Lege
Lege nr. 71 din 29 decembrie 1969
privind contractele economice
- Emitent
- Marea Adunare Națională
- Publicat în
- BULETINUL OFICIAL nr. 60 din 14 iulie 1979
Textul actului · 99 de articole
100%
privind contractele economice
Întărirea autoconducerii muncitoresti şi a autogestiunii economico-financiare a fiecărei unităţi socialiste, în cadrul conducerii unitare a întregii activităţi economice prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, impune perfecţionarea continua a raporturilor contractuale, în scopul stimulării creşterii eficientei economice, largirii schimburilor de produse, lucrări şi servicii, precum şi pentru fundamentarea, realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan.
Asigurarea disciplinei de plan şi contractuale face necesar ca pe toate treptele organizatorice să se acţioneze ferm pentru respectarea integrală a obligaţiilor privind încheierea şi executarea contractelor economice, reducerea duratelor de aprovizionare-fabricaţie-desfacere şi accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, utilizarea cu maximum de eficienta a fondurilor materiale şi băneşti.
În domeniul activităţii de comerţ exterior, sistemul contractelor economice trebuie să asigure intensificarea activităţii de comerţ exterior şi cooperării economice internaţionale, a schimburilor economice ale tarii noastre cu alte tari.
Aplicarea noului mecanism economico-financiar şi perfecţionarea continua a contractelor economice, întărirea rolului acestora în fundamentarea şi realizarea sarcinilor de plan, trebuie să conducă la creşterea cointeresarii şi a răspunderii unităţilor socialiste, a colectivelor de oameni ai muncii şi a organelor de conducere colectivă, pentru gospodărirea eficienta a părţii din avutia naţionala încredinţată lor spre administrare, în vederea satisfacerii cerinţelor economiei naţionale.
Contractul economic are rolul de a reglementa realizarea producţiei în cantităţile, calitatea şi termenele stabilite, precum şi raporturile financiare dintre unităţile socialiste, cu respectarea costurilor şi a celorlalţi indicatori economici şi financiari, în conformitate cu prevederile planului naţional unic, în vederea infaptuirii obiectivelor prevăzute pentru dezvoltarea economico-socială şi a satisfacerii cerinţelor activităţii de export şi cooperare economică internationala.
Relaţiile reciproce de producţie şi financiare dintre unităţile socialiste stabilite prin contractele economice trebuie să asigure îndeplinirea sarcinilor şi obiectivelor ce revin unităţilor respective pentru valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale şi de forta de muncă, utilizarea cu maximum de eficienta a capacităţilor de producţie, ridicarea nivelului calitativ al întregii activităţi economice.
Prin conţinutul şi funcţiile sale, contractul economic constituie un instrument de baza în activitatea de planificare şi de realizare a prevederilor înscrise în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.
Contractul economic intern, privind livrarea de produse, executarea de lucrări şi prestarea de servicii între unităţile socialiste, trebuie să asigure fundamentarea şi înfăptuirea obiectivelor şi sarcinilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, în conformitate cu Directivele Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-socială a tarii.
Contractul extern, dintre unităţile socialiste şi partenerii străini, trebuie să asigure folosirea avantajelor participării la diviziunea internationala a muncii, extinderea schimburilor externe şi a cooperării economice în producţie, fundamentarea şi realizarea planului de comerţ exterior, în condiţiile creşterii continue a potenţialului tehnic şi economic al Republicii Socialiste România, cu respectarea stricta a principiilor suveranităţii şi independentei naţionale, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne.
Contractele economice interne dintre unităţile socialiste se vor încheia pe baza sarcinilor stabilite în planul cincinal, înaintea începerii executării acestuia, în care scop unităţile socialiste sînt obligate:
a)să asigure contractarea integrală a producţiei stabilite prin planul cincinal, pe baza portofoliului de comenzi, a normativelor de plan şi în conformitate cu destinatiile din balantele de produse;
b)sa încheie contracte pe termen lung, pe baza orientarilor şi prognozelor de dezvoltare în perspectiva a economiei naţionale, îndeosebi pentru materiile prime de baza, maşini, utilaje şi instalaţii cu ciclu lung de fabricaţie;
c)sa încheie contractele pentru obiectivele de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducerea progresului tehnic pentru întreaga perioadă a ciclului de realizare, de la iniţierea lucrărilor şi pînă la asimilarea rezultatelor în producţie.
La data actualizării, potrivit legii, a planului anual prin decret al Consiliului de Stat, sarcinile de plan trebuie să aibă la baza contracte ferme, practic integral pentru consumul intern.
Pe baza prevederilor de plan actualizate, ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralele şi întreprinderile vor lua măsurile necesare pentru definitivarea contractării şi asigurării tuturor condiţiilor în vederea realizării sarcinilor stabilite.
Contractele externe se vor încheia în concordanta cu obiectivele şi sarcinile stabilite prin planul cincinal.
Raporturile contractuale cu partenerii străini se vor stabili astfel încît, la data aprobării, prevederile din planurile anuale referitoare la producţia pentru export, la importurile necesare, precum şi la acţiunile de cooperare, să fie fundamentate prin contracte ferme, contracte cadru, comenzi sau convenţii, care să asigure certitudinea desfacerii producţiei şi a aprovizionarii tehnico-materiale.
În acest scop, unităţile socialiste sînt obligate:
a)sa încheie contracte pe termen lung, ţinînd seama de orientările şi prognozele de dezvoltare ale economiei naţionale şi de acordurile de colaborare cu alte tari pentru livrările în cadrul acţiunilor de cooperare internationala şi îndeosebi pentru cooperare în producţie, pentru produsele destinate exportului, maşini, utilaje şi instalaţii cu ciclu lung de fabricaţie, precum şi pentru importurile principalelor materii prime;
b)să asigure din timp oferte tehnico-comerciale necesare pentru valorificarea superioară şi diversificarea producţiei pentru export pe baza contractuală, în funcţie de cerinţele pieţei externe;
c)să asigure raporturi de continuitate cu partenerii străini, schimburi echitabile, reciproc avantajoase, acţiuni de import-export corelate, promovarea unor forme noi, eficiente, de comerţ şi cooperare.
La încheierea contractelor externe şi în dezvoltarea relaţiilor comerciale internaţionale se va urmări asigurarea unui echilibru pe tari, grupe de tari şi zone geografice, între importuri şi exporturi, în cadrul echilibrului general prevăzut prin plan, corespunzător prevederilor balanţei de plati externe aprobată.
Producţia pentru export, efectuarea exporturilor, precum şi acţiunile de cooperare, trebuie să fie astfel realizate încît să asigure resursele necesare pentru importuri şi sporirea rezervelor în valută ale statului, sa conducă la îmbunătăţirea continua a eficientei economice, a rentabilitatii şi beneficiilor unităţii producătoare şi de comerţ exterior, la creşterea venitului naţional şi, pe acesta baza, la consolidarea puterii de cumpărare a monedei naţionale, atît pe plan intern, cît şi în raport cu alte monede.
Unităţile socialiste sînt obligate să-şi asigure, pe perioade indelungate, portofoliul de comenzi, constituit din totalitatea comenzilor beneficiarilor şi contractelor interne şi externe, pentru desfacerea producţiei, care să conducă la folosirea integrală şi cu maximum de eficienta a capacităţilor de producţie.
Contractele interne şi externe pentru aprovizionarea cu materii prime şi materiale se încheie pe perioade de lungă durata, potrivit direcţiilor de dezvoltare în perspectiva a economiei naţionale.
În cadrul activităţii de constituire a portofoliului de comenzi unităţile socialiste au obligaţia:
a)sa studieze temeinic şi să soluţioneze în calitate de producător cererile consumatorilor interni şi ale pieţei externe, astfel încît dezvoltarea capacităţilor şi structura producţiei sa corespundă nevoilor concrete ale economiei;
b)sa încheie contracte, în cadrul profilului lor de fabricaţie, pentru toate produsele comandate de beneficiari în structura şi sortimentatia corespunzătoare sarcinilor de plan, pentru satisfacerea cerinţelor consumului intern şi ale exportului;
c)să facă propuneri, potrivit legii, în cazul în care nu este asigurata desfacerea unor produse, pentru realizarea cu capacitatile de producţie respective a produselor solicitate de beneficiari, îndeosebi pentru export;
d)sa ia măsuri de modernizare continua a produselor destinate consumului intern şi exportului, pentru fabricarea de mărfuri care să valorifice superior materiile prime, la un nivel tehnic ridicat şi competitiv, cu costuri de producţie reduse.
Se interzice lansarea în fabricaţie de produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte sau comenzi ferme pentru consumul intern sau pe piaţa externa.
În condiţiile legii, se vor putea introduce în fabricaţie mărfuri care fac obiectul tranzacţiilor de bursa şi licitaţii, precum şi alte mărfuri justificate de cererile pieţei externe, pe baza contractului încheiat cu întreprinderea de comerţ exterior, înaintea încheierii contractului extern.
În executarea contractelor economice, unităţile socialiste, organele în subordinea cărora se afla acestea, răspund de întărirea disciplinei de plan şi contractuale, de respectarea integrală a obligaţiilor asumate prin contracte, de reducerea duratei de aprovizionare-fabricaţie-desfacere şi accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, de utilizarea cu maximum de eficienta a fondurilor materiale şi băneşti.
Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele în subordinea cărora se afla unităţile furnizoare şi beneficiare răspund de încheierea şi urmărirea contractelor economice, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste au obligaţia sa ia toate măsurile necesare pentru încheierea şi executarea contractelor economice, în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan. Directorii şi, în raport de atribuţiile de serviciu ce îi revin, personalul muncitor al unităţii răspund nemijlocit de încheierea la termen a contractelor şi de îndeplinirea întocmai a obligaţiilor asumate prin acestea.
Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe împreună cu ministerele, celelalte organe centrale, centralele şi coordonatorii de balante răspund de organizarea şi urmărirea, la nivelul economiei naţionale, a activităţii de încheiere şi executare a contractelor economice pentru desfacerea producţiei la intern şi de asigurarea aprovizionarii tehnico-materiale, în cadrul echilibrului general stabilit prin plan.
Unităţile economice producătoare, centralele, întreprinderile de comerţ exterior, ministerele şi celelalte organe centrale cu sarcini de export răspund de asigurarea cu prioritate a fondului de marfa pentru export, de efectuarea exporturilor în condiţii de calitate superioară, cu respectarea riguroasă a condiţiilor şi termenelor prevăzute în contractele externe, precum şi de încasarea integrală şi la timp de la partenerii străini a drepturilor în valută.
Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, ministerele, centralele şi întreprinderile producătoare vor acţiona pentru fundamentarea şi pregătirea în condiţii optime a planului de comerţ exterior, pentru stabilirea de raporturi de cooperare economică internationala şi îndeosebi de cooperare în producţie cu întreprinderi şi firme din alte tari şi răspund de asigurarea de contracte pe perioade cît mai lungi, prin care să se realizeze un echilibru între importuri şi exporturi, de urmărirea executării contractelor, de adaptarea operativă a producţiei la cerinţele pieţei externe.
Contractele economice, în raport de obicei, pot fi de livrare de materii prime, materiale şi produse, de cooperare în producţie, proiectare, lucrări de construcţii-montaj şi alte prestaţii specifice relaţiilor economice dintre unităţile socialiste.
Conţinutul categoriilor de contracte prevăzute la alin. 1 se stabileşte potrivit prezentei legi, reglementărilor specifice domeniului de activitate respectiv, precum şi cu respectarea cadrului determinat prin contracte model elaborate pe ramuri, grupe de produse sau categorii de lucrări şi servicii.
Contractele model se aproba de ministere, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru domeniile lor de activitate, cu avizul ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale interesate şi cu acordul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe.
Contractele economice interne, dintre unităţile socialiste, se încheie pe următoarele durate:
a)pe perioade de 15-20 ani pentru materii prime de baza - cărbuni cocsificabili şi energetici, sisturi bituminoase, ţiţei, gaze naturale destinate chimizarii, minereuri feroase, neferoase, nemetalifere şi alte produse ale industriei extractive;
b)pe perioada corespunzătoare îndeplinirii sarcinilor din planul cincinal, pentru întreaga producţie stabilită prin plan;
c)pe întreaga durata de execuţie, dacă aceasta depăşeşte perioada planului cincinal, în cazul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice destinate obiectivelor de investiţii, al altor utilaje cu ciclu lung de fabricaţie al lucrărilor de construcţii-montaj şi în alte asemenea situaţii.
Unităţile socialiste sînt obligate să asigure prin contracte, pe perioade de lungă durata, toate cooperarile necesare realizării produselor sau livrărilor complexe, ţinînd seama de specializarea producţiei şi de necesitatea stabilirii unor raporturi de continuitate între unităţile ce cooperează.
În cazul unor acţiuni noi stabilite pe parcursul îndeplinirii planului cincinal, contractele economice se vor încheia la data aprobării acţiunii, pe durata corespunzătoare îndeplinirii sarcinii de plan respective.
În cazul unor produse pentru care, la data contractării, nu sînt precizate sortimentele, tipurile, dimensiunile sau alte caracteristici necesare executării obligaţiilor asumate, părţile vor prevedea termenele de prezentare a acestora, care nu vor putea depăşi şase luni înainte de data livrării.
Pentru maşinile, utilajele şi instalaţiile cu o durată mai mare a ciclului de fabricaţie, documentaţiile tehnice şi comenzile se vor preda de către beneficiari în cadrul termenelor prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezenta lege.
Pentru bunurile destinate fondurilor pieţei a căror sortimentatie variaza frecvent în raport cu cerinţele pieţei interne se vor încheia contracte cadru, pe întreaga perioadă a planului cincinal, care se vor adapta şi detalia anual sau, după caz, în funcţie de sezon.
De asemenea, se vor încheia contracte cadru şi pentru livrarea produselor noi ce urmează să fie asimilate în perioada planului cincinal. Părţile vor detalia şi concretiza prevederile acestor contracte după aprobarea omologării şi introducerii în fabricaţie a produselor contractate.
În cazul livrărilor complexe - utilaje, echipamente, instalaţii şi linii tehnologice - se încheie un singur contract între furnizorul general şi beneficiar.
Furnizorul general răspunde de realizarea în întregime a obiectului livrării complexe, în care scop trebuie să asigure, în principal:
a)livrarea utilajelor, subansamblelor, echipamentelor din ţara şi import, la termenele prevăzute în graficul de eşalonare a investiţiei şi în condiţiile stabilite în documentaţiile aprobate;
b)calitatea furniturilor şi funcţionarea utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice la parametrii aprobaţi;
c)acordarea asistenţei tehnice la montaj, la efectuarea probelor tehnologice şi la punerea în funcţiune a capacităţilor, în condiţiile prevăzute prin contracte;
d)livrarea pieselor de prima dotare şi a documentaţiilor pentru executarea pieselor de schimb, în condiţiile stabilite potrivit legii;
e)şcolarizarea şi instruirea personalului de exploatare a echipamentelor, instalaţiilor şi liniilor tehnologice livrate.
În funcţie de specificul livrării complexe, furnizorul general răspunde şi de îndeplinirea celorlalte obligaţii prevăzute de lege în sarcina sa.
Pentru realizarea livrărilor complexe furnizorul general va încheia contracte de cooperare cu unităţile specializate în fabricarea unor părţi componente, piese, ansamble sau subansamble, prin care se vor asigura, în principal:
a)ritmicitatea livrărilor de părţi componente, piese, ansamble şi subansamble, în concordanta cu termenele stabilite pentru executarea livrării complexe;
b)calitatea produselor livrate în cooperare, cu respectarea întocmai a documentaţiilor tehnico-constructive ale obiectului livrării complexe;
c)asistenţa tehnica şi, după caz, prestarea de servicii specializate;
d)stabilirea regimului de garanţii pentru toţi furnizorii care cooperează; termenele de garanţie se calculează de la data predării obiectului livrării complexe către beneficiar;
e)încadrarea costurilor de producţie ale furniturilor în prevederile bugetelor de venituri şi cheltuieli la toate unităţile care cooperează.
Conţinutul contractelor de cooperare trebuie să fie în concordanta cu clauzele principale din contractul încheiat între furnizorul general şi beneficiar şi sa corespundă prevederilor din programele de cooperare aprobate.
Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul contractelor de cooperare încheiate între furnizorul principal al unui produs complex şi unităţile colaboratoare specializate.
Pentru utilajele tehnologice şi instalaţiile complexe, părţile sînt obligate sa stabilească prin contract, în principal, următoarele clauze:
a)termenele de livrare a utilajelor sau instalaţiilor, corelate cu ciclul de montaj, cu termenul de punere în funcţiune, precum şi cu durata transportului, fiind interzise realizarea şi livrarea de utilaje care să fie imobilizate în stocuri;
b)termenele şi responsabilităţile de predare a documentaţiei tehnice complete pentru întregul obiectiv sau pe ansamble şi subansamble ce se pot executa independent, ţinînd seama de termenele de livrare a utilajelor stabilite potrivit lit. a) şi de ciclul de fabricaţie al acestora;
c)obligaţiile furnizorilor de a asigura documentaţiile de montaj, asistenţa tehnica la locul de montare, probele de punere în funcţiune, şcolarizarea personalului de exploatare, livrarea de piese de schimb şi efectuarea de prestaţii în perioada de garanţie.
Beneficiarii de investiţii vor prevedea în contractele ce le încheie cu unităţile de proiectare clauze privind garanţiile necesare pentru predarea în termen şi completa a documentaţiilor tehnice definitive de execuţie.
Contractele economice se încheie prin acordul părţilor, pe baza şi în executarea sarcinilor ce revin unităţilor socialiste din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, şi vor trebui, după caz, sa cuprindă, în principal:
a)identificarea unităţilor socialiste contractante şi a persoanelor împuternicite să semneze contractul;
b)durata de executare a obligaţiilor contractuale, prin determinarea cantităţii, stabilirea condiţiilor de calitate şi recepţie, adaptarile şi îmbunătăţirile constructive şi tehnologice ce trebuie aduse produselor;
c)defalcarea cantitativă, pe termene calendaristice de executare, eşalonate pe ani şi trimestre;
d)preţurile şi tarifele în vigoare la data încheierii contractului, aprobate de organele în drept; preţurile şi tarifele se vor putea stabili, în condiţiile legii, şi la o dată ulterioară încheierii contractului, urmînd ca prima livrare sau prestare să se facă pe baza preţului sau tarifului aprobat; modalitatea de plată;
e)modalităţile de efectuare a probelor tehnologice, formele de asistenţa tehnica şi regimul de garanţii;
f)condiţiile de ambalare, marcare, etichetare şi expediţie, relaţiile de transport optimizate;
g)răspunderile contractuale ale părţilor;
h)orice alte clauze necesare executării întocmai a obligaţiilor asumate prin contract.
În contractele economice nu pot fi cuprinse clauze contrare legii. Clauzele prin care se încalcă prevederile legale sînt nule, urmînd a fi înlocuite cu prevederile corespunzătoare legii.
Contractul va fi în întregime nul numai dacă înlocuirea clauzei nule nu este posibila.
Contractele economice se încheie de către întreprinderi, precum şi de către centrale sau alte unităţi socialiste, potrivit legii.
Pentru unităţile noi, prevăzute a fi puse în funcţiune după data aprobării planului, contractele economice privind desfacerea producţiei şi aprovizionarea tehnico-materială se vor încheia de către centrale sau alte unităţi socialiste în subordinea cărora acestea urmează sa funcţioneze. După înfiinţare unităţile noi devin, de drept, părţi în contract.
Raporturile contractuale dintre unităţile socialiste, precum şi modificarea acestora, se stabilesc în forma scrisă. Comanda confirmată în scris, în termenul prevăzut de lege, sau executarea acesteia de îndată echivaleaza cu contract încheiat.
Contractele economice se vor încheia în cadrul unei perioade de cel mult 90 de zile, cu respectarea următoarelor termene:
a)unitatea beneficiara va emite comenzi în termen de 20 de zile de la data primirii normativelor de plan, iar în cazul produselor pentru care se elaborează şi balante materiale, de la data primirii repartitiilor;
b)în termen de 30 de zile de la primirea comenzii beneficiarului, unitatea furnizoare este obligată sa emita proiectul de contract sau, după caz, confirmarea comenzii;
c)unitatea beneficiara are obligaţia sa restituie proiectul de contract semnat, cu sau fără obiecţii, în termen de 20 de zile de la data cînd l-a primit;
d)cînd sînt obiecţii la contract, părţile, dacă sînt din aceeaşi localitate, trebuie să le concilieze în termen de 10 zile, iar dacă sînt din localităţi diferite, în termen de 15 zile; convorbirea beneficiarului este în sarcina furnizorului;
e)furnizorul este obligat sa sesizeze, în termen de 5 zile organul competent pentru soluţionarea eventualelor obiecţii neconciliate; în cazul depăşirii termenului de sesizare, obiecţiile beneficiarului se considera acceptate, dacă nu contravin legii.
Neînţelegerile ivite cu prilejul încheierii contractelor economice, inclusiv cele privind refuzul de a contracta pe baza normativelor de plan aprobate sau repartitiilor emise, care nu au putut fi conciliate la părţile contractante, se vor rezolva de către:
a)centrale, în cazul în care părţile contractante aparţin de aceeaşi centrala;
b)ministerul sau alt organ central, în cazul în care părţile contractante aparţin de centrale diferite, subordonate aceluiaşi minister sau organ central, iar neînţelegerile nu au putut fi conciliate de centralele respective; comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru unităţile socialiste din subordinea lor;
c)ministere, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, în cazul în care părţile contractante sînt în subordinea unor organe diferite, iar neînţelegerile nu au putut fi conciliate de centralele de care aparţin;
d)Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, în termen de 20 de zile de la sesizare, în cazul în care ministerele, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti nu cad de acord asupra rezolvarii neintelegerilor. Soluţionarea se va face pe baza justificarilor prezentate de părţi şi, după caz, cu participarea acestora.
Organele prevăzute la lit. a), b) şi c) au obligaţia să soluţioneze neînţelegerile precontractuale în termen de cel mult 10 zile de la sesizare, cînd acestea au sediul în aceeaşi localitate, sau 15 zile, cînd sînt din localităţi diferite; în cazul nerealizarii unui acord, le revine obligaţia sa sesizeze organele competente, în 5 zile de la expirarea termenului de soluţionare stabilit.
Hotărîrea data în rezolvarea neintelegerilor ivite cu prilejul încheierii contractului face parte din contract pe data cînd a fost încheiat. În cazul refuzului de contractare, hotărîrea tine loc de contract pînă la perfectarea acestuia de către părţi.
În cazul refuzului nejustificat de a contracta, organele competente sa rezolve neînţelegerile precontractuale vor face şi propuneri de sancţionare a persoanelor vinovate, potrivit legii.
Contractele economice dintre unităţile socialiste se vor adapta anual de către părţi, prin punerea lor de acord cu îmbunătăţirile ce se aduc, potrivit legii, planurile anuale.
În acest scop:
a)odată cu actualizarea planului anual prin decret al Consiliului de Stat se vor actualiza şi sarcinile din planul cincinal pentru anul următor, astfel încît să se emita din timp repartiţiile care vor sta la baza adaptării contractelor încheiate, pentru produsele ce fac obiectul balantelor materiale;
b)repartiţiile se vor emite de coordonatorii de balante şi vor cuprinde furnizorii şi beneficiarii, cantităţile, caracteristicile tehnico-economice de identificare a produselor şi perioadele de livrare:
c)contractele se vor adapta concomitent cu elaborarea lucrărilor de plan, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea executării planului anual, pînă la data la care, potrivit legii, se actualizează planul anual prin decret al Consiliului de Stat.
Părţile sînt obligate sa adapteze contractele şi în situaţiile în care, în condiţiile legii, se modifica prevederile de plan, balantele materiale şi repartiţiile pe baza cărora contractele au fost încheiate.
Modificarea sau denunţarea unilaterala a contractului economic este interzisă. De asemenea, modificarea contractului prin acordul părţilor nu se poate face dacă aceasta priveşte elemente cuprinse în balantele materiale şi în repartiţii.
Părţile pot aduce modificări contractelor numai în ce priveşte clauzele pe care le-au stabilit, potrivit competentelor ce le revin, exclusiv prin acordul lor de voinţa.
Dacă părţile, de comun acord, stabilesc modificări în prevederile contractelor încheiate, partea care a solicitat modificarea suporta consecinţele patrimoniale ce decurg din aceasta, potrivit legii.
În cursul executării contractelor, părţile au obligaţia sa actualizeze prevederile acestora în funcţie de cerinţele introducerii şi promovării continue a progresului tehnic.
Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele şi întreprinderile răspund de asigurarea stocurilor normate, de încadrarea stricta în volumul acestora, în scopul realizării continuităţii şi a ritmicitatii îndeplinirii sarcinilor de plan.
Pentru prevenirea formării de stocuri de materii prime, materiale, piese de schimb şi produse supranormative ori pentru lichidarea acestora, în situaţiile în care unităţile socialiste realizează economii suplimentare de materiale, folosesc inlocuitori ai unor materiale deficitare, apar schimbări în structura producţiei, modificări ale sarcinilor de plan, sau din alte cauze, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele şi întreprinderile sînt obligate sa ia de îndată măsurile prevăzute de lege pentru asigurarea repunerii stocurilor respective în circuitul economic.
Pe baza acestor măsuri, cu aprobările şi în condiţiile prevăzute de lege, unităţile socialiste sînt obligate să asigure, după caz, adaptarea, modificarea sau încetarea contractelor economice.
Prevederile art. 25 şi 26 se aplică în mod corespunzător la adaptarea, modificarea sau actualizarea contractelor economice.
Unităţile socialiste sînt obligate să execute contractele economice în natura, cu respectarea întocmai a cantităţii, calităţii, termenelor şi celorlalte obligaţii asumate.
Contractele economice sînt executorii pe întreaga durata pentru care au fost încheiate.
Produsele şi lucrările contractate se vor livra pe bază de recepţie cantitativă şi calitativă.
Părţile contractante pot conveni, ţinînd seama de natura produselor, ca livrarea să se facă şi prin autoreceptie.
Modalităţile de recepţie sau autoreceptie se prevăd în contracte, cu respectarea prevederilor legale.
Pentru utilaje tehnologice, instalaţii şi alte produse de complexitate tehnica ridicată, recepţia de către beneficiar este obligatorie. Acesta va putea face recepţia şi pe faze de fabricaţie.
Unităţile producătoare şi beneficiare ale produselor agrozootehnice destinate constituirii fondului de stat sînt obligate să asigure predarea, recepţia şi primirea acestora, la termenele din graficele de livrare stabilite prin contract.
Unităţile producătoare sînt obligate sa predea la cel mai apropiat centru de colectare produsele agrozootehnice uşor alterabile, în cazul în care beneficiarul nu s-a prezentat, conform graficelor, pentru recepţie. Predarea se face pe baza recepţiei efectuate de centrul de colectare în prezenta unui delegat al consiliului popular local sau altui delegat neutru, competent. Centrele de colectare sînt obligate sa receptioneze, sa preia şi sa valorifice aceste produse.
