Strategie

Strategia guvernamentală din 7 octombrie 2014

pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România - Orizont 2020

Emitent: Guvernul
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 743 din 13 octombrie 2014
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/162074(filă nouă)

Textul actului

100%

Cuprins

Partea ICadrul de dezvoltare strategică

1.Legislaţie aplicabilă şi corespondenţa dintre direcţiile de acţiune şi principiile SBA

2.Orientarea strategică fundamentală

3.Declaraţia de politică publică privind viziunea strategică şi misiunea guvernamentală

4.Scopul strategiei

5.Domeniul de aplicare

6.Responsabilităţi privind adoptarea şi aplicarea noii politici publice pentru sectorul IMM

7.Informaţii generale relevante privind situaţia actuală a IMM-urilor

8.Priorităţi, opţiuni de politici publice şi cadrul juridic actual

9.Definirea problemelor

10.Principii generale

11.Avantajul competitiv al IMM-urilor

12.Obiectivul general

13.Ţintele strategice, domeniile prioritare şi perspective privind evoluţia pieţelor

14.Direcţii de acţiune

15.Estimarea stadiului de dezvoltare a sectorului IMM la orizontul anului 2020

Partea a II-aPachetul de măsuri şi acţiuni guvernamentale

Direcţia de acţiune 1: Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului

1.Sprijinirea start-upurilor, cu accent pe sectoarele cu potenţial creativ şi în mediul rural

2.Sprijinirea dezvoltării educaţiei antreprenoriale la toate nivelurile de învăţământ şi stimularea antreprenoriatului social

3.Programe de sprijin antreprenorial (tutorat/mentorat, asistenţă/consiliere, role models etc.), inclusiv pentru grupurile sociale vulnerabile/defavorizate (de exemplu, femei antreprenor, tineri, imigranţi legali, şomeri, persoane ieşite din sistemul de protecţie socială, persoane cu dizabilităţi etc.)

4.Facilitarea înfiinţării de structuri moderne de sprijinire a afacerilor şi perfecţionarea celor existente (de exemplu, incubatoare/acceleratoare şi centre/hubs de afaceri, parcuri tehnologice/software şi industriale, clustere/poli de excelenţă, centre de design, centre de producţie locală, servicii de consultanţă în afaceri etc.)

5.Platforma online de orientare şi consiliere

6.Promovarea comportamentului etic în afaceri şi sprijinirea întreprinzătorilor oneşti care doresc să înceapă o afacere

7.Organizarea de evenimente şi campanii media

8.Platforme pentru start-upuri şi IMM-uri

9.Implementarea programului de "întreprindere simulată" şi "firmă de exerciţiu"

Direcţia de acţiune 2: Accesul IMM-urilor la finanţare adecvată

10.Sprijinirea creării, operaţionalizării şi dezvoltării de mecanisme şi instrumente pentru finanţarea IMM-urilor (inclusiv intermediari financiari şi vehicule investiţionale), care să implice şi investitori privaţi

11.Sprijinirea creării şi dezvoltării de reţele de investitori privaţi

12.Derularea de proiecte cu finanţare UE, în parteneriat public-privat

13.Vehicul tip venture capital, pentru finanţarea companiilor la început de drum

14.Programe care să implice şi finanţatori privaţi

15.Sporirea accesibilităţii fondurilor de microcreditare a IMM-urilor, aparţinând unor categorii sociale dezavantajate (femei, tineri, persoane cu dizabilităţi etc.)

Direcţia de acţiune 3: IMM-uri inovatoare

16.Încurajarea transferului tehnologic

17.Dezvoltarea competenţelor profesionale şi manageriale ale managerilor companiilor private

18.Dezvoltarea serviciilor de consultanţă de afaceri pentru IMM-uri

19.Dezvoltarea unui sistem de sprijin pentru inovare la nivel naţional

20.Încurajarea cooperării tehnico-economice a IMM-urilor cu marile întreprinderi, mai ales în domeniul inovării tehnologice şi comerciale

21.Sprijinirea valorificării avantajelor competitive ale IMM-urilor cu potenţial de dezvoltare extensivă şi promovarea avantajelor obţinerii dreptului de proprietate intelectuală/industrială/comercială

22.Susţinerea implementării/certificării sistemelor de management, precum şi a certificării voluntare a produselor şi/sau obţinerii etichetei ecologice pentru produse şi servicii

23.Sprijinirea conectării IMM-urilor la reţelele de CDI

Direcţia de acţiune 4: Accesul la pieţe şi internaţionalizarea IMM-urilor

24.Susţinerea dezvoltării comerţului electronic şi a altor forme de afaceri online

25.Stimularea formării şi dezvoltării de reţele de afaceri - incubatoare de afaceri, acceleratoare de afaceri

26.Întărirea capabilităţilor IMM-urilor pentru participarea la activităţile comerciale naţionale şi internaţionale

27.Stimularea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în activitatea IMM-urilor

Direcţia de acţiune 5: Reactivitatea administraţiei publice la nevoile IMM-urilor

28.Stimularea formelor asociative pentru creşterea puterii de negociere a IMM-urilor

29.Informare cu privire la legislaţia în domeniul IMM

30.Îmbunătăţirea calităţii şi operativităţii serviciilor publice destinate înfiinţării şi derulării afacerilor - one stop shop

31.Identificarea şi reducerea/simplificarea sarcinilor/ barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri

32.Îmbunătăţirea cadrului de reglementare a activităţii imm-urilor

Partea a III-aResurse financiare necesare implementării măsurilor

Abrevieri şi acronime

Strategia/SGIMMMA 2020 Denumirea prescurtată a prezentei strategii

CDS Cadrul de dezvoltare strategică

PMG Pachetul de măsuri guvernamentale

PA Planul de acţiune

POA Planurile operaţionale anuale

DA Direcţii de acţiune

CDI Cercetare-dezvoltare şi inovare

IMM Întreprinderi mici şi mijlocii

PFA Persoane fizice autorizate

II Întreprinderi individuale

IF Întreprinderi familiale

ONG Organizaţii nonguvernamentale

CAEN Rev. 2 Clasificarea activităţilor din economia

naţională Revizia 2

OG Ordonanţă a Guvernului

DIMMMAT Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi

Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism

OUG Ordonanţă de urgenţă a Guvernului

FNGCIMM S.A. - I.F.N. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru

Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. - I.F.N.

UE Uniunea Europeană

CE Comisia Europeană

SBA Small business act for Europe

SGG Secretariatul General al Guvernului

FRCG Fondul Român de Contragarantare

MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi

Persoanelor Vârstnice

MFP Ministerul Finanţelor Publice

MEN Ministerul Educaţiei Naţionale

ANC Autoritatea Naţională pentru Calificări

MSI Ministerul pentru Societatea Informaţională

ME Ministerul Economiei

Partea ICadrul de dezvoltare strategică

1.Legislaţie aplicabilă şi corespondenţa dintre direcţiile de acţiune şi principiile SBA

Principalele acte normative de interes pentru IMM-uri

Font 8

┌────┬──────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

│Nr. │ │ │

│crt.│ Domeniul │ Titlul actului normativ │

├────┼──────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 1.│Înfiinţare şi │Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării │

│ │funcţionare │întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările │

│ │ │ulterioare │

│ │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤

│ │ │Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi │

│ │ │completările ulterioare │

│ │ │Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările │

│ │ │ulterioare │

│ │ │Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu │

│ │ │modificările şi completările ulterioare │

│ │ │Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea │

│ │ │activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, │

│ │ │întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu │

│ │ │modificările şi completările ulterioare │

│ │ │Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, │

│ │ │republicată │

│ │ │Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea │

│ │ │înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către │

│ │ │întreprinzătorii debutanţi în afaceri, aprobată cu modificări prin │

│ │ │Legea nr. 301/2011, cu modificările şi completările ulterioare │

│ │ │Hotărârea Guvernului nr. 96/2011 privind aprobarea Normelor metodologice│

│ │ │de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru │

│ │ │stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către │

│ │ │întreprinzătorii tineri, cu modificările şi completările ulterioare │

│ 2.│Fiscalitate │Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările│

│ │ │ulterioare │

│ │ │Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, │

│ │ │republicată, cu modificările şi completările ulterioare │

│ │ │Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi │

│ │ │completările ulterioare │

│ 3.│Facilitare acces la │Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi │

│ │finanţare IMM │stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările │

│ │ │ulterioare │

│ │ │Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2013 privind Programul de │

│ │ │garantare a creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, aprobată │

│ │ │cu modificări prin Legea nr. 8/2014 │

│ │ │Hotărârea Guvernului nr. 274/2013 privind acordarea ajutoarelor de │

│ │ │minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi │

│ │ │mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare │

│ │ │Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2010 pentru aprobarea Acordului-cadru │

│ │ │dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind │

│ │ │implementarea Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea │

│ │ │disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, │

│ │ │semnat la Berna la 7 septembrie 2010 │

│ 4.│Simplificare │Hotărârea Guvernului nr. 166/2003 privind acordarea unor facilităţi │

│ │administrativă │fiscale studenţilor care doresc să înfiinţeze o afacere proprie │

│ │ │Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de │

│ │ │insolvenţă │

│ 5.│Relaţii de muncă şi │Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi │

│ │industriale │completările ulterioare │

│ │ │Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările │

│ │ │ulterioare │

│ │ │Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările │

│ │ │ulterioare │

│ │ │Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor │

│ │ │metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii │

│ │ │în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare │

│ │ │Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli │

│ │ │profesionale, republicată │

│ │ │Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între │

│ │ │femei şi bărbaţi, republicată │

│ │ │Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată │

│ │ │Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter │

│ │ │ocazional desfăşurate de zilieri, cu modificările şi completările │

│ │ │ulterioare │

│ │ │Hotărârea Guvernului nr. 377/2002 pentru aprobarea Procedurilor privind │

│ │ │accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, │

│ │ │modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora, │

│ │ │cu modificările şi completările ulterioare │

│ │ │Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2011 privind condiţiile de funcţionare, │

│ │ │precum şi procedura de autorizare a agentului de muncă temporară │

└────┴──────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Corespondenţa dintre direcţiile de acţiune şi principiile SBA

Font 8

│Cod │ Direcţii de acţiune │ Principii aplicabile │

│ │ (SGIMMMA 2020) │ (Small business act for Europe 2008) │

│ DA1│Sprijinirea │Principiul I │

│ │antreprenoriatului │Crearea unui mediu în care antreprenorii şi întreprinderile familiale │

│ │ │să poată prospera şi unde spiritul antreprenorial este recompensat │

│ │ │Principiul II │

│ │ │Asigurarea posibilităţii pentru antreprenorii cinstiţi care au dat │

│ │ │faliment de a beneficia în mod rapid de o a doua şansă │

│ DA2│Accesul IMM-urilor la │Principiul VI │

│ │finanţare adecvată │Facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare şi punerea în aplicare a │

│ │ │unui cadru juridic şi comercial care să favorizeze punctualitatea │

│ │ │plăţilor cu ocazia tranzacţiilor comerciale │

│ DA3│Accesul IMM-urilor la │Principiul VIII │

│ │abilităţi/competenţe │Promovarea ameliorării competenţelor în interiorul IMM-urilor şi a │

│ │şi inovare │tuturor formelor de inovaţie │

│ DA4│Accesul IMM-urilor la │Principiul VII │

│ │pieţe │Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile │

│ │ │oferite de piaţa internă a UE │

│ │ │Principiul IX │

│ │ │Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în │

│ │ │oportunităţi │

│ │ │Principiul X │

│ │ │Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creşterea │

│ │ │pieţelor │

│ DA5│Reactivitatea │Principiul III │

│ │administraţiei publice│Definirea regulilor după principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică" │

│ │la nevoile IMM-urilor │Principiul IV │

│ │ │Asigurarea reactivităţii administraţiilor la nevoile IMM-urilor │

│ │ │Principiul V │

│ │ │Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor: │

│ │ │facilitarea participării IMM-urilor la achiziţiile publice şi │

│ │ │exploatarea mai judicioasă a posibilităţilor oferite imm-urilor de a │

│ │ │beneficia de ajutoare de stat │

2.Orientarea strategică fundamentală

România de astăzi, stat membru al UE, are un uriaş potenţial de dezvoltare economică şi socială pe termen lung, existent îndeosebi la nivel local, acolo unde întreprinzătorii şi IMM-urile vor fi încurajate şi stimulate să valorifice, într-un mod profitabil şi judicios pentru societatea românească, oportunităţile de afaceri curente şi de perspectivă previzibilă. În acelaşi timp, vor fi susţinute, prin intervenţii publice adecvate, iniţiativele antreprenoriale orientate spre pieţe externe (Act local, think global), îndeosebi aflate în proximitatea României. Expunerea de motive a acestei orientări fundamentale a Strategiei este prezentată mai jos:

Gândiţi mai întâi la scară mică" (Think small first) este principiul fundamental al actualei politici comunitare, aplicabilă în sfera afacerilor mici şi mijlocii, care a fost statuată în documentul strategic al Comisiei Europene "Small Business Act for Europe" în anul 2008. În situaţia socioeconomică din prezent a României, principiul "Think small first" poate fi extins, într-un mod util pentru decidenţii politici, sub forma: "Priviţi mai întâi, la nivel local". Principala particularitate demografică a României, care o singularizează în rândul ţarilor comunitare, este procentul foarte mare al populaţiei rurale: circa 46% din totalul populaţiei.

Argumentaţia ce susţine pertinent utilitatea acestei interpretări extensive este următoarea:

1.O ţară este bogată numai în măsura în care are comunităţi locale prospere, bazate pe onestitate şi spirit antreprenorial manifest, dar şi pe o administraţie publică deschisă afacerilor. Deşi România beneficiază, în general, de o economie funcţională de piaţă, există numeroase disfuncţionalităţi ale acesteia manifestate într-o serie de sectoare economice, în special în mediul rural şi în micile oraşe, acolo unde funcţionează mai ales economii de subzistenţă şi unde administraţia publică se dovedeşte a nu fi suficient de receptivă la nevoile antreprenoriale locale. Desigur că există şi excepţii, dar acestea au o pondere redusă la scară naţională.

2.IMM-urile au de jucat, în primul rând, un rol socioeconomic local. De asemenea, în majoritatea lor, aceste întreprinderi nu au vocaţie de creştere şi dezvoltare a afacerii, rămânând pe întreaga durată de viaţă în aceeaşi clasă de mărime în care au fost create (în general, aceea de microîntreprindere). Privite în context local, IMM-urile constituie într-adevăr, "coloana vertebrală a unei economii" (naţionale sau europene), prin "însumarea" multor economii locale în care funcţionează "nenumărate" întreprinderi private micro, mici sau mijlocii. Dar, în ţara noastră, există un dezechilibru accentuat în ceea ce priveşte repartizarea întreprinderilor la nivel local, anumite zone polarizând un număr relativ mare de IMM-uri, în timp ce în multe altele funcţionează puţine întreprinderi, îndeosebi din categoria microîntreprinderilor.

3.În contextul globalizării tot mai accentuate, nicio economie naţională nu poate funcţiona în mod autarhic, ci numai interconectată cu alte economii la nivel regional sau mondial. Cu toate acestea, în prezent, foarte puţine IMM-uri autohtone fac afaceri dincolo de hotarele româneşti.

Acestor probleme, reale şi majore, ale economiei româneşti actuale, guvernul şi factorii implicaţi în consolidarea sectorului IMM sunt practic obligaţi să le găsească soluţii viabile şi să le implementeze în cadrul unor politici publice adecvate, nu neapărat exhaustive, ci mai degrabă cât mai bine focalizate. Drept urmare prezenta strategie guvernamentală privind dezvoltarea IMM-urilor este orientată, cu preponderenţă, înspre asigurarea condiţiilor necesare:

a)unei bune funcţionări a economiilor locale de piaţă;

b)abordării cu succes de către operatorii noştri economici a unor pieţe externe de interes, în special mai puţin competitive la nivel global.

3.Declaraţia de politică publică privind viziunea strategică şi misiunea guvernamentală

În viziunea Guvernului României, edificarea unui ecosistem antreprenorial viabil la nivel naţional la orizontul anului 2020 va permite funcţionarea interconectată a lanţurilor productive de IMM, răspândite la nivel local pe întreaga ţară, pe plan regional sau global, prioritare fiind lanţurile cu potenţial sporit de adăugare de valoare, ca, de pildă, clusterele şi polii de excelenţă sau reţelele industriale ori de servicii de înaltă calitate. Ecosistemul antreprenorial naţional va putea fi întemeiat pe structura consolidată a sectorului autohton al IMM-urilor, mai numeroase, mult mai active economic şi mai competitive decât sunt acestea în prezent, capabil să contribuie masiv la creşterea economică a României pe termen lung şi, implicit, la progresul social şi prosperitatea tuturor cetăţenilor ţării.

Guvernul României plasează întreprinderile active în centrul politicii sale economice de dezvoltare sustenabilă a ţării în perioada 2014-2020, adoptă o serie de măsuri strategice, alocă resurse publice importante şi întreprinde, prin instituţiile abilitate, acţiuni coerente, sistematice şi coordonate în vederea:

● încurajării spiritului antreprenorial şi a înfiinţării de noi întreprinderi economice;

● stimulării afacerilor mici şi mijlocii, curente şi de perspectivă previzibilă, în sensul creşterii competitivităţii acestora pe plan intern şi internaţional.

Guvernul va colabora activ cu toţi factorii, publici, privaţi, interni ori externi, care se declară interesaţi de aplicarea cu succes a prezentei strategii în economia naţională a României.

4.Scopul Strategiei

Strategia stabileşte politica Guvernului României pentru următorii şapte ani cu privire la:

● sprijinirea creşterii extensive şi intensive a sectorului IMM, cu accent pe sporirea numărului de IMM-uri active la nivel local şi pe pieţe externe de interes;

● creşterea densităţii IMM-urilor, în special în zonele unde aceasta se situează sub media europeană, în vederea diminuării disparităţilor regionale actuale.

5.Domeniul de aplicare

Prezenta strategie se aplică IMM-urilor definite în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

6.Responsabilităţi privind adoptarea şi aplicarea noii politici publice pentru sectorul IMM

DIMMMAT a fost desemnat de Guvern cu elaborarea şi monitorizarea implementării prezentei strategii, orientată pe termen mediu: trimestrul IV 2014-31 decembrie 2020.

Evaluarea progresului privind implementarea Strategiei se va realiza astfel:

a)prima revizuire va avea loc după doi ani de la debut, urmată, eventual, de măsuri concrete de îmbunătăţire a rezultatelor;

b)a doua revizuire - după următorii doi ani;

c)o evaluare ex-post a rezultatelor.

La solicitarea DIMMMAT, toate autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în domeniul economic din cadrul administraţiei publice centrale sau locale au obligaţia să contribuie la realizarea acestui document strategic, precum şi la transpunerea în realitate a prevederilor planului de implementare aferent. De asemenea, este necesară implicarea voluntară a mai multor instituţii şi organizaţii sau organisme din ţară ori din străinătate:

● autorităţi publice, instituţii şi agenţii guvernamentale, precum şi structuri ale administraţiei publice locale;

● patronate reprezentative la nivel naţional şi alte structuri asociative de afaceri (inclusiv asociaţii şi uniuni profesionale/de breaslă);

● IMM-uri din toate clasele de mărime, sectoarele de activitate şi structurile teritoriale;

● instituţii şi organizaţii de educaţie şi instruire, publice şi private;

● instituţii financiare, publice şi private;

● institute de CDI, publice şi private;

● întreprinderi private şi experţi independenţi din domeniul consultanţei de afaceri (servicii pentru dezvoltarea afacerilor);

● structuri asociative cu profil economico-social ale societăţii civile;

● uniuni sindicale reprezentative la nivel naţional;

● reprezentanţe în România ale diverselor organizaţii sau organisme internaţionale cu profil economico-financiar;

● instituţii şi organisme de profil.

7.Informaţii generale relevante privind situaţia actuală a IMM-urilor

Economia românească este susţinută de activitatea imm-urilor, precum şi a marilor companii, îndeosebi a celor cu capital majoritar străin, dar şi a celor cu capital de stat. Deşi au o pondere numerică de peste 99,7% din numărul total de întreprinderi, influenţa IMM-urilor asupra evoluţiei economice a ţării este mult mai redusă (de circa 55-56% din PIB). Întreprinderile formale joacă un anumit rol în economie, dar sectorul informal acoperă încă un segment foarte mare din aceasta. IMM-urile autohtone sunt luate în considerare mai mult "la pachet" cu marile întreprinderi, atunci când factorii de influenţă externi (precum s-a dovedit a fi recesiunea din perioada 2009-2011) afectează puternic şi în ansamblu activitatea economică şi stabilitatea socială.

Majoritatea întreprinderilor din România au pornit ca afaceri de familie, bazându-se pe un minimum de cunoştinţe ale persoanelor implicate în conducerea afacerii. Multe dintre aceste persoane nu au un bagaj suficient de cunoştinţe în materie de management sau marketing, iar întreprinderea nu dispune de resurse financiare suficiente pentru a dezvolta afacerea, prin derularea unor campanii de marketing ori de promovare a produselor. Nivelul educaţional şi tehnic al majorităţii IMM-urilor permite supravieţuirea economică a acestora, dar şansele de atragere, angajare şi menţinere în activitate a competenţelor, îndeosebi manageriale, tehnice şi de piaţă, sunt în continuare destul de limitate. Multe întreprinderi nu şi-au stabilit ţinte de penetrare a pieţei sau de creştere a cotei de piaţă, neconsiderând necesară atragerea şi angajarea unor specialişti, de exemplu, în calitatea produsului sau în promovarea acestuia pe piaţă, accentul fiind pus de obicei pe realizarea producţiei şi pe abilitatea patronului de a gestiona/de a menţine afacerea pe "linia de plutire". Date statistice relevante arată că circa 57% dintre microîntreprinderile actuale sunt întreprinderi de subzistenţă, care permit asigurarea unui oarecare nivel de trai numai proprietarului afacerii şi familiei acestuia.

În prezent, există o serie de instrumente de finanţare a afacerii provenite din surse financiare interne sau externe, dar care sunt, în general, greu accesibile IMM-urilor. Spre exemplu, pentru accesarea fondurilor europene pe bază de proiecte, foarte multe IMM-uri nu îndeplinesc condiţiile de eligibilitate întrucât nu dispun de fondurile necesare cofinanţării proiectului, participaţia proprie obligatorie fiind de minimum 15% din cheltuielile eligibile, ceea ce poate reprezenta uneori o sumă considerabilă, prohibitivă. În general, IMM-urile au acces la microfinanţarea oferită de o mulţime de IFN-uri şi, parţial, la creditarea bancară acordată de o serie de bănci comerciale, dar ambele forme implică costuri foarte mari de îndatorare în raport cu rata de rentabilitate a afacerii derulate. În ceea ce priveşte împrumutul bancar, băncile comerciale impun adesea condiţii de creditare prea restrictive pentru a putea fi respectate de către IMM-uri, care sunt astfel considerate nebancabile. În plus, împrumutul bancar este garantat fie de proprietarul afacerii în nume şi pe cont personal, fie de FNGCIMM S.A. - I.F.N., care percepe un comision semnificativ pentru acordarea garanţiilor cerute de banca creditoare.

În economia naţională se poate constata funcţionarea anumitor lanţuri productive (nu foarte numeroase) în care sunt implicate IMM-uri şi, de asemenea, se manifestă unele legături de cooperare pe orizontală ale acestor întreprinderi. Fiecare companie funcţionează, simultan, pe unul sau mai multe lanţuri de aprovizionare, având rol fie de furnizor, fie de client de produse sau servicii. Cu toate că multe dintre companii au relaţii tradiţionale, bazate pe încredere şi respect între partenerii comerciali, în practică, la nivel sectorial, apar adeseori disfuncţionalităţi, unele insurmontabile (cum ar fi, de pildă, întârzierea plăţilor sau lipsa infrastructurii logistice), pe lanţurile de cooperare şi valorificare a oportunităţilor de afaceri existente, ceea ce îngreunează derularea afacerilor şi limitează eficacitatea acestora.

8.Priorităţi, opţiuni de politici publice şi cadru juridic actual

Priorităţile Programului de guvernare 2013-2016 în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri autohton şi dezvoltarea sectorului IMM sunt:

1.îmbunătăţirea cadrului de reglementare existent;

2.promovarea educaţiei profesionale şi a culturii antreprenoriale;

3.acordarea de facilităţi fiscale în vederea creării de noi locuri de muncă;

4.îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare;

5.stimularea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare;

6.încurajarea parteneriatului public-privat.

Opţiunile de politici publice ale guvernului vizează, în general, îndeplinirea cerinţelor privind îmbunătăţirea mediului de afaceri autohton din perspectiva IMM-urilor:

● viziunea strategică de dezvoltare a ţării şi cadrul instituţional adecvat, corespunzător dimensionat şi cu capacitate administrativă de monitorizare şi evaluare a aplicării măsurilor guvernamentale;

● un nivel şi un cadru de reglementare mai bun, care să faciliteze conformitatea din partea tuturor operatorilor economici;

● educaţie de calitate, axată pe competenţe care să furnizeze calificările cerute de piaţa muncii şi de societate, în ansamblu;

● politici fiscale stimulative;

● parteneriate de tip public-privat, inclusiv ale administraţiilor locale, cu instituţii de cercetare-dezvoltare sau de învăţământ;

● reducerea costurilor monetare şi nemonetare ale deschiderii unei noi afaceri, în special prin diminuarea birocraţiei;

● reducerea sau eliminarea barierelor cu caracter excesiv la intrarea pe anumite pieţe;

● îmbunătăţirea procedurilor de insolvenţă în sensul reducerii costurilor monetare şi nemonetare ale derulării acesteia;

● implementarea politicilor de concurenţă în mediul de afaceri;

● şi, nu în ultimul rând, acceptarea socială a sectorului antreprenorial şi aprecierea rolului acestuia de către membrii societăţii româneşti.

Principalele opţiuni de politică publică aplicabile IMM-urilor privesc orientarea implantării/relocalizării de IMM-uri şi abordarea pieţelor de interes pentru acestea, precum şi procesul de dezvoltare/modernizare a ecosistemului naţional antreprenorial, astfel:

Opţiunea 1: Răspândirea IMM-urilor de jur-împrejurul marilor oraşe:

IMM-urile active în domeniile comerţ, servicii şi de mică sau medie producţie vor fi stimulate să se implanteze/să se relocalizeze în zone aflate în proximitatea locurilor în care există deja economii de piaţă funcţionale sau în care începe să se manifeste o cerere solvabilă, din ce în ce mai viguroasă, bazată pe implicarea tuturor factorilor interesaţi (autorităţi publice centrale şi locale, camere de comerţ şi organizaţii de afaceri, întreprinzători locali şi străini, finanţatori/garantori şi asigurători consultanţi regionali/ONG-uri, localnici etc.).

Opţiunea 2: Implantarea directă a IMM-urilor la nivel local în zone cu resurse:

IMM-urile active în industriile prelucrătoare ce prezintă oportunităţi clare de afaceri vor fi stimulate să se implanteze/să se relocalizeze în zone aflate în proximitatea resurselor naturale specifice (de exemplu, lemn, apă minerală/termală, teren roditor - de exemplu, ferma Balta Mare a Brăilei - sau terase viticole, halde de steril, deşeuri reciclabile din plastic/sticlă/hârtie etc.), la care să aibă acces direct şi neîngrădit. Şi în acest caz implicarea părţilor interesate, menţionate mai sus, este decisivă.

Opţiunea 3: Internaţionalizarea IMM-urilor:

IMM-urile din sfera CDI, din industriile aşa-numite creative, precum şi cele care au potenţial de expansiune externă (indiferent de sectorul de activitate specific) vor fi stimulate să se implanteze/să se relocalizeze după cum urmează:

a)în marile oraşe (localităţi urbane având peste 100 mii de locuitori);

b)în cadrul clusterelor şi al polilor de excelenţă (de exemplu, centre academice şi universitare, entităţi specifice CDI/ELI Măgurele şi transferului tehnologic, business hubs, acceleratoare de afaceri, centre regionale de export etc.);

c)în jurisdicţii din străinătate, prin deschiderea unor puncte de lucru proprii sau în parteneriat cu întreprinderi/instituţii străine, aflate pe respectivele ţări (joint-ventures, PPP etc.).

Totodată, aceste întreprinderi vor fi încurajate să ţintească cu prioritate pieţele de profil străine, mai ales:

(i)pieţe regionale, care sunt mai puţin competitive la nivel internaţional (cum ar fi cele aflate în proximitatea României: Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Georgia, Armenia etc.)

(ii)pieţe considerate a beneficia de o creştere rapidă pe plan internaţional.

Opţiunea 4. Reformarea şi modernizarea actualului sistem antreprenorial, pe baza sprijinului financiar şi logistic acordat de la nivel european:

Faza 1. Redefinirea şi restructurarea sistemului antreprenorial în perioada trimestrului IV 2014-2016

Faza 2. Deplina operaţionalizare a sistemului antreprenorial reformat, cu asigurarea interfeţelor şi a sinergiilor sistemice, în perioada 2017-2020

Faza 3. Creşterea şi expansiunea sistemului modernizat dincolo de anul 2020

9.Definirea problemelor

Problema de fond la nivel naţional:

În ultimele două decenii, principala problemă a Guvernului la scară naţională, sub aspect economico-social, a fost aceea că nu se întreprind suficient de multe afaceri formale în România în raport cu populaţia existentă (de circa 20,12 milioane locuitori, conform recensământului din octombrie 2011) şi cu potenţialul său general în contextul UE - 28 (ţara noastră fiind al şaptelea stat membru al UE ca populaţie), care să permită dezvoltarea sustenabilă a ţării pe termen lung. În plus, nu există suficiente afaceri de mari dimensiuni în România care să fie competitive la nivel internaţional/global.

Prezenta strategie se referă exclusiv la problema de fond privind numărul de afaceri legale de dimensiuni mici şi mijlocii.

Problema majoră la nivel local:

În ultimele peste două decenii, guvernele care s-au succedat la conducerea ţării nu au acordat atenţia cuvenită unei bune funcţionări a economiei de piaţă la nivel local, astfel încât, actualmente, principala problemă este iniţierea sau, după caz, revigorarea cererii locale de produse şi servicii căreia să îi răspundă într-un mod adecvat oferta întreprinderilor (existente sau nou-înfiinţate) din zona respectivă (mai ales în mediul rural şi în oraşele mici, acolo unde trăieşte peste jumătate din populaţia ţării, pe baza unor venituri modeste).

Problemele specifice IMM-urilor din România:

La nivel macroeconomic au fost identificate patru probleme actuale specifice IMM-urilor autohtone:

1.problema masei critice a IMM-urilor - prea puţine întreprinderi active în economie;

2.problema gabaritului afacerii/dimensiunii companiilor - prea puţine întreprinderi de mărime mijlocie;

3.problema structurii sectoriale - prea multe întreprinderi activează în domeniile serviciilor şi comerţului, mai ales în raport cu cele din serviciile prestate întreprinderilor;

4.problema rezilienţei noilor afaceri - două treimi dintre întreprinderile noi dispar de pe piaţă în primul an de viaţă.

Necesităţi pentru activitatea IMM-urilor autohtone:

La nivel microeconomic au fost identificate următoarele necesităţi pentru activitatea economică şi perspectivele de dezvoltare a IMM-urilor autohtone:

a)gestionarea corespunzătoare a fluxului de lichidităţi al întreprinderii;

b)capitalizarea adecvată a afacerii în funcţie de stadiul de evoluţie a întreprinderii, precum şi de perspectivele previzibile de dezvoltare a acesteia;

c)retehnologizarea întreprinderii (inclusiv în domeniul CDI) şi sporirea capacităţii de atragere şi păstrare în cadrul întreprinderii a talentelor creative individuale;

d)reducerea barierelor de intrare pe piaţă a noilor întreprinderi şi, respectiv, a barierelor de ieşire de pe piaţă a companiilor dovedite ca fiind neviabile (de înseşi rezultatele economico-financiare negative ale acestora);

e)consolidarea reţelelor de întreprinzători şi diseminarea informaţiilor de piaţă relevante în rândul acestora;

f)internaţionalizarea afacerilor companiei.

Prezenta strategie stabileşte căile şi mijloacele de intervenţie guvernamentală pentru soluţionarea, parţială sau integrală, a problemelor nominalizate.

10.Principii generale

Politica economică a guvernului se întemeiază pe premisa respectării de către toţi factorii implicaţi din mediul de afaceri autohton a următoarelor principii generale privind activitatea economică desfăşurată în România:

● libera iniţiativă economică;

● inviolabilitatea proprietăţii private;

● etica în afaceri;

● concurenţa liberă şi loială pe piaţă;

● tratarea egală şi echitabilă a tuturor operatorilor economici de către autoritatea publică;

● implicarea efectivă a tuturor factorilor interesaţi;

● creşterea transparenţei politicilor publice, a actului decizional şi a modului de aplicare a măsurilor de către Guvern;

● simplificarea şi reducerea sarcinilor administrative;

● responsabilitatea factorilor implicaţi şi, implicit, atragerea răspunderii corespunzătoare privind actele şi faptele de comerţ realizate;

● respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat la implementarea măsurilor de sprijin în favoarea IMM-urilor.

11.Avantajul competitiv al IMM-urilor

Avantajul competitiv al IMM-urilor este reprezentat de capacitatea înaltă a acestora de a crea locuri de muncă, de a genera bunăstare în mod sustenabil, de a atenua decalajele de dezvoltare dintre judeţe şi de a dezvolta clasa de mijloc din România, ca fundament al stabilităţii economice şi sociale a ţării.

12.Obiectivul general

Obiectivul general al Strategiei îl reprezintă crearea unui mediu favorabil afacerilor, iniţiativei private şi spiritului intreprenorial, stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor şi sprijinirea creşterii competitivităţii mediului de afaceri autohton pe plan local, regional, naţional, european şi internaţional prin creşterea semnificativă, sub aspect dimensional, sectorial şi regional, a soldului net de IMM-uri active economic, dezvoltarea întreprinderilor existente şi crearea de noi locuri de muncă până la sfârşitul anului 2020.

DIMMMAT va acţiona în vederea creării unor programe şi proiecte care să vizeze crearea de noi locuri de muncă, crearea de start-upuri şi spin-offuri, sprijinirea IMM-urilor inovatoare, creşterea competitivităţii IMM-urilor autohtone şi a capacităţii acestora de a exporta, precum şi dezvoltarea componentei de antreprenoriat social.

13.Ţintele strategice, domeniile prioritare şi perspective privind evoluţia pieţelor

Principal indicator de rezultat pentru anul 2020 este soldul net de IMM-uri active economic, care să depăşească pragul de 670 mii de întreprinderi în economia României. Guvernul consideră că obţinerea unui spor de circa 41,23% al numărului de IMM-uri active economic, în următorii aproximativ şapte ani, constituie un obiectiv strategic realist.

În termeni de "densitate a IMM-urilor la 1.000 de locuitori", atingerea acestei ţinte strategice înseamnă funcţionarea a circa 36 de întreprinderi la o mie de locuitori în 2020, faţă de 21,94 de întreprinderi la o mie de locuitori în 2012 (conform Eurostat).

În ceea ce priveşte angajaţii în sectorul IMM, Guvernul României consideră că trebuie depăşit pragul de 3,2 milioane angajaţi în IMM-urile active din economia României.

Ţintele strategice în sectorul IMM din România - Orizont 2020

Font 8

┌────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┬───────────────┐

│ Indicatori de performanţă │ 31 decembrie│31 decembrie │31 decembrie │ Spor │ 31 decembrie │

│ │ 2011 │ 2012 │ 2013 │ (2020/2013 │ 2020 │

├────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼───────────────┤

│Număr de IMM-uri active │ 435.778│ 437.126│ 474.416│ 195.584│ 670.000│

│conform CAEN Rev. 2 B-J, L-N │ │ │ │ │ (+ 41,23%)│

├────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────┴───────────────┤

│Ţinta IMM-uri active economic: Depăşirea pragului de 670.000 de IMM-uri active în economia României │

├────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┬───────────────┤

│Populaţia României │ 20.121.641│ 19.920.425│ 19.721.221│ -1.338.653│ 18.382.567│

│ │ │ │ │ │ (-6,79%)│

│Număr IMM-uri active la 1.000 de│ 21,66│ 21,94│ 24,06│ │ 36,45│

│de locuitori │ │ │ │ │ (+51,50%)│

│Ţinta densitate IMM: Creşterea cu peste 50% a densităţii IMM-urilor active │

│Număr total de angajaţi în │ 2.519.954│ 2.522.128│ 2.623.448│ 609.552│ 3.233.000│

│IMM-uri active │ │ │ │ │ (+ 23,23%)│

│Ţinta angajaţi în IMM-uri: Depăşirea pragului de 3,2 milioane de angajaţi în IMM-urile active din │

│economia României │

│Valoarea adăugată brută a │ 24.963│ 24.849│ 26.792│ 11.208│ 38.000│

│IMM-urilor (milioane eur) │ │ │ │ │ (+ 41,83%)│

│Contribuţia IMM-urilor la │ │ │ │ │ │

│valoarea adăugată brută │ 49,51%│ │ │ │ circa 60%│

│Ţinta valoarea adăugată brută (VAB) a IMM: Crearea unei VAB totale a IMM-urilor de 11.200 milioane eur,│

│în perioada 2013-2020 │

│Productivitatea muncii (euro/ │ 9.906│ 9.852│ 10.212│ 1.541│ 11.754 │

│salariat) │ │ │ │ │ (+ 15,09%)│

│Ţinta productivitatea muncii/salariat: Creşterea cu 15% în anul 2020, faţă de anul 2013 │

└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Sursa: Eurostat, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, calcule DIMMMAT.

Domenii prioritare de dezvoltare economică a IMM-urilor la orizontul anului 2020

Ţinând seama de stadiul dezvoltării IMM-urilor în România, creşterea competitivităţii acestora se traduce şi prin identificarea de oportunităţi de dezvoltare extensivă a acestora pe pieţe clasificate, în scopul asigurării unei creşteri durabile a produsului intern brut.

Astfel, din această perspectivă se poate aborda şi realizarea obiectivului subordonat 3 "Sprijinirea prioritară a IMM-urilor direct productive şi/sau creative din ramurile: industrie, industrii creative, agricultură, turism, IT, construcţii, transporturi şi servicii cu potenţial creativ".

1.În ceea ce priveşte oportunităţile de dezvoltare pentru sprijinirea prioritară a IMM-urilor direct productive, în tabelul de mai jos sunt ierarhizate sintetic diviziunile CAEN care corespund secţiunii economice a industriei prelucrătoare:

┌─────┬────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Nr. │ Diviziunea │ │

│ │ CAEN │ Denumirea CAEN Rev. 2 │

├─────┼────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 1 │ 10 │Industria alimentară │

│ 2 │ 13 │Fabricarea produselor textile │

│ 3 │ 15 │Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de │

│ │ │voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; │

│ │ │prepararea şi vopsirea blănurilor │

│ 4 │ 21 │Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a │

│ │ │preparatelor farmaceutice │

│ 5 │ 23 │Fabricarea altor produse din minerale nemetalice │

│ 6 │ 25 │Industria construcţiilor metalice şi a produselor din │

│ │ │metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii │

│ 7 │ 27 │Fabricarea echipamentelor electrice │

│ 8 │ 32 │Alte activităţi industriale n.c.a. │

│ 9 │ 14 │Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte │

│ 10 │ 17 │Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie │

│ 11 │ 18 │Tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor │

│ 12 │ 28 │Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. │

└─────┴────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘

Încadrarea în clase a IMM-urilor din perspectiva dezvoltării extensive competitive este următoarea:

● clasa A - oportunitate clară;

● clasa A - oportunitate clară cu posibilitatea de a trece în clasa inferioară;

● clasa B+ - oportunitate moderată, consolidată, cu posibilitatea de a trece în clasa superioară;

● clasa B - oportunitate moderată;

● Clasa B- - oportunitate moderată, cu posibilitatea de a trece în clasa inferioară.

În ceea ce priveşte oportunităţile de dezvoltare pentru sprijinirea prioritară a IMM-urilor creative menţionate, de asemenea, în obiectivul subordonat 3, crearea IMM-urilor trebuie concentrată pe servicii prestate întreprinderilor şi în special pe cele cu potenţial creativ, pentru a atinge valoarea indicatorului de convergenţă care se referă la raportul cifrei de afaceri a companiilor din comerţul cu ridicata şi amănuntul din totalul cifrei de afaceri comerţ şi servicii. În UE acest indicator are valoarea de 48-50%, în timp ce în România scade foarte încet. În anul 2011 valoarea era de 64,3%.

2.Domeniile creative de mare interes pentru stimularea creării şi dezvoltării de IMM-uri sunt:

│ Nr. │ Diviziune │ │

│ │ CAEN │ Denumirea CAEN Rev. 2 │

│ 1 │ 58 │Activităţi de editare │

│ 2 │ 59 │Activităţi de producţie cinematografică, video şi de │

│ │ │programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi │

│ │ │de editare muzicală │

│ 3 │ 62 │Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei │

│ 4 │ 63 │Activităţi de servicii informatice │

│ 5 │ 71 │Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de │

│ │ │testări şi analiză tehnică │

│ 6 │ 72 │Cercetare-dezvoltare │

│ 7 │ 73 │Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei │

│ 8 │ 74 │Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice │

│ 9 │ 85 │Învăţământ │

│ 10 │ 86 │Activităţi referitoare la sănătatea umană │

│ 11 │ 87 │Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă │

│ │ │socială, cu cazare │

│ 12 │ 90 │Activităţi de creaţie şi interpretare artistică │

│ 13 │ 91 │Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte │

│ │ │activităţi culturale │

│ 14 │ 93 │Activităţi sportive, recreative şi distractive │

Perspective privind evoluţia pieţelor cu creştere economică accelerată

Comerţul internaţional va fi factorul determinant al expansiunii globale în următorii 10 ani, pieţele cu ritm rapid de creştere economică (rapid-growth markets - RGMs) urmând a influenţa semnificativ piaţa mondială.

Este tot mai clar faptul că economia globală conturată după criza din ultimii ani are însuşiri diferite faţă de cea din anul 2008. Astfel, noua economie mondială este mai globalizată şi mai interconectată, având o influenţă mai puternică asupra pieţelor cu creştere economică accentuată. Statele şi organizaţiile care pot valorifica noile oportunităţi comerciale ce decurg din aceste caracteristici vor deţine o mai bună poziţie pe piaţă, care le va asigura o creştere economică puternică şi susţinută.

Estimările analiştilor indică o evoluţie a ritmului de creştere pe pieţele RGMs de la 4,7% în anul 2012 la 6,0% în 2014, însă cu anumite rezerve. Cu toate acestea, pieţele RGMs evoluează diferit chiar şi la nivel regional. Ritmul accelerat de creştere economică din aceste ţări este dat de creşterea populaţiei cu venituri medii şi dezvoltarea sectorului privat.

Economia mondială este în prezent mult mai globalizată, iar comerţul global va constitui principalul factor de creştere în următoarea decadă. Pieţele RGMs vor juca un rol-cheie în economia globală, schimburile comerciale dintre aceste pieţe se vor intensifica generând noi oportunităţi reciproce, care vor fi valorificate, de asemenea, şi de către pieţele dezvoltate, prin creşterea exporturilor acestora către pieţele RGMs.

Deşi neuniformă, refacerea activităţii economice care a început la finele anului 2012 devine un factor determinant al redresării economice globale. Extinderea schimburilor comerciale - între ţările vecine, între ţările RGMs şi între aceste ţări şi statele dezvoltate - stimulează creşterea economică la nivel global. Viteza de creştere însă variază atât de la o ţară la alta, cât şi de la o regiune la alta. Fiecare ţară se află la un anumit nivel de dezvoltare şi posedă propria moştenire economică şi propriul stoc de resurse. Ţările RGMs au adoptat o strategie comercială proprie în scopul obţinerii creşterii economice. Tranziţia economică pe care o parcurg rezidă în aplicarea avantajului comparativ, acesta având la bază fie costul scăzut al forţei de muncă, fie terenurile fertile sau solurile bogate în resurse. Ritmul lent de creştere din ţările dezvoltate şi sporirea influenţei pieţelor RGMs asupra economiei globale stimulează comerţul dintre acestea. Multe guverne din ţările RGMs negociază de mult timp eliminarea barierelor comerciale şi ale distorsiunilor pieţei în eforturile lor de a pătrunde pe pieţe mai mari, cu preţuri mai scăzute şi oportunităţi antreprenoriale. În acelaşi timp, îşi îmbunătăţesc infrastructura în scopul facilitării comerţului transfrontalier, dar şi a comerţului transcontinental.

Importanţa crescândă a economiilor RGMs şi a angajamentelor acestora faţă de dezvoltarea comerţului reprezintă, de departe, forţa care va remodela profund producţia şi cererea la nivel mondial.

Criza economică globală din perioada 2008-2009 a accelerat schimbarea polului de influenţă şi de putere economică dinspre pieţele mature spre ţările în curs de dezvoltare. Această schimbare - determinată de lanţurile de distribuţie, integrarea economică, concentrarea regională şi tehnologie - va remodela structura comerţului şi impactul acesteia asupra infrastructurii de transport, serviciilor, echipamentelor, operaţiunilor şi cadrului juridic şi de reglementare a schimburilor comerciale.

Îmbunătăţirea infrastructurii şi inovarea tehnologică, facilitarea accesului la resursele de apă şi de energie, telecomunicaţiile etc. transformă natura oportunităţilor din ţările RGMs. Interacţiunea dintre îmbunătăţirea infrastructurii şi tehnologia informaţională face posibile noi modele de afaceri şi de marketing. Inovarea duce la creşterea eficienţei pieţei.

Ţările RGMs vor deveni o forţă dominantă în comerţul global în următoarea decadă. Comerţul acestor ţări se va concentra, în special, pe relaţia cu Asia, Orientul Mijlociu şi Africa. Proliferarea acordurilor comerciale în ultimii ani a generat o diminuare a barierelor comerciale şi o creştere puternică a schimburilor comerciale regionale şi transregionale. Ţările RGMs vor deveni mai dependente reciproc şi mai puţin dependente de pieţele dezvoltate, ceea ce le va asigura o mai mică vulnerabilitate în perioadele de activitate mai slabă sau de volatilitate a pieţelor financiare din ţările dezvoltate.

Pieţe cu ritm accelerat de creştere economică prioritare pentru România:

┌──────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐

│ Ţara │ Rata de creştere a PIB (%) │ Rata inflaţiei (%) │

├──────────────┼───────┬───────┬───────┬───────┼───────┬───────┬───────┬───────┤

│ │ 2013 │ 2014 │ 2015 │ 2016 │ 2013 │ 2014 │ 2015 │ 2016 │

├──────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤

│Polonia │ 1,5 │ 2,8 │ 3,3 │ 3,6 │ 1,7 │ 2,5 │ 2,5 │ 2,5 │

│Republica Cehă│ - 0,5 │ 1,9 │ 2,7 │ 3,0 │ 2,2 │ 1,9 │ 2,2 │ 2,1 │

│Turcia │ 3,5 │ 5,4 │ 5,2 │ 5,2 │ 6,7 │ 5,4 │ 5,0 │ 4,6 │

│Federaţia Rusă│ 3,5 │ 4,0 │ 4,1 │ 4,1 │ 6,2 │ 5,4 │ 5,7 │ 5,4 │

└──────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

14.Direcţii de acţiune

Strategia este focalizată pe cinci direcţii de acţiune interdependenţe, dintre care:

● patru sunt orientate înspre operatorii economici (IMM-uri);

● una vizează administraţia publică, la nivel central şi local.

┌──────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Cod │ Direcţii de acţiune │

├──────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤

│DA 1 │Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului │

│DA 2 │Accesul IMM-urilor la finanţare adecvată │

│DA 3 │IMM-uri inovatoare │

│DA 4 │Accesul la pieţe şi internaţionalizarea IMM-urilor │

│DA 5 │Reactivitatea administraţiei publice la nevoile IMM-urilor │

└──────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘

15.Estimarea stadiului de dezvoltare a sectorului IMM la orizontul anului 2020

1.Un număr semnificativ de IMM-uri se vor afla în creştere spre companii mari sau îşi vor asigura un anumit segment de piaţă de pe piaţa locală. Aportul IMM-urilor la formarea PIB-ului naţional se va majora la circa 70%, fiind susţinut de progresul microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici către medii/mari. Această evoluţie este de natură să dinamizeze economia naţională şi să sporească rezistenţa acesteia la eventualele şocuri economico-financiare externe. Programele de sprijin al IMM-urilor derulate de autorităţile publice abilitate vor continua să stimuleze înfiinţarea de start-upuri şi spin-offuri.

2.Cu toate că vor exista IMM-uri cu expertiză tehnică relativ puternică, produsele lor nu vor fi, probabil, încă suficient de competitive la nivel mondial, în termeni de calitate şi preţ. Totuşi, prin politicile de promovare antreprenorială aplicate de Guvern, în parteneriat cu comunitatea de afaceri, întreprinzătorii vor beneficia de sprijin pentru obţinerea certificatelor de calitate, realizarea de investiţii în tehnologii care respectă standardele recunoscute la nivel european/internaţional, participarea la manifestări promoţionale internaţionale şi sesiuni de matchmaking etc. În urma sprijinului acordat pentru retehnologizare, însuşirea competenţelor manageriale şi instruirea personalului în folosirea noilor tehnologii, IMM-urile vor deveni din ce în ce mai competitive pe plan local sau regional, însă nu vor ajunge din urmă întreprinderile omoloage din statele membre avansate ale UE, care deţin deja un avans semnificativ din punctul de vedere al CDI şi al experienţei derulării afacerilor la nivel global.

3.Nu vor exista impedimente semnificative în accesul la sectorul financiar pentru acele IMM-uri care au competenţe suficiente şi sunt producătoare de produse competitive. Din ce în ce mai multe IMM-uri vor reuşi să câştige încrederea creditorilor/investitorilor datorită evoluţiei pozitive a indicatorilor lor de profitabilitate, precum şi a perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu. Cooperarea mai bună dintre bănci şi IMM-uri se va reflecta în relaxarea condiţiilor de creditare, în reducerea costurilor creditării, precum şi în acordarea de asistenţă financiară pentru acele întreprinderi care solicită finanţare pentru proiecte economice de anvergură mare (retehnologizare/ modernizare, CDI etc.).

4.Un număr semnificativ de IMM-uri îşi vor îmbunătăţi competitivitatea prin formarea de/accesul la clustere şi reţele de companii. Prin înlăturarea disfuncţionalităţilor de natură financiar-fiscală (întârzierea plăţilor, arierate, povară fiscală etc.) şi, respectiv, logistică (îndeosebi infrastructură deficitară de transport şi depozitare), lanţurile productive şi cele de aprovizionare/distribuţie vor fi mai bine integrate, facilitând derularea afacerilor pe baza sporirii încrederii reciproce între operatorii economici. IMM-urile vor fi încurajate să participe la clustere şi/sau reţele de întreprinderi din acelaşi domeniu de activitate sau unul conex, precum şi dintr-unul aflat în aval/amonte. În cadrul clusterelor şi/sau reţelelor, măsurile guvernamentale vor urmări să promoveze interconectarea imm-urilor, astfel încât acestea să se integreze cât mai uşor şi să formeze lanţuri valorice pe diverse domenii de activitate, capabile să determine creşteri semnificative într-o serie de ramuri economice.

5.Vor avea loc schimbări în economie, în principal de natură structurală, care vor determina o creştere a ponderii întreprinderilor mari şi medii în exportul de bunuri şi a ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii în exportul de servicii.

Partea a II-aPachetul de măsuri şi acţiuni guvernamentale

Direcţia de acţiune 1: Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului

Măsura 1: Sprijinirea start-upurilor, cu accent pe sectoarele cu potenţial creativ şi în mediul rural

DIMMMAT, împreună cu instituţiile implicate, va elabora studii de identificare a oportunităţilor/posibilităţilor de sprijin al antreprenoriatului în zonele cu densitate scăzută a IMM-urilor, va efectua campanii naţionale de promovare şi/sau dezvoltare a asocierii în cooperative şi în structuri constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare (conferinţe, acţiuni media în vederea popularizării exemplelor de bună practică). Va sprijini programele existente de creare şi dezvoltare de IMM-uri şi va elabora noi programe în acest sens.

Termen: 2015-2016

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, partenerii sociali

Măsura 2: Sprijinirea dezvoltării educaţiei antreprenoriale la toate nivelurile de învăţământ şi stimularea antreprenoriatului social

DIMMMAT va sprijini implementarea programelor "întreprindere simulată" şi "firmă de exerciţiu", în cadrul cărora se vor organiza parteneriate cu unităţi/instituţii de învăţământ atât din ţară, cât şi din străinătate, prin intermediul cărora elevii şi studenţii să practice rolul unui întreprinzător european.

Vor fi organizate programe de pregătire profesională pentru personalul IMM-urilor.

Va fi sprijinită pregătirea practică a viitorilor absolvenţi în IMM-uri, în condiţii similare viitoarelor locuri de muncă.

ANC va gestiona cererile formulate din partea întreprinderilor, mai ales din mediul rural şi oraşele mici, referitoare la necesarul de calificări şi competenţe pe care sistemul de învăţământ superior şi furnizorii de formare profesională să le ia în considerare pentru configurarea ofertelor de şcolarizare şi de educaţie şi formare profesională.

Pentru ca un absolvent să fie capabil să se reorienteze pe piaţa muncii spre a dezvolta propria afacere, DIMMMAT, împreună cu instituţiile implicate, va facilita o mai mare apropiere a studenţilor de antreprenori, vor fi oferite informaţii structurate cu privire la sistemele de sprijin şi ajutor financiar pentru antreprenori, instituţiile implicate vor încuraja/facilita participarea antreprenorilor la diverse cursuri de nivel universitar pentru a împărtăşi în mod direct din experienţa lor şi pentru a trezi interesul absolvenţilor pentru dezvoltarea propriilor afaceri. Va fi sprijinită organizarea de stagii de practică ale studenţilor în întreprinderi pentru a supune în mod direct studenţii la diferite experienţe antreprenoriale. Vor fi stimulate/încurajate activităţi extracurriculare care formează studenţii în spirit antreprenorial, precum organizarea şi lansarea de concursuri pentru a dezvolta spiritul competitiv în rândul tinerilor cu aptitudini antreprenoriale şi pentru a selecta şi premia cele mai îndrăzneţe activităţi de antreprenoriat.

Va fi implementat Programul România Hub, în cadrul căruia vor fi desfăşurate o serie de ateliere de lucru: "Mai aproape de tineri", "Start up Day", "Networking Day", "Webinars - Consiliere de grup", "Primul meu curs de antreprenoriat", "Vreau să fiu antreprenor", "Statul mai aproape de IMM", "Promovarea rezultatelor cercetării şi a produselor ce pot face obiectul unui transfer tehnologic în mediul de afaceri".

Se va efectua un turneu de promovare la nivel naţional a antreprenoriatului de succes. De asemenea, va fi elaborat un program de sprijin pentru crearea de platforme web care să promoveze oportunităţi de educaţie şi formare profesională pentru tineri (în special de antreprenoriat şi educaţie antreprenorială). În plus, va fi sprijinită încheierea de parteneriate între mediul privat şi şcoli pentru realizarea unor stagii de pregătire practică pentru profesori, în vederea îmbunătăţirii competenţelor profesionale antreprenoriale ale acestora.

Termen: trimestrul IV 2014-2016

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN, unităţi/instituţii de învăţământ, ANC, organizaţii patronale şi asociaţii reprezentative

Măsura 3: Programe de sprijin antreprenorial (tutorat/mentorat, asistenţă/consiliere, role models etc.), inclusiv pentru grupurile sociale vulnerabile/defavorizate (de exemplu, femei antreprenor, tineri, imigranţi legali, şomeri, persoane ieşite din sistemul de protecţie socială, persoane cu dizabilităţi etc.)

Măsura include programe şi proiecte pentru sprijinirea antreprenorilor în vederea diminuării diferenţelor locale de dezvoltare economică şi socială şi pentru stimularea antreprenoriatului, inclusiv a antreprenoriatului social.

Termen: 2015

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MMFPSPV

Măsura 4: Facilitarea înfiinţării de structuri moderne de sprijinire a afacerilor şi perfecţionarea celor existente (de exemplu, incubatoare/acceleratoare şi centre/hubs de afaceri, parcuri tehnologice/software şi industriale, clustere/poli de excelenţă, centre de design, centre de producţie locală, servicii de consultanţă în afaceri etc.)

DIMMMAT, împreună cu instituţiile implicate, va implementa programul România HUB, în vederea promovării culturii şi competenţelor antreprenoriale. De asemenea, DIMMMAT va elabora proiectul de lege privind incubatoarele de afaceri.

Termen: 2015

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN, partenerii sociali şi ONG-uri

Măsura 5: Platforma online de orientare şi consiliere

Va fi facilitat accesul la informare în ceea ce priveşte programele şi instrumentele europene dedicate start-upurilor şi IMM-urilor, precum şi dobândirea de cunoştinţe în domeniul inovării.

Termen: 2015

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MSI, patronate

Resurse: fonduri naţionale şi fonduri europene

Măsura 6: Promovarea comportamentului etic în afaceri şi sprijinirea întreprinzătorilor oneşti care doresc să înceapă o afacere

Vor fi organizate evenimente publice pe tema eticii în afaceri.

Termen: 2015

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, patronate

Măsura 7: Organizarea de evenimente şi campanii media

Prin intermediul acestora, reprezentanţi ai Guvernului şi antreprenori de succes vor explica comunităţilor rolul antreprenoriatului şi al companiilor tinere în dezvoltarea economică a zonelor respective.

Vor fi organizate evenimente, campanii media pentru promovarea iniţiativei antreprenoriale. Se va crea IMM-Center, pe plan regional, cu rol în promovarea iniţiativei antreprenoriale.

Termen: 2015

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, patronate şi asociaţii profesionale

Măsura 8: Platforme pentru start-upuri şi IMM-uri

Pe aceste platforme se pot înscrie start-upuri şi IMM-uri pentru oferirea de servicii, pentru a se face cunoscute de către companiile româneşti şi străine şi pentru prezentarea de oferte în vederea încheierii de contracte comerciale cu alţi parteneri.

Termen: 2016

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT şi MSI

Măsura 9: Extinderea implementării Programului "firmă de exerciţiu" şi "întreprindere simulată"

Va continua implementarea programului menţionat cu extinderea aplicării "firmei de exerciţiu" în şcoli cu alt profil decât cel economic.

Termen: 2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN

Finanţarea de la bugetul de stat de noi programe destinate IMM se va realiza în condiţiile art. 251 din Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu încadrarea în suma aprobată anual pentru această destinaţie, în bugetul DIMMMAT.

Direcţia de acţiune 2: Accesul IMM-urilor la finanţare adecvată

Măsura 10: Sprijinirea creării, operaţionalizării şi dezvoltării de mecanisme şi instrumente pentru finanţarea IMM-urilor (inclusiv intermediari financiari şi vehicule investiţionale), care să implice şi investitori privaţi

DIMMMAT, împreună cu instituţiile implicate, va implementa programe destinate sprijinirii IMM-urilor pentru înfiinţare, dezvoltare şi acces la finanţare. Se va înfiinţa un fond de investiţii cu capital de risc şi, de asemenea, se va crea Instituţia Mediatorului de Credite.

Se va crea o bancă pentru IMM-uri şi, de asemenea, un fond de investiţii cu capital de risc, cu rol de sprijin pentru IMM-uri, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Vor fi dezvoltate şi folosite: FNGCIMM şi FRCG, utilizându-se sistemul de garantare în procesul de inovare, invenţie şi crearea de noi produse.

Înfiinţarea fondului de investiţii cu capital de risc şi Instituţiei Mediatorului de Credite se va realiza cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Termen: trimestrul IV 2014-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN - activitatea pentru cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, FNGCIMM S.A. - I.F.N., partenerii sociali

Măsura 11: Sprijinirea creării şi dezvoltării de reţele de investitori privaţi

Se va crea cadrul legislativ de instituire a unor noi instrumente de finanţare a activităţii antreprenoriale privind business angels şi crowdfunding.

Termen: trimestrul IV 2014-2015

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT

Măsura 12: Derularea de proiecte cu finanţare UE, în parteneriat public-privat

Crearea de parteneriate între DIMMMAT şi mediul privat în vederea accesării şi implementării de proiecte cu finanţare europeană

Termen: 2015-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, organizaţii patronale şi asociaţii reprezentative

Măsura 13: Vehicul tip Venture capital, pentru finanţarea companiilor la început de drum

Se va oferi finanţare cu risc ridicat pentru companiile aflate la început de drum. Se va implica mediul de business în selectarea oportunităţilor de investiţii şi managementul investiţiilor.

Termen: 2017

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, organizaţii patronale şi asociaţii reprezentative

Măsura 14: Programe care să implice şi finanţatorii privaţi

Aceste programe vor implica finanţatorii privaţi, statul participând prin subvenţionarea unei părţi din dobânzi şi prin acordarea unor garanţii de stat.

Termen: 2015-2017

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MFP, FNGCIMM, FRC, ARB

Măsura 15: Sporirea accesibilităţii fondurilor de microcreditare a IMM-urilor, aparţinând unor categorii sociale dezavantajate (femei, tineri, persoane cu dizabilităţi etc.)

Se va crea un fond de microfinanţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, introducerea noilor tehnologii şi realizarea de produse ecologice.

