Ghid din 9 august 2019

Editor: Prof. Dr. Mircea Onofriescu

(C) Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019.

Grupul de Coordonare al procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber și punerea la dispoziție în comun a informațiilor și dovezilor cuprinse în acest ghid, precum și adaptarea lor la condițiile locale.

Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiții: (a) materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (b) persoanele sau instituțiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România; și (c) Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România să fie menționate ca sursă a acestor informații în toate copiile, reproducerile sau distribuțiile materialului.

Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății prin Ordinul ..... cu modificările și completările ulterioare și avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România.

PRECIZĂRI

Ghidurile clinice pentru Obstetrică și Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel național cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ginecologice și obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi și de alte specialități, precum și de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ginecologice și obstetricale.

Deși ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenționează să înlocuiască raționamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanțele individuale și opțiunea pacientei, precum și resursele, caracterele specifice și limitările instituțiilor de practică medicală. Este de așteptat ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raționament medical independent în contextul circumstanțial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcție de particularitățile acesteia, opțiunile diagnostice și curative disponibile.

Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informația conținută în ghid să fie corectă, redată cu acuratețe și susținută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane și/sau progresele cunoștințelor medicale, ele nu pot și nu garantează că informația conținută în ghid este în totalitate corectă și completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absența dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experților din cadrul specialității. Totuși, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere și opiniile tuturor clinicienilor și nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.

Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variații ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanțelor individuale și opțiunii pacientei, precum și resurselor și limitărilor specifice instituției sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale și documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat.

Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid își declină responsabilitatea legală pentru orice inacuratețe, informație percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu își asumă responsabilitatea nici pentru informațiile referitoare la produsele farmaceutice menționate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente și să confirme că informația conținută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă.

Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului față de altele similare care nu sunt menționate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs.

Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire și actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa www.sogr.ro.

CUPRINS1. Introducere2. Scop3. Metodologie de elaborare și revizie3.1. Etapele procesului de elaborare3.2. Principii3.3. Etapele procesului de revizie3.4. Data reviziei4. Structură5. Evaluare și diagnostic - indicațiile operației cezariene5.1. Obstrucția canalului de naștere5.2. Malformațiile vaginului5.3. Sarcina asociată cu cancer de col uterin5.4. Patologia cicatricială cervico-vagino-perineală5.5. Patologia asociată sarcinii5.6. Distocie osoasă5.7. Prezentațiile distocice5.8. Distocia de dinamică și de dilatație5.8.1. Distocia de dilatatie5.8.2. Distocia de dinamică5.9. Hipertensiunea arterială asociată sarcinii5.10. Sarcina multiplă5.11. Uterul cicatriceal5.12. Ruptura uterină5.13. Placenta praevia5.14. Decolarea prematură de placentă normal inserată5.15. Patologia cordonului ombilical5.16. Ruptura prematură de membrane5.17. Ruptura precoce de membrane5.18. Alte cauze de patologie ale anexelor fetale5.19. Infecții materne cu transmitere materno-fetală5.20. Suferința fetală acută5.21. Suferința fetală cronică5.22. Izoimunizarea Rh5.23. Malformații congenitale5.24. Operația cezariană în caz de făt mort5.25. Operația cezariană la cerere6. Conduită6.1. Intervalul de decizie în cazul operației cezariene de urgență6.2. Evaluarea preoperatorie6.3. Pregătirea pentru operația cezariană6.4. Tromboprofilaxia6.5. Management intraoperator6.5.1. Metode de prevenire a transmiterii HIV6.5.2. Incizia peretelui abdominal6.5.3. Histerotomie6.5.4. Extractia fătului6.5.5. Metode de extractie a placentei6.5.6. Controlul cavitătii uterine6.5.7. Folosirea uterotonicelor7. Urmărire și monitorizare7.1. Monitorizarea postoperatorie de rutină7.2. Îngrijirea plăgii operatorii7.3. Consilierea pacientei după operația cezariană8. Aspecte administrative8.1. Obținerea consimțământului informat8.2. Factori ce influențează decizia realizării operației cezariene9. Bibliografie10. Anexe

Anexa 1. Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 10 – 12 decembrie 2010

Anexa 2. Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29 – 30 Martie 2019

Anexa 3. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor

Anexa 4. Medicamentele menționate în ghid și utilizate în cazul operației cezariene

Anexa 5. Obținerea consimțământului informat pentru operația cezariană

Anexa 6. Formular de consimțământ informat

Anexa 7. Formular operație cezariană

Anexa 8. Clasificarea Robson

Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor (2010)

Comisia Consultativă de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății

Profesor Dr. Szabo Bela

Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiului Medicilor din România

Profesor Dr. Vlad Tica

Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România

Profesor Dr. Bogdan Marinescu

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu" București

Profesor Dr. Gabriel Bănceanu

Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii

Dr. Mihai Horga

Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului (2010)

Coordonator

Profesor Dr.Dimitrie Nanu

Scriitor

Dr. Roxana Șucu

Membri

Dr. Cristian Popescu

Dr. Claudia Mehedințu

Dr. Stelian Conci

Dr. Alexandru Ispas

Dr. Alexandru Matei

Dr. Luminița Udrea

Dr. Pătrașcu Georgeta

Mulțumiri

Mulțumiri experților care au revizuit ghidul:

Profesor Dr. Bogdan Marinescu

Conferențiar Dr. Liana Pleș

Mulțumim pentru colaborare în realizarea acestui ghid Prof. Dr. Silvia Stoicescu și Conf. Dr. Elena Copaciu.

Mulțumim Fondului ONU pentru Populație pentru sprijinul tehnic și financiar acordat procesului dezvoltării ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie.

Mulțumim Dr. Alexandru Epure pentru coordonarea și integrarea activităților de dezvoltare a ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie.

Grupul de Coordonare a Reviziei ghidurilor (2019)

Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, președinte

Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății

Profesor Dr. Nicolae Suciu, președinte

Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiului Medicilor din România

Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, președinte

Membrii Grupului Tehnic de Revizie a ghidului (2019)

Coordonator

Profesor Dr. Mircea Onofriescu

Scriitor

Profesor Dr. Răzvan Socolov

Membri

Dr. Alexandra Ursache

Dr. Adina Tănase

Integrator

Dr. Alina-Gabriela Marin

Evaluatori externi

Profesor Dr. Daniel Mureșan

Profesor Dr. Lucian Pușcașiu

ABREVIERI

AGREE Appraisal of Guidelines for Research Evaluation (Revizia Ghidurilor pentru Cercetare și Evaluare)

ATI Anestezie și terapie intensive

cm Centimetri

f Fiolă

g Grame

GTE Grup Tehnic de Elaborare

GTR Grup Tehnic de Revizie

Hb Hemoglobină

HELLP Hemoliză, transaminaze crescute, trombocitopenie

HIV Virusul imunideficienței umane

HLG Hemoleucograma

Ht Hematocrit

HTA Hipertensiune arterial

HTAIS Hipertensiune arterială indusă de sarcină

I.O.M.C. Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu" București

IRM Imagistică prin rezonanță magnetică

(i.v.) Intravenos

kg Kilograme

mg Miligrame

ml Mililitri

mp Metru pătrat

μg Micrograme

Nr Număr

NVDC Naștere vaginală după cezariană

OC Operație cezariană

OG Obstetrică Ginecologie

ONU Organizația Națiunilor Unite

OR Odds ratio

p.e.v. Perfuzie endovenoasă

Rh Rhesus

UI Unități internaționale

UNFPA United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populație)

1.INTRODUCERE

Operația cezariană (OC) este o intervenție chirurgicală care presupune incizia peretelui uterin pentru extragerea fătului. Acest ghid a apărut din necesitatea de a asigura îngrijiri de calitate pacientelor care nasc prin cezariană. Scopul său este de a furniza informații de bază personalului medical (OG, ATI, neonatolog, etc.) privind managementul acestei intervenții chirurgicale:

–riscurile și beneficiile OC;

–anumite indicații specifice OC;

–strategiile efective de evitare a OC;

–aspectele anestezice și chirurgicale;

–măsurile ce reduc morbiditatea indusă de OC;

–aspecte organizatorice și de mediu (locale) care influențează ratele OC.

La nivelul anului 2010, rata cezarienelor raportată la numărul de născuți vii a fost în România de 30,4% (date OMS), valoare similară cu a unor țări precum Germania (30,3%), Ungaria (32,5%) și Austria (28,9%).

În mai multe state dezvoltate s-au efectuat studii privind factorii care au determinat creșterea numărului de OC. Ele au demonstrat că diferitele rate ale incidenței OC pot fi explicate prin modificările caracteristicilor demografi- ce ale populației fertile, frica și îngrijorarea pacientelor legate de prognosticul de naștere, comoditatea medicilor care rezolva într-un timp mult mai scurt o naștere programată, lipsa de instruire a cadrelor medicale privind nașterea instrumentală, etc.*(1,2,3,4,5)

Definiții: Operația cezariană electivă reprezintă intervenția realizată parturientei pe baza unor indicații obstetri- cale și/sau medicale sau la cererea acesteia, înainte de instalarea travaliului. În contrast, OC efectuată în timpul travaliului, din necesitate, este denumită “OC de urgență”.*(9)

Obstetricienii trebuie sa fie pregătiți permanent în decizia efectuării unei operații cezariene în regim de urgență.*(6)

Atunci când se decide nașterea prin operație cezariană de urgență trebuie notați toți factorii care au contribuit la această decizie și factorul cu ponderea cea mai importantă care a influențat decizia, punându-se accent pe tipul de operație cezariană și indicația pentru aceasta.*(9)

Categoriile de operație cezariană de urgență

Caracterul de urgență al unei cezariene trebuie stabilit în funcție de o schemă standardizată pentru a facilita comunicarea exactă între personalul medical.*(7,9,10)

Categoria 1: amenințare imediată la adresa vieții mamei sau fătului;

Categoria 2: compromitere maternă sau fetală care nu constituie o amenințare imediată la adresa vieții acestora;

Categoria 3: fără compromitere maternă sau fetală, însă cu necesitatea unei nașteri rapide;

Categoria 4: timpul nașterii stabilit în funcție de preferință sau posibilitățile materne sau ale personalului medical.

Stabilirea unui interval optim de naștere pentru fiecare dintre cele 4 categorii de operație cezariană în regim de urgență ar trebui să fie:

Categoria 1: de îndată ce decizia efectuării unei cezariene de urgență a fost luată;

Categoria 2: cât de curând posibil, odată luată decizia efectuării unei cezariene de urgență, ideal în maximum 75 minute;

Categoria 3: decizia temporizării se va face în funcție de nevoile clinice individuale;

Categoria 4: operație cezariană electivă.

Operația cezariană iterativă reprezintă intervenția realizată parturientei care prezintă în antecedente una sau mai multe operații cezariene. Conform clasificării Robson (vezi Anexa 7) cea mai mare pondere în creșterea numărului de operații cezariene o deține cezariana iterativă și primele două categorii menționate în clasificare:

–Primipare, în travaliu, cu făt unic în prezentație craniană peste 37 săptămâni vârstă gestațională– Primipare, travaliu declanșat artificial sau cezariană efectuată înaintea declanșării travaliului, cu făt unic în prezentație craniană peste 37 săptămâni vârstă gestațională.

2.SCOP

Scopul acestui ghid este de a standardiza indicațiile și metodele de efectuare a OC, de a cuantifica riscul și a stabili o conduită clinică adecvată.

Prezentul ghid clinic pentru conduita în OC, se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar și personalului medical din alte specialități (medicină de familie, medicină de urgentă, ATI, neonatologie, chirurgie generală) care se confruntă cu problematica abordată.

Prezentul ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:

–reducerea prevalenței anemiei la femeia gravidă– reducerea complicațiilor anemiei la gravidă– creșterea calității unui serviciu medical, a unei proceduri medicale– referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific– reducerea variațiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)– reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice– aplicarea evidențelor în practica medicală; diseminarea unor noutăți științifice– integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)– creșterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical– ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni– ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului– ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici și de asistente– ghidul permite structurarea documentației medicale– ghidul permite oferirea unei baze de informație pentru analize și comparații– armonizarea practicii medicale românești cu principiile medicale internațional acceptate.

Acest ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel național. Ghidul clinic precizează standardele, principiile și aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unității sanitare în care activează.

Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secțiilor de obstetrică și ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel național de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi științifice, tărie a afirmațiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naționale în context local și specifică exact într-o situație clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine și când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate și reflectă circumstanțele și variațiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel.

3.METODOLOGIE DE ELABORARE ȘI REVIZIE3.1. Etapele procesului de elaborare

Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătății Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituțiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie.

A fost prezentat contextul general în care se desfășoară procesul de redactare a ghidurilor și implicarea diferitelor instituții. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru și au fost agreate responsabilitățile pentru fiecare instituție implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie și pentru fiecare ghid au fost aprobați coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect.

În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societății de Obstetrică și Ginecologie din România (SOGR) a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen și agreate principiile, metodologia de elaborare și formatul ghidurilor.

Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componența Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor și o echipă de redactare, precum și un număr de experți evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea și integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoa- nele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declarații de Interese.

Scriitorii ghidurilor au fost contractați și instruiți asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE și sub conducerea coordonatorului ghidului.

Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înțelege medicul de specialitate Obstetrică - Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunțată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilității actului medical.

După verificarea principiilor, structurii și formatului acceptat pentru ghiduri și formatare a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experții selectați. Coordonatorul și Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare și încorporat după caz comentariile și propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi și au redactat versiunea 3 a ghidului.

Această versiune a fost prezentată și supusă discuției detaliate punct cu punct în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la București în perioada 10 – 12 decembrie 2010. Participanții la Reuniunea de Consens sunt prezentați în Anexa 1. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct și au fost agreate prin consens din punct de vedere al conținutului tehnic, gradării recomandărilor și formulării.

Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății, Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiul Medicilor din România și Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România, fără atribuirea unui ordin de ministru la acel moment.

3.2.Principii

Ghidul clinic pentru conduita în OC a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare al elaborării ghidurilor și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România. Pentru prezentul ghid au fost revizuite Cochrane Library 2006 vol. 4, bazele de date Medline și Ovid între anii 1970-2006. Nu au fost identificate trialuri clinice randomizate sau metaanalize privind OC. Majoritatea Publicațiilor sunt studii retrospective, studii de caz și recenzii sistematice.

Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi științifice, iar pentru fiecare afirmație a fost furnizată o explicație bazată pe nivelul dovezilor și a fost precizată puterea științifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmație a fost precizată alăturat tăria afirmației (Standard, Recomandare sau Opțiune) conform definițiilor din Anexa 3.

3.3.Etapele procesului de revizie

În luna Februarie 2018, conducerea Societății de Obstetrică și Ginecologie (SOGR) a inițiat primii pași pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de-al 17- lea Congres Național de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice.

Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat și aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componența GTR, incluzând un scriitor și o echipă de redactare, precum și un număr de experți externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea și integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator.

Ghidul revizuit, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experți selectați. De asemenea, forma revizuită a fost postată pentru transparență, propuneri și comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul și GTR au luat în considerare și au încorporat după caz comentariile și propunerile de modificare făcute de către evaluatorii externi și de pe site, redactând versiunea finală a ghidului.

Această versiune a fost prezentată și supusă discuției în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la București, 29-30 martie 2019, organizată și finanțată de SOGR. Revizia ghidului a fost dezbătută și agreată prin consens din punct de vedere al conținutului tehnic, gradării recomandărilor și formulării. Participanții la Reuniu- nea de Consens sunt prezentați în Anexa 2.

Evaluarea finală a reviziei ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății, Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiul Medicilor din România și Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România, inițiatorul.

Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății Publice prin Ordinul ....... și de Colegiul Medicilor prin documentul ...... și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România în data de 30 Martie 2019.

3.4.Data reviziei

Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi științifice noi care modifică recoman- dările făcute.

4.STRUCTURĂ

Acest ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este structurat în 4 capitole specifice temei abordate:

–Evaluare (aprecierea riscului) și diagnostic– Conduita (prevenție și tratament)– Urmărire și monitorizare– Aspecte administrative.

5.EVALUARE ȘI DIAGNOSTIC - INDICAȚIILE OPERAȚIEI CEZARIENE5.1. Obstrucția canalului de naștere

5.2.Malformațiile vaginului

5.3.Sarcina asociată cu cancer de col uterin

5.4.Patologia cicatricială cervico-vagino-perineală

5.5.Patologia asociată sarcinii

5.6.Distocia osoasă

5.7.Prezentațiile distocice

5.8.Distocia de dinamică și de dilatație5.8.1. Distocia de dilatație

5.8.2.Distocia de dinamică

5.9.Hipertensiunea arterială asociată sarcinii

5.10.Sarcina multiplă

5.11.Uterul cicatriceal

5.12.Ruptura uterină

5.13.Placenta praevia

5.14.Decolarea prematură de placentă normal inserată

5.15.Patologia cordonului ombilical

5.16.Ruptura prematură de membrane

5.17.Ruptura precoce de membrane

5.18.Alte cauze de patologie ale anexelor fetale

5.19.Infecții materne cu transmitere materno-fetală

5.20.Suferința fetală acută

5.21.Suferința fetală cronică

5.22.Izoimunizarea Rh

5.23.Malformațiile congenitale

5.24.Operația cezariană în caz de făt mort

5.25.Operația cezariană la cerere

6.CONDUITĂ6.1. Intervalul de decizie în cazul operației cezariene de urgență

6.2.Evaluarea preoperatorie

6.3.Pregătirea pentru operația cezariană

6.4.Tromboprofilaxia

6.5.Managementul intraoperator6.5.1. Metode de prevenire a transmiterii HIV

6.5.2.Incizia peretelui abdominal

6.5.3.Histerotomie

6.5.4.Extracția fătului

6.5.5.Metode de extracție a placentei

6.5.6.Controlul cavității uterine

6.5.7.Folosirea uterotonicelor

7.URMĂRIRE ȘI MONITORIZARE7.1. Monitorizarea postoperatorie de rutină

7.2.Îngrijirea plăgii operatorii

7.3.Consilierea pacientei după operația cezariană

8.ASPECTE ADMINISTRATIVE8.1. Obținerea consimțământului informat

8.2.Factori ce influențează decizia realizării operației cezariene

9.BIBLIOGRAFIEIntroducere1. Munteanu I, Tratat de Obstetrică, Volumul I.2. Thomas J, Paranjothy S, Royal College of Obstetricians and Gynaecologists Clinical Effectiveness Support Unit. The National Sentinel Caesarean Section Audit Report. London: RCOG Press;

20013.NIH (2006). "State-of-the-Science Conference Statement. Cesarean Delivery on Maternal Request". ObstetGynecol 107: 1386–1397.4. NIH (2006). "State-of-the-Science Conference Statement. Cesarean Delivery on Maternal Request". ObstetGynecol 107: 1386–1397.5. Robson M. A global reference for CS at health facilities? Yes, but there is work to do. BJOG. 2016;123(3):

437.6.VogelJP, BetranAP, VindevoghelN, Souza JP, TorloniMR, Zhang J, et al. Use of theRobson Classificationto assesscaesareansectiontrendsin 21 countries: A secondaryanalysisof twoWHO multicountrysurveys. The- LancetGlobal Health. 2015;3(5):e260-e70.7. BetrAnAP, TorloniMR, Zhang J, GulmezogluAM, for the WHO Working Group on Caesarean Section.

Commentary: WHO Statement on caesarean section rates. BJOG. 2016;123(5):667-70

8.Robson MS. Classification of caesarean sections. Fetal and Maternal Medicine Review.2001;12(1):23-39.9. BetránAP, VindevoghelN, Souza JP, GülmezogluAM, TorloniMR. A. Systematic review of the Robson Classification for caesarean section: What works, doesn't work and how to improve it. PLoSONE. 2014;9(6).

10.Robson M, Murphy M, Byrne F. Quality assurance: The 10-Group Classification System (Robson classifica- tion), induction of labor, and cesarean delivery. International Journal of Gynecology and Obstetrics. 2015;131:S23–S27.Evaluare și diagnostic1. Neilson, JP; Lavender, T; Quenby, S; Wray, S (2003). "Obstructed labour". British Medical Bulletin. 67: 191–204. doi:10.1093/bmb/ldg018. PMID 147117642. Hofmeyr, G.J (2004-05-19). "Obstructed labor: using better technologies to reduce mortality". International Journal of Gynecology Obstetrics. 85: S62–S72. doi:10.1016/j.ijgo.

2004.01.011.ISSN 0020-7292.3. Carmen Dolea, Carla AbouZahr (July 2003). "Global burden of obstructed labour in the year 2000" (PDF). Evidence and Information for Policy (EIP), World Health Organization.

4.Ioan Munteanu. Tratat de obstetrica 20005. Van der, Vange N, Weverling, GJ, Ketting, BW, et al. The prognosis of cervical cancer associated with pregnancy: a matched cohort study. Obstet Gynecol 1995; 85:1022.6. Economos, K, Veridiano, NP, Delke, I, et al. Abnormal cervical cytology in pregnancy: A 17-year experien- ce. Obstet Gynecol 1993; 81:915.7. Takushi, M, Moromizato, H, Sakumoto, K, Kanazawa, K. Management of invasive carcinoma of the uterine cervix associated with pregnancy: outcome of intentional delay in treatment. Gynecol Oncol 2002; 87:185.8. Sevin, BU, Nadji, M, Averette, HE, et al. Microinvasive carcinoma of the cervix. Cancer 1992; 70:2121.9. Sood, AK, Sorosky, JI, Krogman, S, et al. Surgical management of cervical cancer complicating pregnancy: a case-control study. Gynecol Oncol 1996; 63:294.10. Hannigan, EV, Whitehouse HH, 3rd, Atkinson, WD, Becker, SN. Cone biopsy during pregnancy. Obstet Gynecol 1982; 60:45011. Schorge, JO, Lee, KR, Sheets, EE. Prospective management of stage IA1 cervical adenocarcinoma by conization alone to preserve fertility: a preliminary report. Gynecol Oncol 2000; 78:217.12. Committee on Practice Bulletins-Gynecology. Diagnosis and treatment of cervical carcinomas, number 35, May 2002. Obstet Gynecol 2002; 99:855.14. Penn, Z, Ghaem-Maghami, S. Indications for caesarean section. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol 2001; 15:1.15. Zanardo, V, Padovani, E, Pittini, C, et al. The influence of timing of elective cesarean section on risk of neonatal pneumothorax. J Pediatr 2007; 150:252.16. McKenna D, ester Jr, elective cesaerean delivery for whomen with previous anal sphincter rupture. Am J Obstet Gynecol, 2003. Nov; 189 95);1251-617. Kriplani A, relan S, Misra NK, Mehta VS, Takkar D, Ruptured intraceranial aneurysm complicating pregnan- cy. Int J Gynaecol Obstet 1995, feb; 48(2):201-618. Piotin M, Souza Filho Cb, Moret J, endovascular treatment of acutely ruptured intracranial aneurysm in pregnancy. Am J Obstet Gynecol 2001. Nov; 185(5):1261-219. Brisman JL, Soliman E, 2007. Cerebral aneurysm. eMedicine, topic=346820. Nienaber C, Von Kodolitsch Y, Therapeutic management of pacients with Marfan syndrom. Foscus on cardiovascular involvment. Cardiol Rev, 1999 Nov-Dec; 7(6):332-4121. Keskin H, Mungan T, Aktepe-keskin E, Marfan syndrom in pregnancy: A case report, Ann saudi Med, 200222. Hwa J, Richards Jg, Huanhg H, mcKay D, The natural history of aortic dilatation in Marfan Syndrome. Med J Aust, 1993. Apr 19;158 (8);558-6223. Pyeritz R, maternal and fetal complications of pregnancy in the Marfan syndrom. Am J Med, 1981. Nov;

7124.Sakala Ep, Harding MD, Ehlers-Danlos syndrom type III and pregnancy - a case report, J reprod med 199125. Lurie S, Manor M, Hagay Zj, The threat of type iv Ehlers-Danlos syndrome on maternal well being during pregnancy 199826. Sunness Js, Pregnancy and retinal disease. In: Sj Ryan, Ap Schachat, RBM. retina. second ed. St Louis, Mosby-199427. Sunnes Js. The pregnanat women's eye. surv Ophthalmol 1988 32 (4) : 219-23828. Fastenberg DM, Ober RR, Central serous choroidopathy in pregnancy. Aech Ophthalmol 199929. Quintero N, Duenas Diez JL, Bedoya Bergua C, Taboada Montes C, Padillo JP. The use of the radiopelvi- metria previously to the induction of labor in primigravidas. Journal of Maternal-Fetal and Neonatal Medici- ne 201030. Pattinson RE. Pelvimetry for fetal cephalic presentations at term. Cochrane Database Syst Rev 2001;(3).

31.Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Pelvimetry. Guideline No.

14.London: RCOG;

2001.32.Royal College of Obstetricians and Gynaecologists Clinical Effectiveness Support Unit. The Use of Electronic Fetal Monitoring: The Use and Interpretation of Cardiotocography in Intrapartum Fetal Monito- ring. London: RCOG Press;

2001.Evidence-based Clinical Guideline No.

8.33.Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grive, D. Urinary protein excretion and expectant management of early onset, severe preeclampsia. Int J Gynaecol Obstet 2002; 77:1.34. Chammas, MF, Nguyen, TM, Li, MA, et al. Expectant management of severe preterm preeclampsia: is intrauterine growth restriction an indication for immediate delivery?. Am J Obstet Gynecol 2000; 183:853.35. Chari, RS, Friedman, SA, O'Brien, JM, Sibai, BM. Daily antenatal testing in women with severe preeclam- psia. Am J Obstet Gynecol 1995; 173:1207.36. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grove, D. Expectant management of early onset, severe preeclam- psia: maternal outcome. BJOG 2000; 107:1252.37. Duley L. The global impact of pre-eclampsia and eclampsia. Seminars in Perinatology. 2009 Jun;33(3):130–137.38. Management of Twin Pregnancies (Part I) 2000. Society of Obstetricians and Gynaecologists of Canada.

www.gfmer.ch/Guidelines/Pregnancy_newborn/Multiple_pregnancy.html

39.Danforth’s Obstetrics and Gynecology sixth edition,1990; cap. Multiple pregnancy; pg. 381-40240. John E. Turrentine, MD - Clinical Protocols in Obstetrics and Gynecology –second edition 2003 The Parthenon Publishing Group pg. 327, 332-333l41. Williams Obstetrics 23st Ed,200042. Steven Gable, Jennifer Niebyl, joe leigh simpson. Obstetrics, Normal and problem pregnancies 200743. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Placenta Praevia and Placenta Accreta Diagnostic and management. Guideline No.

2744.Ghourab S. Third trimester transvaginal ultrasonography in placenta praevia: does the shape of the lower placental edge predict clinical outcome? Ultrasoun Obstet Gynecol 2001;18:103-8.45. Oppenheimer, LW, Farine, D, Ritchie, JW, et al. What is a low-lying placenta?. Am J Obstet Gynecol 1991;165:1036.46. Dawson, WB, Dumas, MD, Romano, WM, et al. Translabial ultrasonography and placenta previa: does measurement of the os-placenta distance predict outcome?. J Ultrasound Med 1996; 15:441.47. Bhide, A, Prefumo, F, Moore, J, et al. Placental edge to internal os distance in the late third trimester and mode of delivery in placenta praevia. BJOG 2003; 110:860.48. Oyelese, Y, Smulian, JC. Placenta previa, placenta accreta, and vasa previa. Obstet Gynecol 2006; 107:927.49. Cunningham FG, Williams JW. Obstetrics 19th edition. Placenta Praevia pag.836-40.50. Kayem G, Pannier E, Goffinet F, Grange G, Cabrol D. Fertility after conservative treatment of placenta accreta. Fertil Steril 2002;78:637-8.51. Courbiere B, Bretelle F, Porcu G, Gamere M, Blanc B. Conservative treatment of placenta acccreta. J Gynecol Obstet Biol Reprod 2003;32;549-54.52. Clement D, Hayem G, Cabrol D. Conservative treatment of placent percreta: a safe alternative. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2004;114:108-9.53. Butt K, Gagnon A, Delisle MF. Failure to methotrxate and internal iliac ballon catheterization to manage placenta percreta. Obstet Gynecol 2002;99:981-2.54. Dinkel HP, Durig P, Schnatterbeck P, Triller J. Percutaneous treatment of placenta percreta using coil embolisation. J Endovasc Ther 2003;10:158-62.55. Oyelee Y, Simulian JC, Placenta praevia, placenta accreta and vasa praevia. Obstet Gynecol 2006 Apr; 107(4): 927-4156. Lijoi A, Brady J, Vasa praevia diagnosis and management. J Am Board Fam Pract 2003 Nov-Dec; 16(6):543-857. Neilson JP. Interventions for treating placental abruption (Cochrane Rewiew). The Cochrane Library 2006, Issue 358. Merenstein GB, Weisman LE. Premature rupture of the membranes: neonatal consequences. Semin Perinatol1996; 20:375–80.59. American College of Obstetricians and Gynecologists. Premature rupture of membranes. Clinical manage- ment guidelines for obstetrician-gynecologists. ACOG practice bulletin no.

1.Int J Gynaecol Obstet 1998; 63:75-84.60. Mandelbrot L, Le Chenadec J, Berrebi A, Bongain A, Benifla J-L, Delfraissy JF, et al. Perinatal HIV-1 transmission. Interaction between zidovudine prophylaxis and mode of delivery in the french perinatal co- hort. JAMA 1998;280:55–60.61. Duong T, Ades AE, Gibb DM, Tookey PA, Masters J. Vertical transmission rates for HIV in the British Isles: estimates based on surveillance data. BMJ 1999;319:1227–9.62. Health Protection Agency. Renewing the Focus: HIV and other Sexually Transmitted Infections in the United Kingdom in 2002 Annual Report, November 2003. www.hpa.org.uk/infections/topics_az/hiv_and_sti/publications/annual2003/annual2003.htm63. Rodriguez EJ, Spann C, Jamieson D, Lindsay M. Postoperative morbidity associated with cesarean delivery among human immunodeficiency virus-seropositive women. Am J Obstet Gynecol 2001;184:1108–11.64. Maiques-Montesinos V, Cervera-Sanchez J, Bellver-Pradas J, Abad-Carrascosa A, Serra-Serra V. Post- cesarean section morbidity in HIV-positive women. Acta Obstet Gynecol Scand 1999;78:789–92.65. Urbani G, de Vries MM, Cronje HS, Niemand I, Bam RH, Beyer E. Complications associated with cesarean section in HIV-infected patients. Int J Obstet Gynaecol Obstet 2001;74:9-15.66. Ratcliffe J, Ades AE, Gibb D, Sculpher MJ, Briggs AH. Prevention of mother-to-child transmission of HIV-1 infection: alternative strategies and their cost-effectiveness. AIDS 1998;12:1381–8.67. Mrus JM, Goldie SJ, Weinstein MC, Tsevat J. The cost-effectiveness of elective Cesarean delivery for HIV- infected women with detectable HIV RNA during pregnancy. AIDS 2000;14:2543–52.68. Halpern MT, Read JS, Ganoczy DA, Harris DR. Cost-effectiveness of cesarean section delivery to prevent mother-to-child transmission of HIV-1. AIDS 2000;14:691–700.69. Chen KT, Sell RL, Tuomala RE. Cost-effectiveness of elective cesarean delivery in human immunodefici- ency virus-infected women (1). Obstet Gynecol 2001;97:161–8.70. Derso A, Boxall EH, Tarlow MJ, Flewett TH. Transmission of HBsAg from mother to infant in four ethnic groups. BMJ 1978;1(6118):949–52.71. Wong VC, Ip HM, Reesink HW, Lelie PN, Reerink-Brongers EE, Yeung CY, et al. Prevention of the HBsAg carrier state in newborn infants of mothers who are chronic carriers of HBsAg and HBeAg by administration of hepatitis-B vaccine and hepatitis-B immunoglobulin. Double-blind randomised placebo-controlled study. Lancet 1984;1:921–6.72. Xu Z-Y, Liu C-B, Francis DP. Prevention of perinatal acquisition of hepatitis B virus carriage using vaccine: preliminary report of a randomized, double-blind placebo-controlled and comparative trial. Pediatrics 1985;76:713–18.73. Beasley RP, Trepo C, Stevens CE, Szmuness W. The e antigen and vertical transmission of hepatitis B surface antigen. Am J Epidemiol 1977;105:94–8.74. Lee SD, Tsai YT, Wu TC, Lo KJ, Wu JC, Yang ZL. Role of caesarean section in prevention of mother-infant transmission of hepatitis B virus. Lancet 1998;833–4.75. Pembrey L, Newell ML, Tovo PA. Hepatitis C virus infection in pregnant women and their children. Italian Journal of Gynaecology and Obstetrics 2000;12:21–8.76. Gibb DM, Goodall RL, Dunn DT, Healy M, Neave P, Cafferkey M, et al. Mother-to-child transmission of hepatitis C virus: Evidence for preventable peripartum transmission. Lancet 2000;356:904–7.77. European Paediatric Hepatitis C Virus Network. Effects of mode of delivery and infant feeding on the risk of mother-to-child transmission of hepatitis C virus. BJOG 2001;108:371–7.78. Brown ZA, Selke S, Zeh J, Kopelman J, Maslow A, Ashley RL, et al. The acquisition of herpes simplex virus during pregnancy. N Engl J Med 1997;337:509–15.79. Brown ZA, Benedetti J, Ashley R, Burchett S, Selke S, Berry S, et al. Neonatal herpes simplex virus infection in relation to asymptomatic maternal infection at the time of labor. N Engl J Med 1991;324:1247–52.80. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Management of genital herpes in pregnancy. Guideline No.

30.London: RCOG Press;

2002.81.Brocklehurst P, Carney O, Ross E, Mindel A. The management of recurrent genital herpes infection in pregnancy: a postal survey of obstetric practice. Br J Obstet Gynaecol 1995;102:791–7.82. Prober CG, Sullender WM, Yasukawa LL, Au DS, Yeager AS, Arvin AM. Low risk of herpes simplex virus infections in neonates exposed to the virus at the time of vaginal delivery to mothers with recurrent genital herpes simplex infections. N Engl J Med 1987;316:240–4.83. Catalano PM, Merritt AO, Mead PB. Incidence of genital herpes simplex virus at the time of delivery in women with known risk factors. Am J Obstet Gynecol 1991;164:1303–6.84. van Everdingen JJ, Peeters MF, ten Have P. Neonatal herpes policy in The Netherlands. Five years after a consensus conference. J Perinat Med 1993;21:371–5.85. Arvin AM, Hensleigh PA, Prober CG, Au DS, Yasukawa LL, Wittek AE, et al. Failure of antepartum maternal cultures to predict the infants risk of exposure to herpes simplex virus at delivery. N Engl J Med 1986;315:796–800.86. Sakala EP, Andree I. Optimal route of delivery for meningomyelocele. Obstet Gynecol Surv. Apr 1990;45(4):209-12.87. Preis K, Swiatkowska-Freund M, Janczewska I. Spina bifida--a follow-up study of neonates born from 1991 to 2001. J Perinat Med. 2005;33(4):353-6.88. Luthy DA, Wardinsky T, Shurtleff DB, et al. Cesarean section before the onset of labor and subsequent motor function in infants with meningomyelocele diagnosed antenatally. N Engl J Med. Mar 7 1991;324(10):662-6.89. How HY, Harris BJ, Pietrantoni M, et al. Is vaginal delivery preferable to elective cesarean delivery in fetuses with a known ventral wall defect? Am J Obstet Gynecol. Jun 2000;182(6):1527-34.90. Salihu HM, Emusu D, Aliyu ZY, et al. Mode of delivery and neonatal survival of infants with isolated gastroschisis. Obstet Gynecol. Oct 2004;104(4):678-83.91. Puligandla PS, Janvier A, Flageole H, Bouchard S, Laberge JM. Routine cesarean delivery does not improve the outcome of infants with gastroschisis. J Pediatr Surg. May 2004;39(5):742-5.92. ACOG Committee Opinion No.

340.Mode of term singleton breech delivery. Obstet Gynecol. Joule 2006;108(1):235-793. State-of-the-Science Conference Statement Cesarean Delivery on Maternal Request 27–29 March 2006. NIH. Available at http://consensus.nih.gov/2006/2006CesareanSOS027main.htm.

94.Schenker JG, Cain JM. FIGO Committee Report. FIGO Committee for the Ethical Aspects of Human Reproduction and Women's Health. International Federation of Gynecology and Obstetrics. Int J Gynaecol Obstet. Mar 1999;64(3):317-22.95. Lee YM, D'Alton ME. Cesarean delivery on maternal request: maternal and neonatal complications. Curr Opin Obstet Gynecol. Dec 2008;20(6):597-601Kroll L, Twohey L, Daubeney PE, Lynch D, Ducker DA. Risk factors at delivery and the need for skilled resuscitation. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1994;55:175–7.96. Eidelman AI, Schimmel MS, Bromiker R, Hammerman C. Pediatric coverage of the delivery room: an analysis of manpowerutilization. Journal of Perinatology 1998;18:131–4.97. Brass LM, Pavlakis SG, De Vivo D et. al: Transcranial Doppler measurements of the middle cerebral artery. Effect of hematocrit. Strike 1988; 19: 1466-1469.98. Mari G, Adrignolo A, Abuhamad AZ, et. al: Diagnosis of fetal anemia with Doppler ultrasound in pregnancy complicated by maternal blood group immunization. Ultrasound Obstet Gynecol 1995; 5: 400-405.99. Ronsmans C, De Brouwere V, Dubourg D, et al. Measuring the need for life-saving obstetric surgery in developing countries. BJOG. 2004;111:1027–1030. doi: 10.1111/j.1471-0528.2004.00247.100. Vyas S, Nicolaides KH, Campbell s: Doppler examination of the middle cerebral artery in anemic fetuses. AmJ Obstet Gynecol 1990; 162: 1066-1068.101. Johnson MJ, Kramer WB, Alger LS, et. al: Middle cerebral artery peak velocity and fetal anemia. 17th Annual meeting of Society of Perinatal Obstetricians, Anaheim, CA, Jan 22-25, 1997.102. Sparic R, Malvasi A, Kadija S, Babovic I, Nejkovic L, Tinelli A. Cesarean myomectomy trends and contro- versies: an appraisal.J Matern Fetal Neonatal Med. 2017 May;30(9):1114-1123.103. Pergialiotis V, Sinanidis I, Louloudis IE, Vichos T, Perrea DN. Perioperative Complications of Cesarean Delivery Myomectomy: A Meta-analysis.Doumouchtsis SKObstet Gynecol. 2017 Dec;130(6):1295-1303.104. Venturella R, Quaresima P, Micieli M, Rania E, Palumbo A, Visconti F, Zullo F, Di Carlo C. Non-obstetrical indications for cesarean section: a state-of-the-art review.Arch Gynecol Obstet. 2018 Jul;298(1):9-16.105. Dagenais C, Lewis-Mikhael AM, Grabovac M, Mukerji A, McDonald SD. What is the safest mode of delivery for extremely preterm cephalic/non-cephalic twin pairs? A systematic review and meta-analyses. BMC Pregnancy Childbirth. 2017 Nov 29;17(1):

397.106.Hofmeyr GJ1, Barrett JF, Crowther CA. Planned caesarean section for women with a twin pregnancy. Cochrane Database Syst Rev. 2015 Dec 19;(12):CD006553.107. Nilsson C, Lundgren I, Smith V, Vehvilainen-Julkunen K, Nicoletti J, Devane D, Bernloehr A, van Limbeek E, Lalor J, Begley C. Women-centred interventions to increase vaginal birth after caesarean section (VBAC): A systematic review.Midwifery. 2015 Jul;31(7):657-63.108. Dodd JM, Crowther CA, Grivell RM, Deussen AR. Elective repeat caesarean section versus induction of labour for women with a previous caesarean birth. Cochrane Database Syst Rev. 2014 Dec 19;(12):CD004906.109. Clarke M, Savage G, Smith V, Daly D, Devane D, Gross MM, Grylka-Baeschlin S, Healy P, Morano S, Nicoletti J, Begley C. Improving the organisation of maternal health service delivery and optimising childbirth by increasing vaginal birth after caesarean section through enhanced women-centred care (OptiBIRTH trial): study protocol for a randomised controlled trial (ISRCTN10612254). Trials. 2015 Nov 30;16:542.110. West HM, Jozwiak M, Dodd JM.Methods of term labour induction for women with a previous caesarean section. Cochrane Database Syst Rev. 2017 Jun 9;6:CD009792.111. Clarke M, Savage G, Smith V, Daly D, Devane D, Gross MM, Grylka-Baeschlin S, Healy P, Morano S, Nicoletti J, Begley C. Improving the organisation of maternal health service delivery and optimising childbirth by increasing vaginal birth after caesarean section through enhanced women-centred care (OptiBIRTH trial): study protocol for a randomised controlled trial (ISRCTN10612254). Trials. 2015 Nov 30;16:542.112. Morris JM, Roberts CL, Bowen JR, Patterson JA, Bond DM, Algert CS, Thornton JG, Crowther CA; PPROMT Collaboration. Immediate delivery compared with expectant management after preterm pre- labour rupture of the membranes close to term (PPROMT trial): a randomised controlled trial. Lancet. 2016 Jan 30;387(10017):444-113. Yang M, Qin Q, Fang Q, Jiang L, Nie S. Cesarean section to prevent mother-to-child transmission of hepatitis B virus in China: A meta-analysis. BMC Pregnancy Childbirth. 2017 Sep 12;17(1):

303.114.Kennedy CE1, Yeh PT, Pandey S, Betran AP, Narasimhan M. Elective cesarean section for women living with HIV: a systematic review of risks and benefits. AIDS. 2017 Jul 17;31(11):1579-1591.115. Livingston EG, Huo Y, Patel K, Tuomala RE, Scott GB, Stek A; P1025 Team of the International Maternal Pediatric Adolescent AIDS Clinical Trials (IMPAACT) Group. Complications and Route of Delivery in a Lar- ge Cohort Study of HIV-1-Infected Women-IMPAACT P1025. J Acquir Immune Defic Syndr. 2016 Sep 1;73(1):74-82.116. Hunter MI et all, Cervical neoplasia in pregnancy: screeningand management of preinvasive disease. Am J Obstet Gyneco!ogy Vol. 199, lssue 1, Pag 3-9, Iulie 2008.117. Alouini S et al. Cervical cancer complicating pregnancy: of laparoscopic lymphadenectomy Gynecolog Oncology 2008118. Ishioka S et. All, Outcomes of planned delivery delay in pregnant patients with invasive gynecologic cancer. lnt ernational Journal Clinical Oncology-2009, 321-325119. Ciortea R, Mihu D. Conduitaobstetricalăînsarcinamultiplă. In: Berceanu C (Ed.). Sarcinamultiplă, Ed. MedicalăUniversitarăCraiova, 2015, 350-373120. Mathai M, Ambersheth S, George A. Comparison of two transverse abdominal incisions for cesarean delivery. Int J GynecolObstet2002;78:47-9.121. Tikkanen M. Placental abruption: epidemiology, risk factors and consequences. Acta Obstet Gynecol Scand 2011; 90:140.122. Ananth CV, Lavery JA, Vintzileos AM, et al. Severe placental abruption: clinical definition and associations with maternal complications. Am J ObstetGynecol 2016; 214:272?123. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Obtaining Valid Consent. Clinical Governance Advice No 6. London: RCOG; 2008 [www.rcog.org.uk/womens-health/clinical-guidance/obtaining-valid-consent].

124.Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Presenting Information on Risk. Clinical Governance Advice No.

7.London: RCOG;

2008125.Hager RM, Daltveit AK, Hofoss D, Nilsen ST, Kolaas T, Oian P, et al. Complications of caesarean deliveri- es: rates and risk factors. Am J ObstetGynecol2004; 190:428–34.126. National Collaborating Centre for Women’s and Children’s Health. Caesarean Section. Clinical Guideline. London: RCOG Press;

2004.127.Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Birth After Previous Caesarean Section. Green-top Guideline No.

45.London: RCOG; February 2007128. Centers for Disease Control and Prevention. National Center for Health Statistics: vital statistics.Available at: http://www.cdc.gov/nchs129. Hall MJ, DeFrances CJ, Williams SN,Golosinskiy A, Schwartzman A. National Hospital Discharge Survey: 2007 summary. Natl Health Stat Report 2010;29:1-20:24.130. Boyle A, Reddy UM. Epidemiology of cesarean delivery. Perinatol2012;36:308-14.131. Berghella V, Baxter JK, Chauhan SP. Evidence- based surgery for cesarean delivery. Am J ObstetGyne-col2005; 193:1607-17.132. Souza JP et al. Caesarean section without medical indications is associated with an increased risk of adverse short-term maternal outcomes: the 2004–2008 WHO Global Survey on Maternal and Perinatal Health. BMC Med 2010;8:1–10.133. MacLennan AH, Taylor AW, Wilson DH, Wilson D. The prevalence of pelvic floor disorders and their relationship to gender, age, parity and mode of delivery. Br J Obstet Gynaecol 2000; 107:1460–70.134. Hiller L, Radley S, Mann CH, Radley SC, Begum G, Pretlove ST, et al. Development and validation of a questionnaire for the assessment of bowel and urinary tract symptoms in women. Br J Obstet Gynaecol 2002;109: 413–23.135. Hladunewich M, Karumanchi SA, Lafayette R. Pathophysiology of the clinical manifestations of preeclam- psia. CJASN. 2007;2:543–549. doi: 10.2215/CJN.

03761106.136.Wagaarachchi PT, Ashok PW, Narvekar NN, Smith NC, Templeton A. Medical management of late intrauterine death using a combination of mifepristone and misoprostol. BJOG 2002; 109:443–7.137. Silver RM. Fetal death. Obstet Gynecol 2007; 109:153–67.138. Van Mensel K, Claerhout F, Debois P, Keirse MJ, Hanssens M. A randomized controlled trial of misoprostol and sulprostone to end pregnancy after fetal death139. Okuda Y, Kitajima T. Epidural hematoma in a parturient who developed disseminated intravascular coagulation after epidural anesthesia. Reg Anesth Pain Med 2001; 26:383–4.th. Obstet Gynecol Int 2009; 2009:496320.140. Flenady V, Wilson T. Support for mothers, fathers and families after perinatal death. Cochrane Database Syst Rev 2008 pub2.141. Säflund K, Sjögren B, Wredling R. The role of caregivers after a stillbirth: views and experiences of parents. Birth 2004;31:132–7.Conduită1. Schauberger CW, Rooney BL, Beguin EA, Schaper AM, Spindler J. Evaluating the thirty minute interval in emergency cesarean sections. J Am Coll Surg 1994;179:151–5.2. Roemer VM, Heger-Romermann G. [Emergency Cesarean section–basic data]. [German]. Zeitschrift fur Geburtshilfe und Perinatologie 1992;196:95–9.3. Dunphy BC, Robinson JN, Sheil OM, Nicholls JSD, Gillmer MDG. Caesarean section for fetal distress, the interval from decision to delivery, and the relative risk of poor neonatal condition. J Obstet Gynaecol 1991;11:241–4.4. NICE- National Institute for Health and Care Excellence. Caesarean section. Clinical guideline.

23.11.2011.Available at: nice.org.uk/guidance/cg1325. Marchi J, Berg M, Dencker A, Olander EK, Begley C. Risks associated with obesity in pregnancy, for the mother and baby: a systematic review of reviews. Obes Rev 2015;16:621 – 386. Ayres-de-Campos D. Obesity and the challenges of caesarean delivery: prevention and management of would complications. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol 2015;29:406 – 14.7. Ashwal E, Wertheimer A, Aviram A, Orbach-Zinger S, Yogev Y, Hiersch L. Maternal hemoglobin decline following ‘uneventful’ cesarean delivery, The Journal of Maternal-Fetal Neonatal Medicine 2016;29:3061- 30658. Saint Louis H. Cesarean Delivery. Medscape 2018. Available at https://emedicine.medscape.com/article/263424-overview9. Senanayake H. Elective cesarean section without urethral catheterization. J Obstet Gynaecol Res 2005;31:32–7.10. Nasr AM, ElBigawy AF, Abdelamid AE, Al-Khulaidi S, Al-Inany HG,Sayed EH. Evaluation of the use vs nonuse of urinary catheterization during cesarean delivery: a prospective, multicenter, randomized control- led trial. J Perinatol 2009;29:416–21.11. Hopkins L, Smaill F. Antibiotic prophylaxis regimens and drugs for cesarean section. Cochrane Database Syst Rev 2005;

1.12.Moher D, Liberati A, Tetzlaff J, Altman DG; PRISMA Group. Preferred reporting items for systematic reviews and meta-analyses: the PRISMA statement. J Clin Epidemiol 2009;62:1006-12.13. Alfirevic Z, Gyte GM, Dou L. Different classes of antibiotics given to women routinely for preventing infection at caesarean section. Cochrane Database Syst Rev 2010;10:CD008726.14. Costantine MM, Rahman M, Ghulmiyah L, et al. Timing of perioperative antibiotics for cesarean delivery: a metaanalysis. Am J Obstet Gynecol 2008;199:301.e1-6.15. Gates, S, Brocklehurst, P, and Davis, L. J. Prophylaxis for venous thromboembolic disease in pregnancy and the early postnatal period. Cochrane Database Syst Rev 2003;(2).

16.Kennedy CE, Yeh TP, Pandey S, Betran A, Narasimhan M. Elective cesarean section for women living with HIV: a systematic review of risks and benefits. AIDS 2017, 31:1579–159117. Tanner J, Parkinson H. Double gloving to reduce surgical cross-infection. Cochrane Database Syst Rev 2003;(1)18. Edwards PS, Lipp A, Holmes A. Preoperative skin antiseptics for preventing surgical wound infections after clean surgery. Cochrane Database Syst Rev 2005.19. Tully L, Gates S, Brocklehurst P, McKenzie-McHarg K, Ayers S. Surgical techniques used during caesa- rean section operations: results of a national survey of practice in the UK. Eur J Obstet Gynecol Reprod Bi- ol 2002;102:120–6.20. Naki MM, Api O, Celik H, Kars B, Yasar E, Unal O. Comparative study of Misgav-Ladac and Pfannenstiel- Kerr cesarean techniques: a randomized controlled trial. J Matern Fetal Neonatal Med 2011;24:239-44.21. Gedikbasi A, Akyol A, Ulker V, et al. Cesarean techniques in cases with one previous cesarean delivery: comparison of modified Misgav-Ladach and Pfannenstiel-Kerr. Arch Gynecol Obstet 2011;283:711-6.22. Belci D, Kos M, Zoricic D, et al. Comparative study of the “Misgav Ladach” and traditional Pfannenstiel surgical techniques for cesarean section. Minerva Ginecol 2007;59:231-40.23. Xavier P, Ayres-De-Campos D, Reynolds A, Guimaraes M, Costa-Santos C, Patricio B. The modified Misgav-Ladach versus the Pfannenstiel-Kerr technique for cesarean section: a randomized trial. Acta Ob- stet Gynecol Scand 2005;84:878-82.24. Mathai M, Hofmeyr GJ. Abdominal surgical incisions for caesarean section. Cochrane Database Syst Rev 2007;1:CD004453.25. Sekhavat L, Dehghani Firouzabadi R, Mojiri P. Effect of expansion technique of uterine incision on maternal blood loss in cesarean section. Arch Gynecol Obstet 2010;282:5-479.26. Cromi A, Ghezzi F, Di Naro E, Siesto G, Loverro G, Bolis P. Blunt expansion of the low transverse uterine incision at cesarean delivery: a randomized comparison of 2 techniques. Am J Obstet Gynecol 2008;199:292.e1-6.27. Jeve YB, Navti OB, Konje JC. Comparison of techniques used to deliver a deeply impacted fetal head at full dilation: a systematic review and meta-analysis. BJOG 2016;123:337 – 345.28. Kamel A, El-Mazny A, Salah E, Ramadan W, Hussein AM, Hany A. Manual removal versus spontaneous delivery of the placenta at cesarean section in developing countries: a randomized controlled trial and revi- ew of literature. J Matern Fetal Neonatal Med. 2018;31(24):3308-3313.29. Waqar F, Nasar R, Fawad A. The comparison of placental removal methods on operative blood loss. J Ayub Med Coll Abbottabad. 2008 Jul-Sep;20(3):3-5.30. Duff P. A simple checklist for preventing major complications associated with cesarean delivery. Obstet Gynecol. 2010 Dec;116(6):1393-6.31. Liabsuetrakul T, Peeyananjarassri K. Mechanical dilatation of the cervix at non-labour caesarean section for reducing postoperative morbidity. Cochrane Database Syst Rev 2011;11:CD008019.Urmărire și monitorizare1. Gates, S, Brocklehurst, P, and Davis, L. J. Prophylaxis for venous thromboembolic disease in pregnancy and the early postnatal period. Cochrane Database Syst Rev 2003;(2).

2.Brocklehurst P. Randomised controlled trial (PEACH) and meta-analysis of thromboprophylaxis using low- molecular weight heparin (enoxaparin) after caesarean section. J Obstet Gynaecol 2002;22:S52.3. Curtin S, Gregory KD, Korst L, Udin SF. Maternal Morbidity for Vaginal and Cesarean Deliveries, According to Previous Cesarean History: New Data From the Birth Certificate, 2013. National Vital Statistics Reports, Vol. 64 No. 4, May 20, 20154. NICE. Caesarean section. Quality standard. Availbale online at nice.org.uk/guidance/qs32 2013Aspecte administrative1. Good practice in consent implementation guide: consent to examination or treatment. London: Department of Health Publications;

2001.2.British Medical Association. Consent tool kit. 5th ed. December 2009. [http://www.bma.org.uk/ethics/consent_and_capacity/consenttoolkit.jsp].

3.General Medical Council. Duties of a doctor. Guidance from the General Medical Council. London: General Medical Council;

1995.4.General Medical Council. Seeking patients’ consent: the ethical considerations. London: General Medical Council;

19985.American College of Obstetricians and Gynecologists. ACOG Committee Opinion. Surgery and patient choice: the ethics of decision making. Obstet Gynecol 2003; 102:1101–6.6. Lewsi G, Drife J, editors. Why Mothers Die 1997–1999. The Fifth Report of the Confidential Enquiries into Maternal Deaths in the United Kingdom. London: RCOG Press;

2001.7.Caesarian section. Clinical guideline April 2004. RCOG Press 2004Anexa 41. National Collaborating Centre for Women’s and Children’s Health. Caesarean Section. Clinical Guideline. London: RCOG Press;

2004.2.Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Obtaining Valid Consent. Clinical Governance Advice No 6. London: RCOG;

20083.Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Presenting Information on Risk. Clinical Governance Advice No.

7.London: RCOG;

20084.Hager RM, Daltveit AK, Hofoss D, Nilsen ST, Kolaas T, Oian P, et al. Complications of caesarean deliveri- es: rates and risk factors. Am J Obstet Gynecol 2004;190:428–34.5. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Birth After Previous Caesarean Section. Green-top Guideline No.

45.London: RCOG; February 20076. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Caesarean section. Consent Advice No 7. London: RCOG; October 200910. ANEXE

Anexa 1. Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 10 – 12 decembrie 2010

Anexa 2. Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29 – 30 martie 2018

Anexa 3. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor

Anexa 4. Medicamentele menționate în ghid și utilizate în cazul operației cezariene

Anexa 5. Obținerea consimțământului informat pentru operația cezarian

Anexa 6. Formular de consimțământ informat

Anexa 7. Formular operație cezariană

Anexa 8. Clasificarea Robson

Anexa nr. 1

Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 10 - 12 decembrie 2010

Prof. Dr. Virgil Ancăr, Clinica Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon", București

Dr. Stelian Bafani, Clinica Obstetrică-Ginecologie I, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Constanța

Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, IOMC, Maternitatea "Polizu", București

Dr. Metin Beghim, Clinica Obstetrică-Ginecologie I, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Constanța

Conf. Dr. Elena Iolanda Blidaru, Clinica Obstetrică- Ginecologie II, Maternitatea “Cuza Voda”, Iași

Prof Dr. Ștefan Buțureanu, Clinica Obstetrică- Ginecologie III, Maternitatea „Elena-Doamna", Iași

Dr. Gabriela Caracostea, Clinica Obstetrică- Ginecologie I, Spitalul Județean Universitar de Urgență, Cluj-Napoca

Dr. Bogdan Călinescu, IOMC, Maternitatea "Polizu", București

Prof. Dr. Petru Chitulea, Spitalul Clinic de Obstetrică- Ginecologie, Oradea

Dr. Dorina Codreanu, Spitalul Clinic de Obstetrică- Ginecologie "Panait Sârbu", București

Dr. Anca Teodora Constantin, Ministerul Sănătății

SL Dr. Gheorghe Cruciat, Clinica Obstetrică- Ginecologie I, Spitalul Județean Universitar de Urgență, Cluj-Napoca

Ana Derumeaux, UNFPA

Dr. Gabriela Dumitru, IOMC, Maternitatea "Polizu", București

Dr. Alexandru Epure, Clinica Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal", București

Prof. Dr. Mihai Georgescu Brăila, Clinica Obstetrica Ginecologie II, Spitalul Universitar, Craiova

Conf. Dr. Dorin Grigoraș, Clinica Obstetrică- Ginecologie I, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu", Timișoara

Dr. Mihai Horga, Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii

Prof. Dr. Vasile Valerică Horhoianu, Clinica Obstetri- că-Ginecologie, Spitalul Universitar, București

Dr. Raluca Ioan, IOMC, Maternitatea "Polizu", București

Dr. Cristian Anton Irimie, Ministerul Sănătății

Alexandru Costin Ispas, Clinica Obstetrică- Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal", București

Prof. Dr. Bogdan Marinescu, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", București

Dr. Claudia Mehedințu, Clinica Obstetrică- Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal", București

Dr. Doina Mihăilescu, Clinica Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență "Elias", București

Prof. Dr. Dimitrie Nanu, Clinica Obstetrică- Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal", București

Prof. Dr. Liliana Novac, Clinica Obstetrică- Ginecologie I, Spitalul Clinic Municipal "Filantropia" Craiova

Conf. Dr. Anca Pătrașcu, Clinica Obstetrică- Ginecologie II, Spitalul Clinic Municipal "Filantropia", Craiova

Dr. Mircea Gabriel Preda, Spitalul Clinic de Obstetri- că-Ginecologie "Panait Sârbu", București

Prof. Dr. Zenovia Florentina Pricop, Clinica Obstetri- că-Ginecologie III „Elena-Doamna", Iași

Conf. Dr. Lucian Pușcașiu, Clinica Obstetrică- Ginecologie I, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Târgu-Mureș

Conf. Dr. Manuela Cristina Russu, Clinica Obstetrică- Ginecologie, Spitalul "Dr. I. Cantacuzino", București

Prof. Dr. Florin Stamatian, Clinica Obstetrică- Ginecologie I, Spitalul Județean Universitar de Urgență, Cluj-Napoca

Conf. Dr. Anca Stănescu, Maternitatea "Bucur", Spitalul Clinic de Urgență „Sf Ioan”, București

Prof. Dr. Silvia Stoicescu, IOMC, Maternitatea "Polizu", București

Conf. Dr. Nicolae Suciu, IOMC, Maternitatea "Polizu", București

Prof. Dr. Bela Szabo, Clinica Obstetrică-Ginecologie I, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Târgu-Mureș

Dr. Alma Ștefănescu, IOMC, Maternitatea "Polizu", București

Dr. Roxana Șucu, Clinica Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal", București

Prof. Dr. Vlad Tica, Clinica Obstetrică-Ginecologie I, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Constanța

Dr. Andreea Vultur, Spitalul Clinic de Obstetrică- Ginecologie "Panait Sârbu", București

Anexa nr. 2

Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29 - 30 Martie 2019

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, București

Prof. Dr. Daniel Mureșan, Cluj-Napoca

Prof. Dr. Nicolae Suciu, București

Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, București

Prof. Dr. Elvira Bratilă, București

Prof. Dr. Ștefan Buțureanu, Iași

Prof. Dr. Crîngu Ionescu, București

Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureș

Prof. Dr. Claudia Mehedințu, București

Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca

Prof. Dr. Marius Moga, Brașov

Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iași

Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, București

Prof. Dr. Lucian Pușcașiu, Târgu-Mureș

Prof. Dr. Liana Pleș, București

Prof. Dr. Manuela Russu, București

Prof. Dr. Demetra Socolov, Iași

Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iași

Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca

Prof. Dr. Anca Stănescu, București

Prof. Dr. Vlad Tica, Constanța

Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova

Conf. Dr. Elena Bernad, Timișoara

Conf. Dr. Iuliana Ceaușu, București

Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu

Conf. Dr. Alexandru Filipescu, București

Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad

Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova

Conf. Dr. Laurentiu Pirtea, Timișoara

Conf. Dr. Ștefania Tudorache, Craiova

ȘL Dr. Șerban Nastasia, București

Dr. Marius Calomfirescu, București

Asist. Univ. Dr. Mihaela Boț, București

Dr. Alina Marin, București

Anexa nr. 3

Grade de recomandare și nivele ale dovezilorTabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare

Tabel 2. Clasificarea puterii științifice gradelor de recomandare

Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi

Anexa nr. 4

Medicamentele menționate în ghid și utilizate în cazul operației cezariene

Anexa nr. 5

Obținerea consimțământului informat pentru operația cezariană

Această Anexă oferă sfaturi medicilor privind obținerea acordului pacientelor pentru a li se efectua operația cezariană.

Scopul său este de a se asigura că fiecare pacientă care alege această intervenție primește informații corecte, suficiente și adecvate pentru a-și da un consimțământ informat pentru aceasta. Este știut că fiecare problemă potențială legată de o patologie sau de un tratament are un grad diferit de semnificație și importanță de la o femeie la alta, în general în funcție de circumstanțele clinice ale situației fiecăreia. Totuși, medicii trebuie să fie pregătiți să discute unele sau chiar toate dintre următoarele probleme cu pacienta și să noteze în fișa de observație că această discuție a avut loc.

Prezentarea incidenței unui eveniment:

Acest tabel este preluat după: Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Presenting Information on Risk. Clinical Governance Advice No.

7.London: RCOG;

20081.Numele pacientei2. Numele procedurii propuse: Operație cezariană3. Procedura propusă

Pacienta trebuie să fie informată că fătul sau feții se vor naște pe cale abdominală prin incizia abdomenului și a uterului. Explicați procedura într-o manieră inteligibilă pentru pacientă. Este important ca procedura să fie explicată în conformitate cu ghidurile naționale.

Dacă sunt programate și alte intervenții concomitente operației cezariene, de exemplu sterilizarea chirugicală tubară, și pentru acestea trebuie obținut un alt consimțământ informat. Consimțământul pentru sterilizare trebuie obținut înainte de intrarea pacientei în travaliu, ideal cu câteva săptămâni înainte.

4.Beneficiile și riscurile procedurii

Motivația operației cezariene: asigurarea celei mai sigure și/sau rapide metode de naștere în circumstanțele momentului la care se decide intervenția, astfel încât atât sănătatea mamei cât și a fătului să se mențină la niveluri optime.

Medicii trebuie să explice într-o manieră inteligibilă pentru pacientă care sunt riscurile potențiale ale acestei intervenții. Se recomandă ca medicii să explice diferențiat pe cât posibil complicațiile majore de cele frecvente. Femeile obeze, sau cu intervenții chirurgicale anterioare, sau cu alte patologii supra-adăugate trebuie să înțeleagă că riscul de a dezvolta unele complicații mai frecvente sau majore sunt mărite în cazul lor. De aseme- nea, orice intervenție chirurgicală implică riscurile de infecție a plăgii și de tromboembolism.

Rata complicațiilor pentru operațiile cezariene este mare. Rata complicațiilor este mai mare la cezarienele efectuate în travaliu decât la cele efectuate „la rece” (24% față de 16%).*(1,4,5) De asemenea, rata complicațiilor este mai mare la cezarienele efectuate la dilatație aproape completă sau completă decât la cezarienele efectuate la debutul travaliului (33% față de 17%).*(1,4,5)

5.Complicații majore

Complicațiile majore includ:*(9)

6.Complicații frecvente

Complicațiile frecvente materne includ:

–Persistența plăgii și dureri abdominale în primele câteva luni după operație (des)– Riscul crescut de operație cezariană la sarcinile următoare (foarte des).– Reinternare (des)– Hemoragie (mai rar)– Infecție (des)

Complicațiile frecvente fetale sunt reprezentate de dilacerații fetale (des).

Este de așteptat ca atât complicațiile majore cât și cele mai frecvente să apară cu o prevalență mai mare la cezarienele efectuate de urgență decât la cele programate, în ciuda antibioterapiei profilactice și a tromboprofilaxiei, care sunt efectuate astăzi de rutină pentru a minimiza încă freventele și uneori importantele riscuri de infecție și tromboembolism postoperatorii.

7.Alte proceduri ce ar putea deveni necesare în cursul acestei intervenții:

–Transfuzia de sânge sau derivate– Alte proceduri:

–Leziuni la nivelul vezicii urinare și repararea acestora– Intervenții la nivelul unor vase mari de sânge– Chistectomie ovariană, ovarectomie sau anexectomie ca urmare a patologiei descoperite intraoperator– Histerectomie.

8.Ce ar putea implica această intervenție, beneficiile și riscurile oricărei alte metode alternative de tratament, inclusiv lipsa oricărui tratament

Ce implică (ce înseamnă) aceasta intervenție - nașterea copilului sau a copiilor precum și a placentei sau a placentelor printr-o intervenție deschisă, printr-o incizie abdominală și una uterină. Ambele incizii sunt de obicei transversale. Dacă o laparotomie mediană sau o incizie uterină clasică sunt luate în considerare, femeia trebuie informată cu privire la motive și la riscurile adiționale. Motivele operației cezariene trebuiesc discutate. O femeie gravidă conștientă și bine informată poate alege lipsa oricărui tratament, adică să refuze operația cezariană, chiar dacă aceasta este în detrimentul sănătății sale sau a fătului.

O notă trebuie realizată și înregistrată în foaia de observație privind informațiile oferite femeii înainte de intervenție.

9.Anestezia

Pacienta trebuie să fie informată cu privire la tipul de anestezie planificat pentru dânsa, precum și să i se ofere ocazia de a o discuta în detaliu cu medicul anestezist înaintea intervenției. Trebuie însă avut în vedere faptul că unele patologii ale sarcinii sau alte patologii preexistente acesteia pot crește atât riscul anestezic cât și cel operator.

10.Declarația pacientei: proceduri ce nu trebuiesc efectuate fără a fi discutate în prealabil sau explicate aparținătorilor în cazul în care pacienta nu este conștientă sau nu are discernământ

Alte proceduri care ar putea fi efectuate la momentul intervenției actuale, precum o chistectomie ovariană sau o ovarectomie, trebuiesc discutate în prealabil și notate doleanțele pacientei. Pentru aceste intervenții adiționale trebuie obținut un consimțământ informat separat, sau adaptat consimțământul operației cezariene în sensul adăugării datelor privind intervențiile adiționale și consimțământul informat pentru acestea.

Anexa nr. 6

Formular de consimțământ informat

Formular de consimțământ în vederea operației cezariene

Acest document reprezintă o anexă a foii de observație a pacientului și face astfel parte din aceasta.

Subsemnata ............. domiciliată în ................. legitimat cu B.I/C.I. seria ..... nr. ........ în calitate de:

1.Pacientă internată în secția 2. Reprezentant legal al minorei .............. în vârstă de .... ani3. Aparținător (soț, frate, soră, fiu – în cazul în care pacienta este în incapacitate de a decide) al pacientei ............. internată în secția ............... sunt de acord cu efectuarea operației cezariene.

Natura și scopul, beneficiile și riscurile efectuării/neefectuării acestei operații, precum și alternativele, mi-au fost explicate pe înțelesul meu de către Dr. ............., pe care îl accept și îl numesc medicul meu curant.

Diagnostic și procedură

Următoarele aspecte mi-au fost explicate în termeni generali și am înțeles:

–Am fost diagnosticată cu:

–Tipul procedurii este operația cezariană.– Scopul procedurii este: ...............

Mi s-au prezentat riscurile asociate unui act chirurgical major:

–infecție,– reacție alergică,– dehiscența plăgii,– hemoragii importante,– pierderea unui organ sau a funcției sale,– paralizie,– leziuni cerebrale,– stop cardio-vascular,– deces,

riscurile specifice operației cezariene:

–lezări ale vezicii urinare, tractului urinar,– lezarea pachetului vasculo nervos hipogastric,– leziuni ale planġeului pelvin,– traumatism fetal,

precum și implicațiile intervenției chirurgicale asupra sarcinilor ulterioare:

–risc de placentă anormal inserată,– obligativitatea efectuării operației cezariene la viitoarele sarcini în caz de incizie corporeală,– riscul unor tulburări de ciclu ulterioare, de scăderea șanselor de a rămâne însărcinată (până la infertilitate),– riscul unei viitoare sarcini anormale prin localizarea pe cicatricea de cezariană.

Declar că sunt conștientă de aceste riscuri și le accept, întrucât scopul intervenției este spre binele meu și al fătului.

În cazul în care în timpul intervenției chirurgicale apar situații și/sau condiții neprevăzute, care impun proceduri suplimentare față de cele descrise mai sus (inclusiv transfuzia), solicit și accept ca Dr. ............... și echipa medicală cu care colaborează să acționeze în baza pregătirii lor profesionale, în interesul meu personal și spre binele fătului.

De la acest accept pot face excepție: ................ .

Ca urmare, înțeleg necesitatea acestei operații pe care doresc să o efectuez și recunosc ca nu mi se pot da garanții sau asigurări în ceea ce privește rezultatul final, acceptând și înțelegând că medicina nu este o știință exactă.

În consecință și în condițiile precizate în acest formular, îmi dau liber și în cunoștință de cauză consimțământul în vederea efectuării operației cezariene.

Declar că sufăr/nu sufăr de o afecțiune psihică. Dacă da, aceasta este: ............................. .

Declar că sufăr/nu sufăr de o boală transmisibilă sexual. Dacă da, aceasta este: ...................... și am fost informată cu privire la riscurile adiționale implicate de această boală în evoluția mea și a copilului meu născut prin această operație cezariană.

Am înțeles beneficiile și riscurile operației de cezariană ce urmează să mi se facă și sunt de acord/nu sunt de acord cu efectuarea acesteia.

Solicit/Nu doresc sterilizarea chirurgicală concomitent cu efectuarea operației cezariene.

În cazul apariției în timpul procedurii a unei complicații ce necesită intervenție chirurgicală de urgență, sunt de acord/nu sunt de acord ca aceasta să se efectueze în conformitate cu decizia medicului curant.

Doresc/nu doresc să fiu informată în continuare cu privire la starea de sănătate a mea și a copilului meu născut prin această operație cezariană.

Sunt de acord/Nu sunt de acord cu recoltarea, păstrarea și folosirea unor materiale biologice (cum ar fi de exemplu, placenta) pentru efectuarea unor investigații medicale.

Sunt de acord/Nu sunt de acord cu distrugerea acestor materiale biologice atunci când acestea nu mai sunt necesare și nu voi reclama nici un drept de proprietate asupra acestora.

Sunt de acord/Nu sunt de acord cu fotografieri, filmări ale operației în scopuri educative și/sau științifice, precum și cu publicarea acestora, însă fără a mi se dezvălui identitatea.

Înțeleg că operația are loc într-un centru universitar și sunt de acord/nu sunt de acord cu prezența în sala de operație a unor medici și studenți la medicină în scop educativ.

Declar că am fost informată cu privire la drepturile și obligațiile generale ale pacientului internat și mă oblig să le respect întocmai.

Declar că am fost informată cu privire la dreptul meu de a solicita o a doua opinie medicală. Certific că am citit, am înțeles și accept pe deplin cele de mai sus și ca urmare le semnez.

Semnătura pacientului/reprezentantului legal*1) ......................

*1) Se vor nota datele de identitate ale acestuia, gradul de rudenie, precum și datele împuternicirii de reprezentare în cazul tutorilor.

Ziua .... Luna ........ Anul .....

Subsemnatul ............. , în calitate de martor, confirm că prezentul formular de consimțământ a fost completat în prezența mea și semnat de pacient fără ca asupra lui să se fi exercitat vreo constrângere.

Semnătura martorului .............

Ziua .... Luna ........ Anul .....

Anexa nr. 7

Formular operație cezariană

Nr. condică operații .......... din ziua .......... luna .......... anul 20 .......... ora ..........: ..........

Nr. condică nașteri ..........

Nr. condică nou-născuți ..........

Nume .......... Prenume ............. Vârsta .......... ani

Internată în ziua .......... luna .......... anul 20 .......... ora ..........: ..........

Nr. foii de observație ..........

Operație ...............................

Operatori .............................

Indicația principală ...................

Indicații secundare1. .....................2. .....................3. .....................4. .....................

Urgență

[ ] Da [ ] Nu

Preoperator au fost efectuate

[ ] Evaluare obstetricală (materno-fetală) [ ] Consult ATI [ ] Consimțământ informat [ ] Cateterizarea vezicii urinare

Toaleta abdomenului și a zonei de incizie cu

[ ] Clorhexidină [ ] Betadină [ ] Alcool iodat [ ] Altceva ..........

Anestezie

[ ] Loco-regională [ ] De conducere [ ] Generală IOT

Incizia iterativă a peretelui abdominal

[ ] Da, cu excizia vechii cicatrici [ ] Da, fără excizia vechii cicatrici [ ] Nu

Incizia peretelui abdominal

[ ] Joel-Cohen [ ] Pfannenstiel [ ] Laparotomie mediană [ ] Alta: descriere: ..........

Incizia țesutului subcutanat

[ ] Instrumentală [ ] Minimă cu bisturiul, apoi dilacerare digitală

Deschiderea drepților abdominali

[ ] Prin secționare [ ] Prin depărtare

Abordarea vezicii urinare

[ ] Fără decolare, dar cu incizia peritoneului la distanță de aceasta [ ] Decolarea vezicii [ ] Fără decolare, cu dilacerarea digitală a peritoneului

La deschiderea cavității peritoneale se constată

[ ] Uter gravid cu segmentul inferior [ ] Format [ ] Neformat [ ] Altceva: ..........

Aderențe

[ ] Nu [ ] Da: descriere: ..........

Incizia peritoneului vezicouterin

[ ] Nu [ ] Da Prelungită: [ ] Digital DInstrumental

Incizia uterului

[ ] Segmento-transversală [ ] Medio-corporeală [ ] În T

Extensia inciziei uterine

[ ] Digitală [ ] Instrumentală

Incidente

[ ] Nu [ ] Da: descriere: ..........................................

Abord transplacentar

[ ] Da [ ] Nu

Extracția fătului

[ ] Manuală [ ] Prin aplicare de forceps [ ] Vacuum extracție

Extracția fătului din prezentație

[ ] Craniană tipul: .......... [ ] Pelviană tipul: .......... [ ] Alta tipul: ..........

Sexul fătului

[ ] Masculin [ ] Feminin [ ] Hermafrodit

Starea fătului

[ ] Viu: greutate .......... g lungime .......... cm APGAR: ..........

[ ] Mort: greutate .......... g lungime .......... cm

Pensare, secționare cordon ombilical

Recoltare sânge ombilical pentru celule stem

[ ] Da [ ] Nu

Recoltare segment ombilical pentru celule stem

[ ] Da [ ] Nu

Îngrijiri fetale

[ ] Dezobstrucție oro-traheală [ ] Predare medicului neonatolog

Prevenția atoniei uterine

[ ] Derivate de secară cornută [ ] Oxitocin [ ] Carbetocin [ ] Altceva: ..........

Extracția placentei

[ ] Tracțiune controlată pe cordon [ ] Extracție manuală [ ] Extracție instrumentală [ ] Nu s-a efectuat

Descriere placentă

Greutate .......... g Formă .......... Localizare ..........

Cordon

Lungimea .......... cm [ ] Inserat central [ ] Inserat paracentral [ ] Altă localizare ..........

Control uterin

[ ] Manual [ ] Instrumental

Placenta a fost trimisă la examen histo-patologic

[ ] Da [ ] Nu

Uterul

[ ] Nu a fost exteriorizat [ ] A fost exteriorizat

Histerorafie

[ ] Un strat [ ] Două straturi cu fire: [ ] Lent resorbabile [ ] Neresorbabile [ ] Altele: ..........

Lavaj peritoneal

[ ] Da [ ] Nu

Închiderea peritoneului visceral și parietal:

[ ] Doar visceral [ ] Doar parietal [ ] Ambele [ ] Nici unul

Închiderea peritoneului cu fire

[ ] Lent resorbabile [ ] Resorbabile [ ] Altele: ..........

Închiderea aponevrozei cu fire

[ ] Lent resorbabile [ ] Neresorbabile realizată: [ ] În sutură continuă [ ] Cu fire separate

Drenaj

[ ] Douglas [ ] Supraaponevrotic [ ] Subaponevrotic [ ] Altă localizare: ..........

Drenaj exteriorizat prin

[ ] Contraincizie la nivelul .......... [ ] Plagă

Capitonaj

[ ] Da cu fire: [ ] Lent resorbabile [ ] Resorbabile [ ] Nu

Închiderea tegumentului

[ ] Fire lent resorbabile [ ] Fire neresorbabile [ ] Fire separate [ ] Intradermică [ ] Pansament [ ] Exprimare conținut uterin [ ] Toaletă vulvovaginală

Sondaj vezical

[ ] Urină clară [ ] Altceva: ......................

Intervenții asociate

[ ] Nu [ ] Da: descriere: .........................

Anexa nr. 8

Clasificarea Robson