Statut din 26 iunie 1945

STATUTUL CURŢII INTERNAŢIONALE DE JUSTIŢIE

Articolul 1

Curtea internationala de Justiţie instituită prin Carta Naţiunilor Unite ca organ judiciar principal al Organizaţiei va fi constituită şi va funcţiona în conformitate cu dispoziţiile prezentului Statut.

Capitolul 1Competenta curţii

Articolul 2

Curtea va fi compusa dintr-un corp de judecători independenţi, aleşi, indiferent de cetăţenia lor, dintre persoane cu înalte calităţi morale care îndeplinesc condiţiile cerute în ţara lor pentru numirea în cele mai înalte funcţii judiciare sau care sînt jurişti cu o competenţa recunoscută în materie de drept internaţional.

Articolul 3

1.Curtea va fi alcătuită din cincisprezece membri, printre care nu pot fi doi cetăţeni ai aceluiaşi stat.

2.Persoana care în legătură cu alcătuirea Curţii ar putea fi considerată ca cetăţean a mai mult decît un singur stat va fi socotită ca cetăţean al statului în care îşi exercită în mod obişnuit drepturile civile şi politice.

Articolul 4

1.Membrii Curţii vor fi aleşi de Adunarea Generală şi de Consiliul de Securitate dintr-o lista de candidaţi propuşi de grupurile naţionale ale Curţii Permanente de Arbitraj, în conformitate cu dispoziţiile de mai jos.

2.În cazul Membrilor Naţiunilor Unite care nu sînt reprezentaţi în Curtea Permanenta de Arbitraj, candidaţii vor fi propuşi de grupuri naţionale, desemnate în acest scop de guvernele lor în condiţiile stipulate pentru membrii Curţii Permanente de Arbitraj prin Articolul 44 al Convenţiei de la Haga din 1907 privind soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale.

3.În lipsa unui acord special, condiţiile în care un stat parte la prezentul Statut, dar nu şi Membru al Naţiunilor Unite, poate să participe la alegerea membrilor Curţii vor fi stabilite de Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate.

Articolul 5

1.Cu cel puţin trei luni înaintea datei alegerilor Secretarul General al Naţiunilor Unite se va adresa în scris membrilor Curţii Permanente de Arbitraj aparţinînd statelor care sînt părţi la prezentul Statut, precum şi membrilor grupurilor naţionale desemnate conform Articolului 4, paragraful 2, cu invitaţia ca într-un anumit termen fiecare grup naţional sa procedeze la propunerea drept candidaţi a unor persoane care sînt în situaţia de a îndeplini funcţia de membru al Curţii.

2.Nici un grup nu poate propune mai mult de patru candidaţi, dintre care cel mult doi pot fi cetăţeni ai statului căruia îi aparţine grupul. În nici un caz numărul candidalilor propuşi de un grup nu poate depăşi dublul locurilor ce urmează a fi completate.

Articolul 6

Înainte de a propune aceste candidaturi, se recomanda ca fiecare grup naţional sa consulte cea mai înaltă curte de justiţie, facultăţile şi şcolile de drept din ţara sa, academiile naţionale şi secţiile naţionale ale academiilor internaţionale dedicate studierii dreptului.

Articolul 7

1.Secretarul General va întocmi o lista în ordine alfabetica a tuturor candidaţilor astfel propuşi. Aceste persoane vor fi singurele eligibile, în afară cazului prevăzut în Articolul 12, paragraful 2.

2.Secretarul General va supune aceasta lista Adunării Generale şi Consiliului de Securitate.

Articolul 8

Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate vor proceda, independent unul de altul, la alegerea membrilor Curţii.

Articolul 9

La fiecare alegere, alegatorii vor avea în vedere nu numai ca persoanele care urmează a alcătui Curtea sa îndeplinească individual condiţiile cerute, ci şi ca în ansamblul lor să fie asigurată reprezentarea marilor forme de civilizatie şi a principalelor sisteme juridice ale lumii.

Articolul 10

1.Vor fi consideraţi aleşi candidaţii care au obţinut majoritatea absolută a voturilor în Adunarea Generală şi în Consiliul de Securitate.

2.La votarea în Consiliul de Securitate, fie pentru alegerea judecătorilor, fie pentru desemnarea membrilor comisiei prevăzute în Articolul 12, nu se va face nici o distincţie între membrii permanenli şi membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate.

3.În cazul în care mai mulţi cetăţeni ai aceluiaşi stat ar obţine o majoritate absolută de voturi atît în Adunarea Generală, cît şi în Consiliul de Securitate, numai cel mai vîrstnic dintre ei va fi considerat ales.

Articolul 11

Dacă după prima şedinţa de alegeri unul sau mai multe locuri rămîn necompletate, se va tine o a doua şi, dacă va fi necesar, o a treia şedinţa.

Articolul 12

1.Dacă după a treia şedinţa mai rămîn necompletate unul sau mai multe locuri, se poate oricînd forma, la cererea fie a Adunării Generale, fie a Consiliului de Securitate, o Comisie de mediatie alcătuită din şase membri, dintre care trei numiţi de Adunarea Generală şi trei de Consiliul de Securitate, avînd scopul de a desemna, cu majoritatea absolută a voturilor, cîte o persoană pentru fiecare loc încă vacant, a carei candidatura să fie supusă acceptării separate a Adunării Generale şi a Consiliului de Securitate.

2.Dacă este de acord în unanimitate asupra oricărei persoane care îndeplineşte condiţiile cerute, Comisia de mediatie o poate include pe lista sa chiar dacă persoana nu figura pe lista de candidaturi menţionată în Articolul 7.

3.Atunci cînd Comisia de mediatie constata că nu poate reusi să asigure o alegere, membrii Curţii deja aleşi vor proceda, într-un termen care urmează a fi fixat de Consiliul de Securitate, la completarea locurilor vacante, alegind dintre candidaţii care au obţinut voturi fie în Adunarea Generală, fie în Consiliul de Securitate.

4.Dacă voturile judecătorilor sînt împărţite în mod egal, va precumpani votul judecătorului celui mai vîrstnic.

Articolul 13

1.Membrii Curţii vor fi aleşi pe noua ani şi vor fi reeligibili; totuşi, în ceea ce priveşte pe judecătorii aleşi la prima alegere, funcţia a cinci dintre ei va inceta după trei ani, iar funcţia altor cinci judecători va inceta după şase ani.

2.Judecătorii ale căror funcţii urmează sa înceteze la sfîrşitul perioadelor iniţiale de trei şi de şase ani susmenţionate vor fi desemnaţi prin tragere la sorţi, efectuată de Secretarul General imediat după terminarea primei alegeri.

3.Membrii Curţii vor rămîne în funcţie pînă cînd locurile lor vor fi completate. Chiar după completare, ei vor soluţiona cauzele cu care sînt deja sesizati.

4.În cazul în care un membru al Curţii demisioneaza, demisia va fi adresată Preşedintelui Curţii spre a fi transmisă Secretarului General. În urma acestei notificări, locul devine vacant.

Articolul 14

Locurile vacante vor fi completate prin metoda prevăzută pentru prima alegere, cu respectarea următoarei dispoziţii: în rastimp de o luna de la ivirea vacantei, Secretarul General va proceda la trimiterea invitaţiilor prevăzute în Articolul 5, iar data alegerilor va fi fixată de Consiliul de Securitate.

Articolul 15

Un membru al Curţii ales spre a înlocui pe un membru al cărui mandat nu a expirat va rămîne în funcţie pe restul duratei mandatului predecesorului sau.

Articolul 16

1.Nici un membru al Curţii nu poate exercita vreo funcţie politica sau administrativă şi nici nu se poate dedica vreunei alte ocupaţii cu caracter profesional.

2.În caz de dubiu în aceasta privinta, Curtea va decide.

Articolul 17

1.Nici un membru al Curţii nu poate exercita în nici o cauza funcţia de reprezentant, consilier sau avocat.

2.Nici un membru al Curţii nu poate participa la soluţionarea vreunei cauze la care a luat parte anterior ca reprezentant, consilier sau avocat al uneia din părţi, ca membru al unui tribunal naţional sau internaţional, al unei comisii de ancheta sau în orice alta calitate.

3.În caz de dubiu în aceasta privinta, Curtea va decide.

Articolul 18

1.Nici un membru al Curţii nu poate fi îndepărtat din funcţie decît dacă, după părerea unanima a celorlalli membri, el a încetat de a mai îndeplini condiţiile cerute.

2.Grefierul va înştiinţa în mod oficial despre aceasta pe Secretarul General.

3.În urma acestei notificări, locul devine vacant.

Articolul 19

Membrii Curţii se vor bucura în exerciţiul funcţiei lor de privilegiile şi imunităţile diplomatice.

Articolul 20

Înainte de intrarea în funcţie, fiecare membru al Curţii va face în şedinţa publică a Curţii o declaraţie solemna ca îşi va exercita atribuţiile în mod impartial şi constiincios.

Articolul 21

1.Curtea îşi va alege Preşedintele şi Vicepreşedintele pe trei ani; ei vor putea fi realeşi.

2.Curtea îşi va numi Grefierul şi va putea proceda la numirea altor funcţionari care ar fi necesari.

Articolul 22

1.Sediul Curţii va fi stabilit la Haga. Curtea va putea totuşi sa ţină şedinţe şi să-şi exercite funcţiile în alt loc, ori de cîte ori considera ca este de dorit.

2.Preşedintele şi Grefierul îşi vor avea reşedinţa la sediul Curţii.

Articolul 23

1.Curtea va functiana permanent, cu excepţia vacantelor judiciare, a căror data şi durata le va fixa Curtea.

2.Membrii Curţii au dreptul la concedii periodice, a căror data şi durata le va fixa Curtea, ţinînd seama de distanta dintre Haga şi domiciliul fiecărui judecător.

3.Membrii Curţii sînt obligaţi să fie permanent la dispoziţia Curţii, dacă nu sînt în concediu sau împiedicaţi de o boala ori de alt motiv grav justificat în modul cuvenit faţă de Preşedinte.

Articolul 24

1.Dacă pentru un motiv special, unul din membrii Curţii considera că nu trebuie să participe la soluţionarea unei anumite cauze, el va informa despre aceasta pe Preşedinte.

2.Dacă Preşedintele considera ca pentru un motiv special unul din membrii Curţii nu trebuie să participe la examinarea unei anumite cauze îl va înştiinţa despre aceasta.

3.Dacă într-un astfel de caz membrul Curţii şi Preşedintele sînt în dezacord, Curtea va decide.

Articolul 25

1.Curtea îşi va exercita atribuţiile în şedinţa plenara, în afară excepţiilor prevăzute expres în prezentul Statut.

3.Regulamentul Curţii va putea sa prevadă ca după împrejurări şi prin rotaţie unul sau mai mulţi judecători să poată fi scutiţi de a participa la examinarea cauzelor, cu condiţia ca prin aceasta numărul judecătorilor disponibili pentru a constitui Curtea sa nu fie redus sub unsprezece.

3.Un quarum de nouă judecători va fi suficient pentru a constitui Curtea.

Articolul 26

1.Curtea poate oricînd sa formeze una sau mai multe camere, compuse după cum va decide Curtea din trei sau mai mulţi judecători, pentru examinarea anumitor categorii de cauze de exemplu cauze de muncă şi cauze privind tranzitul şi comunicaţiile.

2.Curtea poate oricînd sa formeze o camera pentru examinarea unei anumite cauze. Numărul judecătorilor acestei camere va fi fixat de Curte cu asentimentul părţilor.

3.Cauzele vor fi dezbătute şi soluţionate de eamerele prevăzute în prezentul Articol, dacă părţile cer aceasta.

Articolul 27

O hotărîre pronunţată de una din camerele prevăzute în Articolele 26 şi 29 va fi considerată ca fiind data de Curte.

Articolul 28

Camerele prevăzute în Articolele 26 şi 29 pot, cu consimţămîntul părţilor, să-şi ţină şedinţele şi să-şi exercite funcţiile în altă parte decît la Haga.

Articolul 29

În vederea unei prompte rezolvari a afacerilor, Curtea va forma anual o camera compusa din cinci judecători care, la cererea părţilor, va putea sa dezbata şi să soluţioneze cauzele după o procedură sumară. În plus, se vor desemna doi judecători pentru înlocuirea judecătorilor care s-ar găsi în imposibilitate de a participa la şedinţe.

Articolul 30

1.Curtea va întocmi un regulament privind modul de exercitare a funcţiilor sale. În special, ea îşi va stabili regulile de procedura.

2.Regulamentul Curţii va putea sa prevadă participarea la şedinţele Curţii sau ale oricăreia dintre camerele ei a unor asesori fără drept de vot.

Articolul 31

1.Judecătorii care au cetăţenia fiecăreia dintre părţi îşi vor păstra dreptul de a face parte din complet în cauza cu care este sesizată Curtea.

2.Dacă în completul Curţii este inclus un judecător care are cetăţenia uneia din părţi, orice altă parte poate desemna o persoană la alegerea sa care să între în complet ca judecător. Aceasta va fi aleasă de preferinta dintre persoanele care au fost propuse drept candidaţi în conformitate cu Articolele 4 şi 5.

3.Dacă în completul Curţii nu este inclus nici un judecător avînd cetăţenia părţilor, fiecare dintre părţi poate să procedeze la desemnarea unui judecător în modul prevăzut în paragraful 2 al prezentului Articol.

4.Dispoziţiile prezentului Articol se vor aplica în cazurile prevăzute în Articolele 26 şi 29. În asemenea cazuri, Preşedintele va cere ca unul sau, dacă este necesar, doi dintre membrii Curţii care alcătuiesc camera să-şi cedeze locul membrilor Curţii care au cetăţenia părţilor interesate, iar în lipsa de asemenea judecători sau dacă ei sînt în imposibilitate de a fi prezenţi, judecătorilor special desemnaţi de către părţi.

5.Dacă mai multe părţi au interese comune, ele vor fi considerate, în ce priveşte aplicarea dispoziţiilor precedente, drept o singura parte. În caz de dubiu, Curtea va decide.

6.Judecătorii aleşi potrivit dispoziţiilor din paragrafele 2, 3 şi 4 ale prezentului Articol trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de Articolele 2, 7 (paragraful 2), 20 şi 24 din prezentul Statut. Ei vor lua parte la adoptarea deciziilor în deplina egalitate cu colegii lor.

Articolul 32

1.Fiecare membru al Curţii va primi un salariu anual.

2.Preşedintele va primi o alocaţie specială anuală.

3.Vicepreşedintele va primi o alocaţie specială pentru fiecare zi în care îndeplineşte funcţiile de Preşedinte.

4.Judecătorii desemnaţi conform Articolului 31, alţii decît membrii Curţii vor primi o indemnizaţie pentru fiecare zi în care îşi exercită funcţiile.

5.Aceste salarii, alocaţii şi indemnizaţii vor fi fixate de Adunarea Generală. Ele nu pot fi micsorate cît timp durează funcţiile.

6.Salariul Grefierului va fi fixat de Adunarea Generală la propunerea Curţii.

7.Adunarea Generală va fixa printr-un regulament condiţiile în care se pot acorda pensii membrilor Curţii şi Grefierului, precum şi condiţiile în care membrilor Curţii şi Grefierului li se vor rambursa cheltuielile de călătorie.

8.Salariile, alocaţiile şi indemnizaţiile prevăzute mai sus vor fi scutite de orice impozit.

Articolul 33

Cheltuielile Curţii vor fi suportate de Natiunile Unite în modul care va fi stabilit de Adunarea Generală.

Capitolul 2Competenta curţii

Articolul 34

1.Numai statele pot fi părţi în cauzele supuse Curţii.

2.Curtea va putea, în condiţiile prevăzute de Regulamentul sau, sa ceara organizaţiilor internaţionale publice informaţii referitoare la cauzele supuse ei, şi totodată va primi asemenea informaţii prezentate de aceste organizaţii din proprie iniţiativă.

3.Ori de cîte ori într-o cauza supusă Curţii se ia în discuţie interpretarea actului constitutiv al unei organizaţii internaţionale publice sau interpretarea unei convenţii internaţionale adoptate în virtutea acestui act, Grefierul va înştiinţa organizaţia respectiva şi îi va comunică în copie întreaga procedura scrisă.

Articolul 35

1.Curtea va fi deschisă statelor părţi la prezentul Statut.

2.Condiţiile în care Curtea va fi deschisă altor state vor fi stabilite de Consiliul de Securitate, sub rezerva dispoziţiilor speciale cuprinse în tratatele în vigoare, dar în nici un caz aceste condiţii nu vor pune părţile într-o poziţie de inegalitate în faţa Curţii.

3.Cînd un stat care nu e Membru al Naţiunilor Unite este parte într-o cauza, Curtea va fixa contribuţia la cheltuielile Curţii pe care acea parte trebuie să o suporte. Aceasta dispoziţie nu se va aplica dacă statul participa la cheltuielile Curţii.

Articolul 36

1.În competenţa Curţii intra toate cauzele pe care i le supun părţile, precum şi toate chestiunile prevăzute în mod special în Carta Naţiunilor Unite sau în tratatele şi convenţiile în vigoare.

2.Statele părţi la prezentul Statut vor putea oricînd sa declare ca recunosc ca obligatorie IPSO FACTO şi fără o convenţie specială, în raport cu orice alt stat care accepta aceeaşi obligaţie, jurisdicţia Curţii pentru toate diferendele de ordin juridic avînd ca obiect:

a. interpretarea unui tratat;

b. orice problema de drept internaţional;

c. existenta oricărui fapt care, dacă ar fi stabilit, ar constitui încălcarea unei obligaţii internaţionale;

d. natura sau întinderea reparatiei datorate pentru încălcarea unei obligaţii internaţionale.

3.Declaraţiile sus-menţionate se vor putea face necondiţionat sau sub condiţia de reciprocitate din partea mai multor ori a anumitor state sau pentru un rastimp determinat.

4.Aceste declaraţii vor fi depuse Secretarului General al Naţiunilor Unite, care le va transmite în copie părţilor la prezentul Statut şi Grefierului Curţii.

5.Declaraţiile făcute potrivit Articolului 36 al Statutului Curţii Permanente de Justiţie Internationala şi care sînt încă în vigoare vor fi considerate, în raporturile dintre părţile la prezentul Statut, drept acceptări ale jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie pentru perioada rămasă pînă la expirare şi conform condiţiilor prevăzute de ele.

6.În caz de diferend asupra chestiunii dacă Curtea este competenţa, Curtea va decide.

Articolul 37

Cînd un tratat sau o convenţie în vigoare prevede că o chestiune să fie deferita unui tribunal pe care trebuia sa-l instituie Liga Naţiunilor sau Curţii Permanente de Justiţie Internationala, chestiunea va fi deferita Curţii Internaţionale de Justiţie, dacă priveşte state părţi la prezentul Statut.

Articolul 38

1.Curtea, a carei misiune este de a soluţiona conform dreptului internaţional diferendele care îi sînt supuse, va aplica:

a. convenţiile internaţionale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli recunoscute în mod expres de statele în litigiu;

b. cutuma internationala, ca dovada a unei practici generale, acceptată ca drept;

c. principiile generale de drept recunoscute de natiunile civilizate;

d. sub rezerva dispoziţiilor Articolului 59, hotărîrile judecătoreşti şi doctrina celor mai calificaţi specialişti în drept public ai diferitelor natiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept.

