Decizie nr. 223 din 2 aprilie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. c) şi ale art. 69^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Ion Staiu în Dosarul nr. 2.168/104/2014 al Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.031D/2014.

2.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a depus precizări cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, prin care solicită admiterea acesteia.

4.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 117 din 10 martie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5.Prin Încheierea din 30 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.168/104/2014, Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. c) şi ale art. 69^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Ion Staiu într-o cauză având ca obiect anulare act administrativ unilateral cu caracter individual.

6.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate "sunt discriminatorii, întrucât fac diferenţieri în cadrul aceleiaşi profesii privind limita de vârstă în grad profesional până la care poliţiştii pot fi menţinuţi în serviciu la ieşirea la pensie. Astfel, consideră că sunt îngrădite drepturile şi libertăţile numai anumitor categorii de poliţişti, respectiv poliţiştii care nu au gradul profesional de chestor şi studii superioare, pentru care limita de vârstă în grad profesional este considerată cea din anexa nr. 6 a Legii nr. 263/2010, fiind menţinuţi în serviciu până la vârsta de 60 de ani doar poliţiştii cu grad profesional de chestor şi studii superioare".

7.Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu vin în contradicţie cu prevederile constituţionale şi legale menţionate de autorul acesteia.

8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precizările depuse la dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. c) şi ale art. 69^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:

–Art. 69 alin. (1) lit. c): "Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc: [...]

c)la împlinirea limitei de vârstă în grad profesional;";

–Art. 69^1: "(1) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care poliţiştii pot fi menţinuţi în serviciu sunt vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

(2)Chestorii de poliţie, chestorii principali de poliţie, chestorii şefi de poliţie şi chestorii generali de poliţie sunt menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani sau încetează raporturile de serviciu, la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.

(3)După împlinirea vârstei de 60 de ani, poliţiştii prevăzuţi la alin. (2) pot fi menţinuţi în serviciu până la împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce le revin, cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor.

(4)În raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), pot fi menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, după cum urmează:

a)cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor, pentru ofiţerii de poliţie;

b)cu aprobarea anuală a inspectorilor generali/similari, pentru agenţii de poliţie.".

12.În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) - Universalitatea, art. 16 alin. (1) şi (2) - Egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) - Munca şi protecţia socială a muncii şi art. 47 alin. (2) - Nivelul de trai, precum şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, referitor la egalitate. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 54 alin. (1) şi art. 99 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, ale art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE "APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ" din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, precum şi art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i), alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014.

13.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici identice, iar prin Decizia nr. 117 din 10 martie 2015, nepublicată*) în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a statuat constituţionalitatea acestora.

14.Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu reglementează condiţiile de acordare a pensiei poliţiştilor, ci instituie limitele de vârstă în gradul profesional până la care poliţiştii pot fi menţinuţi în serviciu, după cum urmează: chestorii de poliţie, chestorii principali de poliţie, chestorii şefi de poliţie şi chestorii generali de poliţie sunt menţinuţi în serviciu până la vârsta de 60 de ani; de asemenea, ei pot fi menţinuţi în serviciu până la vârsta de 62 de ani, la cerere, în anumite condiţii: dacă starea de sănătate le permite şi cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor; ceilalţi poliţişti pot fi menţinuţi în serviciu până la vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii. Potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare pentru poliţişti este de 60 de ani, însă atingerea acestei vârste se realizează treptat (vârsta de 60 de ani se atinge în anul 2030, prin creşterea eşalonată, începând cu ianuarie 2011, a vârstei de 55 de ani), conform eşalonării prevăzute de anexa nr. 6 la lege - Vârste standard de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; de asemenea, potrivit alin. (4) al art. 69^1 din Legea nr. 360/2002, aceşti poliţişti pot fi menţinuţi în serviciu până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor (pentru ofiţerii de poliţie) sau cu aprobarea anuală a inspectorilor generali/similari (pentru agenţii de poliţie).

15.Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituţie, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În acest sens este, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.

16.Or, Curtea a observat că dispoziţiile de lege criticate prevăd beneficiul menţinerii în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare pentru ambele categorii de poliţişti la care se referă autorul excepţiei, adică, pe de-o parte, chestorii de poliţie, chestorii principali de poliţie, chestorii şefi de poliţie şi chestorii generali de poliţie (care pot fi menţinuţi în funcţie până la vârsta de 62 de ani), iar, pe de altă parte, ceilalţi poliţişti (care pot fi menţinuţi în funcţie până la vârsta de 60 de ani).

17.De altfel, Curtea a reţinut că această posibilitate reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor pentru anumite categorii socio-profesionale (de exemplu, militari, poliţişti, magistraţi, profesori), neexistând un drept al menţinerii în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu atât mai puţin, acest beneficiu nu reprezintă un drept fundamental. În consecinţă, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate nu instituie un drept, ci doar o vocaţie, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, respectiv cererea persoanei pentru menţinerea în activitate şi dacă starea de sănătate îi permite rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce îi revin, cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor.

18.Prin urmare, Curtea a constatat că textele de lege supuse controlului de constituţionalitate nu contravin art. 16 din Constituţie, chiar dacă instituie o diferenţiere cu privire la menţinerea în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare între cele două categorii de poliţişti la care se referă autorul excepţiei, aceasta are la bază un criteriu obiectiv şi rezonabil şi se explică prin diferenţa de grade profesionale dintre cele două categorii.

19.Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut că, potrivit acestui text constituţional, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Or, dispoziţiile de lege criticate nu vizează dreptul la muncă sau componentele sale (libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, libertatea alegerii locului de muncă), ci posibilitatea menţinerii în serviciu a poliţiştilor, după împlinirea vârstei standard de pensionare.

20.În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei privind încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie, Curtea a constatat că şi aceasta este neîntemeiată, de vreme ce dispoziţiile de lege criticate nu reglementează condiţiile de acordare a pensiilor poliţiştilor, ci doar beneficiul menţinerii în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare.

21.Având în vedere aceste argumente, Curtea a reţinut că şi critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală este neîntemeiată, deoarece, potrivit normei constituţionale invocate, cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Staiu în Dosarul nr. 2.168/104/2014 al Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. c) şi ale art. 69^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 aprilie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici