrastructuri critice care pot fi desemnate

drept infrastructuri critice naţionale/infrastructuri

critice europene (ICN/ICE)

I. Procedura de identificare de către autorităţile publice responsabile de infrastructuri care pot fi desemnate drept ICN

1.Autorităţile publice responsabile identifică infrastructurile critice care pot fi desemnate drept ICN prin parcurgerea următoarelor etape consecutive.

O potenţială ICN care nu satisface cerinţele uneia dintre următoarele etape este considerată non-ICN şi este exclusă din procedură.

2.O potenţială ICN care îndeplineşte cerinţele stabilite face obiectul următoarelor etape ale acestei proceduri.

3.Autoritatea publică responsabilă împreună cu proprietarii/operatorii/administratorii identifică potenţiale ICN, parcurgând următoarele etape:

a)etapa 1 - aplicarea criteriilor şi pragurilor critice sectoriale;

b)etapa 2 - evaluarea preliminară prin aplicarea definiţiei prevăzute la art. 3 lit. a) din ordonanţa de urgenţă;

c)etapa 3 - aplicarea criteriilor şi pragurilor critice intersectoriale;

d)etapa 4 - formularea propunerilor pentru desemnarea ICN.

II. Procedura de identificare de către autorităţile publice responsabile de infrastructuri care pot fi desemnate drept ICE

1.Autorităţile publice responsabile identifică infrastructurile critice care pot fi desemnate drept potenţiale ICE prin parcurgerea următoarelor etape consecutive.

2.O ICE potenţială care nu satisface cerinţele uneia dintre următoarele etape este considerată non-ICE şi este exclusă din procedură.

3.O ICE potenţială care îndeplineşte cerinţele stabilite face obiectul următoarelor etape ale acestei proceduri:

a)etapa 1 - autorităţile publice responsabile aplică ICN desemnate, criteriile sectoriale pentru a efectua o primă selecţie a ICE din cadrul unui sector;

b)etapa 2 - autorităţile publice responsabile aplică definiţia ICE, în temeiul art. 3 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, potenţialei ICE identificate în cadrul primei etape. Importanţa impactului se determină fie prin utilizarea metodelor naţionale de identificare a ICE, fie în raport cu criteriile intersectoriale, la un nivel naţional corespunzător. În cazul unei infrastructuri care asigură un serviciu esenţial, se va ţine seama de disponibilitatea unor alternative, precum şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune;

c)etapa 3 - autorităţile publice responsabile aplică elementul transfrontalier al definiţiei ICE, în temeiul art. 3 lit. b) din ordonanţa de urgenţă, potenţialei ICE care a trecut de primele două etape ale procedurii. O ICE potenţială care corespunde definiţiei face obiectul următoarei etape a procedurii. În cazul unei infrastructuri care asigură un serviciu esenţial, se va ţine seama de disponibilitatea unor alternative, precum şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune;

d)etapa 4 - autorităţile publice responsabile aplică criterii intersectoriale potenţialelor ICE selectate. În cadrul criteriilor intersectoriale se ţine seama de gravitatea impactului şi, în cazul infrastructurilor care furnizează servicii esenţiale, de disponibilitatea unor alternative şi de durata perturbării/repunerii în funcţiune.

4.În procesul de identificare este suficientă îndeplinirea unui criteriu intersectorial pentru ca potenţiala ICE să treacă de această etapă.

5.O potenţială ICE care nu îndeplineşte criteriile intersectoriale nu este considerată ICE.

6.O potenţială ICE care a parcurs această procedură este comunicată doar statelor membre care pot fi afectate în mod semnificativ de ICE potenţială respectivă.

Anexa 3

PROCEDURĂ

privind planul de securitate pentru operator

1.Prin planul de securitate pentru operator vor fi identificate elementele de infrastructură critică naţională/infrastructură critică europeană (ICN/ICE) şi soluţiile de securitate existente sau care sunt puse în aplicare pentru protecţia acestora.

2.Procedura privind planul de securitate pentru operator al ICN/ICE va acoperi cel puţin următoarele aspecte:

a)identificarea elementelor importante;

b)efectuarea unei analize de risc bazate pe scenarii de ameninţări majore, pe punctele vulnerabile ale fiecărui element şi pe impactul potenţial;

c)identificarea, selectarea şi stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte contramăsurile şi procedurile, făcându-se distincţie între măsurile permanente de securitate, care identifică investiţiile de securitate indispensabile şi mijloacele care sunt relevante pentru utilizarea în orice situaţie. În acest capitol vor fi incluse informaţii referitoare la măsuri de ordin general, cum sunt măsurile tehnice - inclusiv instalarea de mijloace de detectare, de control al accesului, de protecţie şi de prevenire -, măsuri organizatorice - inclusiv proceduri pentru gestionarea alertelor şi a crizelor -, măsuri de control şi verificare, comunicare, sensibilizare şi formare, măsuri de securitate graduale, care pot fi activate în funcţie de diferitele niveluri ale riscurilor şi ameninţărilor, precum şi măsuri în domeniul securităţii sistemelor de informaţii.