2.Prezenta dispoziţie nu aduce atingere dreptului Curţii de a soluţiona o cauza EX AEQUO ET BONO, dacă părţile sînt de acord cu aceasta.

Capitolul 3Procedura

Articolul 39

1.Limbile oficiale ale Curţii vor fi franceza şi engleza. Dacă părţile sînt de acord ca întreaga procedura să se desfăşoare în limba franceza, hotărîrea se va pronunţa în limba franceza.

Dacă părţile sînt de acord ca întreaga procedura să se desfăşoare în limba engleza, hotărîrea se va pronunţa în limba engleza.

2.În lipsa unui acord asupra limbii care să fie folosită, fiecare parte va putea întrebuinţa în pledoarii limba pe care o prefera, iar hotărîrea Curţii va fi data în franceza şi engleza. În aceet caz Curtea va stabili totodată care dintre cele doua texte va fi considerat ca autentic.

3.La cererea oricăreia dintre părţi, Curtea o va autoriza sa folosească alta limba decît franceza sau engleza.

Articolul 40

1.Cauzele sînt aduse în faţa Curţii, după caz, fie prin notificarea convenţiei speciale, fie printr-o cerere adresată Grefierului. În ambele cazuri trebuie să se indice obiectul diferendului şi părţile.

2.Grefierul va comunică cererea imediat tuturor celor interesaţi.

3.De asemenea, el o va notifica Membrilor Naţiunilor Unite, prin intermediul Secretarului General, precum şi oricăror alte state care au dreptul de a sta în justiţie în faţa Curţii.

Articolul 41

1.Curtea va avea dreptul sa indice, dacă socoteşte ca împrejurările cer aceasta, ce măsuri provizorii trebuie luate pentru conservarea drepturilor fiecărei părţi.

2.Pînă la hotărîrea definitivă, măsurile indicate vor fi notificate imediat părţilor şi Consiliului de Securitate.

Articolul 42

1.Părţile se vor infatisa prin reprezentanţi.

2.Ele pot fi asistate în faţa Curţii de consilieri sau de avocaţi.

3.Reprezentanţii, consilieri şi avocaţii părţilor în faţa Curţii se vor bucura de privilegiile şi imunităţile necesare exercitării independente a funcţiilor lor.

Articolul 43

1.Procedura va fi alcătuită din două părţi: cea scrisă şi cea orala.

2.Procedura scrisă va consta din comunicarea către Curte şi către părţi a memoriilor, contramemoriilor şi, dacă este necesar, a replicilor, precum şi a tuturor pieselor şi documentelor în sprijinul lor.

3.Aceste comunicări se vor face prin Grefier, în ordinea şi în termenele fixate de Curte.

4.Orice document prezentat de una din părţi va fi comunicat în copie certificată celeilalte părţi.

5.Procedura orala va consta din audierea de către Curte a martorilor, experţilor, reprezentanţilor, consilierilor şi avocaţilor.

Articolul 44

1.Pentru orice notificări către alte persoane decît către reprezentanţi, consilieri şi avocaţi, Curtea se va adresa direct guvernului statului pe al cărui teritoriu trebuie transmisă notificarea.

2.Aceeaşi dispoziţie se va aplica ori de cîte ori trebuie luate măsuri pentru obţinerea de probe la faţa locului.

Articolul 45

Dezbaterile vor fi conduse de Preşedinte, iar în lipsa acestuia de Vicepreşedinte; dacă nici unul dintre ei nu poate prezida, va prezida cel mai vechi dintre judecătorii prezenţi.

Articolul 46

Dezbaterile vor fi publice, afară de cazul în care Curtea ar decide altfel sau părţile ar cere ca publicul sa nu fie admis.

Articolul 47

1.Pentru fiecare şedinţa de dezbateri se va încheia un proces-verbal semnat de Grefier şi de Preşedinte.

2.Acest proces-verbal este singurul autentic.

Articolul 48

Curtea va da ordonanţe privind desfăşurarea procesului, va hotărî forma şi termenele în care fiecare parte trebuie să pună ultimele concluzii şi va lua toate măsurile legate de administrarea probelor.

Articolul 49

Curtea poate cere reprezentanţilor, chiar înainte de începerea dezbaterilor, să prezinte orice document sau sa dea orice explicaţii. În caz de refuz, ea va lua act.

Articolul 50

Curtea poate oricînd sa încredinţeze sarcina de a efectua o ancheta sau o expertiza oricărei persoane, colegiu, birou, comisii sau oricărei alte organizaţii la alegerea sa.

Articolul 51

În cursul dezbaterilor, orice întrebări pertinente trebuie să fie puse martorilor şi experţilor în condiţiile stabilite de Curte prin regulamentul de procedura menţionat în Articolul 30.

Articolul 52

După primirea probelor în termenele fixate de ea în acest scop, Curtea va putea respinge orice noi probe orale sau scrise pe care una din părţi ar voi să le prezinte fără asentimentul celeilalte părţi.

Articolul 53

1.Dacă una din părţi nu se înfăţişează sau nu îşi prezintă susţinerile, cealaltă parte poate cere Curţii sa dea o soluţie în favoarea sa.

2.Înainte de a da aceasta soluţie, Curtea trebuie să se încredinţeze nu numai ca este competenţa, în conformitate cu Articolele 36 şi 37, ci şi ca acţiunea este intemeiata în fapt şi în drept.

Articolul 54

1.După ce reprezentanţii părţilor, consilierii şi avocaţii vor fi prezentat, sub controlul Curţii, toate susţinerile lor, Preşedintele va declara închise dezbaterile.

2.Curtea se va retrage pentru deliberare.

3.Deliberările Curţii vor decurge în secret şi vor rămîne secrete.

Articolul 55

1.Toate deciziile Curţii se vor lua cu majoritatea de voturi a judecătorilor prezenţi.

2.În caz de paritate de voturi, va precumpani votul Preşedintelui sau al judecătorului care îi tine locul.

Articolul 56

1.Hotărîrea va fi motivată.

2.Ea va cuprinde numele judecătorilor care au participat la luarea hotărîrii.

Articolul 57

Dacă hotărîrea, în întregime sau în parte, nu exprima opinia unanima a judecătorilor, oricare judecător va avea dreptul sa alăture opinia sa separată.

Articolul 58

Hotărîrea va fi semnată de Preşedinte şi de Grefier. Ea va fi citită în şedinţa publică, după ce reprezentanţii părţilor vor fi fost înştiinţaţi în modul cuvenit.

Articolul 59

Decizia Curţii nu are forta obligatorie decît între părţile în litigiu şi numai pentru cauza pe care o soluţionează.

Articolul 60

Hotărîrea este definitivă şi nu poate fi atacată. În caz de diferend asupra intelesului sau a întinderii dispoziţiilor hotărîrii, Curtea o va interpreta la cererea oricăreia dintre părţi.

Articolul 61

1.O cerere de revizuire a hotărîrii poate fi înaintată Curţii numai dacă se întemeiază pe descoperirea unui fapt de natura a exercita o influenţa decisiva şi care pînă la pronunţarea hotărîrii era necunoscut atît Curţii, cît şi părţii care cere revizuirea, fără ca aceasta necunoastere să se fi datorat neglijentei părţii.

2.Procedura de revizuire se va deschide printr-o hotărîre a Curţii care să constate expres existenta noului fapt, recunoscind ca prin caracterul sau acesta deschide calea revizuirii şi declarind cererea admisibilă pentru acest motiv.

3.Curtea poate să condiţioneze deschiderea procedurii de revizuire de executarea în prealabil a hotărîrii.

4.Cererea de revizuire trebuie facuta în termen de şase luni de la descoperirea noului fapt.

5.Nici o cerere de revizuire nu va putea fi facuta după expirarea unui termen de zece ani de la data hotărîrii.

Articolul 62

1.Dacă un stat considera ca are un interes de ordin juridic care poate fi afectat de soluţia data unei cauze, el poate adresa Curţii cererea de a fi autorizat sa intervină în acea cauza.

2.Curtea va decide asupra acestei cereri.

Articolul 63

1.Ori de cîte ori se ridica problema interpretării unei convenţii la care sînt părţi şi alte state decît cele în litigiu, Grefierul le va înştiinţa neîntîrziat.

2.Fiecare stat astfel înştiinţat are dreptul de a interveni în proces, iar dacă îşi exercită acest drept, interpretarea data prin hotărîre va fi deopotrivă obligatorie şi pentru el.

Articolul 64

Dacă Curtea nu decide altfel, fiecare parte va suporta propriile sale cheltuieli de judecată.

Capitolul 4Avize consultative

Articolul 65

1.Curtea poate da un aviz consultativ asupra oricărei chestiuni juridice, la cererea oricărei instituţii autorizate prin Carta Naţiunilor Unite sau în conformitate cu dispoziţiile Cartei să facă o asemenea cerere.

2.Chestiunile asupra cărora se solicita avizul consultativ al Curţii vor fi expuse Curţii într-o cerere scrisă cuprinzînd o formulare precisa a chestiunii asupra căreia se cere avizul, însoţită de toate documentele care ar putea sluji la elucidarea chestiunii.

Articolul 66

1.Grefierul va notifica imediat cererea de aviz consultativ tuturor statelor care au dreptul de a sta în justiţie în faţa Curţii.

2.În afară de aceasta, orice stat care are dreptul de a sta în justiţie în faţa Curţii şi orice organizaţie internationala pe care Curtea sau, dacă ea nu este întrunită, Preşedintele le considera în măsura a da informaţii asupra chestiunii vor fi de asemenea înştiinţate de Grefier, printr-o comunicare specială şi directa, ca Curtea este dispusă sa primească expuneri scrise, într-un termen care va fi fixat de Preşedinte, sau sa asculte expuneri orale, într-o şedinţa publică ce urmează a fi ţinuta în acest scop.

3.Dacă unul din statele care au dreptul de a sta în justiţie în faţa Curţii nu a primit comunicarea specială menţionată în paragraful 2 din prezentul Articol, el îşi poate exprima dorinţa de a prezenta o expunere scrisă sau de a fi ascultat, iar Curtea va decide.

4.Statele şi organizaţiile care au prezentrzt expuneri scrise sau orale vor fi admise a discuta expunerile făcute de alte state sau organizaţii în forma, în măsura şi în termenele fixate, pentru fiecare caz în parte, de Curte sau, dacă ea nu este întrunită, de Preşedinte. În acest scop, Grefierul va comunică în timp util expunerile scrise statelor şi organizaţiilor care au prezentat ele însele asemenea expuneri.

Articolul 67

Curtea va pronunţa avizele sale consultative în şedinţa publică, după ce va fi înştiinţat pe Secretarul General şi pe reprezentanţii Membrilor Naţiunilor Unite, al altor state şi ai organizaţiilor internaţionale care sînt direct interesaţi.

Articolul 68

În exercitarea funcţiilor sale consultative, Curtea se va calauzi şi după dispoziţiile prezentului Statut care se aplică în materie contencioasă, în măsura în care le va considera aplicabile.

Capitolul 5Amendamente

Articolul 69

Amendamenlele la prezentul Statut vor fi efectuate prin procedura prevăzută de Carta Naţiunilor Unite pentru amendamentele la acea Carta, dar sub rezerva dispoziţiilor pe care le-ar putea adopta Adunarea Generală, la recomandarea Consiliului de Securitate, în privinta Participării la aceasta procedura a statelor care sînt părţi la prezentul Statut fără a fi Membri ai Naţiunilor Unite.

Articolul 70

Curtea va avea dreptul sa propună amendamentele la prezentul Statut pe care le va socoti necesare comunicindu-le în scris Secretarului General spre a fi examinate în conformitate cu dispoziţiile Articolului 69.