Termen: 2017

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MFP, MMFPSPV

Direcţia de acţiune 3: IMM-uri inovatoare

Măsura 16: Încurajarea transferului tehnologic

DIMMMAT va facilita transferul de noi tehnologii şi cunoştinţe pentru IMM-uri, în scopul creşterii competitivităţii şi atractivităţii pentru pieţele externe ale întreprinderilor româneşti, prin organizarea unor parteneriate cu principalele centre de excelenţă în cercetare, inovare şi dezvoltare. În acest sens, IMM-urile vor primi consultanţă, sprijin şi informaţii despre ultimele tehnologii apărute pe piaţă. Se vor realiza, de asemenea, parteneriate cu universităţile în vederea oferirii unor studii de fezabilitate ale tehnologiilor şi pentru a coopera în cercetarea ştiinţifică.

Termen: 2015-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN, MSI, asociaţii profesionale şi patronate

Măsura 17: Dezvoltarea competenţelor profesionale şi manageriale ale managerilor companiilor private

Se va facilita accesul managerilor companiilor private la cursuri de specializare şi la programe de formare profesională.

Termen: 2015-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MMFPSPV, MEN, ANC, organizaţii patronale şi asociaţii reprezentative

Măsura 18: Dezvoltarea serviciilor de consultanţă de afaceri pentru IMM-uri

Se vor realiza studii pentru identificarea nevoilor şi tipurilor de servicii de consultanţă în afaceri. Se vor sprijini instituţiile din mediul de afaceri care furnizează servicii de consultanţă în afaceri. Se vor înfiinţa birouri de consultanţă în afaceri în zonele insuficient deservite şi se va implementa programul small business suport. Se va implementa Programul România Hub.

Termen: trimestrul IV 2014-2016

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT

Măsura 19: Dezvoltarea unui sistem de sprijin pentru inovare la nivel naţional

Se vor susţine campanii de conştientizare a IMM-urilor cu privire la necesitatea protejării naţionale, comunitare şi internaţionale a invenţiilor, mărcilor etc.

Se vor dezvolta programe de susţinere a spin-offurilor şi start-upurilor inovative

Termen: 2015-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN, ME, parteneri sociali

Măsura 20: Încurajarea cooperării tehnico-economice a IMM-urilor cu marile întreprinderi, mai ales în domeniul inovării tehnologice şi comerciale

DIMMMAT va susţine crearea de sinergii între companii mari şi IMM-uri, printr-un program naţional. De asemenea, va fi încurajată, prin scheme de ajutor de stat, formarea lanţurilor/circuitelor productive, prin concentrarea potenţialului economic al IMM-urilor în jurul marilor producători, în special al acelora din domenii de tehnologie înaltă/medie şi care deţin personal specializat şi resursele financiare corespunzătoare pentru a accesa cu succes pieţele internaţionale.

Va fi încurajată, prin scheme de ajutor de stat dedicate, formarea şi dezvoltarea de clustere inovative la nivel regional (în sectoare/ramuri economice cu potenţial confirmat de creştere în regiunile respective), precum şi cele de profil sectorial, în special în domenii tehnologice care susţin specializarea inteligentă şi asigură competitivitatea şi, în consecinţă, integrarea în condiţii avantajoase în fluxurile/circuitele productive internaţionale.

Termen: 2017

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, parteneri sociali

Măsura 21: Sprijinirea valorificării avantajelor competitive ale IMM-urilor cu potenţial de dezvoltare extensivă şi promovarea avantajelor obţinerii dreptului de proprietate intelectuală/ industrială/comercială

DIMMMAT va susţine crearea de parteneriate între IMM-uri, instituţii de învăţământ superior şi institute naţionale de cercetare-dezvoltare în vederea creşterii capacităţii de inovare a întreprinderii.

Termen: trimestrul IV 2014

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, ME, MEN

Măsura 22: Susţinerea implementării/certificării sistemelor de management, precum şi a certificării voluntare a produselor şi/sau obţinerii etichetei ecologice pentru produse şi servicii

Se vor crea programe pentru susţinerea implementării/certificării sistemelor de management, precum şi a certificării voluntare a produselor şi/sau obţinerii etichetei ecologice pentru produse şi servicii.

Termen: 2016

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN - activitatea pentru cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică

Măsura 23: Sprijinirea conectării IMM-urilor la reţelele de CDI

DIMMMAT, împreună cu partenerii de dialog, va crea parteneriate cu institutele de cercetare-dezvoltare-inovare în vederea susţinerii IMM-urilor inovative. De asemenea, DIMMMAT va colabora cu MEN în vederea corelării acţiunilor întreprinse în vederea conectării IMM-urilor la reţelele de CDI cu cele cuprinse în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020.

Termen: 2016-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, ME, MEN - activitatea pentru cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică

Direcţia de acţiune 4: Accesul la pieţe şi internaţionalizarea IMM-urilor

Măsura 24: Susţinerea dezvoltării comerţului electronic şi a altor forme de afaceri online

DIMMMAT va susţine crearea platformelor şi portalurilor web, unde întreprinzătorii îşi pot prezenta activitatea şi pot crea parteneriate de afaceri.

Termen: 2015

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MSI

Măsura 25: Stimularea formării şi dezvoltării de reţele de afaceri - incubatoare de afaceri, acceleratoare de afaceri

DIMMMAT va iniţia proiecte legislative privind incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri în vederea stabilirii cadrului legislativ pentru funcţionarea acestor structuri de sprijinire a afacerilor.

Termen: trimestrul IV 2014-2015

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT

Măsura 26: Întărirea capabilităţilor IMM-urilor pentru participarea la activităţile comerciale naţionale şi internaţionale

DIMMMAT va crea şi implementa programul Start-up Embassies, prin care reprezentanţii IMM-urilor cu potenţial de export vor fi puşi în contact cu diverşi investitori străini în vederea încheierii de contracte de export. Se vor susţine campanii de conştientizare a IMM-urilor care fac export sau cu potenţial de export cu privire la construirea şi promovarea de mărci proprii, branduri, precum şi instruire în tehnici de export. De asemenea, se vor organiza târguri şi misiuni economice atât intern, cât şi extern.

Termen: trimestrul IV 2014-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, ME, partenerii sociali

Măsura 27: Stimularea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în activitatea IMM-urilor

DIMMMAT va sprijini derularea de programe cu finanţare de la bugetul de stat, care vor avea ca prioritate stimularea investiţiilor în tehnologia informaţiilor (hardware şi software).

Termen: 2016-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT

Direcţia de acţiune 5: Reactivitatea administraţiei publice la nevoile IMM-urilor

Măsura 28: Stimularea formelor asociative pentru creşterea puterii de negociere a IMM-urilor

DIMMMAT va încuraja crearea şi dezvoltarea formelor asociative pentru IMM-uri, în vederea protejării cunoştinţelor tradiţionale (mărci colective), comercializării şi promovării produselor, prin realizarea unui cadru legislativ propice.

Termen: 2015-2016

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, asociaţii profesionale şi patronate

Măsura 29: Informare cu privire la legislaţia în domeniul IMM

Se vor organiza caravane pe regiuni de dezvoltare în scopul informării IMM despre legislaţia naţională şi UE.

Termen: trimestrul IV 2014-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT

Măsura 30: Îmbunătăţirea calităţii şi operativităţii serviciilor publice destinate înfiinţării şi derulării afacerilor - One Stop Shop

DIMMMAT va operaţionaliza Biroul unic One Stop Shop, în vederea reducerii sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri. Va fi realizat un portal unic al IMM-urilor din România.

Termen: 2015

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, MSI

Măsura 31: Identificarea şi reducerea/simplificarea sarcinilor/ barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri

DIMMMAT va susţine reducerea costurilor administrative. Se vor inventaria autorizaţiile, licenţele, permisele şi alte documente emise de autorităţile publice. Va fi implementat, de asemenea, principiul "o singură dată".

DIMMMAT va face propuneri de simplificare a sarcinilor administrative cu care se confruntă mediul privat.

DIMMMAT va susţine digitalizarea pe scară largă a proceselor de înfiinţare şi dezvoltare a întreprinderilor.

Termen: trimestrul IV 2014-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, SGG

Măsura 32: Îmbunătăţirea cadrului de reglementare a activităţii IMM-urilor

DIMMMAT, împreună cu instituţiile implicate, va identifica oportunităţile de sprijinire a antreprenoriatului în vederea creării unui cadru de reglementare care să contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri sigur şi predictibil.

Termen: trimestrul IV 2014-2020

Instituţii responsabile/implicate: DIMMMAT, partenerii de dialog social

Partea a III-aResurse financiare necesare implementării măsurilor

Din punctul de vedere al resurselor financiare ce vor fi utilizate în implementarea măsurilor şi acţiunilor mai sus menţionate, acestea vor fi utilizate cu respectarea dispoziţiilor tratatului fiscal, cu încadrarea în prevederile Legii bugetului de stat şi în conformitate cu Legea nr. 69/2010, cu modificările şi completările ulterioare, iar sumele utilizate se vor încadra în ţintele bugetare stabilite.

Totodată, resursele disponibile pentru intervalul de timp acoperit de prezenta strategie respectă prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, prezenta strategie este corelată cu alte programe, strategii şi proiecte derulate de către instituţii ale Guvernului României.