Unitatea producătoare răspunde pentru pagubele cauzate ca urmare a nepredarii la timp a produselor centrului de colectare cel mai apropiat.
Unitatea beneficiara este obligată sa verifice, în condiţiile prevăzute de lege, pe parcursul executării produsului contractat, modul în care unitatea furnizoare îndeplineşte clauzele convenite cu privire la calitate.
Unităţile socialiste au obligaţia să livreze numai produse care corespund condiţiilor de calitate prevăzute în contractele economice.
Produsele refuzate de unitatea beneficiara pentru lipsuri calitative se considera nelivrate dacă furnizorul nu asigura remedierea sau înlocuirea lor, în termenul stabilit de comun acord cu beneficiarul.
Receptionarea şi acceptarea de către unitatea beneficiara a produselor ce nu corespund calităţii prevăzute în contracte sau, după caz, în standarde, norme tehnice şi caiete de sarcini, atrag şi răspunderea acesteia pentru paguba adusă avutului obştesc.
În perioada de garanţie, unitatea furnizoare răspunde pentru calitatea produselor, iar după expirarea acesteia, pentru vicii ascunse, constatate potrivit legii.
Unităţile furnizoare sînt obligate să livreze produsele la termenele prevăzute în contract. Livrarea produselor la o altă dată se poate face în următoarele cazuri:
a)livrarea produselor cu anticipatie se poate face numai cu acordul părţilor, dat prealabil fiecărei livrări. În cazul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor destinate obiectivelor de investiţii, livrarea anticipata se poate face numai cu acordul băncii finanţatoare prin care se atesta ca achiziţionarea în devans a utilajelor este justificată economic, fiind asigurate condiţii pentru montarea şi darea lor în exploatare înainte de termenele stabilite prin documentaţia tehnico-economică aprobată;
b)livrarea produselor cu întîrziere se poate face numai cu acordul prealabil al beneficiarului, care va putea sa refuze primirea produselor dacă datorită intirzierii este în imposibilitate de a le mai folosi sau s-ar depăşi nivelul stocurilor normate determinate potrivit legii.
În cazurile prevăzute la lit. b) furnizorul este obligat sa plătească beneficiarului penalităţile şi despăgubirile datorate, potrivit legii.
Produsele trec în administrarea directa sau proprietatea unităţii beneficiare, după caz:
a)pe data predării produselor către unitatea beneficiara;
b)pe data predării produselor către organizaţia de transport, în cazul în care expedierea produselor este în sarcina unităţii furnizoare. Organizaţiile de transport au obligaţia de a asigura transportul produselor în bune condiţii şi răspund, în caz de daune, pentru prejudiciul cauzat;
c)pe data trecerii produselor în custodia unităţii furnizoare, cu acordul unităţii beneficiare şi în condiţiile legii.
Pe data trecerii produselor în proprietatea sau administrarea directa a unităţii beneficiare, aceasta datorează plata preţului produsului sau a prestaţiei, iar riscurile trec asupra sa.
Transmiterea dreptului de proprietate ori a dreptului de administrare directa în cazul produselor livrate unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne se face în condiţiile prevăzute prin decret al Consiliului de Stat.
Lucrările se transmit în administrarea directa sau proprietatea unităţilor beneficiare pe data recepţiei.
Unitatea socialistă furnizoare poate accepta, la cererea beneficiarului, ca executarea contractului sa înceteze dacă aceasta nu determina nerealizarea sarcinilor de plan şi dacă beneficiarul suporta cheltuielile care nu pot fi recuperate, efectuate de producător pînă la data încetării contractului.
Pentru produsele la care se elaborează balante materiale, încetarea contractului se poate face numai cu adaptarea corespunzătoare, în condiţiile legii, a repartitiilor.
Ministerele, celelalte organe centrale şi locale împreună cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe răspund de luarea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea executării întocmai a obligaţiilor asumate de unităţile socialiste prin contracte, de efectuarea unui control riguros al îndeplinirii obligaţiilor contractuale de către părţi şi de stabilirea răspunderii persoanelor vinovate pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a prevederilor din contractele încheiate.
Dacă după încheierea contractului se constata ivirea unor cauze, altele decît forta majoră, care ar pune una din părţi în imposibilitatea de a-l executa, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele, cărora partea le este subordonata, au obligaţia sa ia măsurile necesare pentru a asigura executarea contractului.
Unitatea socialistă care nu executa obligaţiile asumate prin contract ori le executa necorespunzător datorează celeilalte părţi penalităţi, precum şi despăgubiri, în vederea repararii prejudiciului cauzat din culpa sa.
Despăgubirea se datorează numai în măsura în care prejudiciul nu a fost acoperit în întregime prin plata penalitatilor prevăzute în contract şi priveşte atît paguba efectiv suferită, cît şi beneficiul nerealizat.
Părţile sînt de drept în întîrziere dacă nu îşi executa obligaţiile la termenele prevăzute prin contract.
Beneficiarul răspunde de neexecutarea contractului dacă nu-şi respecta obligaţiile de a căror îndeplinire depinde executarea acestuia.
Unitatea socialistă a carei obligaţie contractuală nu poate fi executată din cauza de forta majoră, constatată potrivit legii, este apărată de răspundere şi are obligaţia sa aducă la cunoştinţa celeilalte părţi imposibilitatea de executare survenită, în termen de 5 zile de la data apariţiei acestei cauze, şi să-i comunice actele doveditoare, în termen de cel mult 15 zile de la aceeaşi dată; de asemenea, este obligată să-i comunice de îndată data încetării cazului de forta majoră.
Cazurile de forta majoră se analizează şi se confirma de către Comitetul de Stat al Planificarii, pentru produsele ale căror balante se aproba prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, şi de către Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, pentru produsele ce fac obiectul celorlalte balante.
Penalităţile pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contractele economice sînt următoarele:
1.pentru fiecare zi de întîrziere a executării obligaţiei, pe durata corespunzătoare îndeplinirii sarcinii din planul anual 0,1% în primele 10 zile, 0,2% în următoarele 20 de zile şi 0,3% în perioada ce depăşeşte 30 de zile, pînă la data executării în natura a prestaţiei, renunţării de către beneficiar la aceasta potrivit art. 40 sau imposibilităţii executării obligaţiei din cauza de forta majoră, dacă intirzierea este cu privire la:
a)predarea sau, după caz, ridicarea produselor, preluarea lucrărilor ori primirea serviciilor;
b)prezentarea la termenele stabilite în contract a specificatiilor ori a detaliilor necesare executării contractului, precum şi, în cazul utilajelor tehnologice şi instalaţiilor complexe, predarea la termenele convenite a documentaţiei tehnice pentru întregul obiectiv sau pe ansamble şi subansamble ce se pot executa independent;
c)punerea la dispoziţie a ambalajelor de către beneficiar cînd, potrivit contractului, îi revine aceasta obligaţie, sau restituirea în termen a ambalajelor, paletelor, containerelor, accesoriilor de paletizare-pachetizare şi altor mijloace asemănătoare.
Penalitatea se calculează, în cazul prevăzut la lit. a), la preţul produsului, lucrării sau prestaţiei, în cazul prevăzut de lit. b), la preţul produsului, lucrării sau prestaţiei ce nu a putut fi executată, iar în cazul prevăzut la lit. c), la preţul prestaţiei nerealizate datorită ambalajelor ce nu au fost puse la dispoziţie sau la preţul ambalajelor, paletelor, containerelor, accesoriilor de paletizare-pachetizare şi altor mijloace asemănătoare, în cazul nerestituirii;
2.pentru nerespectarea modalitatii de efectuare a recepţiei sau autoreceptiei, 2% din preţul produsului, lucrării sau prestaţiei ce trebuiau recepţionate, dacă nu se aplică penalităţile pentru intirzierea executării obligaţiei potrivit pct. 1 lit. a);
3.pentru neexecutarea un natura a obligaţiei asumate prin contract, la data expirării duratei corespunzătoare îndeplinirii sarcinii din planul anual, 8% din preţul produsului, lucrării sau prestaţiei neexecutate;
4.pentru încălcarea obligaţiilor privitoare la:
a)marcare, stantare, etichetare sau trimiterea actelor de livrare ce trebuie să însoţească documentele de transport, 1% din preţul fiecărui lot astfel livrat;
b)trimiterea certificatelor de calitate, a buletinelor de analiza, a instrucţiunilor de folosire sau cărţii tehnice a produsului şi a certificatelor de garanţie, 2% din preţul fiecărui lot astfel livrat;
5.pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii preţului, de la data cînd acesta este datorat pînă la efectuarea plăţii, 0,1% în primele 10 zile, 0,2% în următoarele 20 de zile şi 0,3% în perioada ce depăşeşte 30 de zile, din suma ce trebuia achitată;
6.pentru fiecare zi de refuz nejustificat al plăţii preţului sau de nerestituire a unei sume încasate, fără indreptatire, de la data refuzului pînă la data plăţii, respectiv de la data încasării sumei nedatorate pînă la restituirea acesteia, 0,3% din valoarea preţului neachitat sau a sumei nerestituite, după caz;
7.pentru înstrăinarea sau consumarea de produse preluate în custodie, fără consimţămîntul prealabil al unităţii în favoarea căreia s-a constituit custodia, 10% din valoarea produselor înstrăinate sau consumate.
Părţile vor putea stabili prin contracte penalităţi mai mari decît cele prevăzute în prezentul articol, precum şi aplicarea de penalităţi pentru încălcarea altor obligaţii decît cele prevăzute la pct. 1-7, ţinînd seama de specificul relaţiilor economice pentru care au încheiat contractul.
Litigiile patrimoniale dintre unităţile socialiste cu privire la neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractelor economice se soluţionează de Arbitrajul de Stat sau alte organe arbitrale, prevăzute de lege.
Activitatea de comerţ exterior şi de cooperare economică internationala constituie monopol de stat şi se desfăşoară potrivit politicii partidului şi statului privind lărgirea şi diversificarea relaţiilor economice externe, în concordanta cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.
Schimburile economice externe şi relaţiile de cooperare economică internationala se realizează prin contracte, ce se încheie în conformitate cu prevederile de plan, precum şi ale acordurilor de lungă durata, convenţiilor sau altor înţelegeri internaţionale la care Republica Socialistă România este parte.
În dezvoltarea relaţiilor economice externe cu toate ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare şi celelalte state se va asigura promovarea larga a acţiunilor de cooperare în producţie şi a celorlalte forme de cooperare economică internationala şi, pe aceasta baza, realizarea echilibrului între importuri şi exporturi, îndeosebi prin încheierea de contracte în contrapartida pe termen lung.
Importurile de instalaţii, maşini, utilaje şi subansamble se vor angaja cu precădere în cadrul acţiunilor de cooperare şi al acţiunilor de export în contrapartida de produse din ramura construcţiei de maşini.
În cadrul acţiunilor de cooperare economică internationala se va urmări totodată constituirea de societăţi mixte şi alte forme de cooperare în producţie pentru realizarea de obiective complexe, executarea de construcţii industriale şi civile, prestarea activităţilor de inginerie tehnologică, consultanţa, asistenţa tehnica, efectuarea unor acţiuni de interes comun.
Activitatea de comerţ exterior şi de cooperare economică internationala se desfăşoară pe baza următoarelor categorii de contracte:
a)contracte externe încheiate cu parteneri străini;
b)contracte interne pentru realizarea operaţiilor de export, import şi cooperare economică internationala, încheiate între unităţile producătoare pentru export sau beneficiare de importuri şi întreprinderile de comerţ exterior.Secţiunea 2 Contracte externe
A. Încheierea contractelor
Ofertarea şi contractarea de către unitatea de comerţ exterior a mărfurilor de export se vor face numai în condiţiile prevăzute de lege, prin promovarea produselor, lucrărilor şi serviciilor care asigura valorificarea superioară a resurselor materiale utilizate, au un nivel calitativ ridicat şi sînt competitive pe piaţa externa. De asemenea, se va urmări extinderea exporturilor care valorifica conceptia proprie, sub forma de licenţe, documentaţii tehnice şi livrări complexe.
Oferta se elaborează de unităţile de comerţ exterior, pe baza prospectarii pieţei externe şi a prevederilor din convenţiile interne, încheiate potrivit legii, referitoare la fondul de marfa în structura sortimentala şi eşalonarea prevăzute prin plan, pentru fiecare unitate producătoare, precum şi la parametrii de calitate şi celelalte condiţii necesare realizării exportului.
În cazul în care partenerii străini solicita livrarea unor mărfuri cu caracteristici diferite faţă de cele prevăzute în convenţiile de la alin. 2, oferta se definitiveaza cu acordul unităţii producătoare.
Oferta va cuprinde condiţiile şi modalităţile de plată, finanţare sau creditare şi celelalte elemente necesare pentru încheierea contractului, precum şi termenul în care poate să fie acceptată.
Unităţile producătoare sînt obligate să ofere şi sa pună în fabricaţie pentru export, precum şi pentru realizarea diverselor forme de cooperare internationala, acele produse care au un nivel tehnic şi calitativ ridicat, asigura valorificarea superioară a materiilor prime şi sînt competitive pe pieţele externe.
Contractarea mărfurilor la import se face urmărindu-se asigurarea echilibrului între importuri şi exporturi prin analiza comparativa şi negocierea ofertelor partenerilor străini sau prin emiterea de comenzi, ţinînd seama de prospectarea pieţei externe.
Pentru încheierea contractului se va da prioritate, în condiţiile prevăzute de lege, ofertei care asigura satisfacerea optima a cerinţelor dezvoltării economiei naţionale şi a relaţiilor economice externe.
Unităţile de comerţ exterior vor acţiona pentru încheierea, cu precădere, de contracte externe pe termen lung.
În acest scop:
a)contractele de lungă durata se încheie, de regula, pe perioade de 5 ani sau mai mari;
b)contractele pentru importul materiilor prime de baza se stabilesc astfel încît să asigure aprovizionarea acestora pe perioade de 15-25 ani;
c)contractele de cooperare economică internationala pentru livrări de mărfuri, coproductie, prestări de servicii şi executări de lucrări în condiţii de reciprocitate, se stabilesc îndeosebi pe perioade de 10-15 ani;
d)contractele de cooperare pentru construirea şi exploatarea în comun cu partenerul străin de obiective economice noi în Republica Socialistă România sau în străinătate, precum şi pentru modernizarea de unităţi existente în industrie, agricultura şi alte ramuri sau pentru realizarea de acţiuni comerciale pe terţe pieţe, se stabilesc pe întreaga perioadă de realizare a obiectivului cooperării.
Contractele externe se vor putea stabili şi pe durate mai scurte, în funcţie de ciclul de fabricaţie al produselor sau de particularităţile prestaţiilor convenite.
La anumite mărfuri, în special maşini, utilaje şi instalaţii complexe, la care asigurarea calităţii produselor, a performantelor tehnice şi comportarea în exploatare sînt hotaritoare pentru păstrarea pieţelor externe, unităţile de comerţ exterior vor încheia, concomitent cu contractul extern de livrare, contractul de "service" şi vor lua măsuri corespunzătoare pentru asigurarea acestei activităţi şi a pieselor de schimb necesare.
Contractele de cooperare privind exporturile complexe - instalaţii şi alte obiective executate în străinătate - se încheie şi se realizează, în condiţiile prevăzute prin decret al Consiliului de Stat, de către centrale industriale sau alte unităţi economice, în calitate de furnizor general.
Furnizorul general răspunde de realizarea exportului complex, în condiţiile şi la termenele prevăzute în contractul extern, în care scop trebuie să asigure, în principal:
a)contractarea utilajelor, materialelor, subansamblelor, liniilor tehnologice, echipamentelor cu subfurnizorii, a lucrărilor de cercetare şi proiectare cu proiectantul general, precum şi a lucrărilor de construcţii-montaj şi serviciilor de specialitate cu antreprenorul general;
b)livrarea, recepţia şi transportul instalaţiilor, utilajelor, materialelor şi documentaţiilor exportate, controlul calităţii acestora, conform reglementărilor în vigoare;
c)punerea în funcţiune a instalaţiei contractate, efectuarea probelor pentru demonstrarea realizării parametrilor proiectati, executarea eventualelor remedieri, predarea instalaţiei şi îndeplinirea obligaţiilor în perioada de garanţie, conform prevederilor contractului extern;
d)asistenţa tehnica şi pregătirea personalului beneficiarului extern, în ţara sau pe santierele din străinătate, în condiţiile convenite cu partenerul străin;
e)eficienta şi competitivitatea exporturilor complexe şi încasarea în termen a drepturilor cuvenite prin livrările şi lucrările executate.
Contractele privind importurile de instalaţii complexe, precum şi contractele pentru constituirea de societăţi mixte, se încheie potrivit reglementărilor specifice prevăzute de lege în aceste domenii.
Prevederile art. 53-57 se aplică în mod corespunzător şi pentru contractele externe ce au ca obiect prestări de servicii sau executări de lucrări.
Contractele externe de export, import şi de cooperare economică internationala se încheie de către întreprinderile de comerţ exterior, precum şi de către centrale, unităţi producătoare, executante de lucrări sau prestatoare de servicii, autorizate, potrivit legii, să efectueze direct operaţii comerciale pe piaţa externa.
Unităţile economice prevăzute la alin. 1 au autonomie în prospectarea pieţei externe, alegerea partenerilor străini, negocierea şi încheierea contractelor, cu respectarea dispoziţiilor legale.
În funcţie de natura şi obiectul operaţiei comerciale pot fi încheiate contracte de vînzare-cumpărare, de cooperare în producţie, executare de lucrări, depozit, mandat şi reprezentare comercială, acordare de asistenţa tehnica, întreţinere de maşini, utilaje şi instalaţii, transport şi expeditii internaţionale, constituire de societăţi mixte, transfer de tehnologie, asigurări, turism şi altele, practicate în relaţiile comerciale internaţionale.
Pentru facilitarea încheierii şi executării contractelor externe, pot fi folosite condiţii generale, contracte tip, contracte cadru şi alte forme de unificare a practicilor comerciale pe piaţa internationala.
Raporturile contractuale cu partenerii străini, precum şi modificarea acestor raporturi, se constata în forma scrisă, cu respectarea condiţiilor pentru validitatea convenţiilor.
Contractele externe se încheie prin acordul părţilor şi trebuie să cuprindă, în funcţie de specificul operaţiei de comerţ exterior, în principal:
a)identificarea părţilor şi reprezentanţilor lor, precum şi determinarea obiectului contractului;
b)durata contractului, termenele şi locul de executare a obligaţiilor, modalităţile de recepţie şi de rezolvare a eventualelor reclamaţii;
c)preţul şi modalitatea de plată, măsurile pentru prevenirea unor eventuale deprecieri monetare;
d)garanţiile privind calitatea mărfii, condiţiile de ambalaj, marcare şi etichetare, expediere şi transport;
e)clauze asiguratorii corespunzătoare, ţinînd seama de tendintele conjuncturii externe şi interesele economiei naţionale;
f)răspunderile contractuale ale părţilor, legislaţia aplicabilă şi jurisdicţia competenţa, precum şi alte clauze necesare, care se vor conveni de către părţi, în condiţiile stabilite prin Codul general al activităţii de comerţ exterior al Republicii Socialiste România.
Contractul poate fi modificat numai prin acordul de voinţa al părţilor.
B. Executarea contractelor externe
Unităţile socialiste răspund de livrarea la termen a mărfurilor destinate exportului, cu respectarea condiţiilor de calitate şi a performantelor tehnice ale acestora, de asigurarea controlului exigent al calităţii produselor provenite din import, precum şi de îndeplinirea tuturor obligaţiilor pe care şi le-au asumat prin contractele încheiate.
Unităţile de comerţ exterior sînt obligate să asigure încasarea integrală şi la timp a preţului mărfurilor exportate sau, după caz, primirea mărfurilor în contrapartida, precum şi realizarea tuturor celorlalte drepturi ce li se cuvin potrivit contractului.
Obligaţiile de livrare a produselor destinate exportului, prevăzute în contractele economice, rămîn în vigoare pe toată durata de valabilitate a angajamentelor stabilite în raporturile cu partenerii străini şi în limitele prevăzute în contractele încheiate cu aceştia.
Pentru asigurarea executării contractelor de export şi de cooperare economică internationala, întreprinderile de comerţ exterior împreună cu unităţile producătoare vor stabili programe pentru fiecare contract, care vor cuprinde măsuri privind realizarea produselor, organizarea cooperării între întreprinderi, a "service"-ului şi asistenţei tehnice.
Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi întreprinderile de comerţ exterior vor controla, prin reprezentanţii proprii, la uzine şi fabrici, modul cum se introduc în fabricaţie şi se realizează mărfurile contractate la export, precum şi în cadrul acţiunilor de cooperare economică internationala, vor determina luarea de măsuri operative pentru respectarea obligaţiilor contractuale şi nu vor admite livrarea către partenerii străini a produselor care nu corespund condiţiilor contractuale.
Pentru produsele destinate exportului, inclusiv în cadrul acţiunilor de cooperare, în special maşini, utilaje, instalaţii, la care asigurarea calităţii produselor, a performantelor tehnice şi comportarea în exploatare sînt hotaritoare în promovarea exporturilor, întreprinderile de comerţ exterior pot efectua controlul calităţii prin organe specializate de control pe bază de contract.
Organele de control tehnic al calităţii din unităţi şi cele ale Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor vor controla pe fluxuri de fabricaţie modul cum se respecta procesele tehnologice, pentru a evita producerea de mărfuri necorespunzătoare calitativ faţă de prevederile din contracte.
Controlul calităţii mărfurilor provenite din import se asigura în condiţiile stabilite prin decret al Consiliului de Stat.
Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Socialiste România poate, potrivit legii, să efectueze controlul calitativ şi cantitativ al mărfurilor destinate exportului sau provenite din import, pe baza mandatului partenerilor străini sau, după caz, al întreprinderilor româneşti.
Orice import sau export se realizează numai pe bază de autorizaţie, eliberata de către Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, în condiţiile legii, pentru fiecare produs sau grupa de produse.
Unităţile producătoare îşi desfăşoară activitatea de comerţ exterior prin intermediul întreprinderilor de comerţ exterior, în afară de cazul în care sînt autorizate, potrivit legii, să efectueze direct operaţii comerciale pe piaţa externa.
Raporturile dintre unităţile producătoare şi întreprinderile de comerţ exterior, pentru desfăşurarea operaţiilor de export sau import, se stabilesc, în condiţiile legii, prin contracte economice de comision, contracte economice de livrare, executări de lucrări sau prestări de servicii pentru export.
La încheierea contractului economic de comision părţile sînt obligate sa stabilească:
a)operaţiunile comerciale care urmează a se efectua în nume propriu de către întreprinderea de comerţ exterior, pe seama unităţii economice care a împuternicit-o;
b)condiţiile de negociere a operaţiunilor de comerţ exterior şi documentaţiile tehnico-economice necesare îndeplinirii împuternicirii acordate;
c)alte elemente pentru concretizarea desfăşurării relaţiilor dintre părţi.
Unitatea producătoare răspunde de executarea obligaţiilor stabilite pe seama sa prin actele încheiate de către întreprinderea de comerţ exterior, în limitele împuternicirii acordate. Beneficiarii de importuri vor plati întreprinderii de comerţ exterior contravaloarea mărfurilor importate după vamuire.
Încheierea sau modificarea contractului extern, ca şi a oricărui alt act, în condiţii diferite de cele oferite de către unitatea producătoare, îi sînt opozabile acesteia numai dacă au fost efectuate cu acordul sau prealabil sau în măsura în care le-a confirmat.
Dreptul asupra mărfii şi riscurile corespunzătoare se transmit direct, în condiţiile contractului extern, de la unitatea producătoare pentru export la partenerul străin sau de la acesta la unitatea beneficiara de import, în funcţie de natura operaţiei de comerţ exterior.
Contractele economice de livrare, executări de lucrări sau prestări de servicii pentru export se încheie pe baza contractelor externe, în termen de 10 zile de la data primirii comenzilor emise de către întreprinderile de comerţ exterior. În condiţiile legii, aceste contracte pot fi încheiate şi înainte de contractele externe.
Contractele vor cuprinde obligaţii în stricta corelare cu contractele externe corespunzătoare.
Unităţile producătoare au obligaţia să asigure livrarea la termen şi în structura corespunzătoare a pieselor de schimb necesare pentru funcţionarea şi exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor exportate.
Contractelor interne pentru realizarea operaţiunilor de export şi import le sînt aplicabile, în raport de specificul activităţii de comerţ exterior, prevederile cap. II din prezenta lege.
Răspunderea patrimonială a părţilor pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contractul extern se stabileşte prin clauzele acestuia.
Întreprinderile de comerţ exterior, precum şi, după caz, unităţile autorizate să efectueze direct operaţiuni comerciale pe piaţa externa, vor urmări realizarea despăgubirilor ce li se cuvin pentru încălcarea obligaţiilor contractuale de către partenerul străin.
Unităţile producătoare răspund pentru toate pagubele sau cheltuielile suportate de întreprinderile de comerţ exterior ca urmare a unor pretenţii formulate de partenerii străini şi care sînt determinate de încălcarea obligaţiilor asumate de aceste unităţi prin contract.
Despăgubirile stabilite potrivit alin. 1 se datorează numai în măsura în care daunele nu sînt acoperite de penalităţi.
Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute în contractul economic de comision are drept consecinţa plata, de către partea în culpa, a următoarelor penalităţi:
a)pentru nerespectarea termenelor de inaintare a documentaţiilor tehnico-economice, stabilite prin contract, inclusiv a documentelor necesare încasării valorii mărfii livrate, 100 de lei pentru fiecare zi de întîrziere;
b)pentru nerezolvarea de către unitatea producătoare a reclamatiilor, a cererilor de daune sau penalităţi, formulate de partenerii străini, în termenele prevăzute în contractul extern, 0,03% pe luna, calculat la valoarea mărfii reclamate sau a pretenţiilor formulate;
c)pentru depăşirea de către întreprinderea de comerţ exterior a termenului prevăzut în contractul economic de comision pentru lansarea cererilor de oferta în exterior, precum şi pentru încălcarea termenului de transmitere a reclamatiilor externe, 0,01% pentru fiecare decada de întîrziere, calculată la valoarea specificatiei, fisei tehnice sau reclamaţiei externe întîrziate;
d)pentru nerespectarea termenului de încunoştiinţare a unităţii producătoare asupra imposibilităţii executării contractului extern din cauza de forta majoră sau din culpa partenerului străin, 50 de lei pentru fiecare zi de întîrziere;
e)pentru refuzul nejustificat al întreprinderii de comerţ exterior de a deconta în termen sumele încasate din vînzarea mărfurilor exportate, 0,3% pentru fiecare zi de întîrziere.
Intirzierea în efectuarea plăţii comisionului se penalizeaza potrivit reglementărilor legale referitoare la neplata preţului.
Dacă prejudiciul cauzat prin încălcarea unei obligaţii contractuale nu este acoperit de penalităţi, partea în culpa va plati daune în completare, pînă la acoperirea integrală a acestuia.
Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contractele economice de livrare pentru export atrage pentru partea în culpa plata dublului penalitatilor prevăzute la art. 47 pct. 1-6 inclusiv.
Pentru remiterea cu întîrziere de către unitatea producătoare a documentelor necesare încasării valorii mărfii livrate se aplică penalitatea prevăzută la art. 80 lit. a).
Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, fiecare în domeniul sau de activitate, răspund de încheierea şi executarea contractelor economice dintre unităţile socialiste, precum şi dintre acestea şi partenerii străini, în care scop sînt obligate sa ia măsuri pentru:
a)organizarea prospectarii pieţei interne şi externe, asigurarea constituirii portofoliului de comenzi de către unităţile în subordine;
b)organizarea procesului de încheiere a contractelor economice, de adaptare a acestora, în conformitate cu prevederile de plan;
c)asigurarea fundamentarii sarcinilor de plan pe bază de contracte, pentru acoperirea sarcinilor din întregul cincinal;
d)elaborarea planurilor de aprovizionare şi emiterea comenzilor, cu respectarea normelor şi normativelor de consum şi de stoc aprobate;
e)organizarea cooperării în producţie, adoptarea operativă a producţiei pentru satisfacerea cerinţelor pieţei interne şi externe, ridicarea calităţii şi competitivitatii produselor destinate exportului, valorificarea superioară a acestora pe piaţa externa;
f)urmărirea executării contractelor economice, îndeosebi sub aspectul respectării termenelor de livrare, cantităţii şi calităţii produselor;
g)luarea din timp a măsurilor necesare pentru prevenirea sau înlăturarea oricăror cauze care ar putea conduce la neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractelor;
h)întocmirea de cataloage comerciale şi actualizarea acestora.
Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe răspunde de buna desfăşurare a activităţii de contractare şi de asigurare pe bază de contracte a desfacerii producţiei şi a aprovizionarii tehnico-materiale la intern, în care scop:
a)asigura, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, fundamentarea pe bază de contract a sarcinilor de plan din domeniul desfacerii producţiei şi aprovizionarii tehnico-materiale;
b)asigura emiterea din timp a repartitiilor cu respectarea stricta a normelor de consum şi de stoc aprobate şi urmăreşte adaptarea şi definitivarea contractelor, în condiţiile prezentei legi;
c)controlează, la ministere, centrale şi întreprinderi, modul în care este organizată şi se desfăşoară activitatea de încheiere şi executare a contractelor economice; organizează şi răspunde de încheierea şi executarea contractelor economice prin reţeaua proprie de baze şi depozite;
d)ia măsuri operative pentru respectarea disciplinei contractuale şi adaptarea corespunzătoare a contractelor, în scopul asigurării continuităţii şi ritmicitatii producţiei, potrivit prevederilor de plan.
Băncile finanţatoare sînt obligate sa nu admită finanţarea şi creditarea lansării în fabricaţie, precum şi aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibil şi energie pentru produsele care nu au asigurata desfacerea prin contracte.
Curtea Superioară de Control Financiar, Ministerul Finanţelor şi organele de control financiar vor verifica, în cadrul atribuţiilor ce le revin, aplicarea prevederilor alin. 1.
Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale răspunde de contractarea fondului de marfa pentru export, a acţiunilor de cooperare economică internationala şi a importurilor necesare, în care scop:
a)asigura, împreună cu ministerele economice, celelalte organe centrale şi întreprinderile de comerţ exterior, acoperirea cu contracte externe a planului de export, import şi cooperare economică internationala, încheierea de contracte externe de lungă durata;
b)asigura, împreună cu celelalte ministere şi organe centrale, realizarea exportului de instalaţii şi obiective economice complexe, executarea de lucrări de construcţii şi montaj în străinătate, acordarea de asistenţa tehnica, precum şi activităţile de inginerie tehnologică, consultanţa şi alte activităţi asemănătoare;
c)urmăreşte încheierea, la timp, a contractelor între întreprinderile de comerţ exterior şi unităţile economice producătoare, executante de lucrări sau prestatoare de servicii, în vederea realizării integrale şi la termen a contractelor externe;
d)urmăreşte specificarea din timp de către ministere a mărfurilor din import, contractarea şi livrarea acestora potrivit necesităţilor producţiei şi realizării investiţiilor;
e)controlează introducerea în fabricaţie şi realizarea mărfurilor contractate la export, precum şi modul de îndeplinire a acţiunilor de cooperare economică internationala; ia măsuri, împreună cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, pentru efectuarea transporturilor internaţionale;
f)propune spre aprobare, în condiţiile legii, unităţile industriale şi agricole care urmează a se specializa pentru producţia de export.
Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi Ministerul Afacerilor Externe sînt împuternicite sa negocieze şi sa încheie, în condiţiile legii, acorduri, convenţii, protocoale şi alte înţelegeri comerciale şi de cooperare internationala.
Ministerele şi celelalte organe centrale pot negocia şi încheia, atunci cînd sînt împuternicite, acorduri, convenţii şi protocoale şi alte înţelegeri comerciale şi de cooperare economică internationala.
Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, ministerele şi celelalte organe centrale răspund de îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din înţelegerile încheiate cu alte state în domeniul relaţiilor economice externe.
Centralele, întreprinderile şi celelalte unităţi economice răspund de asigurarea disciplinei contractuale, atît în relaţiile interne, cît şi în cele cu partenerii străini, în care scop sînt obligate sa ia măsuri pentru:
a)constituirea portofoliului de comenzi, pe baza rezultatelor prospectarii pieţei interne şi externe;
b)organizarea şi participarea la tîrguri şi expoziţii de mostre, pregătirea, pe cheltuiala lor, de colecţii de mostre, cataloage, albume şi prospecte pentru produsele din profilul propriu de fabricaţie, în numărul necesar întreprinderii de comerţ exterior şi beneficiarilor interni, astfel încît să asigure cunoaşterea temeinica a caracteristicilor tehnico-economice ale mărfurilor ce fac obiectul contractelor;
c)încheierea de contracte economice pentru întreaga producţie prevăzută în planul cincinal, precum şi pe termen lung, în condiţiile prezentei legi;
d)adaptarea şi detalierea, potrivit legii, a contractelor încheiate;
e)realizarea sarcinilor ce le revin cu privire la cooperarea în producţie, orientarea producţiei în funcţie de cerinţele consumatorilor interni şi ale pieţei externe, precum şi cu privire la ridicarea calităţii şi competitivitatii produselor;
f)emiterea de comenzi pentru acoperirea necesarului de materii prime, materiale şi produse, din ţara şi din import, cu respectarea stricta a normelor şi normativelor de consum şi de stoc aprobate;
g)realizarea producţiei şi livrarea produselor contractate la termenele, în cantitatea şi calitatea stabilite în contractele încheiate, urmărirea ritmicitatii aprovizionarii tehnico-materiale conform nevoilor producţiei, folosirea cu maxima eficienta a tuturor resurselor materiale.
Fiecare unitate economică se ocupa nemijlocit şi răspunde de activitatea de comerţ exterior, chiar dacă nu intră în relaţii directe cu piaţa externa, ci îşi realizează aceasta activitate prin intermediul centralei sau întreprinderii de comerţ exterior.
În cazul în care îşi desfăşoară activitatea de comerţ exterior prin intermediul unei unităţi care realizează direct operaţii comerciale pe piaţa externa, unitatea economică este obligată sa participe, de regula, la prospectarea pieţei externe şi la negocierea sau contractarea produselor proprii.
Întreprinderile de comerţ exterior răspund, potrivit obiectului lor de activitate, de îndeplinirea planului de export şi valorificarea superioară a mărfurilor pe piaţa externa, precum şi de realizarea importurilor planificate, în condiţiile de calitate şi la termenele necesare unităţilor beneficiare, în care scop sînt obligate:
a)sa participe la licitaţii în străinătate, în condiţiile promovării continue a exportului de licenţe, maşini, utilaje, instalaţii complexe, lucrări de construcţii-montaj şi alte mărfuri şi servicii;
b)sa negocieze şi sa încheie contractele externe la preţurile cele mai avantajoase, în condiţii de plată şi de derulare care să fie în concordanta cu interesele şi cu posibilităţile financiare şi de producţie ale unităţilor economice producătoare sau beneficiare;
c)sa prospecteze permanent şi sistematic piaţa externa şi sa informeze unităţile producătoare asupra nivelului preţurilor şi tendinţelor pieţei externe la produsele care fac obiectul lor de activitate;
d)sa sprijine unităţile producătoare în orientarea şi adaptarea operativă a producţiei la cerinţele pieţei;
e)sa participe la tîrguri şi expoziţii internaţionale, sa organizeze reclama comercială, să asigure materiale de propaganda comercială, cataloage, prospecte şi alte materiale pentru produsele din nomenclatorul lor.
În atribuţiilor ce le revin, întreprinderile de comerţ exterior vor conlucra cu centrele şi unităţile economice care livreaza mărfuri la export sau care beneficiază de produse din import pentru asigurarea eficientei fiecărei operaţii de comerţ exterior în parte.
Prevederile acestui articol se aplică în mod corespunzător centralelor şi unităţilor economice autorizate, potrivit legii, să efectueze direct operaţii de comerţ exterior.
Contractele economice dintre unităţile socialiste se semnează de către directorul unităţii. Contractele externe se semnează de directorul întreprinderii de comerţ exterior sau, după caz, al unităţii autorizate să efectueze operaţii comerciale pe pieţe externe.
În condiţiile legii, contractul poate fi semnat de către o altă persoană imputernicita în acest scop.
Principalele contracte de import şi de export - în mod deosebit exportul şi importul de utilaje complexe şi acţiunile de cooperare în producţie - sînt semnate şi de directorul general al centralei, chiar dacă centrala sau unitatea care livreaza marfa la export sau primeşte produse din import acţionează pe pieţele externe prin intermediul unei unităţi de comerţ exterior.
Semnarea contractului se va face numai după exercitarea controlului preventiv, în condiţiile legii.
Membrii biroului executiv al consiliului oamenilor muncii răspund, potrivit legii, de stabilirea măsurilor necesare pentru încheierea la timp a contractelor interne şi externe şi de asigurarea livrării produselor şi îndeplinirea celorlalte obligaţii la termenele prevăzute în contracte.
Răspunderea membrilor biroului executiv nu exclude răspunderea directorului şi contabilului şef în angajarea cheltuielilor materiale şi băneşti.
În domeniul încheierii şi executării contractelor economice, personalul muncitor al unităţilor are, în principal, următoarele atribuţii:
a)sa fundamenteze tehnico-economic comenzile şi să le emita în termenele prevăzute de lege;
b)sa contracteze desfacerea producţiei şi aprovizionarea tehnico-materială în condiţiile şi termenele stabilite de lege;
c)sa întocmească toate lucrările legate de contractare, sa elaboreze contractul cu respectarea dispoziţiilor legale, cu un conţinut corespunzător, care să asigure executarea acestuia;
d)sa aducă la îndeplinire sarcinile ce-i revin cu privire la asigurarea calităţii produselor contractate, respectarea termenelor de expediţie, a condiţiilor de ambalare, efectuarea recepţiei, realizarea integrală a obligaţiilor asumate de unitate prin contract.
Persoanele vinovate de neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate de unităţile socialiste prin contractele interne, inclusiv cele privind activitatea de export, import şi cooperare economică internationala, precum şi prin contractele externe, răspund material şi disciplinar pentru prejudiciile cauzate, iar dacă fapta constituie infracţiune, penal şi civil, potrivit legii.
Persoana vinovata de săvîrşirea, în cadrul obligaţiilor de serviciu, a următoarelor fapte ce constituie abateri disciplinare, se sancţionează:
1.cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă:
a)lansarea în fabricaţie de produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte;
b)aprovizionarea cu materiale şi produse pentru realizarea unei producţii fără desfacerea asigurata;
2.cu retrogradarea în funcţie sau în categorie, în cadrul aceleiaşi profesii, pe o durată de 1-3 luni:
a)neasigurarea prin contracte a executării comenzilor care corespund normativelor de plan aprobate şi repartitiilor emise sau, după caz, contractelor externe;
b)neluarea măsurilor de organizare a încheierii contractelor economice;
c)neluarea măsurilor de realizare a obligaţiilor contractuale asumate de către părţile contractante;
d)neurmarirea şi neluarea de măsuri pentru încheierea şi executarea contractelor de către organele în subordinea cărora se afla părţile contractante şi coordonatorii de balante;
3.cu reducerea retributiei şi a indemnizaţiei de conducere pe 1-3 luni cu 5-10%, cu retragerea uneia sau mai multor gradatii sau trepte de retribuire pe 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi la nivelul de baza, diminuarea acestuia cu 5-10%, pe aceeaşi perioadă:
a)nerespectarea termenelor de emitere a comenzilor, a proiectelor de contract, precum şi de restituire de către beneficiar a contractului semnat;
b)încălcarea termenelor de conciliere a obiectiilor la contract sau de rezolvare a neintelegerilor ivite cu prilejul încheierii contractelor economice, inclusiv cele privind refuzul de a contracta.
În funcţie de gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvîrşită, gradul de vinovăţie a persoanei şi alte elemente prevăzute de lege, pentru abaterile de la disciplina contractuală, inclusiv cele de la pct. 1-3, se va putea aplica oricare alta sancţiune disciplinară prevăzută de Codul muncii.
Constatarea abaterii şi aplicarea sancţiunii se fac potrivit legii.
În cazul în care abaterile prevăzute la art. 94 se constata de către organe le de control ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, de organele de control bancare, ale Ministerului Finanţelor, ale Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi ale Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, aplicarea sancţiunii disciplinare se va face la propunerea organelor de control respective.
Lansarea în fabricaţie a unor produse care nu au asigurata desfacerea prin contracte interne sau externe sau efectuarea aprovizionarii pentru producţie cu încălcarea legii, prin care se creează pagube însemnate avutului obştesc, constituie infracţiune şi se pedepseşte în condiţiile art. 248 sau 249 Cod penal, după caz, dacă fapta nu întruneşte elementele unei infracţiuni mai grave.
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil, în măsura în care nu sînt potrivnice legii de faţa sau naturii raporturilor dintre unităţile socialiste.
Contractele model prevăzute la art. 14 se vor elabora în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti, precum şi acţiunilor de cooperare dintre unităţile de stat şi ale cooperaţiei sau ale altor organizaţii obşteşti.
NORMATIV
privind termenele de predare de către beneficiari, înaintea anului de plan în care se solicita livrarea, a comenzilor şi documentaţiilor tehnice de comanda, pentru maşinile şi utilajele cu perioade mai indelungate de pregătire tehnica şi organizatorică
| Grupa de produse | Termenele de predare in luni a comenzilor si documentatiilor tehnice, inaintea anului de plan pentru livrarile solicitate in: | ||
| Sem. I | Sem. II | ||
| 1 | 2 | 3 | |
| I. Utilaje ce se executa dupa proiecte de executie | |||
| 1. Masini si utilaje tehnologice pentru industria metalurgica (instalatii de aglomerare, cocsochimice, furnale, otelarii cu convertizoare, laminoare si altele asemenea) | 6 (8) | 3 (8) | |
| 2. Utilaje tehnologice pentru industria chimica, prelucrarea titeiului, stuf, hirtie, celuloza (in stalatii de electroliza, de preparare a acidului sulfuric, azotic, desulfurari, piroliza si altele asemenea) | 6 (8) | 3 (8) | |
| 3. Masini si utilaje tehnologice pentru industria materialelor de constructii si refractare (linii de ciment, instalatii pentru produse refractare), masini si utilaje pentru industria lemnului, placi aglomerate | 6 (8) | 3 (8) | |
| 4. Masini si utilaje tehnologice pentru instalatii din industria alimentara si complexele agrozootehnice | 6 (8) | 3 (8) | |
| 5. Utilaje pentru ridicat, transportat si manipulat | 9 | 6 | |
| 6. Masini si utilaje pentru lucrari miniere (instalatii de haldat, excavatoare cu rotor si altele asemenea) | 6 (8) | 3 (8) | |
| 7. Pompe centrifugale cu grad de complexitate ridicat si cu motoare electrice speciale, din care: | |||
| - categoria III, IV (pompe speciale) | 13 | 10 | |
| - categoria V, VI si VII (pompe grele) | 15 | 12 | |
| 8. Ventilatoare industriale (echipate cu motoare electrice speciale) | 15 | 12 | |
| II. Utilaje ce se executa dupa chestionare tehnice | |||
| 1. Cazan de abur termoenergetic de 1035 t ab/h | 21 | 18 | |
| 2. Cazan de abur termoenergetic de 525 t ab/h | 18 | 9 | |
| 3. Cazan de abur de 105-420 t ab/h | 12 | 9 | |
| 4. Rest cazane de abur industrial si parti speciale centrale | 9 | 6 | |
| 5. Cazane de apa fierbinte pentru termoficare | 9 | 6 | |
| 6. Turbina cu abur de 600-700 MW | 29 | 24 | |
| 7. Turbina cu abur de 330 MW | 23 | 18 | |
| 8. Turbina cu abur de 50-160 MW | 21 | 18 | |
| 9. Rest turbine cu abur | 9 | 9 | |
| 10. Turbina hidraulica de 23,5 MW Francisc | 21 | 9 | |
| 11. Turbina hidraulica de 20-40 MW Kaplan | 18 | 9 | |
| 12. Rest turbine hidraulice | 12 | 9 | |
| 13. Motoare electrice sincron pentru utilaje energetice si speciale | 12 | 9 | |
| 14. Masini si utilaje pentru cercetari geologice, foraj si exploatarea sondelor | 12 | 9 | |
| III. Utilaje ce se comanda dupa cataloagele intreprinderilor furnizoare | |||
| 2. Masini-unelte agregate | 6 | 3 | |
| 3. Elemente pentru constructii si confectii metalice tipizate si refolosibile | 6 | 3 | |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.