Decizie nr. 467 din 28 octombrie 2004

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Dana Titian - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Focus Grup Import-Export" - S.R.L. din Gherla în Dosarul nr. 2.423/2003 al Judecătoriei Gherla.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, apreciind că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 21 iulie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 2.423/2003, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Focus Grup Import-Export" - S.R.L. din Gherla în cauza ce are ca obiect cererea pentru întoarcerea executării.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale numai "în măsura în care se referă la situaţiile în care cel care solicită restabilirea situaţiei anterioare a dobândit în mod licit bunurile care au făcut obiectul executării silite desfiinţate". Întrucât textul de lege nu face nici o distincţie, permiţând întoarcerea executării şi în situaţia în care au fost anulate, la rândul lor, şi titlurile pe baza cărora au fost dobândite bunurile din litigiu, acesta contravine prevederilor art. 21 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (1) din Constituţie, republicată.

Judecătoria Gherla apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate "se referă la dreptul persoanei interesate de a fi restabilită situaţia anterioară executării silite efectuate în baza unui titlu ulterior desfiinţat sau a unei executări silite desfiinţate", iar examinarea admisibilităţii cererii, a temeiurilor de fapt şi de drept a acesteia intră în competenţa instanţei judecătoreşti.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Guvernul consideră că excepţia ridicată este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu încalcă principiile constituţionale invocate, ci, dimpotrivă, reprezintă expresia aplicării acestora. De altfel, procedura de judecată, inclusiv executarea silită, se întemeiază pe dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicată, potrivit cărora normele de procedură sunt stabilite numai prin lege.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, întrucât nu aduce atingere sub nici un aspect accesului liber la justiţie. Acest text constituie o normă de procedură a cărei stabilire intră în competenţa exclusivă a legiuitorului. Prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, republicată, invocate de autorul excepţiei, nu au nici o relevanţă în cauză.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) şi ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, introduse prin art. I pct. 157 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.

Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: "În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia."

În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale:

–Art. 21 alin. (1): "Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.";

–Art. 44 alin. (1): "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceste texte constituţionale nu sunt relevante, neavând nici o concludenţă pentru soluţionarea acesteia.

Art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanţa judecătorească în urma examinării temeiniciei şi legalităţii lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privinţă art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că "Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit".

Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silită a acestora. Debitorul şi orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi executarea silită însăşi. Încălcarea unor drepturi sau libertăţi, ca şi existenţa ori inexistenţa intereselor legitime nu pot fi prejudecate, iar legea nu trebuie să distingă sub aceste aspecte, stabilind doar drepturile şi obligaţiile părţilor litigante.

Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate aduce în motivare critici de natură a modifica textul de lege criticat, care însă exced competenţei Curţii Constituţionale, deoarece potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, aceasta "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Focus Grup Import-Export" - S.R.L. din Gherla în Dosarul nr. 2.423/2003 al Judecătoriei Gherla.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 octombrie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent şef,

Doina Suliman