Decizie nr. 8 din 16 ianuarie 2001

Lucian Mihai - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 "privind restituirea unor bunuri imobiliare care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România", precum şi a poziţiei nr. 13 din anexa la aceasta ordonanţa, excepţie ridicată de Organizaţia judeteana Alba a Partidului Democraţiei Sociale din România în Dosarul nr. 608/2000 al Judecătoriei Alba Iulia.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 19 decembrie 2000 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 16 ianuarie 2001.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 24 februarie 2000 Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 "privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România", precum şi a poziţiei nr. 13 din anexa la aceasta ordonanţa, excepţie ridicată de Organizaţia judeteana Alba a Partidului Democraţiei Sociale din România în Dosarul nr. 608/2000. Dosarul Judecătoriei Alba Iulia trimis spre rejudecare, după apel şi recurs, are ca obiect judecarea acţiunii civile introduse de Organizaţia judeteana Alba a Partidului Democraţiei Sociale din România. Prin acţiune s-a cerut să se constate ca "în mod greşit imobilul Biblioteca lt; lt;Batthyaneum gt; gt;, Muzeul şi Institutul Astrologic al Episcopiei Româno-Catolice din Alba Iulia a fost inclus la poziţia nr. 13 în anexa la Ordonanţa de urgenta nr. 13 din 7 iulie 1998, emisă de pârâtul Guvernul României, pentru restituirea în favoarea comunităţii maghiare din România, respectiv a paratei Arhiepiscopia Româno-Catolica din Alba Iulia", şi drept consecinţa să se dispună "ca imobilul Biblioteca lt; lt;Batthyaneum gt; gt; sa rămână în continuare în proprietatea publică de interes naţional, în administrarea intervenientei fortat Biblioteca Naţionala a României, aflată sub autoritatea intervenientului fortat Ministerul Culturii".

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinută oral în faţa instanţei judecătoreşti în şedinţa din 24 februarie 2000, după casarea cu trimitere spre rejudecare, autorul excepţiei a arătat, astfel cum rezultă din încheierea aflată la dosar, ca prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 sunt neconstituţionale, deoarece încalcă dispoziţiile art. 135 alin. (5) din Constituţie, ocazie cu care a depus în instanţa şi copia de pe acţiunea principala, însoţită de anexe, şi a solicitat ca toate aceste acte "să fie remise Curţii Constituţionale [...] împreună cu încheierea instanţei". Printre temeiurile cererii de chemare în judecata, introdusă de reclamantul autor al excepţiei de neconstituţionalitate, este indicat şi faptul ca imobilul în litigiu este bun proprietate publică de interes naţional şi în consecinţa nu putea fi înstrăinat.

Judecătoria Alba Iulia, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata. Se arata ca, "potrivit art. 135 alin. (5) din Constituţie, bunurile proprietate publică sunt inalienabile [...], iar din analiza actului de donaţie din 31.07.1798 rezultă ca episcopul Ignattius Batthyany a donat clădirea şi terenul aferent acesteia, ce gazduia Biblioteca şi Institutul Astronomic din Alba Iulia, în favoarea Provinciei Transilvania şi a Bisericii catolice. Prin acest act de donaţie, episcopul a avut în vedere sa gratifice atât biserica, faţă de calitatea sa de conducător religios al credinciosilor catolici din Transilvania, cat şi provincia, deci pe toţi locuitorii săi, fără nici o discriminare de ordin religios". Totodată "accesul liber al tuturor locuitorilor transilvani la biblioteca, mai precis la manuscriptele aflate în păstrare şi la Institutul Astrologic", este determinant, în opinia instanţei, pentru "caracterul public al acestei folosinţe". În concluzie instanţa considera ca "Biblioteca şi Institutul au fost şi sunt incluse în proprietatea publică de interes naţional a Statului Roman, acesta figurand intabulat în Cartea funciară".

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, deşi se referă, în prima parte a expunerii, la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/1998, indicând explicit titlul acesteia, precum şi faptul ca excepţia a fost ridicată de Organizaţia judeteana Alba a Partidului Democraţiei Sociale din România în Dosarul nr. 608/2000 al Judecătoriei Alba Iulia, analizează însă în final constituţionalitatea unui alt act normativ, şi anume a Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat.

Preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 "privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 8 iulie 1998, dispoziţii care au următorul conţinut: "Clădirile, împreună cu terenul aferent, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care au aparţinut comunităţilor (organizaţii, culte religioase) cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi au fost trecute după anul 1940 în patrimoniul statului român prin măsuri de constrângere, confiscare, naţionalizare sau manevre dolosive, se restituie titularilor sau succesorilor acestora." La poziţia nr. 13 din anexa la ordonanţa de urgenţă, la care fac trimitere prevederile art. 1, sunt indicate următoarele menţiuni: la coloana "Adresa imobilului" - "Alba Iulia, Str. Unirii nr. 1-3, judeţul Alba"; la coloana "Actul de proprietate" - "C.F. 559, nr. topo 1973/1"; la coloana "Titularul actual al dreptului de proprietate" "Academia Română"; la coloana "Destinaţia iniţială" "Biblioteca lt; lt;Batthyaneum gt; gt;, Muzeul şi Institutul Astrologic al Episcopiei Româno-Catolice"; la coloana "Folosinţă actuala" - "Biblioteca, arhiva"; la coloana "Actul în baza căruia a trecut în proprietatea statului" - "Pe baza cererii consiliului popular al raionului, a fost atribuit statului prin hotărâre judecătorească", iar la coloana "Observaţii" - "Solicitant: comunitatea maghiara din România. Confiscat, fără inventar, în anul 1949. Nu figurează în Decretul nr. 176/1949."

Examinând actele dosarului, Curtea constata ca în speta autorul excepţiei a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/1998, cu referire la poziţia nr. 13 din anexa la aceasta ordonanţa de urgenţă, prin însăşi acţiunea introdusă în anul 1998 la Judecătoria Alba Iulia. Astfel, prin acţiune s-a cerut să se constate de către instanţa "ca în mod greşit imobilul Biblioteca lt; lt;Batthyaneum gt; gt;, Muzeul şi Institutul Astrologic al Episcopiei Româno-Catolice din Alba Iulia a fost inclus la poziţia nr. 13 în anexa la Ordonanţa de urgenta nr. 13 din 7 iulie 1998, emisă de pârâtul Guvernul României, pentru restituirea în favoarea comunităţii maghiare din România, respectiv a paratei Arhiepiscopia Româno-Catolica Alba Iulia", şi în consecinţa să se dispună "ca imobilul Biblioteca lt; lt;Batthyaneum gt; gt;, înscris iniţial în Cartea funciară nr. 559 Alba Iulia cu nr. topo. 1973/1 şi transcris în Cartea funciară nr. 6193 Alba Iulia, sa rămână în continuare în proprietatea publică de interes naţional, în administrarea intervenientei fortat Biblioteca Naţionala a României, aflată sub autoritatea intervenientului fortat Ministerul Culturii".

Ca temei al acţiunii s-a invocat, pe lângă unele situaţii de fapt referitoare la modul în care imobilul în cauza a fost preluat de statul român, şi împrejurarea ca "Biblioteca lt; lt;Batthyaneum gt; gt;, făcând parte din categoria bunurilor proprietate publică, este inalienabila, adică nu poate fi cedata în proprietatea unei persoane fizice sau juridice, ci doar, în cel mai fericit caz, poate fi data în administrarea unei instituţii publice, concesionata sau închiriată potrivit legii". Deşi cu referire la acest aspect nu s-a făcut trimitere expresă la dispoziţiile art. 135 alin. (5) din Constituţie, este totuşi evident ca simpla reproducere în acţiune a conţinutului acestor dispoziţii reprezintă o motivare a acţiunii prin invocarea neconstitutionalitatii Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998. Totodată în cuprinsul acţiunii introductive la instanţa s-a precizat în mod expres ca "Ordonanţa de urgenta nr. 13/1998 este neconstitutionala, sens în care înţelegem sa invocam excepţia de neconstituţionalitate, potrivit art. 23 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale". În acest sens a fost invocată încălcarea prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţie. Sub acest aspect reclamantul, referindu-se şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, a arătat ca emiterea ordonanţei de urgenta nu s-a justificat pe "necesitatea şi urgenta reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea unei grave atingeri aduse interesului public". În acelaşi timp critica de neconstituţionalitate a fost intemeiata şi pe susţinerea, preluată, de asemenea, din jurisprudenta Curţii Constituţionale, ca "ordonanţa de urgenţă nu este alternativa la discretia Guvernului prin care acesta şi-ar putea încalcă obligaţia sa constituţională de a asigura reglementarea prin lege, de către Parlament, a modalitatii de îndeplinire a programului sau de guvernare". În sfârşit reclamantul, în finalul cererii de chemare în judecata, a solicitat instanţei ca "Până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate de către Curtea Constituţională [...] sa dispună, prin încheiere motivată, suspendarea judecaţii cauzei, potrivit art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992".

De altfel şi Tribunalul Alba, prin Decizia civilă nr. 758/A/1999, a reţinut ca excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată prin însăşi acţiunea introdusă în anul 1998 la Judecătoria Alba Iulia.

De asemenea, Curtea de Apel Alba Iulia, în cuprinsul Deciziei civile nr. 3.007/1999, a arătat ca "prin acţiunea sa, reclamantul [...] urmăreşte nu anularea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998, ci constatarea faptului ca în mod greşit s-a inclus în anexa la aceasta ordonanţa imobilul în cauza care este de domeniul public şi nu poate fi predată proprietatea acestuia în favoarea paratei recurente, astfel încât acţiunea îşi are temeiul de drept în dispoziţiile art. 480 din Codul civil şi ale art. 135 alin. (2), (4) şi (5) din Constituţia României, precum şi ale art. 3 pct. 2 din Legea nr. 213/1998 şi ca în aceasta situaţie competenţa materială revine Judecătoriei Alba Iulia, potrivit art. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, întrucât se apreciază că nu este în discuţie invocarea unui act administrativ nul, ci aplicarea gresita a acestui act [...]".

Conform încheierii prin care Curtea Constituţională a fost sesizată de Judecătoria Alba Iulia, în urma casării cu trimitere a sentinţei de declinare a competentei, autorul excepţiei, reclamant în acţiune, a invocat în şedinţa publică din 24 februarie 2000 excepţia de neconstituţionalitate a art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 şi a poziţiei nr. 13 din anexa la ordonanţa, sustinand ca prin dispoziţiile criticate au fost incalcate prevederile art. 135 alin. (5) din Constituţia României, fără a se indica însă în ce consta aceasta încălcare; de asemenea, instanţa a consemnat ca autorul excepţiei depune "petitul acţiunii principale cu anexe, solicitând ca acestea să fie remise Curţii Constituţionale [...]".

În aceste condiţii Curtea Constituţională retine ca unicul temei al excepţiei de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată, conform art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, îl constituie încălcarea dispoziţiilor art. 135 alin. (5) din Constituţie, cu motivarea cuprinsă în formularea data prin cererea de chemare în judecata, în sensul că "Biblioteca lt; lt;Batthyaneum gt; gt;, făcând parte din categoria bunurilor proprietate publică, este inalienabila [...], nu poate fi cedata în proprietatea unei persoane fizice sau juridice, ci doar [...] poate fi data în administrarea unei instituţii publice, concesionata sau închiriată potrivit legii".

Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea retine ca aceasta este inadmisibila, şi anume sub următoarele doua aspecte:

I. Jurisprudenta Curţii Constituţionale a stabilit în mod constant ca este inadmisibila formularea excepţiei de neconstituţionalitate prin însăşi acţiunea adresată instanţei judecătoreşti, asemenea procedura contravenind dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Sunt în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 92 din 25 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 3 august 1998, Decizia nr. 119 din 29 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 7 decembrie 1998, şi Decizia nr. 240 din 21 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2001.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudenţei Curţii, soluţia pronunţată anterior îşi menţine valabilitatea şi în cauza de faţa.

II. Din examinarea modului în care a fost formulată excepţia de neconstituţionalitate rezultă ca aceasta nu se referă la incompatibilitatea unui text al ordonanţei cu dispoziţiile constituţionale [şi anume, cu dispoziţiile art. 135 alin. (5) din Constituţie]. Astfel, în cererea de chemare în judecata reclamantul, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, susţine ca "Biblioteca lt; lt;Batthyaneum gt; gt; nu este proprietatea tabulară a paratei Academia Română, ci a intervenientei forţate Biblioteca Naţionala a României din anul 1990". În acelaşi timp reclamantul mai susţine ca imobilul aflat în litigiu este "proprietate publică de interes naţional a Statului Roman". Pe de altă parte, sub acest aspect Curtea observa ca, dimpotriva, în anexa la ordonanţa criticata pentru neconstituţionalitate, la poziţia nr. 13, în coloana "Titularul actual al dreptului de proprietate" figurează "Academia Română".

În aceste condiţii Curtea retine ca, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, "În exercitarea controlului, Curtea Constituţională se pronunţa numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De asemenea, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei".

În consecinţa Curtea constata ca în cauza nu este ridicată problema legitimitatii constituţionale a textului criticat al ordonanţei de urgenta, ci se solicita Curţii verificarea unei situaţii de fapt, fiind criticata însăşi lipsa de concordanta a acestui text cu realitatea, problema a carei clarificare nu intră în competenţa instanţei de contencios constituţional.

Pentru toate aceste motive sesizarea Curţii Constituţionale urmează să fie respinsă ca inadmisibila.

Faţa de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 "privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România", precum şi a poziţiei nr. 13 din anexa la aceasta ordonanţa, excepţie ridicată de Organizaţia judeteana Alba a Partidului Democraţiei Sociale din România în Dosarul nr. 608/2000 al Judecătoriei Alba Iulia.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2001.

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta